Sunteți pe pagina 1din 15

Cuprins:

Argument .3
Cap.1 Principalele specii de peti din apele de munte ale Romaniei...4
Cap.2 Pescuitul sportiv in apele de munte. Lucrari de amenajari de
albii6
Cap. 3 Repopulari artificiale...9
Cap.4 Creterea artificiala a pastravilor.10
BIBLIOGRAFIE...15

1
A R G U M E N T

Prin salmonicultura definim activitatea de cretere in captivitate a pastravilor,


dupa metode stabilite prin cercetare tiintifica asupra fecundarii artificiale a icrelor,
conditiilor de viata, temperatura apei, debitele de apa necesare la un anumit efectiv
de material biologic, cu privire la hrana lor naturala i artificiala, la combaterea bolilor
i daunatorilor naturali.
Speciile de pastravi", grupate sub numele generic de Salmonide", se
caracterizeaza prin aripioara dorsafa, carnoasa, situata imediat deasupra cozii, numita
nodalca.
Activitatea omului desfaurata in regiunea de munte schimba conditiile
normale de dezvoltare a salmonidelor, fie direct - prin braconaj, scoaterea pietrei i a
pietrisului din albii, poluare a apei , fie indirect - prin schimbarea in timp a
microclimatului i a ruperii echilibrului stabilit in mediul natural. Se produc astfel
puhoaie distruqatoare, zapoare de gheata, debitul nu mai este constant, apa se
incalzete i de multe ori pastravul este obligat sa urce inspre izvoare, lasind loc liber
pestilor mai putin pretentioi la mediu, ca: mreana vinata, scobarul etc. Urmarile
acestor stari de lucru duc la scaderea efectivului salmonicol sau la disparitia totala a
lui din unele ape.
Impotriva braconajului i a celorlalte cauze care actioneaza direct asupra
efectivului piscicol se intervine printr-o paza susirinuta i prin urmarirea aplicarii
legislatiei piscicole in vigoare (Legea nr. 12/1974 privind piscicultura i pescuitul).
nlturarea cauzelor i a efectelor provocate indirect de activitatea omeneasca
constituie o problema mai complexa i pentru rezolvarea ei trebuie luate masuri de
refacere a echilibrului biologic distrus, prin lucrari de impadurire, executarea de
baraje pentru regularizarea debitelor, corectarea torentilor etc.
Concomitent cu acestea, cei care au in gospodarire apele de munte aclioneaza
pentru refacerea efectivului piscicol.

2
Cunoscindu-se cauzele care provoaca depopularea unei ape de munte i
factorii care influenteaza direct dezvoltarea salmonidelor, se pot lua masuri pentru
refacerea efectivului piscicol. In acest scop se poate actiona indirect, ajutind natura in
opera de refacere (refacerea naturala), sau direct, prin lucrari menite sa grabeasca i
sa asigure reuita acitiunii de refacere (refacerea pe cale artificiala).
Refacerea pe cale naturala a efectivului piscicol se bazeaza pe crearea
conditiilor naturale necesare dezvoltarii optime a salmonidelor si are ca scop
asigurarea reproducerii pe cale naturala prin mentinerea unui stoc normal de
reproducatori, sau protejarea unei specii reduse numeric. Masurile care se pot
lua in acest scop sint urmatoarele: interzicerea pescuitului pe anumite zone,
controlul practicarii pescuitului, oprirea pescuitului pentru anumite specii sau
limitarea perioadei de pescuit.
Interzicerea pescuitului in anumite zone (zone oprite) din fondurile de
pescuit se poate face pe 1/4-1/5 din suprafata luciului de apa al fondului
respectiv i are menirea sa asigure stocul de reproducatori necesari producerii de
icre.
Zonele oprite se marcheaza la inceputul i la sfiritul lor cu tablite
indicatoare vizibile, purtind inscriptia zona oprita, pescuitul interzis"!
Controlul practicarii pescuitului i paza fondurilor de pescuit se
,
efectueaza atit pentru a preveni comiterea actelor de braconaj cit i pentru
ca apa sa nu fie secatuita de peste, printr-un pescuit abuziv.
Cel mai eficace sistem de paza este cel prin organizarea de patrule formate
din 3-4 oameni. Cu aceasta ocazie se controleaza fiecare pescar aflat pe malul
apei, verificindu-se autorizatia de pescuit i, mai ales, urmarindu-se sa fie
respectate dispozitiile legale privind dimensiunea minima i numarul de bucati
admis a se reline intr-o zi de pescuit.
Oprirea pescuitului unei specii sau limitarea perioadei de pescuit are ca scop
protejarea unei specii de salmonide care s-a imputinat (cazul lipanului) sau
prevenirea secatuirii apei de pete.
Oprirea i limitarea pescuitului pot fi facute pentru un fond, o specie sau
pentru mai multe specii.

3
CAPITOLUL I

Principalele specii de peti din apele de munte ale


Romaniei

Pastravul indigen (Salrno trutta Fario L.) Coloratia este bruna pe spate i alb
murdar pe flancuri i burta. Are puncte negre brun inchise i roii. Este agil. iute. dar
fricos, lipsit de abilitate i voracic. Prefera ape cu temperatura de 12-16C. In lacuriie
de acumulare inregistreaza creteri rapide i mari. Boitea are loc in octombrie-
noiembrie.
Pastravul de lac (Salmo trutta morfa lacustris L.) Este o forma a indigenului,
adaptat la viata lacustra. Corpul este mai scurt, gros, mai latit decat al pastravului
indigen, iar capul mic. Culoarea spatelui i a capului este verzui oliv, flancurile i
burta argintii decolorate, cu pete mari negre aproximativ in X Are o creere
rapida. Boitea incepe in septembrie.
Pastravul fantanel (Salvelinus fontinalis Mitchil). A fost adus in Europa din
America in jurul anului 1889. Este colorat pe spate in dungi erpuinde
portocalii, pe fond masliniu, iar pe flancuri variaza intre argintiu, portocaliu i rou,
presarate cu stelute portocalii sau rou carmin. Inotatoarele sunt roiatice cu marginile
negre. Boitea incepe in octombrie.
Pastravul curcubeu (Onchorynchis miikis Walbaum). Adus in Europa din
America in 1890. Forma Shasta Jordan este stationara, iar forma Irideus Gibbons
este migratoare. Prin incruciarile repetate, forma rezultata la noi este predominant
migratoare. Coloratia pe spate verde cenuiu albastrui, pe
flancuri argintiu i pe burta albicioasa. Are linia laterala pronuntata cu iriz
culonle curcubeului Flancurile si spatele sunt punctate cu negru. Boitea
incepe in martie.
Lostrita (Hucho hucho) Spatele este colorat cenuiu verzui flancurile
cenuiu argintiu. iar abdomenul i partea inferioara a capului, al numeroase
puncte negre, mici, care la unele exemplare ajung i pe oper Aripioarele

4
sunt roietice verzui, iar nodalca brun rocata. Corpul fusiform. Este cel mai
mare salmonid de la noi. Boitea incepe la mijlocu apnlie
Lipanul (Thymallus thymallus). Nerapitor. Are forma alungita decat a
pastravului Solzii man argintii Inotatoarele inalte, cea do acopenta cu pete
negre. Spatele este verzui argintiu, cu mzatii arginti. Aripioara codala este
scobita ad anc i are varfurile ascutite. Gura este m' bLizele fragile iar
limba este lipsita de dinti Traiete in partea inferioa arealuiri, salmonidelor
boitea are loc in aprilie-mai.
Coregonul (Coregonus alhula i C. lavaretus marenoides Polyako
nasus Pelled) A fost adus incepand cu anul 1956. Traiete in lacurile cu
rece Se aseamana cu lipanul, fara puncte negre pe laturile argintii. Nod este
foarte mica, gura este lipsita de dinti.

5
CAPITOLUL II

Pescuitul sportiv in apele de munte. Lucrari de amenajari


de albii

La pescuitul sportiv in apele de munte se folosete un singur bat,


prevazut cu maxim 2 carlige. Se utilizeaza momeli artificiale. Exceptiile se comunica
anual la deschiderea sezonului de pescuit. Pescuitul se face de la rasaritul soarelui
pang la asfintit.
In vederea imbunatatirii conditiilor de viata i a asigurarii puietilor pentru
repopulare, se executa anumite lucrari de constructii:
Toplita este construita pentru creterea puietului din primavara pang toanina. Se
amplaseaza in apropierea albiilor in zone ferite de inundatii Pot fi alimentate cu
apa din izvoare permanente sau din paraie cu apa impede Si debite constante. In partea
din aval a toplitei, se construiete un baraj de 1 0-1.2 m inaltime i latimi variabile,
format din o casoaie dubla. umpluta cu pamant, fara piatra sau resturi vegetate bane
batut, in straturi de cca. 25 cm .n baraj se amplaseaza canalul de fund - prevazut cu o
vaneta pentru inchiderea apei dinspre interiorul toplitei; canalul deversor - pentru
evacuarea apei curente, situat la cca. 20 cm sub coronamentul digului: canalul

pentru preaplin - in vederea evacuarii surplusului de apa, se amplaseaza lateral,


chiar pe coronamentul digului. Ultimele doua canale sunt prevazute in partea
interioara cu plase pentru oprirea petilor. Zilnic plasa se curata de frunze i alte
materiale depose pe aceasta.
In toplita se introduc 5 puieti/m 2 luciu de apa. Pe timpul iernii, apa se
evacueaza i se face dezinfectie cu var nestins.

6
Cascadele podite se construiesc din lemn, p realizarii unor caderi de apa, cu
inaltimea de pang la 50 cm. Se amplaseaza in albiile cu fondul erozibil. Buteanul
care se aseaza transversal pe albie, trebuie sa se sprijine cel putin din 2 in 2 m pe
suporti formati din bile de cca. 2 m lungime, aezate longitudinal, pentru ca prin
erodarea fundului buteanul
inaltimea malurilor.
transversal sa nu ramana suspendat i astfel greutatea pe care o sustine (podina,
aluviunile i apa) Sa duca la indoirea i ruperea lui. 0 cascada este reuita cand toata
apa trece peste podina acesteia.
Cascada simpla este formata din 1-2 buteni suprapui, etanati intre ei i de
fund cu ajutorul unor fascine i muchi, precum i cu incastrare in maluri. Pentru ca
apa sa fie concentrata spre firul principal al albiei, se fixeaza suprainaltari din
capete de buteni, consolidate de buteanul superior cu piroane, scoabe, cuie de lemn
etc.
Cascada de piatra se amplaseaza in albii cu fundul neerozibil. Se utilizeaza
piatra din apropiere. Deversorul asigura o cadere a apei de cca. 50 cm. Barajul
impanat intre rosturi, nu permite scurgerea apei. Coronamentul va fi suprainaltat
spre maluri i incastrat in acestea.
Pintenii sunt lucrari de protejare a malurilor i de dirijare a apei spre firul
principal al albiei. Se construiesc din buteni suprapui, casoaie duble, zidarii de piatra
(uscata sau cu mortar de ciment), gabioane, betoane, avand

7
Arborii ancorati inlocuiesc i pintenii. Se folosete arbore stufos, taiat partial
pentru a ramane legat de cioata. Se mai poate asigura eventual i prin cabluri
ancorate de arborii mai groi din apropierea malurilor. Arborele se doboara cu
varful inspre aval, cu un unghi de cca. 45.

8
CAPITOLUL III

Repopulari artificiale

Repopulari cu puieti crescuti in toplite de primavara pana toamna, in


perioada boitei. Puietii crescuti se sorteaza in doua categorii de marime. Cei mari
se transfera in pastravarii, uncle formeaza viitorul lot de reproducatori, iar restul se
transporta in zonele de deversare marcate pe teren. Transportul se face in vase curate
din plastic, metal sau plastic armat cu fibre de sticla. Pe distante mari se
utilizeaza hidrobioane speciale, cu sau fara administrare de oxigen suplimentar.
Numarut de puieti care se introduc in toplita este de 5 bucati pe metru patrat
luciu de apa i se considera reuita buna cand, toamna, se pescuiesc 2-3
bucati/m luciu de apa.
Numarul de puieti care se introduc pe un fond de pescuit se calculeaza cu
ajutorul formulei de lansare: N=20BxL, in care N=numarul de puieti care se
introduc la km de rau; 20 este un coeficient; B=capacitatea biogenica;
L=latimea medie a zonei de populat. Capacitatea biogenica este stabilita de ICAS
pentru fiecare fond de pescuit constituit in apele de munte. Exemplu de calcul:
daca capacitatea biogenica este de 8i latimea medie a paraului 6, se obtine:
N20BxL-20x8x6-960 puieti/km, in varsta de 5-6 luni
Deversarea se face cu putin timp inainte de bataie, in zonele de parau cu
conditii corespunzatoare pentru fecundarea icrelor i protectia lor pana la eclozarea
lor i apoi a alevinilor.
Popularea cu cutii Vibert
Icrele fecundate in pastravarie, se introduc in cutii din material plastic de 2x7x9 cm
avand pe toate laturile orificii de 10x3 mm pentru asigurarea
circulatiei apei printre icre. Cutiile se ingroapa in pietri spalat, marunt, numai in
zonele uncle in mod natural se produce bataia. Deci zona nu trebuie sa fie
accesibila petilor i puietilor existenti in fauna naturala.
Reproducerea in liber a salmonidelor se realizeaza cu pierderi mari la
icre, motiv pentru care oroducerea puietilor se realizeaza numai prin fecundare
uscata a icrelor. Pentru aceasta sunt construite pastravarii.

9
CAPITOLUL IV

Creterea artificiala a pastravilor

Pastravaria se compune din:


Priza de apa este situata in afara perimetrului pastravariei, intr-un loc astfel
ales pentru a fi ferit de distrugere in timpul viiturilor, precum i pentru ca sa
capteze apa necesara chiar atunci cand debitele sunt minime. In alte situatii.
mai poate fi amplasata i la izvoare cu debite suficiente, care sa asigure bunul
mers al pastravariei. Sunt cazuri cand alimentarea se poate face atat din rauri cat i
din izvoare pentru aceea i pastravarie.
Canalul de alimentare se executa din pamant, dulapi, zidarie din beton, beton
armat etc. Acesta poate fi deschis sau acoperit. Mai poate fi din tuburi de beton
armat, asbociment sau metalice;
Bazinul de distributie are menirea sa regleze debitul de apa pentru
diferitele sectiuni de bazine, casa incubatoarelor i decantor. precum i
pentru amestecul apei, in cazul ca sunt mai multe surse de apa cu temperaturi
diferite;
Decantorul este bazinul in care se decanteaza apa care alimenteaza
incubatoarele i trocile pentru puieti. Are forma dreptunghiulara. In interior
sunt construite icane pentru schimbarea directiei apei i pentru depunerea
aluviuni fine. Se dimensioneaza in functie de debitul maxim de apa care circul
prin ei.
Canalele de admisie transporta apa la filtrul casei incubatoarelor i la bazine.
Asigura o cadere a apei de minim 0,5 mi o eventuala dispersei a acesteia. care va cadea
pe tavile special construite, in scopul oxigenrii ei. Canalele pot fi deschise sau din
tuburi cu caderea apei de sus ori prin stemartezian.
Bazinele difera ca suprafata i adancime a apei in functie de destinatia lor. Ele
pot fi construite din pamant, zidarie de piatra, beton sau beton armat Dupa
folosinta. aceste bazine se impart in:

10
Bazinele de puieti construite din beton avand raportul dintre laturi de 10/1 (10 m
lungime i 1 m latime) i adancimea apei de 0,3-0,5 m la admisre ,i 0,75-1,00 m la
evacuare. Panta este de 1/30 m;

Bazinele pentru reproducatori construite din beton cu fundul de pamant


impermeabil acoperit cu pietri. Raportul intre laturi 10/2, iar suprafata de
100-200 m2. Adancimea apei 1,0-1,2 m la alimentare i 1,5-2.C m la evacuarea
apei. Panta de scurgere cca. 1/30m;
Bazinele pentru pastravul de consum, cu raportul intre laturi 104-10/5 iar
suprafata de 200-500 m2. Adancimea apei 0,8 m la alimentare i 1 5 m la evacuare.
Panta de scurgere 1/30;
Bazine pentru carantina, avand raportul intre laturi 10/3, cu panta de scurgere
mai mare ca la celelalte bazine pentru asigurarea evacuarii rapide a apei:
Bazine rotunde, cu diametrul de 3,5 m, adancimea apei 0,4 m la margine
i 0,5 m la centru. Se folosesc la creterea puietilor in pastravarie cu debite reduse de
apa;
Bazinul pentru pescuit sportiv, are raportul dintre laturi de 10/5 Cu
adancimea apei de 1 m la admisie i 2 m la evacuare:
Calugarul, avand functiunea de reglare a nivelului apei in bazin i de evacuare
controlata a acesteia, din stratul de la suprafata sau de la fundul bazinului. Acesta se
construiete la toate tipurile de bazine;
Groapa de pescuit, se amplaseaza in amonte sau aval de calugar. Are
dimensiunile de cca. 1,Ox0,5 mi adancimea de 0,5 m. Fundul acesteia trebuie sa
fie la cota de evacuare a calugarului sau a canalului de evacuare. Are drept scop
concentrarea petelui pentru a putea fi luat cu minciocul.
Canalul de evacuare colecteaza apa uzata de la bazine i o conduce in albia
paraului. Obinuit se construiete din beton armat, nu este acoperit, Pentru a se
putea captura petii scapati din bazine;
Casa incubatoarelor se construiete din matenale de constructii
diferite. Este dotata cu urmatoarele instalatii:

Materialul filtrant folosit in cele doua camere filtrante laterale este aezat pe un gratar
situat la 20 cm de la fundul bazinului i este format din 4 straturi de pietri i
nisip, cu grosimi de 25 cm. Pietrele au dimensiuni de 7-8 cm (h la stratul de jos,

11
peste care se aeaza alte straturi de pietre de 4-5 cm q),urmatorul de 2-3 cm (1)
i cel mai de sus din nisip grosier de 0,5-1,0 cm (1) . Filtrele sunt prevazute cu orificii
pentru spalare. In unele pastravarii sunt filtre cu 4 compartimente. Materialul filtrant
de aceeai dimensiune se aeaza intrun compartiment, in primul cel cu diametrele mai
mari i in ultimul nisipul fin.;
Ulucurile de distributie a apei la incubatoare i cele de evacuare;
Postamentul, este construit din beton, pe care se aeaza cutiile exterioare ale
incubatoarelor.
Cutiile exterioare ale incubatoarelor, sunt confectionate din cherestea, tabla
zincata, mase plastice armate cu fibre de sticla, iar cele fixe din beton armat.
Cutiile interioare ale incubatoarelor, sunt confectionate din acelai material cu
exceptia betoanelor. Se prefera cele din mase plastice armate cu fibra de sticla.
Tipurile de incubatoare folosite sunt Wacek universal pentru icrele de pastravi;
Zug (Weiss) pentru icrele de lipan i coregon: cu curent vertical pentru pastravi.
Sopronul pentru troci, este construit pe stalpi de lemn sau beton armat, in
care se amplaseaza trocile din dulapi; mase plastice armate cu fibra de sticla; beton
armat. Troaca are dimensiunea de 200x60x25 cm i este impartita prin 2 ecrane
de sita in trei compartimente, dintre care cel mare de 180 cm lungime i este situat
la mijloc.
Instalatii anexe: bucataria de preparare a hranei, camera frigorifica, magazia
pentru pastrarea furajelor uscate, magazia de utilaje, drumuri de acces, instalatia
electrica, imprejmuirea, instalatia de alarmare la scaderea debitului de apa sub normal,
locuinta de serviciu a personalului pastravar.
In deceniul trecut s-a introdus i la noi tehnologia de cretere a pastravului in
viviere flotante amplasate pe lacuri de acumulare. Viviera este construita din plase de
relon cu ochiuri de la 0,5 cm la 7-8 cm. Are aspectul unui bazin cu peretii i
fundul din plasa de aceeai dimensiune a ochiurilor. Fundul are 6x8 m, iar laturile
de 6x4 respectiv 8x4 m. Plasele sunt ancorate pe cadre metalice fixate de plutitori,
care pot fi din tabla sau din mase plastice armate cu fibra de sticla. Prin gruparea a 30
viviere se realizeaza o platforma care formeaza unitatea de gospodarire a sistemului de
cretere a pastravilor similar cu o pastravarie clasica de uscat.
Realizarea pastravului de consum i a puietilor de repopulare cuprinde
urmatoarele actiuni:

12
Alegerea de reproducatori din exemplarele dezvoltate, selectia incepand
de la trecerea puietilor in bazine. Acetia se trateaza profilactic i se hranesc
cu hrana de calitate superioara. Extragerea icrelor i laptilor se face in cel mult
doua sezoane de la aceeai reproducatori, care apoi se caseaz sau
furnizeaz icre pentru consum in alimentatie, conservate cu sare.
Fecundarea artificial. Se extrag icrele de la 4-5 femele intr-un vas
emailat, se stropesc cu laptii de la 1-2 masculi. Se amestec din cu pana de
gasc, dup cateva minute se toarna putina apa pentru antrenarea
spermatozoizilor spre icrelee ramaser nefecundate. Se amesteca din nou cu
pana de gasc . Se face egalizarea temperaturii icrelor cu apa din
incubatoare, se spal icrele cu lapti cu apa care alimenteaz incubatoarele
pentru indepartarea laptilor, apoi se aeaz icrele in incubatoare, pe mai
multe randuri.
Depunerea icrelor in incubatoare se face fara ocuri, dupa care se
regleaza debitul de apa care este de 3-5 litri/minut pana la embrionare i 5-7
litri/minut de la embrionare pana la ecloziune, pentru fiecare 10000 bucati icre.
Ingrijire a icrelor din incubatoare se face prin scoaterea celor moarte
(albite) cu ajutorul unei pipete sau sortator electronic de icre; tratarea icrelor din
incubator cu solutie de malachit 5 g la 1000 litri de apa, timp de 20-30 minute.
Icrele se pot mica in primele 24 ore de la fecundare i apoi dupa embrionare,
pana la 3-5 zile inainte de eclozare.
Ecloziunea incepe dupa un anumit numar de zile, a caror temperaturi zilnice
adunate sa dea urmatoarele valori: indigenul 330-376; curcubeul 328387; lipanul
180-230; lostrita 250-300; coregonul 300-360. In perioada incubatiei se
inregistreaza zilnic temperatua apei, care insumata va indica data inceperii
ecloziunii.
In timpul ecloziunii se curata incubatoarele de rpsturile de la icre i dupa ce
punga vitelina se resoarbe 2/3 i alevinii se ridica la suprafata, cca. 25% din ei, se
va incepe hranirea lor. Exceptie fac puietii care urmeaza sa fie deversati In toplite,
pentru repopulare. '
Trecerea puietilor in troci are loc in per.ioada martie iunie (functie de
temperatura apei), dupa resorbtia totala a pungii viteline, cu conditia sa nu fie mai
multi alevini de 10000 bucati/incubator. In cazul depairii acestei cantitati, se
transfera in troci in momentul cand incepe hranirea. In prima luna se asigura

13
densitatea de 10000 puieti/m 2 de troaca i un debit de 30 litri/minut; in luna a doua
se raresc la 5000 puieti i debitul crete la 60 litri/minut.
Trecerea in bazinele de puieti se face dupa cca. 2 luni i are loc prima sortare,
densitatea fiind de 200-1000 puieti/m2 luciu de apa; debitul de 3-6 litri/minut/1000
puieti. Dupa ultima sortare, toamna tarziu se lasa maxim 200 puieti/m2 i se asigura
un debit de 6-12 litri/minut/1000 puieti.
In al doilea an de viata i urmatorii se continua sortarea ori de cate ori apar
difente de talie intre exemplare i se manifesta un canibalism pronuntat.
Hrana in pastravarii se administreaza proaspata, umeda, concentrata (in termen
de garantie) amesteca cu apa, dupa care se impratie pe toata suprafata apei,
formand un nor de hrana diluata.
Ratia zilnica in primele zece zile este de 10grame/1000 bucati puieti; apoi 75
grame/1000 puieti pana la varsta de 45 zile. In luna a doua de stationare in
troci se da cca. 150 grame/1000 bucati puieti. Hrana pentru puieti de 3-6 luni este de
5 kg/10000 puieti, fiind formata din 40%. organe interne (splina, inima, ficat), 38%
carne de vita sau cal, 20% fainuri vegetale (grau, secara, tarate) i 2% drojdie de bere.
Hrana pentru pastravul in al doilea an de viata este formata din 70% deeuri
de abator sau carne cruda slaba de vita, 25% fainuri vegetale i 5% drojdie de bere
furajera.
Hrana concentrata granulata este asigurata din import pentru puieti i din intern
pentru petele mai mare de 6 luni. Aceasta este formata din faina de pete, faina
de carne, tarate, faina de grau, drojdie furajera, rot de soia, ulei comestibil, carbonat de
calciu, fosfat dicalcic, faina de morcov uscat i preremix.

14
BIBLIOGRAFIE:

1. H. ALMAN, C. POPESCU, P. DECEI, - Economia


vnatului i salmonicultura Editura didactic i pedagogic,
Bucureti-1977
2. REGIA NATIONAL A PDURARILOR Cartea
Pdurarului

15