Sunteți pe pagina 1din 4

ASCENSIUNEA FLUIDELOR PRIN TEVI VERTICALE

Ascensiunea fluidelor prin tevi verticale are loc datorita energiei hidraulice manifestata prin
presiunea fazei lichide (energia potentiala de presiune) si datorita energiei de expansiune a gazelor. In
cazul zacamintelor cu impingere de apa in perioada initiala energia hidraulica provoaca ascensiunea
lichidului la suprafata. La zacamintele care produc in regim de gaze dizolvate importanta energiei
hidraulice scade odata cu scaderea presiunii sub presiunea de saturatie. Ridicarea fluidelor la suprafata
are loc datorita energiei de expansiune a gazelor.
Acestea dupa ce ies din solutie se destind de la presiunea de saturatie pana la presiunea de la
talpa sondei si de la aceasta pana la presiunea de la suprafata p2. Ascensiunea lichidului datorita gazelor
comprimate se produce sub actiunea fortelor de presiune care lucreaza direct asupra lichidului la
interfata dintre lichid si gaze, precum si a fortelor de frecare dintre gaze si lichid.
Studiul miscarii fluidelor in procesul de ascensiune spre suprafata implica analiza
fenomenelor care au loc pe traseul parcurs de fluid intre punctele de presiune pd si p2.
Fazele care se deplaseaza in sonda

Pe portiunea unde se deplaseaza numai lichid ridicarea se face datorita energiei


hidraulice.Pe portiunea care incepe din p = psat unde gazele incep sa iasa din solutie la ridicare
participa gazele respective care pe masura ce se ridica in sus trec la presiuni din ce in ce mai mici se
destind si isi maresc volumul. Deoarece sectiunea tevilor este constanta gazele capata o viteza din ce in
ce mai mare.In procesul de ascensiune gazele se deplaseaza cu o viteza mai mare decat lichidul
antrenandu-l si pe acesta si cedandu-i o parte din energia de expansiune. In figura 1,c pe toata
lungimea tevilor de extractie gazele exercita asupra lichidului o actiune de ridicare.

a b c

Fig. 1.

87
ASCENSIUNEA LICHIDULUI PRIN TEVI VERTICALE (p2>psat)

In cazul in care prin tevile de extractie curge numai lichid curat ascensiunea acestuia are loc
datorita energiei hidraulice a lichidului.

Fig. 2.

Presiunea intr-un punct din lungul tevilor de extractie (fig. 2), avand in capul de eruptie
presiunea p2, este data de relatia:

hv 2
p= p2 + gh (1)
2d

4Q
in care f ( Re , / d ) iar v =
d 2

vd
Re =
Pentru valori Re < 2300

64

Re

iar pentru valori Re >2300

0,3164
0 , 25
Re

88
Daca tevile de extractie sunt fixate cu siul in capul perforaturilor, conform relatiei (1),
presiunea dinamica de fund va fi egala cu:

Hv 2 v2
pd= p2+ gH p 2 H ( g ) (2)
2d 2d

Se observa din relatia (2) ca presiunea variaza cu adancimea dupa o dreapta a carei panta
este egala cu:

v2
g
tg = 2d (3)

Din asemanarea celor doua tringhiuri din figura 2 rezulta:

p p2 pd p2

h H

sau
h
( pd p2 )
p = p2 + H (4)

Relatia (4) ne permite sa determinam presiunea in orice punct din lungul tevilor de extractie
cunoscand presiunea dinamica de fund pd si presiunea in capul de eruptrie p2.
Daca din cercetarea sondei se cunosc IP si pc din relatia

Q = IP(pc - pd) (5)

rezulta:

Q
pd = pc - (6)
IP

Din relatiile (2) si (6) rezulta:

Q Hv 2
gH
pc - IP = p2 + 2d (7)

Relatia (7) ne permite ca pentru un anumit debit pe care vrem sa-l extragem sa determinam
ce presiune p2 trebuie mentinuta in capul de eruptie, sau invers pentru o presiune p2 care trebuie
mentinuta in capul de eruptie sa determinam cu ce debit va produce sonda.

CORELATIA DE FUNCTIONARE STRAT SONDA IN CAZUL ASCENSIUNII


LICHIDULUI PRIN TEVILE DE EXTRACTIE (p2 > psat)
89
In acest caz ne intereseaza ca pentru o anumita presiune p2 care trebuie mentinuta in
capul de eruptie, sa determinam debitul maxim Qmax pe care poate sa il produca sonda. Se procedeaza
astfel:
- cu ajutorul relatiei (5) se traseaza curba de comportare a stratului (curba IPR)
Qstrat = f(pd), care caracterizeaza curgerea prin zacamant (dreapta 1- figura 3).

Fig. 3.

- pentru diferite valori ale debitului Q, cu ajutorul relatiei (2) se calculeaza presiunile
dinamice de fund corespunzatoare. Se obtine astfel un set de perechi de valori Q, pd.
- pe aceiasi diagrama pe care s-a trasat curba de completare a stratului se reprezinta
grafic setul de perechi de valori Q, pd determinat mai sus. Se obtine astfel curba de
comportare a sondei Qsonda = f(pd) curba 2, care caracterizeaza curgerea prin sonda (prin
tevi).
Intersectia dintre cele doua curbe 1 si 2 ne da debitul maxim pe care poate sa-l produca
sonda Qmax sonda si presiunea de fund corepunzatoare.
Procedeul poate fi repetat si pentru alte valori ale presiunii p2 in capul de eruptie.

90