Sunteți pe pagina 1din 9

Modernizare si reforma in administratia publica.

Implicatii ale managementului

1.Reforma administratiei publice

Preocuparea pentru realizarea unei reforme reale a administratiei publice din Romnia a fost
impusa de nevoia de dezvoltare si consolidare a capacitatii autoritatilor administratiei publice
centrale si locale,astfel nct acestea sa poata functiona la standarde europene.Scopul final este
cresterea calitatii serviciilor publice oferite cetatenilor- principalii beneficiari ai tuturor actiunilor
ntreprinse de administratie.n acest sens, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei
Publice(MDRAP)elaboreaza si coordoneaza aplicarea strategiilor,proiectelor si instrumentelor care
sprijina eforturile autoritatilor administratiei publice pentru atingerea obiectivelor si prioritatilor
de reforma.

1.1.Prioritati

Elaborarea Strategiei pentru consolidarea capacitatii administratiei publice-instrument strategic


cu rolul de a facilita identificarea,planificarea,gestionarea,monitorizarea si evaluarea prioritatilor
de dezvoltare la nivelul administratiei publice din Romnia. Strategia urmareste eficientizarea
unitatilor administrativ-teritoriale si reducerea decalajelor de dezvoltare,consolidarea capacitatii
autoritatilor publice centrale si locale, consolidarea procesului decizional si cresterea calitatii
reglementarilor si,ca obiectiv final, cresterea calitatii serviciilor publice si a accesului la
acestea.Dezvoltarea cadrului strategic pentru planificarea si implementarea Programarii bugetare
2014-2020 n domeniul administratiei publice si elaborarea Acordului de Parteneriat cu Comisia
Europeana.Codificarea legislatiei din administratia publica si simplificarea procedurilor
administrative - actiuni care vizeaza, pe de o parte, elaborarea Codului Administrativ si a Codului
de Procedura Administrativa si revizuirea si sistematizarea principalelor acte normative aplicabile
administratiei publice locale, iar pe de alta parte, introducerea modelului costului standard pentru
cetateni.Sprijinirea proceselor de regionalizare si descentralizare administrativa si
financiaraDezvoltarea de concepte, instrumente si mecanisme de natura sa genereze valoarea
adaugata n administratia publica: programele multianuale de modernizare (PMM),cadrul comun
de autoevaluare a modului de functionare a institutiilor publice (CAF),instrumente moderne de
monitorizare si evaluare (ex.Balanced Scorecard-BSC), Reteaua Nationala de Modernizare(RNM).
1.2.Procesul de reforma a administratiei publice locale trebuie sa aiba la baza urmatoarele
principii:

Separarea functiilor politice de cele administrative;


Crearea si consolidarea unui corp al functionarilor publici de cariera,profesional si neutru
politic;
Definirea clara a rolului,responsabilitatilor si relatiilor intre institutii;
Legitimitate si administratie corecta prin aplicarea obiectiva a legii cu respectarea valorilor
sociale,a drepturilor si libertatilor cetatenilor;
Garantarea calitatii serviciilor prestate de autoritatile locale;
Subsidiaritatea:descentralizarea deciziilor la nivelul cel mai apropiat de cetatean sau de
problema la care se refera;
Autonomia decizionala;
Transparenta actului administrativ;
Simplificarea procedurilor si a actelor normative;
Respectul pentru cetateni;
Delegarea si deconcentrarea;
Orientarea interesului spre rezultate in termeni de eficienta,eficacitate si calitate a
serviciilor;
Protejarea drepturilor indivizilor,comportament politicos si eficient fata de acestia.

Democratia locala si regionala este o componenta fundamentala a democratiei secolului 21 in


Uniunea Europeana.Administrarea si autoguvernarea locala trebuie sa corespunda nevoilor tuturor
cetatenilor.

STRATEGIA DE MODERNIZARE A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

2. Activitati de modernizare

2.1. Imbunatatirea activitatii functionarilor publici

2.1.1.Organizarea interna

Modalitatile de adaptare a functionarilor publici la cerintele de crestere a eficientei activitatii


proprii sunt urmatoarele:

imbunatatirea managementului prin orientarea fiecarui salariat catre activitatile pe care le


poate face cel mai bine,cu randament maxim si efort minim;repartizarea atributiilor pe
compartimente si a sarcinilor pe fiecare angajat;orientarea conducatorilor
compartimentelor catre actiuni concrete;asigurarea autonomiei operationale,incurajarea
initiativelor si novatorilor (modernizatorilor);
cresterea rolului si ponderii activitatilor de Integrare europeana si relatii externe,
imbunatatirea activitatii de urmarire si implementare a acquisului comunitar;
marirea capacitatii de absorbtie si gestionare a asistentei financiare a Uniunii europene;
pregatirea si specializarea personalului in vederea accesarii fondurilor structurale;
stimularea participarii cetatenilor la luarea hotararilor decizionale si imbunatatirea
comunicarii operative cu cetatenii;
identificarea unor metode si mijloace de apropiere de cetateni (intalniri periodice,conferinte
de presa saptamanale,rapoarte periodice,rapoarte anuale etc);
stabilirea unei organigrame care sa raspunda prioritatilor actuale si criteriilor de eficienta;
imbunatatirea circuitelor de luare a deciziilor si executie prin implicarea mai sustinuta a
functionarilor publici, actiune ce comporta mai multe etape:observarea, identificarea
aspectelor intregii probleme si a efectelor acesteia,fixarea obiectivelor, alegerea variantelor
decizionale,adpotarea deciziei si asumarea responsabilitatii, monitorizarea deciziei,
evaluarea efectelor deciziei;

O cerinta importanta a imbunatatirii organizarii interne o reprezinta stimularea comunicarii,a


schimbului de informatii si a fluxului de documente intre compartimentele interioare,dar si cu alte
institutii atat pe orizontala cat si pe verticala.Simplificarea procedurilor administrative,ca cerinta a
modernizarii administratiei publice,se poate realiza prin prin :

stabilirea unui sistem de codificare, forma si mod de elaborare a actelor administrative


(ordine) cu caracter normativ;
imbunatatirea circuitului intern al documentelor.

2.1.2. Managementul resurselor umane

Cea mai importanta componenta a procesului de reforma este imbunatatirea activitatii si


performantelor functionarilor publici, iar pentru aceasta este necesara :

reevaluarea alocarii resurselor umane si alocarea acestora pe domenii prioritare,in functie


de experienta si competente,avand in vedere aplicarea corecta a prevederilor Legii privind
Statutul functionarilor publici.Crearea unui corp de functionari publici profesionisti si
motivati;
depolitizarea administratiei publice locale prin separarea functiilor politice de cele
administrative;
analizarea periodica a organigramelor si statelor de functii si reactualizarea acestora in
functie de necesitati,eficienta structurii organizatorice si de personal;
subordonarea ierarhica trebuie sa asigure o transparenta totala,o structura simpla si
perfect functionala;
continuarea aplicarii si imbunatatirii modului de lucru bazat pe programare si auto-
programare prin fise saptamanale de activitati,programe lunare,trimestriale si anuale,
intocmite si asumate de catre subordonati;
respectarea unor reguli de conduita ale functionarilor publici,pana la aparitia "Codului
Deontologic ", cum ar fi:
1. suprematia legii,principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a
respecta Constitutia si legile tarii;
2. prioritatea interesului public,principiu potrivit caruia functionarii publici au
indatorirea de a considera interesul general mai presus decat orice alt interes, in
exercitarea functiei publice;
3. asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor
publice,principiu potrivit caruia functionarii publici au indatorirea de a aplica
acelasi regim juridic in situatii identice;
4. profesionalismul,principiu conform caruia functionarii publici au obligatia de a
indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate,competenta,eficienta,
corectitudine si constiinciozitate;
5. impartialitatea si independenta,principiu conform caruia functionarii publici sunt
obligati sa aiba o atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes
politic,economic,religios sau de alta natura,in exercitarea functiei publice;
6. integritatea,principiu conform caruia functionarilor publici le este interzis sa solicite
sau sa accepte,direct sau indirect,pentru ei sau pentru altii,vreun avantaj sau
beneficiu in considerarea functiei publice pe care o detin ori sa abuzeze in vreun fel
de pozitia pe care o ocupa;
7. libertatea gandirii si a exprimarii,principiu potrivit caruia functionarii publici pot
sa-si exprime si sa-si fundamenteze opiniile cu respectarea ordinii de drept si a
bunelor moravuri;
8. cinste si corectitudine in exercitarea functiei publice si in indeplinirea atributiilor de
serviciu;
9. loialitate fata de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara
activitatea,precum si de a se abtine de la orice act sau fapt care poate produce
prejudicii imaginii ori intereselor legale ale acesteia;
10. comportament bazat pe respect, buna-credinta, corectitudine si amabilitate;
11. functionarii publici care reprezinta autoritatea sau institutia publica sa
promoveze,in orice situatie, o imagine favorabila tarii, autoritatii sau institutiei
publice pe care o reprezinta;
12. in relatiile cu reprezentantii altor state,functionarii publici nu trebuie sa exprime
opinii personale privind aspecte nationale sau dispute internationale;
13. in cursul deplasarilor externe,functionarii publici sunt obligati sa aiba o conduita
corespunzatoare regulilor de protocol si le este interzisa incalcarea legilor si
obiceiurilor tarii gazda.
incurajarea mobilitatii profesionale si a motivarii functionarilor publici prin promovare, ca
o consecinta a formarii profesionale.
Promovarea, se realizeaza prin:
1. aprecierea obiectiva a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici,
prin compararea gradului de indeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele
obtinute in mod efectiv;
2. corelarea obiectiva intre activitatea functionarului public si cerintele functiei publice;
3. asigurarea unui sistem motivational,prin recompensarea functionarilor publici care au
obtinut rezultate deosebite, care sa determine cresterea performantelor profesionale
individuale;
4. elaborarea unei politici riguroase si adecvate de personal prin:

-cunoasterea perfecta a cerintelor autoritatii publice;

-selectarea, recrutarea si angajarea unor functionari publici de calitate, respectandu-se principiile


egalitatii de sanse;

-constientizarea si adaptarea permanenta a functionarilor publici existenti;

-realizarea unui sistem de recrutare si promovare bazat pe merit care sa ofere garantia ca cei mai
buni functionari publici sunt promovati;

-realizarea unui sistem de salarizare si de recompense pentru activitatea functionarilor publici care
sa ia in considerare in primul rand performantele acestora si devotamentul pentru institutia
publica in care isi desfasoara activitatea;

-dezvoltarea mecanismelor ce au ca rezultat cresterea mobilitatii functionarilor publici in cadrul


functiei publice;

-delimitarea functionarilor publici de alti angajati din cadrul puterii executive (de ex. personalul
contractual). Definirea functiei publice trebuie sa se realizeze in special prin luarea in considerare a
atributiilor functionarilor publici care implica prerogative de putere publica.

2.1.3. Alte actiuni necesare modernizarii:

imbunatatirea cooperarii interinstitutionale pe verticala si orizontala.


cresterea rolului Prefecturii in monitorizarea implementarii programelor cu finantare
externa;
imbunatatirea nivelului de cooperare cu Agentiile de Dezvoltare Regionala.

3.Noi perspective n managementul public romnesc

Tendintele actuale n domeniul administratiei publice si al managementului public n Romnia


plaseaza cetateanul n centrul de interes. n sprijinul acestei afirmatii,vorbim despre o serie de
aspecte care stau la baza reformei n administratia publica.n primul rnd,reforma vizeaza
mbunatatirea serviciilor oferite publicului prin intermediul unui management att organizational,
ct si al calitatii, performant.Calitatea serviciului public reprezinta o problema importanta n
cadrul procesului de modernizare si reformare a administratiei, managementul calitatii avnd un
mare potential de a oferi solutii viabile pentru problemele de ineficienta sau calitate scazuta a
serviciilor, ct si pentru eficientizarea utilizarii resurselor.Orientarea spre rezultat,schimbare
majora pe care noul management public o presupune,poate fi atinsa prin eficientizarea serviciilor
publice, prin implementarea unor instrumente novatoare,dintre care amintim:specializarea si
motivarea functionarilor publici,eficientizarea resurselor financiare,promovarea utilizarii noilor
tehnologii,simplificarea procedurilor administrative si, deci,adoptarea unor masuri de reducere a
birocratiei,reducerea termenului de raspuns catre beneficiarii serviciilor publice sau introducerea
indicatorilor de performanta.n al doilea rnd, un obiectiv al reformei consta n consolidarea
administratiei publice prin promovarea dialogului social, dar si prin impulsionarea cetatenilor sa
participe la actul decizional.Consultarea si atragerea acestora n procesul decizional este un element
fundamental n cresterea gradului de ncredere n autoritatile administratiei publice, dar si n
mbunatatirea serviciilor oferite publicului.Implicarea n actul decizional la nivel local determina
cetateanul sa dezvolte un sentiment de identitate,de apartenenta,precum si simtul civic.n fine,se
doreste cresterea gradului de integritate,transparenta si responsabilitate n cadrul functiei
publice.Romnia se afla n etapa de implementare si consolidare a standardelor etice n vederea
asigurarii integritatii administratiei publice.Dificultatile care apar n calea realizarii acestui
deziderat sunt introducerea unor modificari majore la nivelul institutiilor publice si al culturii
organizationale,dar si necesitatea unor schimbari majore la nivelul mentalitatilor, atitudinilor si
comportamentelor functionarilor publici.Din galeria actiunilor necesare n vederea atingerii acestui
obiectiv al reformei fac parte masuri de promovare a conduitei etice n exercitarea functiei
publice,masuri preventive si combative n fenomenul coruptiei,analize si evaluari cu privire la
fenomenul coruptiei si la rezultatele actiunilor anterioare elaboreaza astfel de rapoarte),aplicarea
unor standarde si indicatori de integritate, masuri pentru evitarea ncalcarii regulilor de
incompatibilitate si conflicte de interese si masuri de motivare si pastrare a functionarilor.Prin
prisma relatiilor cu clientii administratiei publice din Romnia, reforma se afla ntr-o relatie de
interdependenta,din perspectiva manageriala,cu dezvoltarea unei administratii profesionalizate
bazata pe cadrul legal al functiei publicecu dezvoltarea sistemului de formare si perfectionare a
functionarilor publici bazata pe legislatia referitoare la nvatamntul
universitar,postuniversitar,ct si cursuri de perfectionare de scurta duratasi dezvoltarea unui
sistem adecvat de norme privind reglementarea politicilor publice si a capacitatii de coordonare a
acestora.

n prezent, calitatea scazuta a administratiei publice si a serviciilor oferite cetatenilor este un aspect
care nu face altceva dect sa ntretina criza economica si politica si sa perpetueze perceptia negativa
a cetatenilor asupra actului guvernamental.Reforma administratiei publice este o chestiune ce
necesita schimbari de mentalitate,caci din punct de vedere tehnic au fost realizate anumite
progrese.Ct despre crearea unui corp de functionari publici profesionisti si neutri din punct de
vedere politic,obiectivul principal consta n respectarea indicatorilor de performanta si
indicatorilor de integritate,n vederea obtinerii unui grad nalt de satisfactie a cetateanului,pasul
esential realizat n acest sens fiind nfiintarea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.Un alt
parametru specific strategiei de reforma este stabilirea clara a relatiilor si rolurilor
interinstitutionale,prin care se doreste eliminarea suprapunerilor de atributii si simplificarea
procedurilor administrative,elemente realizate prin actele normative de nfiintare ale institutiilor
publice.De asemenea,o dimensiune a procesului de reforma consta n transparenta actului
guvernamental si a celorlalte autoritati administrative,obiectivele primordiale n acest sens fiind
facilitarea accesului cetatenilor la urmarirea proceselor administrative si la informatii privind
drepturile lor n domeniul public,iar legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala n
administratia publica functioneaza ca un garant al acestor drepturi ale consumatorului de servicii
publice.n alta ordine de idei,o directie de actiune a reformei este descentralizarea procesului
decizional prin delegarea unor competente prin impunerea principiului subsidiaritatii si
segmentarea decizionala n vederea cresterii eficientei,acest parametru fiind prezent n toate
programele de guvernare formulate dupa 1990. n cele din urma, un parametru al reformei
manageriale este constituit din promptitudinea n oferirea de feed-back solicitarilor venite din
partea cetatenilor,simplificarea procedurilor administrative si flexibilitatea actului managerial,
obiectivele propuse n acest sens constnd n fundamentarea unor relatii eficiente cu clientii care sa
duca la fidelizarea acestora si reducerea sau chiar eliminarea reclamatiilor la adresa
administratiei.n vederea realizarii acestor obiective,este necesar sa se implementeze un sistem
comunicational n cadrul institutiilor si la nivel interinstitutional,sistem prin care sa se reduca
timpul de eliberare de documente pentru cetateni si timpul de raspuns la solicitarile venite din
partea cetatenilor,dar si o strategie de comunicare cu adevarat eficienta la nivel guvernamental.n
cele ce urmeaza,vom trece n revista coordonatele principalului demers actual de reformare a
administratiei publice.Ca urmare a unei analize minutioase din partea organelor competente a
posibilelor reforme care ar putea aduce o contributie semnificativa la reluarea cresterii economice
si nscrierea pe o panta ascendenta a indicatorilor macroeconomici,una din prioritatile strategice pe
termen scurt ale Romniei pentru perioada 20112013 se refera la cresterea eficientei si
transparentei administratiei publice.n acest context,Programul National de Reforma al
Guvernului Romniei pentru perioada mentionata propune o serie de reforme cu rol esential n
ndeplinirea prioritatii mentionate,reforme ce vizeaza restructurarea si modernizarea
administratiei publice centrale si locale,cresterea eficientei utilizarii bugetului guvernamental si
mbunatatirea calitatii si accesului cetatenilor la serviciile publice.Toate aceste aspecte nu
reprezinta o noutate,ele fiind mentionate si n programele de guvernare anterioare,nsa orice proces
de schimbare necesita un timp ndelungat,iar continuitatea si consistenta sunt aspecte care nu
trebuie neglijate.De altfel,acelasi document prezinta importanta considerabila pe care Programul
Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative o are n solutionarea nevoilor reformatoare ale
administratiei,programul viznd aspecte precum mbunatatirea procesului de elaborare a
politicilor publice si a procesului de planificare strategica,cresterea eficacitatii organizationale,dar
si cresterea calitatii si eficientei serviciilor publice.Mai exact,cresterea eficacitatii organizationale
implica aspecte referitoare la restructurarea administratiei publice, eficientizarea managementului
resurselor umane si coordonarea activitatilor de training si dezvoltare profesionala a functionarilor
publici.De asemenea,analiza functionala realizata cu sprijinul Bancii Mondiale a generat o serie de
recomandari pentru administratia publica, recomandari cu referire la eficientizarea planificarii
strategice,coordonarea politicilor intersectoriale,monitorizarea performantei realizate prin
activitatile specifice si gestionarea procesului de reforma.Prin prisma celor mentionate,Programul
National de Reforma se concentreaza n realizarea prioritatilor strategice asupra unui numar de
sapte directii fundamentale de actiune,fiecare dintre ele presupunnd masuri esentiale n
dezvoltarea capacitatii administrative pentru perioada aferenta.Astfel, o prima directie reprezinta
implementarea reformei strategice pentru mbunatatirea eficacitatii administratiei publice din
Romnia.Apoi,vorbim despre continuarea masurilor menite sa realizeze o mai buna reglementare a
administratiei publice centrale.De asemenea,o directie de actiune se refera la profesionalizarea
functionarilor publici. O alta presupune standardizarea procedurilor administrative,n timp ce o
alta directie vizeaza cresterea gradului de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune.De altfel,
o directie importanta reprezinta utilizarea TIC n procesul de modernizare a administratiei si, n
fine, un obiectiv l constituie dezvoltarea teritoriala.