Sunteți pe pagina 1din 52

1.Alcaloizi.

Definitie,clasificare,reaspindire,colectarea,uscarea si pastrarea
produselor vegetale cu continut de alcaloizi,intebuintari.
Alcaloizii sunt produi ai metabolismului secundar i prezint substane organice heterociclice
azotate, de origine vegetal, cu caracter bazic, n doze bine determinate posed aciune
fiziologic asupra organismului, n doze mari fiind toxice.

Clasificare:

1. Alcaloizi cu nucleu pirolizidinic, derivai de la ornitin


2. Alcaloizi cu nucleu 1-metilpirolizidinic, derivai de la ornitin
3. Alcaloizi cu nucleu piridinic, derivai de la ornitin
4. Alcaloizi cu nucleu chinolinic, derivai de la triptofan
5. Alcaloizi cu nucleu acridinic, derivai de la fenilalanin
6. Alcaloizi cu nucleu izochinolinic, derivai de la fenilalanin
7. Alcaloizi cu nucleu indolic, derivai de la triptofan
8. Alcaloizi cu nucleu imidazolic, derivai de la glicocol
9. Alcaloizi cu nucleu chinazolinic, derivai de la gicocol
10. Alcaloizi cu nucleu purinic, derivai de la glicocol
11. Alcaloizi cu nucleu diterpenic, derivai ai acetilcoenzimei A
12. Alcaloizi cu nucleu steroidic
13. Alcaloizi aciclici i alcaloizi cu azotul n catena lateral.

Raspindire:Sint raspinditi in intregul regn vegetal cu exceptia algelor,muschii si lichenii.Sint


putin raspinditi in ciuperci.In Monocotiledonate se gasesc putine specii cu alcaloizi,care de
obicei apartin familiilor Liliaceae si Amaryllidaceae.Sint raspinditi in Dicotiledonate.Raspindirea
alcaloizilor in familiile botanice e diferita:1.Familii cu continut de alcaloizi marit,adica familii in
care au fost identificate nu mai putin de 20% de genuri de plante cu continut de alcaloizi.De
ex:Papaveraceae,Ranunculaceae,Fabaceae,Solanaceae etc.2.Familii cu continut de alcaloizi
mediu,adica familii in care au fost identificate de la 10 pina la 20 % de genuri de plante cu
continut de alcaloizi,Rubiaceae,Saxifragaceae,Crassulaceae.3.Familii cu continut de alcaloizi
micsorat,in care sint de la 1 pina la 10% de genuri de plante cu continut de
alcaloizi:Malvaceae,Tiliaceae,Coniferae.

Colectarea,uscarea si pastrarea prod.vegetale:Se colecteaza in acea perioada cind in ele se


acumuleaza continut maxim de substante active,ce corespunde unei faze anumite de dezvoltare a
plantei.Produsele vegetale cu continut de alcaloizi sint otravitoare de aceea la colectare trebuie sa
respectam masurile de precautie:sa nu atingem ochii,gura,de lucrat in manusi.Maruntind
produsul la uzine trebuie de folosit masca de tifon.Plantele sau partile aeriene trebuie repede
uscate.Partile aeriene se usuca la umbra,cele subterane se poate si in locuri deschise asezind
produsul vegetal in straturi de 2-3 cm sau in uscatorii.Temperatura nu trebuie sa fie mai mare de
60 grade.Produsele vegetale se pastreaza separat de alte produse sub lacata,lista B si sistematic
se supune unei examinari chimice.

Intrebuintari: Plantele cu coninut de alcaloizi se ntrebuineaz cu diferit scop. O parte


mic din ele se folosesc n farmacii pentru obinerea infuziilor i decocturilor.O parte nsemnat
de produse vegetale se folosete ca surs industrial de obinere a diferitor preparate totale
galenice (tincturi, extracte) i neogalenice (maximal purificate). Dar cea mai mare parte de
produse vegetale cu coninut de alcaloizi se folosete la obinerea alcaloizilor n stare pur i la
eliberarea lor cu scop curativ n diferite forme medicamentoase.

2.Plante cu produse vegetale cu continut de alcaloizi


pirolizidinici:Spalacioasa,Tataneasa.

Splcioasa: PP (lat) Senecio platyphylloides;PV Senecionis platyphylloides


herba;Fam. Asteraceae. Descriere: Plant multianual cu rizomul lung, trtor, brun-cenuiu, cu
numeroase rdcini.frunzele de lng rdcin sunt alterne, triunghiular-riniforme, cu baza
adncit i marginea cu dini neuniformi; peiolii frunzelor sunt cu urechiue. La vrful tulpinilor
i ramurilor superioare sunt aezate paniculele corimbiforme din numeroase panerae mici.
Paneraele constau din 10-15 flori tubulare, cu corola galben cu 4 zimi; nveliul paneraului
este cilindric.Rspndirea: Planta este caracteristic pentru flora munilor caucazieni. Crete
printre arbuti, n pduri amestecate de pin-mesteacn-stejar, cu preferin pe malurile rurilor de
munte, se cultiv.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc prile aeriene ale splcioasei.
Momentul optim de recoltare este la nceputul nfloririi, pe timp nsorit, dup ce s-a ridicat roua.
Prile aeriene se taie cu secera, coasa sau cositoarea mecanic de la nlimea de 10-15 cm
deasupra solului. Se usuc n strat subire n locuri ferite de razele directe ale
soarelui.Compoziia chimic: Produsul vegetal conine 0,6-3% alcaloizi, derivai ai pirolizidinei
platifilina i senecifilina. Ambii alcaloizi n majoritatea cazurilor se afl sub forma N-
oxid.ntrebuinri: Platifilina posed proprieti colinolitice i spasmolitice. Se ntrebuineaz
la tratarea ulcerului stomacal i duodenal, constipaiilor spastice, colicilor renale i hepatice,
colecistitelor, astmului bronic. Dilat pupila, fiind prin aceasta mai puin toxic ca
atropina.Preparate n farmacii: Platifilina hidrotartrat n soluii (0,2%, 0,5%, 1% i 2%) i
supozitoare. Intr n componena comprimatelor Thepaphyllinum i Palufinum.

Ttneasa: PP (lat) Symphytum officinale;PV Symphyti radices.Fam. Boraginaceae

Descriere: Plant erbacee, peren. Rizom scurt, gros, ramificat, din care pornesc rdcini
fusiforme, crnoase, groase de 1-2,5 cm, lungi pn la 30 cm, negre la exterior i albe la interior.
Tulpina erect, muchiat la baz, n partea superioar aripat-muchiat, ramificat, aspru-proas,
nalt ntre 10-120 cm. Frunze alterne decurente, cele inferioare eliptic sau ovat-lanceolate, cu
peiol aripat, canaliculat, cele mijlocii i superioare din ce n ce ngust-lanceolate, ngustate ntr-
un peiol aripat, proase, aspre, cu nervura median proeminent. Flori roii-violacee, grupate
cte 5-10 n cime. Fructe, nucule, grupate cte 4 n caliciul persistent.Rspndirea: Planta este
rspndit n Europa, Asia. Crete pe soluri grele, argiloase n anuri, pe marginea apelor
stttoare, fnee umede, uneori ca buruian prin culturi.Recoltarea: Ca produs vegetal se
folosesc rdcinile de ttneas, recoltate toamna trziu sau primvara devreme. Rdcinile
spate se spal n ap, se taie n buci nu mai lungi de 20 cm, iar cele groase se
despic.Compoziia chimic: n cantiti mici se conin alcaloizii asperulina, simfitina i
glicoalcaloizi de tip consolidin. De asemenea s-au izolat: alantoina 0,6-0,8%, taninul, mucilagii,
substane minerale. n frunze se mai conine ulei volatil.ntrebuinri: Decoctul din rdcini,
datorit mucilagiului i alantoinei, se utilizeaz n tratamentul ulcerului gastric i duodenal,
gastritelor hiperacide, tusei de diverse etiologii. Extern se ntrebuineaz sub form de comprese
pentru tratamentul hematoamelor, diverselor traumatisme, varicelor deschise. Unii savani indic
asupra aciunii cancerigene a rdcinilor de ttneas.Preparate n farmacii: Ttneasa crem,
tinctur, planta propriu-zis, unguent cu ttneas, ulei de ttneas.

3.Plante si produse vegetale cu continut de alcaloizi derivati ai


coniinei,lobelinei,nicotinei:Cucuta,Lobelia,Tutun.

Cucuta: PP (lat) Conium maculatum; PV Conii fructus; Fam.


Apiaceae.

Descriere: Plant bianual, tulpina prezint ramificaii cu muchii,


acoperit n partea de jos cu pete roietice. Frunzr cu teci,
tripenatpertite, laciniile alungite, sectate. Flori mici albe, grupate n
inflorescene umbele compuse. Fructele alctuite din dou mericarpe,
decele mai multe ori fiind nedesprite, cu 5 coaste puternic
proeminente-aripate, ondulate i crenelate. Toat planta are un miros
neplcut de oarece.Rspndirea: Se ntlnete aproape n toat
Europa, Asia Mijlocie, Kaukaz. Crete pe locuri nengrijite, printre
tufriuri, prin grdini, pe malurile rurilor.Recoltarea: Ca produs
vegetal se folosesc fructele de cucut, recoltate la maturizarea de 60-
90% din toat masa umbelelor.Compoziia chimic: Fructele conin
alcaloizi cu nucleu piperidinic, principalul dintre ei fiind coniina 1%,
obinut pentru prima dat n stare pur n 1881 de Hoffman, care a i
stibilit componena corect C8H17N i structura. Au mai fost
identificai izomerii coniinei: N-metilconiina, conhidrina,
pseudoconhidrina i 6 coniceine izomere.ntrebuinri: n doze mici
preparatele obinute din fructe de cucut au aciune sedativ,
analgezic, anafozidiace i antispastic; n doze mari provoac
intoxicaii grele, urmate de moarte.Preparate n farmacii: Unguent
de cucut 5%, Conium N sirop, Conium-Injeel S ampule, cataplasme,
tinctur, pulbere.

Lobelia: PP (lat) Lobelia inflata; PV Lobeliae herba; Fam.


Lobeliaceae

Descriere: Plant anual cu nlimea pn la 70 cm. Tulpina slab


ramificat, patruunghiular, puin pubescent, cu coninut de suc
laticifer. Frunze alterne cu lungimea pn la 7 cm, alungite i ovate,
neuniform zimate, subiri; cele inferioare-peiolate, mijlocii i
superioare-sesile. Florile mici, albastru-deschise sau violet-albastre,
grupate n inflorescene racemiforme rare terminale sau la subsuoara
frunzelor. Fructul capsul bilocular, cojoas, cu muchii, care se
deschide prin 2 valve.Rspndirea: Planta este originar din America
de Nord. Pe aceste locuri ea crete de-a lungul drumurilor, pe locuri
nsorite. Este introdus n cultur.Recoltarea: Ca produs vegetal se
folosesc prile aeriene, recoltate n perioada apariiei n mas a
fructelor verzi pe tulpina central. Lungimea tulpinilor trebuie s fie 30-
40 cm, fr partea lignificat de jos.Compoziia chimic: n 1921-
1929 s-au izolat 14 alcaloizi-reprezentani a trei grupuri: grupul
lobelinei, grupul lelobinei, grupul lobininei. Dintre cele 3 grupuri cea
mai mare nsemntate i aparine lobelinei derivat difenilic al
cetoalcoolului lobelionol. Se mai conine ulei volatil i gras, substane
tanante.ntrebuinri: Prile aeriene se folosesc la extragerea
lobelinei din care se obine preparatul medicamentos Lobelinum
hydrochloridum ntrebuinat ca un puternic stimulator al centrului
respirator. Se administreaz ca antiasmatic i antidot n intoxicaii cu
opiu i barbiturice.Preparate n farmacii: Lobelinum hydrochloridum,
Lobesil, Lobelia comprimate, tinctur.Infuzie se toarn o can de ap
fierbinte peste , linguri de plant uscat i se las la infuzat 10-
15 minute.

Tutun: PP (lat) Nicotiana tabacum; PV Nicotianae folia; Fam.


Solanaceae

Descriere: Plant erbacee, anual, cultivat. Rdcina pivotant,


ramificat, adnc pn la 2m. Tulpina ereect, cilindric, glandulos-
proas, simpl sau puin ramificat la vrf, nalt pn la 180-200 cm.
Frunze mari alungit-eliptice pn la ngust-lanceolate, sesile sau scurt-
peiolate, alterne, ntregi, glandulos-proase. Flori albe, roz sau roii,
mirositoare, grupate ntr-o inflorescen paniculat-ramificat. Fructul
prezint o capsul bilocular cu 2000-4000 semine ovoide sau
reniforme, cafenii, cu suprafaa rugoas.Rspndirea: Tutunul este
originar din America de Sud, unde pentru prima dat a fost folosit ca
produs fumativ. n prezent se cultiv n multe ri ale lumii SUA,
Chin,a India, Brazilia, Japonia, Romnia, Moldova, Ucraina.Recoltarea:
Ca produs vegetal se folosesc frunze de tutun, recoltate la nceputul i
n tot timpul nflorii. Frunzele rupte cu mna se nir pe sfoare i se
usuc n condiii obinuite. Compoziia chimic: Se cunosc peste
1500 constituieni izolai din tutun i din fumul degajat prin arderea sa,
dintre care mai bine de 200 sunt compui cu azot ca pirifina, amine,
amide, pirazine, compui cianici, nitrozi i nitropoliciclici. Alcaloidul
principal este nicotina 0,75-2,88%. Afar de acest alcaloid au fost
identificai alcaloizi cu nucleu piridinic, piperidinic, pirolidinic, indolic.
Funzele mai conin substane minerale, amidon, substane pectinice,
acizi organici, rini.ntrebuinri: Empiric tutunul era folosit
odinioar contra vermilor intestinali, n colici, retenie urinar,
hidropizie, dureri de ochi. Acidul nicotinic (vitamina PP),, obinut din
extractul de nicotin, este folosit n combaterea pelagrei i a altor
afeciuni. Astzi frunzele sunt folosite la prepararea produsului
comercial de tutun tiat pentru pip, igri de foi i igarete,
prepararea de insecticide. Nicotina pur este un iritant local, care
acioneaz asupra centrului bulbomedular, mai nti excitndu-l, apoi
deprimndu-l. ncetinete ritmul cardiac, apoi l accelereaz provocnd
hipertensiune. Astzi se crede, c unul din factorii cancerigeni n cazul
fumrii tutunului, este cotinina, care estw peodus de metabolizare al
nicotinei la nivelul esutului pulmonar.

4. Plante si produse vegetale cu continut de alcaloizi


tropanici:Matraguna,Maselatira.

Mtrguna: PP (lat) Atropa belladonna; PV Belladonnae folia et


radices; Fam. Solanaceae

Descriere: Plant peren, erbacee, viguroas. Rdcina pivotant ncepe s


se formeze n primul an; rizomul gros i rdcinile ramificate apar n
urmtorii ani. Rdcinile sunt de culoare brun-deschis la exterior i albicioas
la interior. Tulpina este soliat n primul an, apoi formeaz o tuf viguroas,
compus din mai multe tulpini nalte, ramificate la baz, de culoare verde-
violacee.frunza are limbul de form eliptic, ovat, cu marginea ntreag,
vrful ascuit i baza ngustat n peiol. Peiolil, lung de 1-3 cm, are forma
semicilindric i marginea slab aripat n apropierea limbului. Floarea este
solitar, nutant i apare la subsuoara frunelor la puncte de ramificare a
tulpinii, fiind prins cu un pedicel de circa 2 cm, acoperit cu peri glandulari.
Corola este campanulat-tubuloas, de 2,5-3,5 cm lungime, cu 5 lobi lat
triunghiulari ovai, obtuzi sau ascuii, uor refleci; la exterior corola are
culoarea brun-violet sau brun-roietic, iar n interior glbuie, cu nervuri
purpurii-violete. Cele 5 stamine sunt concrescute cu corola. Fructul este o
bac aproape sferic, puin turtit, de culoare verde la nceput i neagr
lucioas la maturitate.Rspndirea: Planta este rspndit spontan i se
cultiv n Europa, Asia Mic. Crete prin tieturile de pduri, mai ales n cele
de fag, n locuri nsorite. Este considerat ca o plant nestabil. ndat ce
lstriul pdurii o umbrete i-i mpiedic dezvoltarea, mtrguna
dispare.Recoltarea: De la mtrgun cu scop terapeutic se folosesc
frunzele i rdcinile de mtrgun. n unele ri se mai utilizeaz prile
aeriene, alctuite din ramurile ce au o grosime pn la 5 cm i sunt acoperite
de ct mai multe frunze. Culegerea ncepe cu puin timp nainte de nflorire i
continu n toat perioada de nflorire, numai dimineaa. Rdcinile se
recolteaz toamna dup terminarea vegetaiei sau primvara devreme,
nainte de apariia mugurilor la suprafaa pmntului. Se cur de prile
aeriene, apoi se spal repede de pmnt i se zvnteaz. Cele prea groase se
despic n lungime.Compoziia chimic: Principiile active sunt reprezentate
de alcaloizi cu nucleu tropanic, cel mai important fiind L-hiosciamina 78-79%
din total. n cantiti mai mici se conin scopolamia, beladonina i baze
volatile. Se mai conin flavonozide, cumarine, acizi
triterpenici.ntrebuinri: La nceput mtrguna era cunoscut pri
proprietile sale curative i toxice. Proprietile farmacologice unt
determinate de alcaloidul principal atropina, care se aclasific la remedii
colinolitice. Atropina posed i proprieti neurogene i spasmolitice.
Preparatele medicamentoase ale mtrgunii se folosesc ca remedii
spasmolitice i analgezice la ulcer stomacal i duodenal, gastrite cronice
hiperacide, afeciuni ale cilor i vezicei biliare. n practica oftalmologic
atropina se folosete la dilatarea pupilei cu scop diagnostic.Preparate n
farmacii: Atropina sulfat pic.oft, fiole, pulbere, comprimate, unguent
oftalmologic, tinctur. Intr n componena preparatelor ca Becarbon,
Besalol, Bepasal, Belastezin, Urobesal, Calmogen, sup. Anuzol, Betiol.

Mselaria: PP (lat) Hyioscyamus niger; PV Hyoscyami folia;


Solanaceae

Descriere: Plant bianual, erbacee, de 20-115 cm, acoperit cu peri


glanduloi viloi. Rdcina este pivotant de culoare glbuie sau brun
deschis la exterior i alb la interior. Tulpina ramificat, slab muchiat,
verde, cu peri lungi. Frunzele sunt alterne, moi, glanudulos proase i
lipicioase. Mrimea, forma i culoarea frunzelor sunt variabile i depind
de factorii de mediu. Florile, sesile sau cu un pedicel scurt, sunt situate
la vrful tulpinii i al ramificaiilor. Fructul este o capsul bilocular,
situat n interiorul caliciului persistent i mai lung dect n timpul
nfloritului, cu dini neptori, se deschide printr-un capac, avnd n
interior numeroase semine reniforme sau sferice, brune-cenuii.
Planta are miros greu, neplcut, care dispare la uscare.Rspndirea:
Planta este rspndit n Europa, Asia, America de Nord. Crete pe
terenuri ruderale, maidane, margini de drumuri, locuri necultivate sau
ca buruiana n culturi.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc
frunzele de mselari. De la plantele bianuale n primul an se culeg
frunzele marginale, n al doilea an se culeg frunzele de pe tulpini.
Recoltarea se face dimineaa dup ce roua s-a ridicat, pentru c planta
conine maximum de alcaloizi. Colectarea n natur este dificil, de
aceea este introdus n cultur. Compoziia chimic: Principiile
active, constituie din alcaloizi cu nucleu tropanic sunt, n cantiti mici
(0,03-0,1%). Totalul alcaloizilor reprezint cantiti aproximativ egale
de L-hiosciamin i scopolamin. Au mai fost descoperite substane de
natur heterozidic, flavonoide. n semine se conin pn la 34% ulei
gras.ntrebuinri: La fel ca i mtrguna, a fost cultivat n grdina
cu plante otrvitoare i folosit n scopuri criminale. Proprietile
curative ale mselariei sun aceleai ca i a mtrgunei cu adaosul
aciunii hipnotice datorit preenei scopolaminei, cu efectele sale
asupra receptorilor colinergici, combinate cu aciunea central
depresiv. Oleum Hyoscyami posed aciune narcotic, antiseptic i
hipnotic se utilizeaz n afeciuni nervoase, maladia Parkinson, tuse
nervoas.Preparate n farmacii: Oleum Hyoscyami, extract; Hyoscine
butylbromide, frunzele intr n componena igrilor antiasmatice.

5. Plante si produse vegetale cu continut de alcaloizi


tropanici:Mutulica,Laur paros.

Mutulica: PP (lat) Scopolia carniolica; PV Scopoliae carniolicae


rhizomata Fam. Solanaceae.

Descriere: Plant erbacee, peren. Rizom gros orizontal brun-nchis


cu noduri i stangulaii din care se desprind rdcini adventive. Tulpina
erect, glabr sau dispers-proas, simpl sau furcat-ramificat, nalt
de 60 cm. Frunze altern peiolate, alungit-ovate sau eliptice, cu
marginea ntreag. Flori solitare, auxilare, nutante cu caliciul
campanulat albstrui, cu dini triunghiulari; corola la exterior brun-
rocat sau viiniu-violet, n interior brun-glbuie sau galben-verzuie.
Fructul este o capsul globuloas, bilocular, mbracat de caliciu
persistent, care la maturitate se deschide printr-un opercul. Seminele
sunt mici, reniforme, brun-glbui.Rspndirea: Planta este rspndit
n Europa. Crete pe locuri umede i umbroase n pduri, mai ales de
stejar, tufriuri, tieturi de pdure.Recoltarea: Ca produs vegetal se
folosesc rizomii de mutulic. Rizomii se recolteaz primvara devreme
sau toamna, cnd planta poate fi gsit dup tulpinile uscate. Rizomii
se sap, se scutur de sol, se nltur de tulpini i rdcini i repede se
spal, se vetejesc 2-3 zile, apoi se usuc.Compoziia chimic:
Rizomii conin pn la 0,9% alcaloizi din irul tropanului. Partea
principal o constituie hiosciamina (0,4%), de asemenea scopolamina
i belaradina.ntrebuinri: Planta este utilizat pentru obinerea
industrial a atropinei i a preparatului medicamentos Hiosciamin
camforat.Preparate n farmacii: Hiosciamin camforat, intr n
componena preparatului Aeronum, din rizomi se pregtete i extract
uscat.Extractele fiind foarte toxice, se utilizeaz numai cu avizul
specialitilor.

Laur pros: PP (lat) Datura innoxia; PV Daturae innoxiae herba


et semina;Fam. Solanaceae

Descriere: Specie peren, viguroas, ramificat n form de tuf.


Rdcina este pivotant, fusiform, lunga de 20-30 cm, cenuie-
albicioas. Tulpina, erbacee n prima parte a perioadei de vegetaie,
apoi lignificat, acoperit cu periori dei, mtsoi i are partea
inferioar adesea cu nuane violacee, datorit prezenei antocianelor.
Frunzele, lung peiolate, sunt cordiforme, pronunat asimetrice la baz,
cu marginea ntreag sau cu 2-3 sinusuri, de culoare verde pe faa
superioar i verde-cenuie pe partea inferioar datorit prezenei
periorilor glandulari. Florile solitare, apar la punctele de ramificare,
avnd poziie vertical. Caliciul este verde, des pros, tubulor, cu
lacinii. Corola de culoare alb. Fructul este o capsul brun, sferic sau
puin ovat, aplecat n jos. Seminele sunt reniforme, brune deschise
sau rocate.Rspndirea: Patria palntei este Mexica, de unde s-a
rspndot n Europa mai nti ca plant decorativ, apoi ca plant
medicinal. n prezent este cultivat n Ungaria, Polonia, Bulgaria,
Romnia.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc prile aeriene de
laur pros i seminele. Prile aeriene se recolteaz cnd florile sunt
deschise i capsulele imature, iar seminele att la nceputul brunificrii
capsulelo, ct i din cele de culoare verde. Seminele din capsulele
verzi, imature, sunt mai bogate n alcaloizi comparativ cu cele din
brune-cenuii, mature.Compoziia chimic: Toate prile plantei
conin alcaloizi din irul tropanului 0,2-0,5%, principalii scopolamina i
hiosciamina. Caracteristic este coninutul mrit de scopolamin, pn la
50-75% din totalul alcaloizilor. S-au mai identificat rutinozida, acidul
clorogenic, hiperina i catechina. n semine se gsesc circa 21% ulei
gras.ntrebuinri: Laurul pros are aciune parasimpatolitic, de
sedare, n special a zonelor motorii din scoara cerebral, biliar i
pancreatic, reduce hiperexcitabilitatea musculaturii tractului digestiv
i a aparatului urogenital. n practica oftalmologic n unele cazuri se
foloesesc ca substituent al atropinei.Preparate n farmacii: Intr n
componena preparatului Aeronum.

Ciumfaie: PP (lat) Datura stramonium : PV Stramonii folia; Fam.


Solanaceae

Descriere: Plant nalt cu tulpina glabr, erect, ramificat,


dichotomic, prezint frunze alterne, de culoare verde deschis,
asimetrice, sinuat dinate pe margini. Florile mari albe, solitare, de
forma unei plnii. Fructul este o capsul ovoid cu numeroi epi. La
maturitate, capsula verde la nceput, se nglbenete i se deschide la
partea superioar prin patru valve. Seminele sunt reniforme, reticulat
punctate pe suprafa.Rspndirea: Planta este originar din regiunea
Mrii Caspice, astzi rspndit n toat Europa. Se ntlnete pe
marginea drumurilor, terenuri necultivate, n jurul caselor, iubete
soluri bogate n azot, nu suport seceta. De asemenea este introdus
n cultur.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc frunzele de
ciumfaie. Recoltarea frunzelor se face de la nflorire i nceputul
formrii fructelor la prima bifurcaie a tulpinii i pn toamna, de 3-4 ori
n dependen de dezvoltarea lor. Este necalitativ recoltarea frunzelor
umede i dup ngheuri. Lucrnd cu produsul vegetal trebuie de
respectat msurile de precauie (toate organele plantei sunt
otrvitoare).Compoziia chimic: Frunzele de ciumfaie conin 0,2-
0,6% alcaloizi din irul tropanului, principalul este hiosciamina i mai
puin scopolamin. Alturi de ei se mai conin aminoacizi, enzime,
substane tanante, carotenoide; n semine 17-25% ulei
gras.ntrebuinri: Frunzele de ciumfaie sunt folosite n tratamentul
cilor respiratorii sub form de pulbere sau igri antiasmatice.
Produsul se mai folosete ca antispastic, antiasmatic i
antiparkinsonian. Datorit scopolaminei frunzele de laur au aciune
uor sedativ, hipnotic.Preparate n farmacii: Oleu Stramonii intr
n compoziia Linimentum olei Terebenthinae compositum.

6. Plante si produse vegetale cu continut de alcaloizi


chinolizidinici:Sofora,Linte lanceolata,Nufar.

Sofora: PP (lat) Sophora pachycarpa; PV Sophorae pachycarpae


herba; Fam. Fabaceae

Descriere: Plant multianual. Partea subteran este puternic


dezvoltat i const din rizomi orizontali ramificai de la care pornesc
rdcini adventive. Tulpinile ramificate la baz, cu ramuri lungi
ndreptate n sus, acoperite cu periori mici fini, cu multe frunze.
Frunzele imparipenate, cu 6-12 perechi de fioloiole eliptice, pubescente
ca i tulpinile, cu periori albi alipii, de aceea i planta are o culoare
verde-cenuie. Inflorescena racem terminal spiciform-alungit. Florile
de tipul papilionacee, corola crem-glbuie, glbuie sau alb-glbuie.
Fructele psti groase, cilindrice, la maturizare aproape negre.
Seminele ovat-riniforme, cafenii-nchise sau negre, netede,
strlucitoare.Rspndirea: Planta este pe larg rspndit n Asia
Mijlocie, Kazahstan ca buruian n semnturi.Recoltarea: Ca produs
vegetal se folosesc prile aeriene. Recoltarea se nfptuiete de la
nceputul butonizrii pn la fructificare. Trebuie de urmrit ca n produs
s nu nimereasc fructe. Uscarea se efectueaz n condiii naturale, n
usctorii, temperatura s fie 50-60oC.Compoziia chimic: Prile
aeriene ale plantei conin 2-3% alcaloizi din irul chinolizidinic,
principalul fiind pahicarpina.Ea este nsoit de civa alcaloizi dup
structur: pahicarpidina, soforamina, sofocarpina,
matrina.ntrebuinri: Particularitatea principal a aciunii
pahicarpinei este proprietatea de a bloca colinoreceptorii ganglionilor
vegetativi. Pahicarpina hidroiodid se folosete la spasmele vaselor
periferice. n practica obstretic i ginecologic este ntrebuinat la
mrirea tonusului uterului i intensificarea contraciilor
musculaturii.Preparate n farmacii: Pahicarpina hidroiodid
comprimate i soluie

Linte lanceolat: PP (lat) Thermopsis lanceolata;PV


Termopsidis lanceolatae herba: Fam. Fabaceae

Descriere: Plant multianual. Partea subteran const dintr-un rizom


orizontal i vertical cu numeroase noduri de la care pleac rdcini
adventive, ptrunznd la adncimi de 2 m. Frunzele sunt triple, scurt
peiolate. Foliolele au form alungit sau ngust
lanceolat,pubescente. Fiecare frunz are doua stipele lanceolate
lungi. Florile cu corola galben grupate n cte trei n verticilii, aezate
n subsuara frunzelor mici formnd un racem terminal cu lungimea de
20 cm. Fructul- pstaie linioar sau de forma arcului cu 7-15 semine,
negre-verzui.Rspndirea: Planta este rspndit n zona de step cu
pduri. Iubete soluri saline, crete ca buruian n semnturi, pe lng
locuine, formez desiuri masive.Recoltarea: Ca produs vegetal se
folosesc prile aeriene de linte lanceolat, care se recolteaz n faza
butonizrii i nfloririi. n acelai timp se poate de stns plantele florifere
i lstarii vegetativi fr de flori. Prile aeriene se taie cu secera sau
cuitul la nlimea de 3-5 cm deasupra solului. Colectarea se poate
face anul pe unul i acelai loc. Se folosesc i seminele Thermopsidis
lanceolata semina care se strng dup maturizarea lor complet.
Produsul uscat se treier, seminele se vntur.Compoziia chimic:
Prile aeriene conin 1-1,25 % alcaloizi,derivai ai chinolizidinei.
Principalii din ei sunt termopsina (anagirina-izomer), homotermopsina,
pahicarpina, metilcitizina. Seminele conin 2-3% alcaloizi, printre care
predomin citizina. Au mai fost identificate saponozide, glicozida
termopsilancina, substane tanante, rini, mucilagii.ntrebuinri:
Prile aeriene ale plantei sub form de diferite preparate
medicamentoase (infuzie 1:400, comprimate,extract uscat) cu aciune
expectorant se folosesc la traheite cronice, broite. Cititona (soluie
0,15% a alcaloidului citizina) se ntrebuineaz la excitarea centrului
respirator.Preparate n farmacii: Infuzie 1:400, comprimate, extracrt
uscat, Cititona.

Nufr: PP (lat) Nuphar luteum; PV Nupharis lutei rhizomata; Fam.


Nymphaeaceae

Descriere: Plant acvatic multianual. Rizomul trtor ntrit de


fundul bazinelor cu ap prin numeroase rdcini albe filiforme. Rizomul
cilindric, des cu una sau cteva ramificaii, lungimea de 1-1,5 m,
grosimea pn la 13 cm, la exterior verde glbui, n interior alb, cu
cicatrice ntunecate rotunde sau romboidale la suprafa. De la vrful
rizomului pleac peiolii frunzelor i floriferul. Fruzele de dou feluri:
plutitoare groase, puin cojoase, eliptic ovate, limea pn la 15-17
cm, integre cu adncitur pronunatla baz, i subacvatice-fine,
subiri, puin sinuase. Flori solitare galbene pe un florifer lung filiform,
puin proeminente deasupra apei, aproape sferice cu diametrul de pn
la 4-5 cm. Rspndirea: Planta este rspndit n Europa, Asia Mic,
Transcaucazia. Se mai ntilnete n ape lin-curgtoare,
stagnante.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc rizomii de nufr
galben. Recoltarea se petrece n fazele de nflorire i fructificare. n
bazinele uscate sau nu adnci se taie rdcinile i rizomii i se scot prin
smulgere puternic; n cele adnci se scot cu instrumente speciale
folosind barca. Recoltarea se face prin fii de 1-1,5 m, ntre care se
las neatinse 10-15 m. Rizomii se spal de noroi, se cur de
rmiele peiolelor frunzelor, de rdcini i se taie n buci cu
grosime de 1-1,5 cm.Compoziia chimic: Rizomii conin 0,3-0,8%
alcaloizi din irul izochinolidinei numii nufaridine, printre care
predomin nufelina, ce are n componena sa sulf.ntrebuinri:
Rizomii se folosesc pentru obinerea preparatlui medicamentos
lutenurina (comprimante, supozitoare, linimente) care se folote la
colpite (vaginite) trihomonadice i ca remediu
anticoncepional.Preparate n farmacii: comprimate, supozitoare,
linimente, unguente, Lutinorina.Faina de rizom este folosita, sub forma
de cataplasme, la tratarea unor boli de piele. Se remarca prin efectele
sale astringente, antimicrobiene si cicatrizante. Infuzia de nufar galben
actioneaza eficient in reglarea activitatii intestinale, fiind antidiareic.
Rizomul de nufar galben se poate confunda cu radacina de ginseng,
adesea fiind vandut, de catre comerciantii necinstiti, drept radacina a
acestei plante. Din florile de nufar galben se pot face dulceturi si
serbeturi.

7. Plante si produse vegetale cu continut de alcaloizi


izochinolinici:Mac de gradina,Rostopasca,Macleia,Macul
galben,Dracila,Ungernie.

Mac de grdin: PP (lat) Papaver somniferum; PV Papaveris


capita;Fam.Papaveraceae

Descriere: Plant erbacee anual, nalt de 0,5-1,5 m, are o rdcin


fusiform, puin ramificat. Tulpina este erect puin ramificat, glabr
sau cu puin peri aspri n funcie de varietate. Frunzele sunt alterne
netede, moi i cu nervurile evidente pe partea inferioar. Florile albe,
roii deschise, liliachii sau purpurii, mari, terminale i solitare. Fructul
este o capsul mai mult sau puin globuloas, indehiscent. n
interiorul acestui fruct se gasesc pe placente semine extrem de mici,
reniforme, albe sau cenuii-albstrii, cafenii.Rspndirea: Macul se
cultiv n toat lumea, n diverse clime.Recoltarea: Ca produs vegetal
se folosesc capsulele de mac. Recoltarea cu maini speciale se
nfptuiete cnd majoritatea capsulelor se brunific. De la capsulele
mrunite se nltur seminele se usuc la soare.Compoziia
chimic: Capsulele de mac conin peste 20 alcaloizi, derivai ai
izochinolinei din diferite subgrupuri. Principalii sunt morfina, codeina,
tebaina, papaverina, narcotina, narceina (derivai benzilizochinolinei).
n cantiti mai mici au fost identificai berberina,
protopina.ntrebuinri: Morfina, cel mai puternic analgezic, se
folosete numai n cazurile n care alte analgezice rmn ineficace pn
i dup operaii grele, n traumatisme violente, forme avansate de
cancer, colici biliare sau renale, pentru a prentpina ocul. Prezint
marele avantaj al instalrii obinuinei dup ntrbuinare repetat
(morfinomanie). Codeina pur sub form de fosfat este folosit ca
antitusiv, datorit efectului su determinat asupra centrului tusei. Ea
intr n componena comprimantelor Codterpina, Pentalgina,
Sedalgina. Papaverina hidrocloric (comprimate, supozitoare, soluie de
1-2%), are efect spasmolitic asupra musculaturii netede, n deosebi a
celei din peretele intestinal, cile biliare i urinare. Preparate n
farmacii: comprimante Codterpina, Pentalgina, Sedalgina, Dipasalina,
Nicoverina, Bepasal, Morfina hidroclorid 1%, sol Opium 1%, sol
Papaverina 1-2%.
Rostopasc: PP (lat) Chelionium majus; PV Chelidonii
herba;Fam. Papaveraceae

Descriere: Este o plant, care are la exterior tulpina brun-roietic,


iar n interior galben. Tulpinele au nlimea pn la 1 m, erecte ,n
partea de sus ramificate, goale n partea de jos cu periori. Frunze
alterne, n partea de sus verzi n partea de jos albstrii penat-sectate,
inferioare peiolate, cele superioare sesile. Florile cu 4 petale galbene-
aprinse, pe penduculi lungi, grupate cte 3-8 n umbele simple. Caliciul
const din 2 sepale rotunde, care cad la desfacerea florii. Fructul-
capsul unilocular n form de pstaie.Rspndirea: Planta este
rspndit n Europa, Asia, adventiv n America, regiunea atlantic.
Crete prin locuri umbroase din pduri, tufriuri, grdini, pe lng
garduri, n jurul locuinelor.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosec
prile aeriene de rostopasc Chelidonii herba, care se recolteaz n
timpul nflorii. Se usuc fr ntrziere la 50-60 grade.Compoziia
chimic: Prile aeriene ale plantei conin 1-25 alcaloizi, care dup
structura chimic se clasific la diferite subgrupuri ale izochinolinei:
chelidonina, cheleritrina, sanguinarina, berberina, coptizina i
protopina, alocriptopina. Au mai fost identificate saponozide,
flavonoide, acid ascorbic, carotenoide i acizi organici.ntrebuinri:
Infuzia i extractele obinute din rostopasc se folosesc n tratamentul
afeciunilor ficatului i cilor biliare, papilomatozei laringelui i
intestinelor. ns administrarea n cantiti mari poate avea aciune
toxic constatnd din iritaia tubului digestiv, vom, respirie ncetinit.
n medicina popular se ntrebuinteaz pentru tratamentul icterului, iar
sucul proaspt de plant pentru extirparea negilor, prin calea latexului
n start gros.Preparate n farmacii: Infuzii, extracte 1%, suc
proaspt, plata propriu zisa, Hepatobil, Sedocalm, Plantoverol.

Mac galben: PP (lat) Glacium flavum; PV Glaucii flavi herba;


Fam. Papaveraceae

Descriere: Plant bianual cu nlimea pn la 50 cm; toate prile


plantei conin suc lacticifer. Tulpina dreapt rotund, ramificat. n
primul an de via formeaz o rozet de frunze mari liro-penat-partite,
abundent pubescente cu lungimea de pn la 35 cm. Frunzele de pe
tulpin sunt numeroase, groase, albstrui, sesile, cele superioare
scurte ovale, pe margini cu lobii aproape ntregi. Florile solitare, n
teac, mari, cu diametrul de 1,5-3 cm, 4 petale lat-invers-ovate sau
aproape rotunde, galben stralucite, galben nchise, mai rar galben aurii
sau portocalii. Fructul este o capsul n form de pstaie.Rspndirea:
Planta crete pe malul Mrii Negre, la noi estrodus n
cultur.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc prile aeriene de
mac galben-Glaucii flavi herba, recoltate n timpul butonizrii i
nceputul nfloririi.Compoziia chimic: Prile aeriene ale plantei
conin mai mult de 15 alcaloizi din irul izochinolinei, totalul crora
constituie pn la 4 %. Alcaloidul principal este glaucina (pn la 2%),
se mai conin cheleritrina, sanguinarina, protopina.ntrebuinri:
Produs vegetal se folosete pentru obinerea preparatului
medicamentos cu aciune antitusiv Glaucinum Hydrochloridum, intr
n componea Brobholtinei, Glauventului; spre deosebire de codein n-
are proprieti de deprindere.Preparate n farmacii: Glaucinum
Hydrochloridum, Brobholtina, Glauvent.

Macleia: PP (lat) Macleaya microcarpa; PV Macleayae herba; Fam.


Papaveraceae

Descriere: Plant multianul cu tulpina puternic, neramificat cu


nlimea pn la 250 cm.Toate prile verzi ale plantei sunt acoperite
cu un strat albstrui. Planta conine suc lacticifer galben-portocaliu.
Frunzele ovate cu 5-7 lobi alterne, peiolate cele inferioare mari, cele
superioare cu mult mai mici.Inflorescenele panicule lungi pn la 40
cm la vrful ramurilor. Florile au numai sepale care repede cad, 8-12
stamine, corola lipsete. Fructul capsul rotund cu o singur
semin.Rspndirea: Patria plantei este Asia sud-estic. n prezent
este introdus n cultur.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosec
prile aeriene de la macleia, recoltate n timpul butonizrii, nfloririi i
nceputul fructificrii. Cea mai nalt road i maximum de principii
active se conin n prile aeriene ale plantelor de 3 ani.Compoziia
chimic: Produsul vegetal conine alcaloizi din irul izochinolinei,
coinutul crora constituie 1% - 0,7 %.ntrebuinri: Din prile
aeriene se obine preparatul medicamentos Sanguiritina, care prezint
ameste de sanguinarin i cheleritrin bisulfai. Sub form de
comprimate este utilizat n tratamentul formei cerebrale a
poliomielitei, miopatiei, parezei faciale. Afar de aceasta sanguiritrina
se folosete la lecuirea plgilor i ulceraiilor atone. Soluia alcoolo-
apoas (0,2%) se recomand n tratamentul otitei, pioreei
alveolare.Preparate n farmacii: Preparatul medicamentos
Sanguiritina, comprimate, soluia alcoolo-apoas (0,2%).
Drcil: PP (lat) Berberis vulgaris; PV Berberidis folia, cortex,
fructus et radices; Fam. Berberidaceae.

Descriere: Arbust ramificat cu un sistem radicular bine dezvoltat.


Rizomul orizontal de la care pleac rdcina principal mare cu
numeroase ramificaii laterale cu lemnul galben aprins. Lstari
numeroi, drepi ramificai cu nlimea de 1,5-3 m. Ramurile cu ghimpi
tripartii cu lungimea de 2 cm, n subsuara crora se afl lstari scuri
cu fascicule de frunze. Frunzele invers-ovate, pe margine cu zimi
ascuii, ngustate ntr-un peiol scurt, florile n racem din 6 sepale, 6
petale, 6 stamine. Fructele-bace roii cu 2-3 semine.Rspndirea:
Dracil este specie european, rspndit n Asia. Crete spontan prin
tufiuri, la marginea ogoarelor, n locuri nsorite sau umbrite. Se cultiv
ca arbust ornamental i medical.Recoltarea: Ca produs vegetal se
folosec frunzele, scoara, fructele i rdcinele. Frunzele se recolteaz
n timpul butonizrii. De pe tulpini i ramuri se obine scoara
primvara, sub form de jgheaburi sau tuburi nguste, lungi de pe
rdcini-toamna. Fructele se culeg toamna, cnd ajung la maturitate
deplin prin taierea ciorchinei. Rdcinele se recolteaz toamna
trziu.Compoziia chimic: Frunzele, scoara i rdcinile conin
alcaloizi din irul izochinolinei, de natura protoberberinic. Scoarele de
pe rdcini conin pn la 10% alcaloizi totali, pe cnd cele de pe tulpini
cca 2%. Din numarul mare de alcaloizi au fost izolai din scoare;
berberina, berbamina i oxiacantina. Fructele conin glucide, n special
glucoz i fructoz, acid ascorbic, pectine, acid malic,
gume.ntrebuinri: Datorit berberinei produsul vegetal posed
aciune calagog, tonic-stomahic, febrifug, diuretic. Pentru aceste
proprieti este utilizat n tratamentul icterului, a metroragiilor, n
afeciuni hepato-biliare. n doze mari berberina deprim sistemul
cardiovascular i scade presiunea arterial. Palmatina inhib sistemul
nervos central, n special centrul respirator. Oxiacantina i berbamina
sunt simpatolitice,cu aciune vasodilatoare i hipotensiv.Preparate
n farmacii: Oxiacantina i berbamina, infuzii, tinctur, extract fluid,
berberin bisulfat.

Ungernie: PP (lat) Ungernia Victoris; PV Ungerniae victoris


folia;Fam. Amaryllidaceae

Descriere: Plant multianual cu bulbi mari 7-11 cm, ovai, cu


diametrul de 7-12 cm, acoperi cu solzi peliculari cafenii nchii sau
bruni-ntunecai. Vrful de jos al bulbului este bine dezvoltat, de la el
pleac rdcini adventive roze-glbui suculente. Frunzele n dou
rnduri, suculente netede, liniare la vrf bonte, lungimea 20-40 cm,
limea de 1-4 cm. Ele ncep s creasc la nceputul lui februarie, in
aprilie ating dezvolatrea maxim, iar la sfritul lui iunie ncep s se
usuce. Peste 2-2,5 luni de la acesta se dezvolt floriferul cu nlimea
de 12-30cm i care se termin cu o inflorescen umbeliform aproape
unilateral. Inflorescena const din 2-11 flori aproape regulate n
form de plnie roze-glbui sau liliachii.Rspndirea: Planta este un
edem al Asiei Mijlocii, crete pe povrniuri lutoase moi n regiunea de
step uscat a munilor, la nlimea pn la 2000 metri deasupra
nivelului mrii.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc frunzele de
ungernie, care se recolteaz n timpul bunei dezvoltri pn la
nglbenirea lor. n scopul pstrrii desiurilor naturale recoltarea pe
unul i acelai loc se efectueaz odat n 3 ani.Compoziia chimic:
Frunzele conin 0,33-1% alcaloizi, principalii dintre care sunt
galantamina (0,2%), licorina, galantina, tacetina. Se conine acidul
chelidonic; n bulbi alcaloizi, amidon, mucilagiu, rini; n flori-urme de
uleii volatil.ntrebuinri: Galantamina sub form de bromhidrat se
administreaz pe cale subcutan sau intramuscular ca mitotic i n
sechelele poliomielitei. Utilizarea sa se datorete, n primul rnd aciuni
anticolinesterazice i parasimpatomimentice. Ea poteneaz efectul
aminofilinei i al adrenalinei; favorizeaz regenerarea i formarea
fibrelor musculare. A doua specie Ungernia Sewertzowii se deosebete
prin bulbi alungii cu membrane negre. Din frunze se obine preparat
medicamentos Licorina hidroclorid care se prescrie ca expectorant la
procesele inflamatorii acute i cronice ale plmnilor,
bronilor.Preparate n farmacii: Preparat medicamentos Licorina
hidroclorid, bromhidrat.

8. Plante si produse vegetale cu continut de alcaloizi


indolici:Rauvolfie,Pasiflora,Nuca vomica,Cornul secarii.

Rauvolfie: PP (lat) Rauwolfia serpentina; PV Rauwolfiae


radices;Fam. Apocynaceae

Descriere: Subarbust venic verde cu nlimea de la 20 la 100cm, cu


suc lactificer. Rizomul scurt cu o rdcin pivotant, ramificat pna la
2-3 m.Tulpina una sau cteva neramificate, acoperite cu scoar albuie.
Frunzele aezate n verticil cte 3-4, lanceolate, puin ascuite, goi,
cojoase. Flori mici, roze nchise, uneori albe grupate n inflorescene
umbeliform; corola tubuloas, cu 5 ndoituri rotunde. Fructele roii
constau din 2 smburi concrescui la mijloc.Rspndirea: Planta este
originar din regiunile sudice ale Asiei, precum i din insulele
Indoneziei i arhipelagul Filipinelor. Se ntlnete n poenile pdurile
umede subtropice. n prezent ea se cultiv i n alte ri.Recoltarea:
Ca produs vegetal se folosesc rdcinile de rauwolfie. De la plantele
spontane se recolteaz rdcinile mai dezvoltate, la al 3-4 an.
Rdcinile se sap, scutur de pmnt se taie buci i se usuc n
usctorii.Compoziia chimic: Prile subterane ale plantei conin
mai mult de 25 de alcaloizi, derivai ai iodului care se formeaz la
condensarea triptofanului cu iridoiul i constituie 1-2%. Alcaloidul
principal este rezerpina care constituie 10% din toatlul alcaloizilor. Au
mai fost identifici aimalina, serpentia, sarpagina. n afara de alcaloizi
s-a stabilit prezena altor compui aa ca hidroximetilantrachinone,
diferite oze, flavonoidede, acizi organici.ntrebuinri: Prepartaele de
Rauwolfia sunt folosite n tratamentul bolii hipertensive, n nervoze,
psihoze, tensiune premestrual, hipertiroidie, tulburri nervoase
preclimcterice i climacterice, n tratamentul psoriazisului. Rezerpina
scade presiune arterial i are aciune sedativ asupra sistemului
nervos central. Se prescrie n tratamentul hipertensiunii arteriale,
psihoze acute sau cronice.Preparate n farmacii:Comprimate
Rezerpina,Raunatina,Hiposerpil,
Brinerdin,Adelfan,Adelfanezidrex,soluie injectabil Raunervil,Aimalina.

Pasiflora:PP (lat) Passiflora incarnata; PV Passiflorae incarnatae


herba Fam. Passifloraceae

Descriere: Pasiflora este o lian tropic agtoare, care dezvolt


n pmnt rizomi lungi orizontali. Lstarii subiri cu crcei n form
de spiral, lungimea pn la 9 m. Frunzele alterne mari lungi
peiolate adnc tri-sectate, lobii frunzeii eliptici, ascuii, cu
marginea mic zimat. Flori mari, regulate, formate din caliciul
cincifloral i corol cincifoliar, din 5 stamine sus ridicate de
coloan, stil cu pestil i ovar superior. ntre corol i stamine se
vd 2 inele din fimbrii filiforme violete, crora li se datoreaz
decorativul i denumirea stea de cavaler.Rspndirea: Patria
plantei regiunile subtropice ale Americii de Nord, este introdus
n cultur.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc prile
aeriene ale plantei Passiflorae incarnatae herba, recoltate n faza
de butonizare i nflorire.Compoziia chimic: Prile aeriene
conin 0,05 % alcaloizi indolinici-harmanul, harmina i harmolul. Au
mai fost identificate flavonozide, cumarine, saponozide, vitamine,
pectine. ntrebuinri:Tinctura, extractul fluid se ntrebuineaz
ca remediu sedativ i uor somnifer la diferite boli funcionale ale
sistemului nervos. Aceleai indicaii posed i preparatele Pasinal,
Novo-passit, n componena crora intr extractul de
Passiflora.Preparate n farmacii: Tinctura,extractul fluid,
preparatele Pasinal, Novo-passit.

Nuc vomic: PP (lat) Strychonos nux vomica; PV Strychni


semina Fam. Loganiaceae.

Descriere: Arbore venic verde cu o nlime de 10-25m, are frunze


opusee ovate, ntregi, lucioase i persistente. Florile mici, albe verzui,
sunt grupate in cime. Fructul o bac sferic de marimea i culoarea
unei portocale, cu epicarp dur lemnos, are la interior o pulp
gelatinoas alb, n care se gsesc 3-5 semine.Rspndirea: Planta
este rspndit n India, Ceeylon, Vietnam i nordul Australiei. La noi n
ar este importat.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc
seminele de nuc vomic. Se recolteaz fructele mature, se
ndeprteaza pulpa i se scot seminele care se spal se usuc la
soare.Compoziia chimic: Principiile active sunt reprezentate de
alcaloizi indolinici n cantitate de 1,5-5%. Alcaloidul principal este
stricnina, care se gsete n propoie de aproximativ 53% din totalul
alcaloizilor. Alturi de stricnin se gsete brucina (cca 40%), dar care
nu se utilizeaz n terapeutic. n cantiti mici au mai fost identificai
alcaloizi pseudostricnina, vomicina, izostricnina, heterozida amar
loganozida, ulei gras.ntrebuinri: Stricnina este un excitant al
sistemului nervos central cu aciune predominant bulbar. Se
recomand ca tonic muscular, ca stimulent al motilitii
gastrointestinale, n paralizii periferice de origine toxic, reumatic sau
infecioas. Poate fi utilizat ca un analeptic respirator. Este
contraindicat n hipertonii, aciuni hepatice i renale, paralizii spastice
de excitaie. Din semine se pregtete tinctur, extract uscat,
stricnina nitrat. Brucina, alcaloid cu gust foarte amar, este folosit ca
etalon de amreal. Preparate n farmacii: Stricnina, tinctur,
extract uscat, Stricnina nitrat, Brucina.

Cornul secrii:PP (lat) Secale cornutum: PV Claviceps


purpurea;Fam. Clavicepitaceae

Descriere: Cornul secrii apare n timpul primverii i verii. Sunt


afectate gramineele. Pistilile sunt acoperite de miceliu care formeaz
conidiile. Spre sfritul perioadei de vegetaie cteva boabe sin spicele
afectate sunt nlocuite de cornuri, reprezentnd scleroii ciupercii.
Scleroii sunt cilindrici drepi sau uor curbai, 2-4 cm lungime, 3-6mm
grosime, muchiai, violei negricioi la exterior, albi n interior. Reprezint
organele de rezisten ale ciupercii peste iarn.n sol ajung prin
scuturarea plantelor mature sau odat cu smna. Ciupercaeste toxic
pentru om i animale. Gustul este dulceag, uor amrui.Rspndirea:
Ciuperca infecteaz i se dezvolt pe ovarul a peste 200 specii de
graminee, fiind rspndit n Europa, Asia, America de Sud, nordul Africii.
Poate s apar oriunde se cultiv secara. Apariia cea mai frecvent se
observ n zona de pdure cu umiditate ridicat.Recoltarea: n prezent,
obinerea de scleroi n cantiti industriale, n numeroase ri se
realizeaz prin infecia artificia a florilor de secar din culturi
protejate, cu suspensii de conidii obinute prin dezvoltarea scleroilor pe
meii de cultur pregtite dup anumite reete. Recoltarea este de
preferat s se fac manual, n acest mod se obine un produs de calitate
superioar. Compoziia chimic: Cornul de secar conine 0,1-0,2%
alcaloizi, derivai ai acizilor lizergic i izolergic. n mod natural n sclerot
se conin alcaloizi izomeri D ai acidului lizergic, activi terapeutic, spre
deosebire de izomeri corespunztori acidului izolergiccare sunt inactivi.
Izomerul L provenind att de acidul lizergic ct i izolergic, nu se gsesc
n natur. Dup structura chimic alcaloizii din cornul de secar se
mpart n urmtoarele grupuri principale: 1. Grupul ergometrinei-
ergometrinina-ergometrinina; 2. Grupul ergotaminei-ergotamina; 3.
Grupul ergotoxine; 4. Grupul ergoxinei; 5. Grupul clavinei.ntrebuinri:
Aciunea principal este cea de stimulare a contraciilor fibrelor netede
ale muchiului uterin, efect ocitocic. Cele mai active din acest punc de
vedere sunt ergometrina i ergotamina. Alte utilizri ale alcaloizilor
ergotinici, n obstretic i ginecologie, sunt pentru contractarea atoniei
uterului i accelerarea involuiei sale dup natere, dup unele
cezariene, dup extracia ftului. Alcaloizii posed proprieti sedative i
hipotensive, utilizndu-se la nervoze, spasme ale vaselor,
hipertonie.Preparate n farmacii: Ergomet, Ergoceps, Bergona,
Cofedol, Ergotal, Ergometrina maleat, Ergometrina .

9. Plante si produse vegetale cu continut de alcaloizi


purinici:Ceai,Cafea,Arbore de Cacao.

Ceai chinezesc: PP (lat) Thea sinensis; PV Theae folia;Fam.


Theaceae

Descriere: Arbust sau arbore pn la 18 m nlime. Formele arbustive


sunt obinute prin tieri sistematice, nlimea lor circa 1 m. Frunze
ovate, sau eliptice, pieloase, cu marginile dinate, la frunzele tinere
fiecare binedeterminnduse cu un spin orientat spre interiorul frunzei.
Flori solitare albe, regulate, parfumate, cte 2-4 n subsuara frunzelor.
Fructul capsul mic cu 3-5 valve, cu o singur smn.Rspndirea:
Originar din China ceaiul n prezent se mai cultiv n Japonia,
Indonezia, Brazilia, Argentina, Georgia, Rusia, Azerbaidjan.Recoltarea:
Ca produs vegetal se folosesc frunzele de ceai-Thea folia, recoltate pe
parcursul vegetaiei, de la exemplare care au depit vrsta de 3 ani.
Manual sau cu ajutorul mainilor se culeg lstarii tineri cu primele 2-3
frunze; a patra frunz cu mugure subsuoar, din care se dezvolt un
nou lstar se las pe armur. Dup modul de prelucrare a frunzelor se
cunosc dou tipuri de ceai: negru i verde. Pentru obinerea ceaiului
negru frunzele se supun la ofilire dup aceea la rsucire, care se face
mecanic. Ceaiul verde se obine prin uscarea rapid la o temperatur
mai ridicat, a frunzelor recent recoltate, enzimele fiind astfel distruse.
Se supun apoi rsucirii, uscrii i selecionrii. Prin aceasta se
pstreaz coloraia verde, o cantitate mare de viatmina C, alturi de
taninurile netransformate, legate de alcaloizi purinici.Compoziia
chimic: Produs vegetal conine 1,5-4% alcaloizi; cea mai mare parte
a acestora este constituit din cafein, nsoit n mic prporie de
teofilin, teobromin, xantin, hipoxantin i alte baze purinice. Au mai
fost identificate 20-24% substane tanante, flavonozide, glucide, ulei
volatil, vitamine.ntrebuinri: Datorit alcaloizilor purinici, ceaiul
este un stimulent encefalic i cardiorespirator. nlesnete activitatea
intelectual i muscular, accelereaz respiraia, regularizeaz i
ntrete btile cordului. Alcaloizii determin deasemenea, efectul
diuretic al produsului. Cantitatea vdit de substane tanante red
ceaiului proprieti astringente, iar flavonele i catehinile i imprim
proprieti de vitamina P. Se consum sub form de infuzie.Preparate
n farmacii: Infuzie.

Arbore de cacao: PP (lat) Theobroma cacao; PV Cacao


semina;. Sterculiaceae

Descriere: Arbore venic verde de 10-15 m nlime. Frunze mari,


integre. Flori mici roze, care apar sub form de fascicule din tulpin,
des chiar din baza ei i ramurilor groase inferioare. Fructele
drupiforme, invers-ovate, cu 10 coaste mari, galbene, galben-roietice,
roii sau portocalii. Seminele n numr de 25-50 sunt aezate n 5
rnduri strns lipite unul de altul i nvelite cu o pulp
suculent.Rspndirea: Arborele de cacao este originar din pdurile
tropicale ale Americii de Sud. n prezent se cultiv n Brazilia,
Indonezia, Sri-Lanca, Nigeria.Recoltarea: Ca produs vegetal se
folosesc seminele arborelui de cacao. Fructele care se recolteaz n tot
timpul anului, la deplina maturitate, se taie, se ndeprteaz pulpa, iar
seminele sunt supuse fermentrii speciale. Numai datorit acestei
fermentri seminele de cacao capt o culoare cafenie rocat, un
miros fin de ciocolat i un gust plcut dulce uleios. Prelucrarea lor se
continu la 70-80 oC, care accentueaz mirosul aromatic i permite
ndeprtarea tegumentului seminal.Compoziia chimic:
Cotiledoanele conin 1-2% teobromin, o cantitate mai mic de cafein
(0,2-0,3%), antocianozide, 5-10% tanin, 45-55% ulei gras, glucide,
substne minerale, enzime, urme de ulei volatil.ntrebuinri:
Teobromina este stimulator al activitii cardiace, mrete diureza.
Sarea de natriu a teobrominei cu natriu salicitat formeaz preparatul
Temisal, ntrebuinat la spasme ale vaselor coronare, hipertonie,
ateroscleroz. Pulberea de cacao servete n industria medicamentelor
ca un corector de gust.Preparate n farmacii: Preparatul Temisal,
Pulberea de cacao.

Cafea: PP (lat) Caffea arabica; PV Coffeae semina; Fam. Rubiaceae

Descriere: Arbust sau arbore mic, venic verde cu nlime de 8-10.


Frunze opuse, oval-lanceolate, integre, scurt peiolate. Flori albe,
aromate, grupate cte 3-7 n subsuoara frunzelor. Fructul o drup
globuloas care adpostete 2 semine de culoare verde murdar,
roie la maturiatate.Rspndirea: Originar din munii Etiopei i Yemen,
n prezent se cultiv n multe regiuni ale globului.Recoltarea: Ca
produs vegetal se folosesc seminele de cafea Coffeae semina.
Fructele se recolteaz manual, de trei ori pe an, de la exemplare care
au depit vrsta de 3-4 ani. Separarea seminelor se nfptuiete pe
dou ci: -uscat, adic fructul se usuc la soare sau n condiii
artificiale, apoi se trece prin mori speciale pentru a nltura pulpa;
-umed, care prevede nlturarea mezocarpului cu un curent de
ap.Compoziia chimic: Produsul vegetal conine 0,65-2,7%
alcaloizi purinici; principalul alcaloid este cafeina, n cantiti mai mici
au fost identificate i alte baze purinice ca teobromina, teofilina,
xantina, hipoxantina. Au fost identificate lipide, glucide, substane
tanante.ntrebuinri: Seminele de cafea posed proprieti
stimulente excitante, tonic cardiace, datorit acidului clorogenic,
cafeau are deasemenea aciune coleretic i diuretic. Abuzul de cafea
duce la dependena i o lent intoxicaie cronic.Preparate n
farmacii: Acifein, Ascofen, Citramon, Copirin, Novalgin, Thomapyrin N
i C, Panadolextra, Saridon, Solpadeine, Paracf, Sedalgin, Caffetin,
Coldrex,Ghevadal.
10. Plante si produse vegetale cu continut de alcaloizi terpenoidici:
Nemtisor de cimp,Omag.

Nemior de cmp: PP (lat) Delphinium consolida; PV


Delphinii consolidae flores;Fam. Ranunculaceae

Descriere: Plant erbacee, anual. Rizomul cu multe capete, rdcina


fasciculat, de la care pleac civa lstari subterani cu lungimea de
130-170 cm. Tulpina cilindric dreapt i ramificat, nalt pn la 40
cm, cu coaste, glabr sau cu periori rari. Frunzele alterne lung
peiolate, rotunde cu baz cordiform, digitat-sectate, asemntoare
celor de mrar, segmentele glabre, strlucitoare sau slab pubescente
pe marginea foliolei i pe nervuri. Florile sunt de culoare albastru-
violet, rareori roz sau albe, aezate pe virful ramurilor. Fructele -
folicule glabre. Semine trimuchiate, brun-nchise, cu suprafa
aspr.Rspndirea: Planta este rspndit n Europa, Asia Mic. Crete
ca buruian n culturile de gru, cartofi. Crete prin locuri necultivate
din regiunea de cmpie pn la munte.Recoltarea: Ca produs vegetal
se folosesc florile de nemiori. De obicei se taie sau se smulge planta,
apoi florile se culeg prin strugirea ramurilor. Se nltur resturile de
frunze sau ramuri i se transport n cutii sau couri la locul de uscare.
Se poate usca ntreaga plant n buchete, iar strugirea florilor se face
ulterior.Compoziia chimic: Planta este toxic datorit prezenei
alcaloizilor de tip aconitin, i anume delsolina i delcosina. Se mai
conin antociane (delfinidol) taninuri, substane amare.ntrebuinri:
Posed aciune hipotensiv, n special asociat i cu alte produse
vegetale, n medicina popular, ns se mai folosete ca analgezic,
hemostatic, n afeciuni ale vezicii urinare i renale, n tratamentul
leucoreei.Preparate n farmacii: frunze si flori uscate.Preparatele pe
baz de flori de nemiori, nu se vor administra copiilor, femeilor
nsrcinate. Infuzia de nemiori se prepar, dintr-o linguri de flori
uscate la 500 ml de ap. Ceaiul rezultat se administreaz fracionat, n
porii de 100-150 ml, pe parcursul unei zile. Tinctura se obine numai
din florile proaspete (10% la 100 ml alcool de 60% din cereale), Se
administreaz, cte o linguri, dizolvat n cei rece de coada
oricelului (1 parte) i pducel (1 parte), de 2 ori pe zi.

Omag: PP (lat) Aconitum napellus; PV Aconiti tuber; Fam.


Ranunculaceae
Descriere: Plant erbacee, care are n pmnt o rdcina crnoas din
care pornete tulpina i numerose rdcini subiri. Grosimea tubercului
ajunge pn la 3 cm, iar lungimea pn la 8 cm. Tulpina aerian este
nalt de pn la 150 cm, are frunze alterne, de forma palmei, adnc
divizate, lucitoare, de culoare verde nchis, aezate pe un peiol lung.
Florile dispuse ntr-un racem terminal au un petaloid format din 5
sepale de culoare albastru-violet. n interiorul acesteia se afl corola
din 6-8 petale reduse, dintre care dou n form de pinten nectarifer.
Fructul este o folicul uscat trilocular. n perioada nfloririi, omagul
d natere la noi tuberculi din care vor iei n anul urmtor alte plante.
Acetia se mresc i acumuleaz substanele de rezerv.Rspndirea:
Planta este rspndit n toat Europa, la altitudini de peste 1000 m.
Crete n pajiti montane, ct i locuri stncoase, n regiunea subalpin
i alpin.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc tuberculii de
omag. Dup ce trece perioada de nflorire se recolteaz tuberculele
fiice, de dorit dimineaa cnd au coninutul maxim de alcaloizi. n
perioada nflorii se pot recolta ambii tuberculi. Se scot din pmnt cu
cazmau, se scutur, se nltur rdcinile i resturile de tulpini, se
freac cu o perie aspr i se spal. Compoziia chimic: Tuberculii
conin 0,5-3% alcaloizi din grupurile aconitinei (aconitina) i atizinei
(songorina i acetilsongorina). Se mai conin acizi organici (aconitic,
anhidrocitric) amidon, glucide.ntrebuinri: Tuberculii de aconit este
unul din cele mai toxice produse vegetale datorit coninutului de
aconitin. Preparatele din tuberculii de omag acioneaz asupra
centrului respirator i al celui termoreglator. Pentru aceste aciuni este
utilizat ca antinevralgic, anticongestiv, stimulent respirator,
hipotermizant. Se administreaz n gripe, guturai, congestii pulmonare
cu tuse, pneumonii, laringite acute. Aplicate local, preparatele plantei
produc senzatia de cldur i apoi impresia de anestezie i furnicturi,
ca urmare a excitaiei terminaiilor nervoase.Preparate n farmacii:
Tinctur, medicament Tusomag (soluie), Sirogal (sirop), Alapinin.

11. Plante si produse vegetale cu continut de alcaloizi


aciclici:Circel,Ardei.

Crcel: Ephedra distachya; PV Ephedrae herba; Fam. Ephedraceae

Descriere: Arbust sau subarbust dioic, tulpin flexuoas, foarte


ramificat la baz, cu ramuri desfcute, noduroase, ntinse, aplecate
sau culcate, de 30-80 cm lungime. Lemnul posed vase perfecte ca
foioasele. Frunze opuse, mici, concrescute la baz. Flori unisexuat-
dioice, galbene; cele mascule sunt grupate 8-16 n glomerule; cele
femele sunt grupate n inflorescene amentiforme. Fructul bac fals,
subglobuloas, roie, comestibil, dulce-acrioar, cu 2 semine
ncojurate de un involucru crnos, roiatic.Rspndirea: Planta se
ntilnete n Europa i Asia. Crete n step i n silvostep, pe calcare,
nisipuri, soluri cernoziomice.Recoltarea: Ca produs vegetal se
folosesc prile aeriene de crcel. Recoltarea tulpinilor i ramurilor
tinere se nfptuiete primvara devreme. n lunile de var, n timpul
dezvoltrii lstarilor, coninutul de alcaloizi vdit se micoreaz.
Lstarii verzi dup tiere se strng n mnunchiuri pentru a se
zvnta.Compoziia chimic: Prile aeriene conin 0,5-3% alcaloizi: l-
efedrina, d-pseudoefedrina (izomerul optic al efedrei), d-N-
metilpseudoefedrina. Alcaloidul principal efedrina prezint derivatul
fenilalchilaminei i se formeaz fenilalanina. De asemenea conine
substane tanante (pn la 10%); mucigalii, flavonoide, rezine,
substane minerale.ntrebuinri: Prile aeriene ale plantei se
folosesc, n general pentru obinerea efedrinei. Efedrina este un
simpatomimetic i aciunea sa antispasmodic se exercit asupra
muchilor bronici. De aceea se folosete n asm bronic, urticrie i
alte boli alergice sub form de Efedrin hidrocloric, Defedrin. n
practica oftalmologic efedrina se ntrebuineaz la dilatarea pupilei
pentru studierea fundului ochiului. n medicina popular se utilizeaz n
incontinen urinar.Preparate n farmacii:Teofedrina, Efatina,
Solutan, Broncholytin, Bronchobru, Spasmoveralgin.

Ardei: PP (lat) Capsicum annuum; PV Capsici fructus; Fam.


Solanaceae

Descriere: Plant erbacee, anual nalt de 30-60 cm. Tulpina glabr


este ramificat i prezint noduri dezvoltate n dreptul fiecarei
ramificaii. Frunzele sunt alterne, ovale, acuminate cu marginea
ntreag. Sunt glabre i de culoare verde deschis. Florile albe destul de
mari, solitare sau cte dou la locul de bifurcare a tulpinii i la subsuara
frunzei. Fiecare floare este alctuit dintr-un caliciu gamosepal cu cinci
diviziuni i o corol alb cu cinci piese concrescute ntr-o corol
gamopetal cu cinci lobi. Ovarul la maturitate se transform ntr-un
fruct baciform foarte variabil ca mrime. La nceput este verde, iar la
maturitate rou aprins sau galben-roietic. Gol la maturitate prin
distrugerea prii superioare a placentelor, care sunt foarte dezvoltate
i poart numeroase semine de culoare galben.Rspndirea: Planta
este originar din America tropical, se cultiv n Europa, Asia Mijlocie
n mai multe varieti, cu gust iute sau dulce, n trapeutic fiind
ntrebuiante varietile iui.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc
fructele de ardei. Recoltarea lor se face la maturitate i se usuc n
locuri ferite de razele solare directe i o temperatur moderat, pentru
a se pstra culoarea roie sau roie portocalie.Compoziia chimic:
Conine alcaloizi ca capsaicina; alcaloidul principal i care imprim
gustul iute, arztor. Capsaicina este localizat n celule secretoare
separate, grupurile crora se afl n epiderma placentelor i
tegumentului seminei. Capsicina este un lichid. n fructe se mai
conine ulei volatil, ulei gras, carotenoidele capsantina i capsorubina,
de care depinde culoarea fructelor, acid ascorbic.ntrebuinri:
Fructele de ardei i preparatele medicamentoase din ele au aciune
rubefiant i revulsiv, care nu produc vezicaii. Sunt folosite la
combaterea durerilor reumatice, nevralgice, lumbago. Capsicina brut
servte pentru fabricarea vatei termogene.Preparate n farmacii:
Emplastrum Capsici, Linimentum Capsici, Linimentum Capsici
comforatum, Tinctura Capsici, Efcamon, Capsicam, preparatului
Capsitrinum i Unguentum.

12.Fenoli simpli si heterozidele lor. Plante si produse vegetale cu


continut de fenolheterozide:Strugurii ursului,Merisor.Fenolii-substante
aromatice,care contin una sau mai multe grupe hidroxile,legate cu atomii de carbon ai inelului
aromatic.

Strugurii ursului:PP(lat):Arctostaphylos uva-ursi; PV: Uvae-ursi folia;Fam:Ericaceae.


Descriere:Arbust cu tulpina tiritoare,puternic ramificata.Frunze ovate pina la cuneat-
obovate,tari,pieloase,persistente,alterne,petiol scurt si fin pubescent.Flori rosietice sau albe,cu 5
diviziuni,grupate cite 3-12 in raceme nutante.Seminte turtite,reniforme.Raspindire:in nordul
Europei,Asia de Nord,America de Nord.Creste in locuri uscate si nisipoase,pe stinci de
calcar,prin finete ,in locuri insorite sau semiumbrite.Recoltare:Ca produs vegetal de folosesc
frunzele.Se recolteaza toamna.Se usuca la umbra in strat subtire.Uscare artificiala la circa 30
grade.Compozitia chimica:Frunzele contin 8-16% heterozide,tanin galic 19%.hiperozida 2,5-
3%,acid ursolic,acid oleanolic,alcool,uvaol,acid chininic si formic.Intrebuintari:Un antiseptic al
cailor urinare,in tratamentul starilor inflamatorii mucopurulente ale aparatului
genitourinar.Decoctul ,extract sint utilizate in tratamentul cataractului
vezical,cistite,nefrite,gonoree.Prep.in farmacie:Decoct,extract,extract uscat-Uroflux.

Merisor:PP(lat):Vaccinium vitis idaea;PV:Vitis idaeae cormus; Fam:Vaccinaceae


Descriere:Planta vivace,cu o tulpina cilindrica,tiritoare,apoi erecta.Frunzele scurt
periolate,persistente,de forma ovala,lungi 1-3 cm,tari la pipait,pieloase,adeseori crestate la
virf,cu margini intregi rasucite.Pe fata superioara sint verzi-intunecate,lucioase,iar pe cea
inferioara palid-verzui,mate.Flori albe,usor roz,dispuse la virful ramurilor,aplecate in jos,de
forma unor clopotei.Fructele sint sferice,carnoase,la inceput albe apoi de culoare rosie
lucitoare,cu multe seminte la interior.Raspindire:In Europa,Asia,America de Nord,Creste la
mare altitudine,mai sus decit afinul,la lumina sau locuri slab umbrite,pajisti alpine
etc.Recoltare:Se folosesc ca produs vegetal frunzele si lastarii.Frunzele se culeg toamna,in
lunile septembrie-octombrie,deoarece atunci contin maxim de principii active.Pentru a avea un
randament mai bun de recoltare,se culeg ramurile cu frunzele si se transporta la locul de
uscare.Compozitia chimica:6-9% arbutozida,alaturi de care se mai gaseste metilarbutozida,in
cantitati variabile,dar poate si sa lipseasca.pirozida,cafeoil-2-arbutozida si vaccinina sau 6-
benzoil-glucoza,tanin galic,tanin elagic,acid chinic,acid ursolic,glucide,ceara si doua
flavonoide,hiperozida.Intrebuintari:in tratamentul bolilor cailor urinare in deosebi,in stari
inflamatorii purulente,intra in compozitia speciilor diuretice.Administrate pentru combaterea
diareei,leucoreei,hemoragiilor.Prep.in farmacie:Decoct.

13.Floroglucide. Plante si produse vegetale cu continut de


floroglucide:Feriga,Rodiola.Floroglucide-un grup de compusi naturali,foarte
raspindit la plantele din genul Dryopteryx.Eu o importanta in medicina practica,dar din punct de
vedere chimic insuficient studiate.

Feriga: PP(lat):Dryopteris filix-mas;PV:Filicis maris rhizomata; Fam:Aspleniaceae


Descriere:O planta ierbacee,vivace,in pamint un rizom gros cca 1-2 cm,lung pina la 30 cm,tiritor
si acoperit cu partile imbatrinite ale petiolurilor frunzelor din anii trecuti.Ei sint de culoare bruna
spre negru,arcuiti,cu dolzi membranosi.Din rizomi pornesc radacini subtiri,negricioase.Rizomul
creste prin virful petiolului,care se termina printr-un buchet de frunze.Primavara funzele sint
rasucite in forma de cirje.Frunzele sint alungite avind de o parte si alta a nervurii principale
numeroase foliole,de culoare verde-inchis,care la rindul lor sint divizate in aripioare mai
mici,dintate pe margini si cu virful rotunjit,niciodata ascutit.Raspindire:Creste in paduri de
foioase,tufarisuri,locuri umbrite,buruienisuri de depresiune,sporadica in molidisuri.Recoltare:Ca
produs vegetal de solosesc rizomii.Din luna septembrie se recolteaza rizomul impreuna cu
resturile de petiol ramasi din anii trecuti.Rizomul se poate recolta si primavara in momentul cind
frunzele sint inca in faza de cirje.Rizomii scosi din pamint se curata de radacini si frunze,apoi de
partile mortificate care sint brune la interior,pina la aparitia culorii verzi a rizomului.se scutura
de pamint,fara a se spala,apoi se fasoneaza cu un cutit,scurtindu-se petiolurile pina ce se observa
culoarea verde din interiorul lor.Compozitia chimica:Filicina,acidul filicic.Intrebuintari:Se
foloseste impotriva viermilor intestinali.Se administreaza sub forma de extract eteric cu continut
de 20-25% filicina bruta.In calmarea durerilor la persoanele care sufera de artrita si
rheumatism. Prep.in farmacie:Infuzie.

Rodiola: PP(lat):Rhodiola rosea:PV:Rhodiolae roseae rhizomata cum


radicibus.Fam:Crasuulaceae.

Descriere:Planta perena,rizomi grosi tuberculiformi si citeva tulpini neramificate,inalte pina la


50 cm.Frunze carnoase,dens asezate,sesile,alugit ovate,ascutite,lungi.Florile cu periantul
pentagonal,galbene sau brun-rosietice,grupate in inflorescente dense corimbiforme.Infloreste
indata dupa topirea zapadei.Fructul-folicula.Raspindire:Creste pe povirnisuri pietroase,de
asemenea iubeste solurile umede pe malurile riurilor.Recoltare:Se folosesc rizomii cu radacini
de rodiola,recoltari primavara devreme sau toamna tirziu,dupa terminarea vegetatiei.Compozitia
chimica:Compusi fenolici:Alcooli fenolici si heterozidele lor,alcool cinamic si heterozidele
lui,flavonozide,substante tanante.mai contine ulei volatil,acizi
organici,glucoza,lipide.Intrebuintari:Actiune stimulenta,antihipnotica,mareste rezistenta
organismului la diferiti factori nefavorabili.reduce inflamatiile din organism prin scaderea
nivelului de proteina C reactiva si al creatinkinazei; stimuleaza actiunea dopaminei si a
serotoninei;mareste capacitatea de utilizare a oxigenului la nivel celular;creste productia de
adenozin trifosfat si de creatin fosfat, stimuland metabolismul energetic cellular.Prep.in
farmacie:Tinctura,ceai.

14.Lignane. Plante si produse vegetale cu continut de lignane:Lamii


chinezesc,Eleuroterococ.Lignane constau din doua ramasite fenilpropanice C6-
C3,unite inte ele in pozitia beta a catenelor laterale.Sint bine solubile in uleiuri grase si
volatile,deasemenea in rasini.

Lamii chinezesc:PP(lat):Schizandra chinesis;PV: ;Fam:Schizandraceae.


Descriere:O liana dioica cu tulpina lemnoasa.Scoarta lianelor batrine e cafeniu-
inchisa,zbircita,decorticata.Frunzele eliptice sau invers ovate,alterne,integre,cu baza cuneiforma
si virfurile ascutite.Tulpinile si frunzele au miros specific de lamii,care se intensifica la
maruntirea lor.Florile cite una sau citeva in subsuoara frunzelor,lung pendunculate,albe sau
roze,ceroase cu miros placut,invelisul floral din 6-9 foliole.Florile femenine cu receptaculi
cilindrici si poarta numeroase pistiluri biloculare.ructul apocarp sub forma de racem alcatuit din
bace sferice.Fiecare baca are 2 seminte galbene,riniforme.Raspindire:Creste pe marginea
padurilor amestecate,prin vaile riurilor,in locurile despadurite,se ridica la 600-700 m deasupra
nivelului marii.In Europa se cultiva.Recoltare:Se folosesc fructele de lamii si semintele.Fructele
mature se recolteaza in cosuri si in stare proaspata se transporta la punctele de primire.Se aseaza
in strat subtire pentru vestejire apoi in uscatorii termice la 60 grade.Semintele se obtin din bacele
proaspete dupa scurgerea sucului,care se folosesc ca produs alimentar.Semintele se spala de
pielita ramasa,se aranjeaza in strat subtire si se usuca la aer,apoi in uscatorii cu caldura
artificiala.Compozitia chimica:4-5% lignane.Lignina principala schizandrina,altele
dezoxischizandrina,gama-schizandrina,schizandrolul.Ulei volatil,acizi
organici.Intrebuintari:Actioneaza favorabil asupra capacitatii de munca fizica si intelectuala,in
dereglari functionale a sistemului nervos,in tratamentul gastritelor hipoacide.Preparate in
famacie:Tinctura.

15.Cumarine si
cromone.Definitie,clasificare,raspindire,localizare,intrebuintari.
Cumarina-prima substanta din lignina.Clasificare:1.Cumarina,dihidrocumarina si heterozida
cumarinei-melilotozida;2.Hidroxi-,metoxi- si metilen-dihidroxicumarine;3.Furocumarine sau
cumaron-alfa-pirone,care contin substituienti in inelul benzenic,furanic sau
pironic;4.Piranocumarine sau cromeno-alfa-pirone;5.3,4-benzocumarine;6.Cumarine care contin
sistemul benzofuranului condensata cu cumarina in pozitia 3,4;7.Un grup separat de compusi
apropiati prezinta izocumarinele.;8.Combinari mai compuse in structura carora intra sistema
cumarinica.Raspindire,localizare:Practic majoritatea cumarinelor au fost obtinute din
angiosperme.Deseori cumarinele se contin in stare libera,dar pot fi si in forma de
heterozide.Cumarinele se acumuleaza in diferite parti ale plantelor,dar mai mult in cantitati mai
mari in fructe.Dupa unele date cumarinele se gasesc in celulele foliolelor mugurilor,dar lipseste
in coaja fructelor.La speciile din familia Apiaceae cumarinele se localizeaza in canale
speciale.Componenta calitativa si cantitativa se schimba de asemenea pe parcursul
dezv.plantelor.Intrebuintari:Actiune anticoagulanta,spasmolitica,antileucodermica.Unele
furocumarine maresc sensibilitatea pielii la iradiere ultravioleta,aceasta proprietate se foloseste in
tratamentul bolii vitiligo.Prezinta actiune citogenetica.

16. Plante si produse vegetale cu continut de cumarine si


cromone:Sulfina,Pastirnac,Ami majus,Ami visnaga,Angelica,Marar.

Sulfina:PP(lat):Melilotus officinalis;PV:Meliloti officinalis herba;Fam:Fabaceae.


Descriere:Planta ierbacee,anuala sau bienala,aromata.Radacina pivotanta,cu nodozitati.Tulpina
erecta,cilindrica,glabra,ramificata.Frunzele trifoliate,cu foliole obovate in partea interioara si
lanceolate in partea superioara.Flori papilonate.galbene.Fructe pastai unsor comprimate,brune-
negricioase,nedehiscente.Seminte ovoidale,galbene verzi.Raspindire:Creste in lunci uscate,ca
buruiana pe locuri parasite si in semanaturi,marginea drumurilor si cailor ferate.Recoltare:Se
foloseste partile aeriene.Se recolteaza in timpul infloririi,pe timp frumos,dupa ce se ridica
roua,prin taierea la distanta de cca 30 cm de la virf in jos.Se usuca la umbra,in strat
subtire.Uscarea artificiala 30-35 grade.Compozitia chimica:cumarina 0,4-0,9
%,dihidrocumarina ,dicumarol si heterozida acidului cumaric,acid alantoic,colina,mucilagii,ulei
volatil.Intrebuintari:Ca emolient,in afectiuni gastrice,datorita actiunii anticoagulante in varice
si tromboflevite.Prep.in famacie:Infuzie,lotiuni oftalmice,specii.

Ami:PP(lat):Ami majus;PV:Ammi majoris fructus;Fam:Apiaceae.


Descriere:Planta anuala,radacina cilindrica.Tulpina globulara,rotunda,cu muchii,ramificata,in
interior desarta,cu putine frunze.Frunze bi sau tripenat partite.Lobii frunzelor sint lati,lanceolati
cu marginea dintata.Inflorescenta umblea compusa,florile mici cu 5 petale albe.Fructele diachene
ovoide glabre,comprimate lateral.Raspindire:Spontan in intreaga regiune mediteraneana,dar e
intilnita si in tarile din nordul Africii.Se cultiva in Moldova.Recoltare:Se folosesc
fructele,recoltate in timpul cind 50-60% din masa de umbele cu fructe e maturizata.Plantele se
cosesc se usuca,apoi se treera.Compozitia chimica:1-2% furocumarine,pricipalele dintre care
bergaptena,xantotoxina,izopimpinelina.Mai contine ulei volatil,substante
tanante,flavonozide,mucilagii.Intrebuintari:In tratarea leucodermiei,in tratamentul
psoriazului.Prep.in farmacie:Capsule keratinizate,solutii,pomezi,preparatul Amifurina.

Ammi visnaga,PV:Visnagae daucoidis fructus. Fam.Apiaceae.


Descriere:Planta bianuala,radacina cilindrica,lignificata,putin ramificata.Tulpina
erecta,rotunda,cu coaste slab vizibile.Frunzele alterne,tripenat partite cu foliole liniar-
lanceolate,integre.Inflorescenta umbela compusa .Flori mici albe cu miros neplacut.Fructul
diachena ovata sau alungit ovata,care se desface in 2 mericarpe ovate.Raspindire:Planta creste
spontan in Asia mijlocie,Africa,Europa de Sud.La noi se cultiva in gospodarii
specializate.Recoltare:Se folosesc fructele,recoltate in timpul brunificarii lor in masa.Se coseste
cu masini,se usuca,apoi se treera si se despart de impuritati.Compozitia
chimica:Furanocromone:Kelina,visnagina,chelol etc.20% ulei gras,0,2% ulei
volatil.Intrebuintari:pentru angina se foloseste visnagina,imbunatateste irigarea
miocardului,reduce efectul iritatiilor simpaticului.Prep.in farmacie:Avisan,are actiune
spasmolitica.

Pastirnac;PP(lat):Pastinaca sativa;PV:Pastinaceae fructus;Fam:Apiaceae


Descriere:Planta ierbacee,bianuala cu radacina pivotanta tuberizata,conic-alungita,alba sau usor
galbuie,dulce,cu miros caracteristic.Radacinile secundare patrund in sol la adincime
mare.Tulpina florifera,puternic ramificata,pubescenta,striata,fistuloasa,verde.Frunze penat-
sectate,lung-petiolate,cu foliole mari,ovale sau alungite.Flori mici ,galbene,dispuse in umbele
mari cu radii inegale,scurt paroase.Fructe dicariopse oval-turtite,cafenii.Raspindire:Creste in
finete,pasuni,semanaturi,margine de drum,de la cimpie pina la montana inferioara.Recoltare:Se
foloseste fructele .Planta se coseste,se usuca in conformitate cu cerinteleDTN,se treera si se
inlatura impuritatile.Compozitia chimica:1%furocumarine,ulei
volatil,flavonozide.Intrebuintari:Stimuleaza cresterea parului,in tratarea bolii vitiligo si
alopeciei areate.Radacinile sint folosite la prepararea diferitor mincaruri.Prep.in
farmacie:Beroxan.

Angelica:PP(lat):Angelica arhangelica;PV:Angelicae rhizomata cum radicibus.


Fam:Apiaceae.

Descriere:Planta ierbacee,viguroasa,bianuala sau perena.Rizom gros si radacini.Tulpina apare in


al doilea an de vegetatie,e robusta,cilindrica,fistuloasa,fin striata,de culoare galbena-
verzuie,ramificata in partea superioara.Frunzele de rozeta din anul 1 de vegetatie si cele tulpinale
difera numai in ceea ce priveste marimea.Florile sint grupate in umbele mai mult sau mai putin
globuloase,compuse din 20-40 radii muchiate.Fructele au forma elipsoidala,sint usor
umflate.Raspindire:In Europa centrala si Siberia.Pentru scopuri medicinale se cultiva la
altitudini de 500-600 m,in apropierea apelor curgatoare,pe locuri adapostite si
insorite.Recoltare:Se folosesc rizomii cu radacini.Ele se recolteaza toamna,in primul an de
vegetatie sau in primavara anului doi,folosindu-se masina de recoltat cartofii sau sfecla.Se
scutura de pamint si daca e nevoi se spala repede intr-un curent de apa si se pun la zvintat.se
usuca la soare sau in poduri bine aerisite.Fructele se recolteaza in stadiul de pirga.Se usuca in
camere bine aerisite sau la soare.Compozitia chimica:1% ulei volatil,subt.furanocumarine,acizi
organici si grasi,subtante tanante.Intrebuintari:Proprietati
aromatice,stimulente,stomahice,carminative.In anorexie,dispepsii,meteorism si enterite.In
tratamentul afectiunilor reumatice-Angelicae aetheroleum,Angelicae aqua-antispastic uterin si
antireumatic.Angelicina-sedativ marcant.Prep.in farmacie:Angelicina,macerate
alcoolice,tincturi,vinuri aromatice.

Marar:PP(lat):Anethum graveolens;PV:Anethi graveolens fructus. Fam:Apiaceae.


Descriere:Planta ierbacee anuala.Radacina pivotanta,slab-ramificata.Tulpina
cilindrica,fistuloasa,striata,verde,inalta,glabra.Frunze tripenat-sectate,cu foliole
filiforme,petiolate.Flori mici,galbui-verzi,grupate intr-o umbela compusa.Caliciul lipsa sau
neinsemnat.Fructe diachene oval-eliptice,cafenii.Raspindire:Pe tot globul.Recoltare:Se folosesc
fructele ,recoltate la maturizarea a 50-60% din umbele.Compozitia chimica:cumarinele
bergaptena,scopoletina,umbeliferona,ulei volatil din limonen si carvona,ulei gras
20%,vit.C,PP,carotenoide.Intrebuintari:Prop.stomahice,carminative,antispastice,diuretice.Prep.
in farmacie:Infuzie,apa aromata,preparatul Anetinum-actiune spasmolitica.

17.Derivatii antracenului si heterozidele lor. Plante si produse


vegetale cu continut de derivati ai
antracenului:Crusin,Revent,Siminichie,Aloe,Sunatoare.In plante derivatii
antracenului se intilnesc sub forma de heterozide,eteri sau agliconi liberi,sint principii active ale
unui grup mare de remedii purgative si se clasifica la derivatii antrachinonei.

Cruin: PP (lat) Frangula alnus;PV Frangulae cortex; Fam.


Rhamnaceae.

Descriere: Arbust nalt de 2-5 m, cu ramuri alterne lipsite de spini.


Scoara neted, de culoare brun-cenuie la exterior i galben la
interior, lucitoare, presrat cu numeroase pete alb-cenuii, aezate
orizontal. Frunzele sunt alterne, de form oval, ascuite la vrf, cu
marginea ntreag, netede u lucitoare. Florile sunt mici, de culoare
alb-verzuie, strnse n grupuri la subsuoara frunzelor. Fructele sunt
aezate pe codie, mai multe la un loc, de form globuloas, la nceput
verzi i apoi roii, la maturitate devin negre-violacee. Fiecare fruct are
2-3 semine.Rspndirea: Planta este rspndit n Europa i Asia.
Crete n pduri de lunc, zvoaie, pe malul apelor, mltini, comun la
cmpie i dealuri.Recoltarea: Se recolteaz scoara de pe trunchiurile
i ramurile tinere de 2-4 ani, n momentul dezvoltrii frunzelor. Se fac
tieturi inelare la distan de 25-30 cm, unindu-le ntre ele printr-o
tietur de-a lungul ramurii. Coaja se desprinde cu ajutorul unui vrf de
briceag. Cojile nu se vor suprapune, deoarece prin uscare se ruleaz
una peste alta, nnegrindu-se la interior. Sunt uscate pe cale natural,
la soare sau n usctorii termice la 40oC. Pe cale natural, dup uscare,
se in timp de un an n depozit.Compoziia chimic: Principiile active
sunt reprezentate de derivaii antracenici, n cantitate de 5-8%. n
scoara proaspt se conine antracenozida nativ frangularozida. Mai
conine acid ascorbic, saponozide, mucilagiu, substane amare,
sitosterol, frangulina i frangaanina.ntrebuinri: Se administreaz
ca laxativ sau purgativ, hepatic. Scoara de cruin se folosete la
tbcirea pielii.Preparate n farmacii: Ramnil, Carbocif, Cortelax,
Normoponderol, Laxatin drajeuri, Lichior purgativ, pulbere Vicalin,
extract fluid i uscat Depuroflux, face parte din compoziia speciilor
hepatice, laxative, laxativ-purgative.
Revent: PP (lat) Rheum palmatum/ officinale;PV Rhei radices; Fam.
Polygonaceae

Descriere: Plant erbacee, peren. Rdcini crnoase, viguroase, ce


pornesc dintr-un rizom puternic, napiform, multicapitat, gros. Tulpina
aerian cilindric, goal, cu articulaii evidente i ohree. Frunze bazale
mari, subreniforme, mai late dect lungi, cu faa inferioar pubescent,
cu 5 lobi multidinai i peiol pubescent. Flori albe-verzui, roz sau
roietice, dispuse n inflorescene paniculiforme. Fruct, achen
triunghiular, cu trei aripioare.Rspndirea: Sunt originare din Tibet,
Siberia Oriental, China, Mongolia. Datorit importanei produsului
vegetal astzi sunt cultivate pe scar larg att n Asia ct i n Europa.
Recoltarea: Ca produs vegetal se recolteaz rdcinile primvara sau
toamna, dup maturizarea seminelor. Dup curire de pmnt i
splare sunt mundate, apoi se taie fragmente i se usuc. Pentru
uscare se perforeaz i se nir pe o sfoar.Compoziia chimic:
Conine 2 grupuri de principii active: mai mult de 5% reoantracenozide
i aglinoii lor; reotanoide. Din primul grup fac parte antraderivai,
crizofaneinolul, reocrizinol, gluco-reinol. Reventul mai conine acizi
organici, ulei volatil, enzime, vitamina C.ntrebuinri: Medicament
purgativ, n doze mici aciune antidiareic, excitant al secreiei
gastrice, prescris ca tonic. Se utilizeaz n tratamentul constipaiilor
cronice. Se ntrebuineaz n industria alimentar la pregtirea
comporturilor, gelurilor.Preparate n farmacii: Cortelax, Cholaflux,
comprimate, extract uscat, sirop, tinctur.

Siminichie:PP (lat) Cassia angustifolia/ acutifolia/ obovata:PV


Sennae folia et fructus;Fam. Fabaceae

Descriere: Speciile de Cassia sunt subarbuti nali de 40-60 cm sau


de 2 m, cu frunze paripenat compuse, dispuse altern, cu un numr de
perechi de foliole variabil de la specie la specie, cu flori de culoare
galben grupate n raceme axilare i fructe psti turtite, care se
deschid prin 2 valve, cu 6-10 semine.Rspndirea: Cassia
angustifolia crete ndeosebi n Arabia i Africa oriental, este cultivat
n India de Sud, provincia Tinnevelly. Cassia acutifolia este rspndit n
Africa tropical, fiind cultivat n regiunile din partea superioar a
Nilului, n Asia. Cassia obovata abund n Asia Mic i n
Sudan.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc frunzele de
siminichie si fructele. Recoltarea se face de cteva ori pn la completa
maturizare a fructelor. Foliolele se detaeaz dup uscarea frunzelor.
Fructele se recolteaz n diferite stadii de maturizare.Compoziia
chimic: Principiile active din frunze n poriune de 2-4% i din fructe
1-3% sunt alctuite din antracenozide. Componenii principali sunt
heterozidele unor diantrone, senidol A i B. Mai conine senozidele C i
D, ali derivai antrachinonici, flavonozide, rezine, mucilagiu, acizi
organici.ntrebuinri: Foliolele sunt dolosite n funcie de doz ca
laxativ i purgativ.Preparate n farmacii: Pulbere, infuzie, extract
uscat i tinctur, Sirupus Ipecacuanhae compositum, brichete Cafiol,
Regulax, Senade comprimate, Senadexin, Glaxena, specii purgative i
antihemoroidale.Administrarea prelungit poate crea dependen,
pierderi de minerale (potasiu), cu tulburri de ritm cardiac, hematurie
(urinare cu snge). Nu se administreaz copiilor sub 14 ani, femeilor
gravide si celor care alpteaz, persoanelor cu ocluzii intestinale, boli
inflamatorii intestinale, colit ulceroas, apendicit, hemoragii
gastrointestinale, afeciuni hepatice i renale.

Aloe: PP (lat) Aloe arborescens: PV Aloe arborescens folia recens,


folia et cormus lateralis recens; Fam. Liliaceae

Descriere: Plant peren cu tulpin nalt pn la 1 m, neramificat,


cu internodii dese, palide. Frunze crnoase, persistente, dispuse n
spiral, fr fibre, suculente, lungi, caniculate, pe margini cu spini moi.
Flori roii, cilindrice, drepte, lungi de 3-4 cm, conrescute la baz ntr-un
tub scurt, dispuse ntr-un racem dens, spiciform, extrem de graios,
perigon din foliole lanceolate, verzui la vrf. nflorete iarna. Fruct,
capsul bilocular, cu numeroase semine.Rspndirea: Planta este
originar i rspndit n sudul Africii. Ca plant de camer se ntlnete
pe toat planeta. Este introdus n cultur.Recoltarea: Ca produs
vegetal se folosesc frunzele proaspete, frunzele uscate i lstarii
laterali proaspei. Frunzele proaspete se recolteaz n timpul verii
mpreun cu teaca lor de pe plante de 2-4 ani. Se spal, se zvnteaz i
dup curirea de impuriti se ambaleaz n lzi cu orificii pentru
ventilaie. n fiecare lada se ambaleaz nu mai mult de 20 kg de
frunze. Recoltarea frunzelor se face selectiv, periodic rupnddu-se
frunzele inferioare mai dezvoltate. Compoziia chimic: Conine
derivai antrachinonici, cea mai important aloina. Au mai fost
identificate rezine, ssubstane amare, diferii fermeni, vitamine, urme
de ulei volatil, sruri minerale.ntrebuinri: n funcie de doz are
aciune stomahic i colagog, laxativ sau purgativ. Propretile
curative ale sucului proaspt se recomand la gastrite i constipaii
cronice, arsuri, rni, abcese.Preparate n farmacii: Extract de aloe,
liniment de aloe, Cholaflux, Sennalax comprimate, Carbocit, ampon,
crem.
Suntoare:PP (lat) Hypericum perforatum: PV Hyperici herba
:Fam. Hypericaceae

Descriere: Plant peren cu tulpina dreapt, lemnoasp la partea inferioar i ramificat ncepnd
de la jumtate. Tulpina cilindric, 2 muchii n lungime cu puncte negre. Frunzele opuse, sesile,
de form oval, glabre. Privite n zare se observ pungi transparente cu ulei volatil. Florile sunt
aezate la vrful tulpinii i al ramurilor n form de corimb. Fiecare floare are 5 sepale alungite,
petalele galbene-aurii cu puncte negre. La maturitate se transform ntr-o capsul cu numeroase
semine.Rspndirea: Planta este rspndit n Europa, Asia, Africa de Nord, America, Australia.
Crete pe locuri destul de uscate, calcaroase sau silicioase, prin fnee, la marginea drumurilor i
pdurilor, tieturilor de pdure, locuri necultivate.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc
prile aeriene. Planta se culege de la nceputul nfloririi pn la formarea fructelor. Fructificaiile
nenlturate schimb aspectul produsului datorit faptului c ele sunt acoperite cu un strat rinos
care nu permite evaporarea apei dect cu mult greutate, ntrziind uscarea. Se taie cu foarfeca
sau cuitul de la punctul de unde pornesc ramificaiile. Se pune n couri i se transport la locul
de uscare.Compoziia chimic: Prile aeriene conin antraderivai condensai, principala
hipericina. Mai conin tanin, rezine, flavonoide, acizi cafeic i clorogenic, vitamina C,
carotenoide.ntrebuinri: Aciune fotosensibilizatoare, psihotrop, euforetic, se utilizeaz n
tulburri depresive, aciune vasodilatatorie, antiinflamatoare i colagog, n boli ale stomacului,
intestinului i ficatului. Aciune cicatrizant n tratamentul rnilor i arsurilor.Preparate n
farmacii: Infuzie, tinctur i extract, macerate n ulei, Novoimanina, Hepatobil, Doppelherz
energie tonikum, Armon, Novo-passit.

18.Flavonoide.Definitie,clasificare,raspindire,intrebuintari.
Flavonoidele prezint un grup de pigmeni vegetali nrudii, derivai ai fenil benzopironei, la
baza structurii st scheletul C6-C3-C6. Se clasific dup natura chimic n:

- Derivaii flavonei peste 20, purttori ai culorii galbene


- Derivaii flavonului cea mai numeroas, peste 200, substane colorate n galben
kamferolul, cvercetolul, miricetolul
- Derivaii izoflavonei
- Derivaii flavanonei sunt substane incolore
- Derivaii flavanonolului sunt substane incolore
- Derivaii calconei compui galbeni sau portocalii
- Derivaii auronei compui de culoare galben sau portocalie
- Derivaii flavanului sau catechine
- Antocianele pigmeni care dau culoarea roie , violet sau albastr.Raspindire:In regnul
vegetal,uneori se intilnesc in microorganisme,alge verzi si chiar in insecte.Cele mai
bogate in flavonoide sint plantele din
familiile:Fabacee,Asteraceae,Apiaceae,Rosaceae,Polygonaceae.In plante ele se
localizeaza in funze si flori,mai rar in radacini si tulpini.Continutul maxim in plante se
inregistreaza in perioada de inflorire,dupa care se micsoreaza.Flavonoidele in plante se
gasesc in forma de agliconi sau heterozide.Intrebuintari:Proprietatea de baza a unor
flavonoide e actiunea P-vitaminica,aceasta proprietate poseda un sir de substante de natura
flavonoidica.activitatea P-vitaminica maresc trainicia peretilor
capilareloe,elasticitatea,micsoreaza fragilitatea lor si scad permeabilitatea.Principiile
active a unor medicamente cu actiune colagoga sint tot flavonoide.
19. Plante si produse vegetale cu continut de
flavonoide:Albastrele,Paducel,Talpa gistei,Hrisca,Piperul
baltii,Iarba rosie,Aronie,Siminoc,Gura lupului,Osul iepurelui.
Albstrele: PP (lat) Centaurea cyanus:PV Centaureae cyani
flores;Fam. Asteraceae

Descriere: Planta erbacee, anuala. Radacina fusiforma cu numeroase


ramificatii; tulpina erecta, muchiata, inalta pana la 100cm, simpla sau
putin ramificata in partea superioara; frunze alterne, liniare, adanc
crestate, lungi pana la 9cm. Din cauza perilor cu care este acoperita,
planta are un aspect matasos, verde-albicios. Florile pentamere sunt
grupate in calatidii globuloase, situate terminal. Florile de pe disc sunt
violacee, au corola regulat tubuloasa; cele marginale sunt albastre, au
corola asimetrica in forma de palnie cu 5 lobi. Fructele sunt achene cu
papus.Rspndirea: Planta fiind originara din Sicilia, Grecia, in prezent
este raspandita in toate tarile cultivatoare de cereale, pe marginea
drumurilor, pe langa lanurile de grau si secara, in locuri
uscate.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc florile ligulate,
adunate pe timp uscat, dupa ce se ridica roua, cand acestea sunt
complet deschise. Uscare artificiala la maxim 35C.Compoziia
chimic: In forile marginale se contin antociane si cumarine : cianina
si pelargonidina. Au fost identificate si alte flavonoide : derivati ai
apigeninei, luteolinei, cuercetinei, kamflorului, etc. florile mai contin
heterozida centaurina, taninuri, mucilagii, saruri de K, Mg,
etc.ntrebuinri: Bun diuretic n tratamentul bolilor renale; aciune
calmant, astrigent, antiinflamatoare, emolient, bacteriostatic.
nbuntete digestia. Extern la boli de piele, n cosmetic.Preparate
n farmacii: Intr n specii diuretice, ap de colonie, crem, spun,
planta propriu-zis. Infuzia se prepara dintr-o lingurita de flori la o cana
de apa; se beau 3 cani pe zi, avand proprietatea de a reduce ritmul de
depunere a calculilor si chiar faciliteaza eliminarea lor. Albastrele au o
actiune diuretica si astringenta; actiunea diuretica este mai buna daca
se asociaza cu frunze de mesteacan, frunze de merisor si cozi de
cirese.

Pducel: PP (lat) Crataegus monogyna;PV Crataegi flores et


fructus;Fam. Rosaceae

Descriere: Arbusti rareori arborescenti, radacina ramuroasa, tulpina


neregulata, rramificata, inalta pana la 8-10m, scoarta cu ritidom
timpuriu, solzos, brunn-cenusiu. Lemn albicios-rosiatic, tare, greu,
noduros, rezitent. Lujeri brun-verzui, glabri, lucitori, cu spini. Frunze
rombic-ovate, cu 3-7 perechi de lobi serati pe margine, superior glabre
si inferior cu smocuri de peri la subsuoara nervurilor, dispozitie alterna.
Flori de tip 5, poseda 5 sepale verzi, 5 petale albe, 15-20 stamine; flori
globuloase usor ovale, de culoare rosie, contin o singura seminta, sau
2-3.Rspndirea: Raspandit in Europa, vestul Asiei, Africa de nord, in
paduri si tufisuri, pe zone de campie pana la muntoase. Se cultiva in
parcuri.Recoltarea: Florile se recolteaza in momentul cand incep sa
se deschida, pe timp uscat, se rup fara codita, direct de pe ramurile
arbustilor, se strang in cosuri, niciodata in saci. Fructele se culeg
toamna, cand se inrosesc, fara codita, direct de pe arbust florile se
usuca cat mai repede. In strat subtire, la o temperatura de 35C.
fruvtele se uuca in strat subtire la soare sau in uscatorii artificiale, la o
temperatura de cel mult 70C.Compoziia chimic: Flavonozida
principala este hiperozida, galactozda, vitexina, rutozina, derivati ai
flavanului; acizi cologenic si cafeic; acizi triterpenici, ursolic, oleanolic,
crategolic; acetilcolina, colina, carotennoide, ulei volatil,
etc.ntrebuinri: Simpatolitic, hipotensiv, vasodilatator, sedativ. Se
recomanda in dgenrari ale cordului si scleroza coronariana, aritmii si
insuficienta cardiaca.Preparate n farmacii: Extraveral (sirop),
Nervocalm (solutie), Pasinal (sirop). Intra in compozitia preparatelor
Cardiovalena, novo passit, Eficardin, Biovital. Se produc si brichete din
flori de paducel pentru infuzie.infuzie se prepar dintr-o lingur cu
plant adugat la 250 ml de ap clocotit, se menine timp de 15
min. la temperatura camerei, apoi se strecoar i se bea pe stomacul
gol. Se administreaz 3 cni cu infuzie pe zi, cu 30 min. nainte de
mese.

Hric:PP (lat) Fagopyrum saggitatum;PV Fagopyri sagittati


herba;Fam. Polygonaceae

Descriere: Planta erbacee, anuala; radacina pivotanta, fusiforma,


lunga 20-40cm, cu numeroase ramificatii fibroase, raspandite in stratul
arabil; poseda perisori absorbanti lungi de 3-5mm; tulpina erecta,
ramificata, suculenta, goala, glabra, inalta de 30-60cm, la maturitate
rosiatica; frunze cordat-sagitate, glabre, petiolate, cele superioare
sesile; limb lung de 2-5cm, cu nervuri usor paroase; stipele mici, verzi;
flori rosietice saualbe, disuse in racem spiciform; numarul lor in
inflorescenta este de 500 pana la 3000, au miros pronuntat, dimorfism
sexual; fructul est o nucula, cu 3 muchii, bruna castanie sai cenusiu
argintie, lucioasa, de consistenta dura.Rspndirea: Planta este
originara din Tibet, raspandita ulterior in Siberia de Vest si India, apoi
in China, in prezent se cultiva si in Europa.Recoltarea: Se folosesc
partile aeriene, recoltate prin cosire de la inceputul inforirii pana la
aparitia fructelor mature.Compoziia chimic: Flavonoli sub forma de
rutozida, alaturi de cvercetol liber; antocianide, fagopirina, acizi
organici.ntrebuinri: Materie prima pentru extractia industriala a
rutozidului, folosit in extragerea solutiei apoase. Regleaz
metabolismul, ofer cantitatea de proteine, scade colesterolul, asigur
protecia de ateroscleroz, reduce tensiunea arterial, ofer protecia
de cancer.Preparate n farmacii: Rutozid.n uz extern, sub form de
cataplasm sau comprese, este recomandat n tratarea edemelor,
echimozelor, inflamaiilor i fragiltii capilarelor. Supradozajul sau
consumul ndelungat predispun la fotosensibilizare.

Talpa gtei:PP (lat) Leonurus cardiaca:PV Leonuri herba;Fam.


Lamiaceae

Descriere: Planta erbacee, perena; rizom ligificat, gros, din care


pornesc multe radacini brune, subtiri, lungi pana la 30cm; tulpina
erecta, inalta pana la 1,5m, cu patru muchii, goala in inerior, paroasa
pe muchii; frunz opus, palmat-lobate , cu aspectul unei labe de gasca,
lungi de 6-12cm, cu peri aspri, petiolate; frunzele mijlocii au trei
crestaturi, iar cele din varf sunt alungite si dintate; flori roze, dispuse
cate 10-20 in pseudoverticilii foarte stranse, la baza frunzelor in partea
superioara a tulpinii, cu dinti teposi, cu un inel paros; fructele sunt
nucule ovoidale, pubescente la varf.Rspndirea: Europa, Asia, creste
pe marginea drumului si cailor ferate, marginea padurilor, locuri
poienite, langa garduri, etc.Recoltarea: Partile aeriene, se recolteza
pe timp frumos, dupa ce s-a ridicat roua, la inceput si in timpul
infloririi. Plantele se intind pe rame, pe strat subtire, se usuca la umbra
sau artificial.Compoziia chimic: Contine heterozide flavonoice.
Printre care rutinozida, cvercitina, cvincvelozida, hiperozida, etc;
substante tanante si amare, ulei volatil, vitamina C, caroten, alcaloizi
leonurina si stahidrina.ntrebuinri: Produce relaxarea musculaturii
netede si a vaselor care alimenteaza cordul, cordul insasi, indicata in
tulburari vegetative functionale ale cordului, are efect depresiv de 3-4
ori mai mare ca al odoleanului; uterotonic, se foloseste in obstetrica si
gincologie.Preparate n farmacii: Infuzie, tinctura, extract fluid,
picaturi de talpa-gastei cu lacramioare se foloseste in tratamentul
nevrozelor cardiovasculare si in hipertonie timpuie. Face parte din
preparatele Biovital, Gerovital Dr. Theiss.Infuzia se prepar din 2
lingurie de plant uscat la o can cu ap clocotit, se strecoar i se
administreaz 2-3 cni pe zi.
Piperul blii:PP (lat) Polygonum hydropiper:PV Polygoni
hydropiperis herba: Fam. Polygonaceae

Descriere: Planta erbacee, anuala; tulpina glabra, rosietica, erecta


sau ascendenta, inalta de 25-60cm, adesea cu radacini adventive la
nodurile bazale; frunze alterne, lanceolate, glabre, ascutite sau
obovate, la baza ingust cuneiforme; tecile, stipule concrescute in
tuburi, sunt peliculare, rosietice, cilindrice, pe suprafata glabre,
marginea cu perisori sutiri; inflorescnte spiciforme, constituite dintr-un
perigon laciniat; fructul este achena neagra sau cafenie intunecata,
lugga de 3mm, ascutita la varf, insotit de perigonul
persistent.Rspndirea: Pe toata partea europeana, creste oe locuri
umede(malurile lacurilor, raurilor, mlastinilor).Recoltarea: Partile
aeriene se recolteaza in timpul infloririi, planta se tale 4-5 cm deasupra
solului si imediat se transporteaza la locul uscarii, care se face in strat
subtire, in locuri ferite de razele solare directe sau in usccatorii la
maxim 50C.Compoziia chimic: Principiile active de baza sunt
flavonoidele hiperozida, rutinozida, cvercitirinozida, kampferol si
flavonolii metoxilati : izoramnetina, ramnazina; vitaminele C si K;
substante tanante si pectinice, mucilagii, acizi organici: oxalic, acetic,
galic; ulei volatil etc.ntrebuinri: Hipotensiv si hemostatic in
hemoprtizii, hemoragii gastrice,vezicale, hemoroidale, hemostatic in
ginecologie, in meno- si metroragii sau dupa raclarea
uterului.Preparate n farmacii: Supozitoare antihemoroidale
Anestezol

Iarba roie:PP (lat) Polygonum persicaria:PV Polygoni persicarie


herba;Fam. Polygonaceae

Descriere: Planta erbacee, anuala; tulpina erecta, glabra, ramificata


inalta pana la 60 cm, cu noduri bazale pronuntate si ochree tubuloasa
pevazuta cu peri; frunzele alterne, lanceolate sau oblong-lanceolate,
lungacuminate. Glabre, des cu pete brune-rosietice, scurt petiolate
sau sesile; tecile des imbraca tulpina, cu prisori lipiti de suprafata; flori
alb sau rosietice, neglanduloase, grupate in spice axilare si spice
terminale; fructul este o achena turtita sau trunchiata, neagra,
stralucitoare.Rspndirea: Raspandita p tot globul, creste pe locuri
mlastinoase, pe maginea raurilor, paraielor, lacurilor, din zona
dalurilor, pana in cea subalpina.Recoltarea: Partile aeriene se
recolteaza in faza inforirii, se taie partile planti inflorite, cu lungimea
pana l 40cm, inlaturand partile lingificate de la baza. Se usuca la
umbra in strat subtire in incaperi bine aerisite sau articial la 40-
50C.Compoziia chimic: Contine flavonoidele hiperozina,
avicularina, cvcitina, izocvercitina, rutinozida, kempferolul; vitaminele
C si K; substante tatante si pectinice, poliholozide si aczii organici, ulei
volatil, etc.ntrebuinri: Infuzia se foloseste ca remediu hemostatic
in hemoragii uterine si hemoroidale; ca purgativ in constipatii atonice
si spastic.Preparate n farmacii: Infuzie, planta, tinctur.

Troscot:PP (lat) Polygonum aviculare:PV Polygoni avicularis


herba;Fam. Polygonaceae

Descriere: Planta erbacee, anuala; radacina pivotanta, fusiforma cu


tulpina taratoare, rar ascendenta sau erecta, ramificata, glabra, cu
noduri umflate si mansoane membranoase albicioase la baza frunzelor;
frunze alterne, eliptice sau lanceolate, plane, scurt petiolate su sesile;
flori axilare verzui sau rosietice, scurt pedunculate, grupate cate 3-5 la
baza frunzelor, avand un periant simplu; fructul este o achena insotita
de perigonul persistent de culoare bruna-negricioasa cu o lungime de
2-3mm.Rspndirea: Raspandita pe intreg globul, cu exceptia zonei
tropicale, intalnita pe marginea drumurilor, printre pietre de pavaj, pe
malurile raurilor, de la campie laetajul subalpin.Recoltarea: Partile
aeriene se recolteaza in timpul infloririi, se inlatura partea de jos a
tulpinii, care este lignificata si lipsita de frunze.Compoziia chimic:
Contine flavonozide avicularozida, cvercitozida; vitamine K si C,
caroten, substante tanante, compusi ai acidului silicic, derivati
antrachinonici, urme de ulei volatil, saruri minerale.ntrebuinri:
Infuzia se foloseste ca hemostatic uterin, antiinflamator; la inlaturarea
calculilor renali si urinari, adjuvant in tratamentul tuberculozei
pulmonare.Preparate n farmacii: Intra in compozitia speciei
gastrice, ceai, tinctur.Troscotul d bune rezultate n bolile pielii i ale
anexelor acesteia - pr, unghii. Priniele cu soluii extractive din
troscot (infuzie sau decoct) pot contribui la atenuarea ridurilor,
cunoscndu-se faptul c siliciul solubil (organic) joac rol de catalizator
n formarea colagenului i elastinei, dou proteine din structura pielii,
rspunztoare de elasticitatea acesteia. (Concentraia colagenului i
elastinei scad odat cu vrsta.)

Aronia:PP (lat) Aronia melanocarpa;PV Aroniae fructus recens;Fam.


Rosaceae

Descriere: Aronia melanocarpa este un arbust multianual cu ramuri


de la 10-15 cm cei tineri si 50-60cm cei maturi; sistemul radicular este
puternic ramificat si bine dezvoltat; frunzele sunt simple, de forma
eliptica sau invers-ovata, petiolate, cu margine dintata, primavara
verzi-intunecate, la inceputul caderii lor devin rosii; florile sunt albe,
grupate in inflorecente corimbifome; fructele sunt drupe negre cu
depunere fina albastruie, suculente; seminte numeroase, mici, cafenii
inchise.Rspndirea: Planta este originara din America de Nord, in
Europa a fost introdusa in cultura ca planta decorative.Recoltarea: Se
utilizeaza fructele proaspete recoltate la maturitate. Fructele proaspete
se pastreaza in loc rece si ferie de razele directe ale luminii. Termen de
pastrare pana la 2 aniCompoziia chimic: In fructele proaspete se
contin heterozide flavonoidice, hesperina, rutozida, etc. sunt prezente
catechinele si substante tanante, vitaminele C, E, PP, acizi organici,
microelemente, carotenoide, zaharuri, etc.ntrebuinri: Profilaxia
insuficienei P-vitaminice i ca hipotensive.Preparate n farmacii:
Suc de fructe proaspete, colorant alimentar, ceai, fructe uscate. Din
fructele uscate se poate face de asemenea i ceai, dar prin fierbere o
parte dintre vitamine vor fi distruse. De aceea, cel mai indicat pentru
meninerea proprietilor fructelor este sucul de aronia. Dac este
obinut prin presare la rece, sucul de aronia pstreaz din proprietile
antioxidante i din coninutul de vitamine. n plus, sucul este indicat s
fie consumat cu jumtate de or nainte de mas, cte 50 ml de 3 ori
pe zi, timp de 20-30 de zile (necesarul zilnic de vitamina P este de 50-
100mg), timp de cel mult o lun.

Siminoc:PP (lat) Helichrysum arenarium;PV Helichrysi arenarii


flores;Fam. Asteraceae
Descriere: Planta erbacee, perena, cu radacina pivotanta, cilindrica,
lemnoasa; tulpina erecta, neramificata, acoperita cu peri surii, mici,
des foliata; frunze alterne cu marginea intreaga, cele inferioare
lanceolate petiolate, mijlocii si superioare sesile, liniar-lanceolate sau
alungite, pe ambele parti acoperite cu peri mici, surii; flori galbene,
grupate in calatidii globuloase, acestea adunate in panicul
corimbiform; fructele achene mici alungite cu patru
muchii.Rspndirea: Raspandita in Europa continentala, creste in
regiune de campie, prin locuri inierbate si nisipoase.Recoltarea:
Florile de siminoc se recolteaza la inceputul infloririi plantei, cand
paniculele nu s-au deschis complet.Compoziia chimic: Contin
flavonozidele helihrizina A si B; heterozida izosalipurpozida; apigenolol,
cvercetol, kamferol, etc; identificata vitamina C, carten, substante
tanante si amare, vitamina K, microelemente.ntrebuinri:
Tratamentul colicistitelor, hepatitelor, colangitelor, ca colicistochinetic,
produsul vegetal reduce greata, senzatia de durere din regiunea
ficatului, meteorismul, varsaturile, reduce dimensiunea ficatului marit
patologic.Preparate n farmacii: Decoct, flori, ceai, ulei essential,
extract uscat sub forma de granule sau comprimate; Flamina; specii
colagoge.Mierea de siminoc denumita si "mierea de plaja" este in
schimb o raritate, este o miere foarte parfumata si plina de proprietati
benefice pentru organism.

Osul iepurelui:PP (lat) Ononis spinosa: PV Ononidis spinosae


radices;Fam. Fabaceae

Descriere: Specia subarbusta, perena; rizom continuat cu o radacina


flexibila, cenusie, lunga, groasa pana la 1 cm; tulpina lemnificata la
baza, ramificata, paroasa, inalta de 60-70cm, foarte spinoasa, ramurile
prevazute cu spini rigizi, din care unul este terminal, iar 2-3 lateali;
frunze superioare simple, inferioare trifoliate cu stipele inconjurand
tulpina, cu foliole ovale, dintate pe margine, glandulos-paroase; flori
papilonate, roz cu dungi mai inchise, sispuse la baza unor bractei spre
varful tulpinii; fructul este o pastaie paroasa, mica cu 1-2
seminte.Rspndirea: Regiunea mediteraneana a Europei, Asia mica,
creste in locuri uscate, nisipoase.Recoltarea: Radacinile se recolteaza
toamna tarziu sau primavara devreme. Pentru a asigura inmultirea
plantei, se taie partea cioturoasa si se ingroapa in acelasi loc.
Radacinile se scutura de pamant, se spala intr-un urent de apa puternic
si dupa se usuca.Compoziia chimic: Contine heterozide
izoflavonice : ononina; triterpendiol; onocerina; acid tartric, substante
tanante, ulei gras si volatile.ntrebuinri: Decoctul se foloseste in
hemoroizi ca hemostatic, favorizeaza expulzarea calculilor renali si
eliminarea clorurilor.Preparate n farmacii: Decoct, tinctur, ceai,
rdcini.Decoctul din osul-iepurelui se obine prin fierberea a 20 g de
rdcin mrunit ntr-un litru de ap, pn cnd cantitatea scade la
750 ml. Se folosete fracionat n timpul unei zile. Se face o cur de
mai multe zile pentru combaterea ascitelor, n afeciuni renale sau
retenie urinar. Un decoct mai concentrat se obine din trei lingurie
cu frunze la o ceac de ap, dup ce, n prealabil, au fost plmdite
20-30 de minute n ap rece. Se beau 2-3 ceti pe zi, pe nemncate, n
ascit, boli ale aparatului urinar, stri alergice i alte afeciuni similare

Gura lupului :PP (lat) Scutellaria baicalensis .PV; Scutellariae


baicalensis radices;

Fam. Lamiaceae

Descriere: Plantta multianuala cu rizomul scurt ramificat si radacini


verticale; la plante mature radacinile sunt longituinal sucite, brune
inchise, in fractura galbena, cu tulpini numeroase patrunghiulare, simle
sau ramificate la baza, inalte de 15-35 cm; frunze opuse, sesile, ingust
lanceolate sau lanceolat-ovate cu margine intreaga, glabre; florile sunt
grupate in inflorescenta racemiforma unilaterala, asezate la baza
frunzei; fructele nucule mic, negre, plate, rotunde cu ghimpi pe toata
suprafata.Rspndirea: Raspandita in Rasaritul departat,
Transbaicalia. Creste pe povarnisurile colinei, in zone de
stepa.Recoltarea: Se folosesc radacinile recoltate dupa maturizarea
fructelor, se spala in apa rece si se usuca.Compoziia chimic:
Principiile active sunt flavonozidele sculaterozida, baicalinozida, uleiuri
volatile, taninuri.ntrebuinri: Hipotensiv in hipertonie de gradul I si
II si sedativ in nevroze cardiovasculate. Datorita principiilor amare are
actiune stomahica, colagoga si coleretica mai ales la persoane iritabile,
tensionate, actiune antispastica si diuretica fiind utila in colicile renale,
regleaza ritmul veghe- somn, combate insomniile, determina contractii
uterine favorizand eliminarea placentei, poate influenta declansarea
menstruatiei in caz de amenoree, amelioreaza durerea
sanilor.Preparate n farmacii: Tinctura de radacini de gura lupului,
infuzie, planta propriu zis.n exces poate deveni toxica determinand
ameteala, confuzie, convulsii, somn agitat cu vise infricosatoare, dureri
de cap, emisii seminale, impotenta, fasciculati musculare, poate avea
efect abortiv, fiind contraindicata administrarea pe perioada sarcinii.
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta uscata la o cana de apa
clocotita care se lasa la infuzat 5-10 minute, se consuma de 2 ori pe
zi.
Tinctura se administreaza 10-20 picaturi de 2-3 ori pe zi.

20.Substante
tanante.Definitie,clasificare,raspindire,acumulare,intrebuintari. Toate
substanele tanante cunoscute pn n prezent sunt fenoli poliatomici cu diferit greutate
molecular. Principalele grupe funcionale sunt hidroxilii fenolici. Proprietatea principal a
acestor substane capacitatea de a tbci pielea.Substane tanante se numete grupul de
substane compuse, care const din polifenoli, taninuri i flobafene, genetic legate ntre ele
indiferent dac posed ele proprieti de tbcire sau nu. Clasificare:In doua grupuri de baza:-
pirogalolice(la descompunere dau pirogalolul);-pirocatechinice(formeaza
pirocatechina).Substantele tanante hidrolizabile se impart in 3
subgrupuri:1)galotaninuri;2)elagotaninuri;3)depside.Raspindire :Taninurile sunt rspndite n
toate organele plantelor, dar mai ales n scoare, organe subterane, frunze, fructe necoapte i
formaiuni patologice cum sunt galele. Coninutul substanelor tanante n plante depinde de vrsta
i faza de dezolvare, de locul de cretere, de condiiile climaterice i a solului.
Intrebuintari:Aciunea substanelor tanante are la baz proprietatea lor de a precipita
substanele proteice. Aciunea astringent se datorete combinaiilor proteinelor cu taninurile de
la nivelul mucoaselor, rnilor, pielii, prin care se explic oprirea secreiilor mucoaselor,
protejarea rnilor i uscarea pielii. Intern se utilizeaz n tratamentul diareelor, a unor afeciuni
stomacale i intestinale, ca antidot n otrvirile cu alcaloizi. Extern sunt folosite n tratamentul
arsurilor, stomatitelor, hemoroizilor.

21. Plante si produse vegetale cu continut de substante


tanante:Otetar,Scumpie,Stejar,Raculet,Sorbestrea,Sclipeti,Afin,Mali
n,Cerentel,Hamamelis.

Oetar:PP (lat) Rhus coriaria: PV Rhus coriariae folia; Fam.


Anacardiaceae

Descriere: Arbust nalt de 1-3 m cu frunze mari, alterne,


imparipenaye din 3-10 perechi de foliole oblong-compuse, acuminate,
serate, lungi de 5-12 cm, pubescente n tineree, apoi glabre, toamna
de culoare roie-armie. Flori verzui dispuse la vrful ramurilor n
panicule dense, proase, lungi de 10-20 cm. Fructul drup sferic-
riniform, roie, des proas.Rspndirea: Spontan arbustul este
rspndit n munii Crimeei, Caucazului. n cultur se ntlnete prin
parcuri, grdini publice.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc
frunzele de oetar, recoltate de la nceputul nfloririi pn la formarea
fructelor. Uscarea la aer liber.Compoziia chimic: Frunzele conin
15-20% substane tanante, care sunt nsoite de acid galic,
flavonozide.ntrebuinri: Frunzele se folosesc la obinerea taninului.
Se folosete ca remediu astrigent i antiinflamator. Se folosete la
procesele inflamatorii ale cii bucale, faringelui, la arsuri, ulcere, fisuri.
Intern nu se folosete pentru c duce la pierderea poftei de mncare i
dereglrii digestiei. Din frunze i lstari se obine vopsea neagr, din
scoar galben, din fructe roie.Preparate n farmacii: Tanslbins
pulbere, Tansal comprimate.Fructele de oetar au fost folosite, de-a
lungul timpului, att ca plante aromatice, pentru condimentarea
alimentelor, ct i n scopuri medicinale ca antioxidant, antidiareic,
tonic al sistemului imunitar. n plus, a mai fost folosit pentru
aromatizarea tutunului, iar ramurile arbustului pentru confecionarea
pipelor, dar i a altor obiecte din lemn. Extracte din pudra de oetar au
fost utilizate i pe post de colorant textil.

Scumpie: PP (lat) Cotinus coggygria; PV Cotini coggygriae folia


Fam. Anacardiaceae

Descriere: Arbust ramificat care atinge nlimea de 5 m, cu scoara


brun-cenuie i lemnul gaben. Frunze alterne simple eliptice pn la
ovate peiolate, la vrf rotunjite, cu nervuri puternic proeminente,
zdrobite eman miros de morcov. Toamna frunzele devin de culoare
roie nchis cu nuan violet. Flori mici, verzui-glbui, poligame, mici,
grupate ntr-o panicul mare. Fruc, drup mic uscat, oblic-
obovat.Rspndirea: Spontan este rspndit pe povrniuri petroase,
printre arbuti n Caucaz, Crimeia, Ucraina. Pe larg se cultiv ca plant
medicinal i decorativ.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc
frunzele de scumpie, recoltatre de la nceputul nfloririi pn la
maturizarea complet a frunzelor. Frunzele se usuc n ncperi bine
aerisite, n usctorii termice, temperatura la 60oC.Compoziia
chimic: Conine substane tanante 23-25%, acid galic 3-5%. Au mai
fost identificate flavonozide, ulei volatil.ntrebuinri: Frunzele se
folosesc pentru obinerea taninurilor.Preparate n farmacii:
Tanalbina, Tansal, Flacumina remediu colagog.nc din cele mai vechi
timpuri scumpia era folosit la vopsitul fibrelor naturale. Lemnul su,
ramurile dar i frunzele, au fost utilizate ncepnd din Evul Mediu la
vopsirea fibrelor de ln i mtase, astfel coloritul acestora devenea la
final galben, galben-portocaliu sau roiatic. Dezavantajul la astfel de
colorani obinui cu ajutorul plantei era c nu aveau reziten prea
mare comparativ cu alte tipuri de colorani naturali.

Stejar: PP (lat) Quercus robur; PV Quercus cortex; Fam. Fagaceae

Descriere: Arbore foios pn la 50 m, cu coroan larg, cu ramuri


puternice. Rdcin pivotant, profund. Tulpin dreapt de 1-2 m.
Scoara cu ritidom brun-negricios. Lugerii viguroi, muchiai, glabri,
bruni-mslinii. Mugurii ovoizi, bruni-lucitori. Frunzele lobate pn la
penatfidate. Flori unisexuat-monoice. Fructe, achene (ghind) ovoidale,
laungite pn la cilindrice, grupate cte 2-5 pe un peduncul comun.
Copacul ncepe a fructifica de la 40-60 ani.Rspndirea: Este rspndit
n zina de pduri i step a Europei. Se cunosc dou varieti: Quercus
robur varietas tardifloia i Quercus robur varietas precox. A doua
varietate ncepe vegetaia cu 15-20 zile mai devreme, iar toamna
pierde frunzele cu o lun mai devreme.Recoltarea: Ca produs vegetal
se folosete scoara de stejar. Se recolteaz coaja tulpinilor tinere i a
ramurilor de 3-5 ani, al cror diametru nu trebuie s depeasc 10
cm. Recoltarea nvepe primvara, cnd se va ncepe s circule intens,
atunci coaja se desprinde de lemn i conine maximum de principii
active. Scoara recoltat se usuc la aer liber sau umbr, iar dac
timpul este nefavorabil se va usca n camere nclzite la 40-
50oC.Compoziia chimic: Conine 10-20% taninuri mixte i
catechice, care n timp se condenseaz formnd flobafene (rou de
stejar) ce dau culoarea produsului. Mai conine flavovoide, substane
amare i pectice, calciu oxalic. Ginda conine pn la 40% amidon, cca
5% ulei gras, albumine, de aceea se folosesc la hrnirea
animalelor.ntrebuinri: Produsul poate fi utilizat ca astrigent,
hemostatic i antidiareic. Se folosete pentru pudrarea plgilor, n
arsuri, n tratamentul stomatitelor, la tratarea hemoroizilor, la
transpiraia mrit a picioarelor.Preparate n farmacii: Decoct 5-
10%, loiuni hemostatice, scoara propiu zis, scoara intr n
compoziia speciilor astrigente i antidiareice. Se prepar
un decoct din 2 lingurie de scoar mrunit la 1 can cu ap. Se
fierbe timp de 20-30 de minute. Pe parcursul unei zile se beau 2 cni
de ceai nendulcit, ntre mese. Pentru tratarea stomatitelor, faringitei,
gingivitei se face gargar cu decoctul preparat din 3-4 lingurie de
scoar mrunit, la 1 can cu ap.

Rcule:PP (lat) Polygonum bistorta;PV Bistortae rhizomata; Fam.


Polygonaceae

Descriere: Plant multianual cu rizomul gros, ndoit, de la care


pleac numeroase rdcini subiri. Tulpini erecte, simple,
neramificate,umflate la noduri, nalte de 30-150 cm. Frunzele alungit-
ovate sau lat-lanceolate, cele bazilare cu peioli lungi aripai, cele
tulpinale mai mici. Vaginele (teaca) peliculare, brune cuprind partea de
jos a internodurilor. Florile mici, mai des roze, cu nveliul floral
cincisectat, grupate la vrfurile lstarilor n inflorescen spiciform
mare oval sau cilindric. Fructul nucul cafenie cu trei
muchii.Rspndirea: Planta este rspndit n zonele de pdure i
step ale Europei, Asiei. Crete n vi umede, mlatini erboase, n
poiene, printre arbuti.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc
rizomii de rcule, recoltai dup fructificare. Rizomii spai se scutur
de pmnt, se spal i se cur de tulpini, rdcini, se taie n buci
lungi de 10 cm i se usuc la soare sau artificial la 50-
60oC.Compoziia chimic: Rizomii conin 25% substane tanante,
ndeosebi hidrolizabile, acizi galic i elagic, substane colorante,
vitamina C, provitamina A, catechine, amidon,
hidroximetilantrachinone.ntrebuinri: Decoctul se folosete la
inflamaii acute i cronice ale intestinelor, n colite, ulcer stomacal,
diaree cronic, diferite hemoragii interne. Extern se folosete n
stomatologie la stomatite, gingivite.Preparate n farmacii: Decoct,
infuzie, planta propriu zis, intr n compoziia speciilor
stomahice.Deoarece rizomi de Raculet au o multime de amidon, erau
folosite ca hran n timpul foametei, atunci cnd toate celelalte
produse alimentare erau rare. Rizomul de Raculet este utilizat ntr-un
numr de moduri - acesta este consumat prjit, fiert n sup sau se
rasneste pentru a face fin. Chiar i frunzele tinere sunt comestibile,
sunt fierte si consumate ca spanac.

Sorbestrea: PP (lat) Sanguisorba officinalis;PV Sanguisorbae


rhizomata et radices;Fam. Rosaceae

Descriere: Plant peren, erbacee cu rizomi bruni, groi, orizontali,


lignificai. Tulpinile nalte cu coaste, glabre, erecte, n interior deesrte,
n partea de sus ramificate. Planta dezvolt o rozet bazilar de frunze
mari, lung peiolate, imparipenate, cu foliolele pe partea inferioar
verzi-albstrii. Frunzele tulpinale sunt rare, sesile micorindu-se spre
vrf. Florile mici de culoare roie-nchis, cu periantul simplu, grupate n
inflorescene capitulare ovale sau oval- cilindrice- spice. Fructul
nucul uscat, patrunghiular.Rspndirea: Planta este rspndit n
Europa, Asia, Africa, America de Nord. Crete prin fnee umede,
marginea pdurilor, n poiene, printre arbuti.Recoltarea: Ca produs
vegetal se folosesc rizomii i rdcinile de sorbestea, recoltate toamna
dup fructificare. Prile subterane se scutur de pmnt, se nltur
prile aeriene i se taie n buci cu lungimea pn la 15 cm. Produsul
mai nti se vestejete la aer apoi se usuc la umbr, n poduri cu tabl,
n strat subire.Compoziia chimic: Rizomii i rdcinile conin
substane tanante 23%, acid galic si elagic, amidon 30%, ulei volatil,
saponozide, substane colorante.ntrebuinri: Decoctul posed
aciune astrigent, hemostatic, antiinflamatoare i antiseptic. Se
folosete n boli gastrointestinale (enterocolite, diaree), hemoragii
uterine, hemoroizi. Sub form de cltiri se ntrebuineaz la stomatite,
gingivite, alte procese inflamatorii.Preparate n farmacii: Decoct,
planta propriu zis, infuzie.Sorbestrea este o plant utilizat de mii de
ani n medicina chinez, n special pentru oprirea sngerrilor. Intern,
infuzia preparat din rdcina plantei este ntrebuinat pentru oprirea
dizenteriei, n tratarea bolilor de rinichi, a colitelor de fermentaie sau a
enterocolitelor. De asemenea, medicina popular spune c ceaiul
preparat din aceast stimuleaz la luze secreia de lapte. Extern are
efect n calmarea arsurilor i a zonelor picate de insecte.

Sclipei:PP (lat) Potentilla erecta;PV Tormentillae rhizomata; Fam.


Rosaceae

Descriere: Plante perene, cu rizom scurt, neuniform ngroat, acoperit


cu numeroase rdcini adventive. Tulpinile drepte, subiri, slab
proase, anlte de 50 cm, n partea de sus ramificate. Frunzele bazilare
sunt tri- sau cincilobate, lung peiolate cu foliole cuneat-obovate, cele
tulpinale trilobate, sesile cu stipele mari. Florile solitare, galbene, cu 4
petale floriferi subiri, lungi. Fructele achene netede sau slab
zbrcite.Rspndirea: Planta este rspndit n Europa, Asia. Crete pe
soluri calcaroase, turboase, umede, prin poieni, marginea
pdurilor.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc rizomii de sclipei,
recoltai primvara de timpuriu sau toamna ct mai trziu. Se sap.
Scutur de sol, cur de rdcini, se spal ntr-un curent de ap rece
i dup zvntare se usuc la soare n strat subire sau n usctorii
termice la 40-50oC.Compoziia chimic: Rizomii conin de la 14 la
30% substane tanante cu predominarea celor nehidrolizabilee, acid
galic, chinic i elagic. Au mai fost idemtificate flavonozide, saponozide,
amidon, rini, ulei volatil.ntrebuinri: Rizomii posed proprieti
astrigente i hemostatice. Se folosesc n bolile inflamatorii ale tractului
gastro-intestinal, la dizenterie, la hemoragii interne. Extern pentru
tratamentul degerturilor.Preparate n farmacii: Decoct, intr n
compoziia speciilor medicinale astrigente, tinctur, extract alcoolic.
Vin de sclipeti Mod de preparare: 50 g rizomi pisati sau taiati se pun
intr-un litru de vin. Se lasa zece zile la macerat, la temperatura
camerei. Se strecoara, inainte de a fi consumat. Mod de folosire: Pentru
tratarea diareelor, a hemoragiilor interne si ca tonic energizant: se
beau doua paharele de vin pe zi.

Crciunia: PP (lat) Bergenia crassifolia;PV Bergeniae


rhizomata;Fam. Saxifragaceae

Descriere: Plant multianual cu rizom gros, lung, trtor. Frunzele


lung-peiolate, mari, lat-ovale, verzi-nchise, cojoase, ierneaz, grupate
n rozet bazilar. Pe partea inferioar a frunzelor se afl glande sub
form de puncte, spre toamn frunzele se nroesc. Flori mici, roze-
aprinse, sub formp de clopoei, petalele separate, grupate n
inflorescen dens panicular-corimbiform. Fructul capsul cu
numeroase semine alungite.Rspndirea: Planta este rspndit n
Asia. Crete n regiunea subalpin i alpin, uneori formnd desiuri. Pe
larg se folosete ca plant decorativ i de nverzire a
localitilor.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc rizomii de
crciuni, recoltai toamna dup maturizarea deplin a fructelor. Se
sap i imediat se usuc, deoarece conin o cantitate nsemnat de
amidon i glucide.Compoziia chimic: Rizomii conin pn la 25%
substane tanante, heterozida bergenina, fenoli, glucoz, dextrine.
Frunzele tot conin substane tanante, acid galic i heterozida
arbutina.ntrebuinri: Decoctul se folosete intern la colite i
enterocolite neinfecioase, extern sub form de cltiri la stomatite,
gingivite i n practica ginecologic la eroziunea cervical.Preparate
n farmacii: Decoct, infuzie, tinctur, pulbere, planta propriu zis.

Arin:PP (lat) Alnus incana;PV Alni fructus; Fam. Betulaceae


Descriere: Arbore cu nlimea pn la 20 m, cu coroana ngust ovat
i tulpina pn la 50 cm n diametru. Ramurile tinere sunt pufoase.
Frunzele ovale, oval-lanceolate, ovate sau ovat-eliptice, nelipicioase, la
vrf ascuite cu baza rotund sau slab ovat. Frunzele tinere sunt dens
pubescente, pepartea superioar veri-nchise, pe cea inferioar
albstrui, cu puf suriu pe nervuri. Florile monoice, mici, grupate n
ameni. Florile feminine fr periant, aezate cte dou n subsuoara
solzilor inflorescenei i spre toamn formeaz cornuri scurte de
culoare brun. Florile masculine sunt aezate cte trei. Fructele
nucule cu aripioarele ngust-peliculare.Rspndirea: Este rspndit n
zona de pduri i step a Europei, Asiei. Crete pe malurile rurilor i pe
soluri mltinoase. Arinul negru spre deosebire de cel alb are frunze
rotunde cu marginea zimat, pe partea superioar strlucitoare, verzi-
nchise, pe cea inferioar verzi-mate, frunzele tinere sunt foarte
lipicioase.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc conurile de arin,
recoltate toamna sau iarna cnd ele se lignific complet.Compoziia
chimic: Conurile de arin conin substane tanante n componena
crora intr 2-5% tanin i cca 4% acid galic.ntrebuinri: Decoctul
din conuri se folosete ca astrigent la colite i enterite, are aciune
antidiareic.Preparate n farmacii: Decoct, ceai, extract de arin,
Muguri de arin alb soluie.Preparatele din frunzele acestui arbore pot
impulsiona activitatea glandelor mamare. Potrivit unor observatii si
studii recente, infuzia de frunze de arin negru poate fi utilizata cu bune
rezultate impotriva febrei si a inflamatiilor gatului. Compresele cu
frunze de arin negru sunt indicate si in tratarea abceselor,
reumatismelor, paraliziilor.

Afin:PP (lat) Vaccinium myrtillus;PV Vaccini myrtilli fructus;Fam.


Vaccinaceae

Descriere: Arbore nalt pn la 30- 50 cm, cu tulpina trtoare i cu


ramuri opuse, verzi, cu marginile costale. Frunzele cad toamna. Ele
sunt alterne, de form oval, glabre, lungi de 1-4 cm, cu marginea
dinat mrunt. Florile sunt de form globuloas, de culoare alb-roz,
corola terminndu-se n 5 dini. Fructele sunt bace rotunde, de culoare
neagr-albstrie, cu aspect brumuriu, iar partea vrnoas, care
conine numeroase semine mrunte, este roie-vilet.Rspndirea:
Planta este rspndit n Europa, Asia, America de Nord. Crete n
regiunile de munte, prin tiere de pduri, n golurile alpine, tufriuri
de ienupr.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc fructele i
lstarii de afin. Ramurile se recolteaz de la nceputul nfloririi pn la
sfritul fructificrii. Ele se pun cu atenie n couri, fr a le ndesa,
deoarece frunzele lovite se negresc n timpul usrii. Fructele se adun
cu mna la maturizare deplin. Lstarii se usuc n locuri umbrite i
bine aeresite. Dac se folosete cldura artificial, temperatura nu
trebuie s depeasc 400C. Fructele se ntind n straturi subiri n
camere nclzite, n locuri ferite de praf, deoarece acesta lipindu-se de
ele d un aspect cenuiu. se pot usca i n usctorii termice la 60-
70oC.Compoziia chimic: Fructele conin pn la 12% substane
tanante condensate, pn la 7% acizi organici, cca 20% glucide,
caroten, vitamina C, antociane, pectine. Frunzele i ramurile pe lng
substane tanante mai acumuleaz flavonozide, ulei volatil, acizi
organici, vitamina C, beterozide.ntrebuinri: Heterozida din frunze
neomirtilina micoreaz coninutul zahrului n snge, posed aciune
asemntoare insulinei. Decoctul din fructe se folosete ca astrigent la
diaree. Fructele de afin vdit nbuntesc vederea n amurg i
noaptea, ajutnd ochilor s se adapteze la vizibilitate slab.Preparate
n farmacii: Arfazetina, decoct, planta propriu zis, ceai.

Mlin:PP (lat) Padus avium:PV Pruni padus fructus:Fam. Rosaceae


Descriere: Arbust sau arbore, care atinge nlimea de 10 m cu
coroan deas. Rdcina rmuroas. Tulpina dreapt. Scoara neted,
cenuie-negricioas. Lemn cu miros neplcut, duramen brun-glbui,
alburn lat, glbui sau glbui-roiatic, inele anuale vizibile. Lugerul brun-
lucitor, miros neplcut. Frunze eliptice, groase, uor zbrcite, pe faa
inferioar cu smocuri de peri la subsuoara nervurilor. Flori albe,
mirositoare, grupate n raceme multiflore pendente, lungi de 10-15 cm.
Fructe, drupe sferice mici, negre, strlucitoare cu semina rotund-ovat
i miezul dulce-astrigent.Rspndirea: Planta este rspndit n
Europa, Asia. Crete prin pduri de lunc, tufriuri, zvoaie, vegetnd
sporadic n regiunea de deal i munte, rar la cmpie.Recoltarea: Ca
produs vegetal se folosesc fructele de mlin, recoltate la maturizare
deplin. Se rup raceme ntregi, iar dup uscare la soare sau n usctorii
termice 40-60oC, pedunculii se nltur.Compoziia chimic: n fructe
se conin pn la 15% substane tanante condensate, ulei volatil i
gras, acizi organici, flavonozide, n semine a fost identificat
heterozida amigdalina i ulei gras.ntrebuinri: Aciune astrigent,
se ntrebuineaz, ca remediu antidiareic. scoara.Preparate n
farmacii: Decoct, infuzie, suc, geleu, ceai gastric, tinctur.Sucul din
frunze, flori i fructe este bun pentru splturi vaginale n caz de
colpite, iar sub form de cataplasme se folosete pentru depuraia i
cicatrizarea rnilor.

Hamamelis:PP (lat) Hamamelis virginiana:PV Hamamelidis folia


et cortex:Fam. Hamamelidaceae

Descriere: Arbust nalt sau arbore. Frunzele sunt subiri, cele tinere
uor pubescente, scurt peiolate, ovale sau rombice, asimetrice la
baz. Marginea este dinat, iar nervaia penat, mai evident pe faa
inferioar. Nervurile de ordinul trei i patru se anastomozeaz,
conducnd la un aspect fin reticulat. Frunzele sunt late de 7-8 cm i
lungi de 10-15 cm.Rspndirea: Este originar din pdurile cu frunza
lat ale Americii de Nord. Se cultiv n subtropicele Europei, Asiei i
Africii.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc frunzele i scoara.
Frunzele se recolteaz de la nceputul nfloririi pn la maturizarea
complet a lor, scoara primvara devreme.Compoziia chimic:
Produsul vegetal conine cca 8% substane tanante hidrolizabile,
principala fiind hamamelitanina. Se mai conin flavonozide, mucilagii,
pectine. n frunzele proaspete a mai fost identificat ulei
volatil.ntrebuinri: Se folosete ca astrigent i hemostatic n
hemoragii interne i hemoroidale. n asociere cu alte produse vegetale
sunt utilizate n tratamentul varicelor.Preparate n farmacii: Infuzie,
decoct, tinctur, extract fluid, unguent, planta prorpiu zis.n
tratamentul problemelor circulatorii, al hemoroizilor i inflamaiilor se
folosesc geluri sau unguente, care se aplic prin masaj pe zona
afectat, o dat pe zi, ap de hamamelis (se aplic de 1-2 ori pe zi)
sau tinctur de hamamelis (adugai 200 g de scoar uscat i
mcinat la 1 I de alcool 40% i pstrai amestecul ntr-o sticl de
culoare nchis, sterilizat, amestecai 20 ml de tinctur cu 100 ml de
ap si aplicai pe venele varicoase.

Cerenel:PP (lat) Geum urbanum:PV Gei rhizomata cum


radicibus;Fam. Rosaceae

Descriere: Specie ierbacee, vivace. n pmnt are rizom cilindric, cu


diametrul de circa 2 cm, di care i iau natere numeroase radicele.
Tulpina aerian este dreapt, ramificat, frunzele bazilare sunt penat-
compuse, iar cele tulpinale sunt mai mari i trifoliate. Florile, de
culoare galben-aurie, solitare, fie n vrful tulpinii, fie la subsuoara
ultimelor frunze. Fructele la maturitate, grupate la un loc, poart
stilurile caracteristice prin vrful lor n form de croet.Rspndirea:
Planta este foarte rspndit n partea european prin locurile umede,
pduri i luminiuri.Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc rizomii
cu rdcini de cerenel, recoltate primvara devreme sau toamna
trziu. Dup scoatere din pmnt se scutur, se cur de prile
aeriene, se spal ntr-un curent puternic de ap, se las cteva zile la
zvntat, apoi se usuc.Compoziia chimic: Produsul vegetal conine
10-15% substane tanante hidrolizabile i condensate, acid galic i
elagic n strae liber, mucilagii, rezine. Se mai conine heterozida
geozida.ntrebuinri: Se folosesc n tratamentul dispersiilor gastrice,
al enteritelor de natur infecioas i al hemoragiilor.Preparate n
farmacii: Pulbere, decoct, tinctur, extract fluid, sirop, intr n
compoziia speciilor medicinale antidiareice i pentru
gargar.Ceaiul preparat din frunzele si florile de cerenel se recomanda
in special in tratarea diareei, sub forma de gargara pentru vindecarea
sangerarilor gingivale, abceselor dentare, amigdalita. Pulberea de
cerentel este considerata un remediu natural excelent, tratand aceleasi
afectiuni ca si ceaiul de cerentel. Important de stiut este ca, acest ceai
se bea in cantitati limitate si intre mese, deoarece in cantitati mari
provoaca greata si iritatii gastrointestinale.

22. Plante si produse vegetale cu diverse principii


active:Visc,Kalanhoe,Zmeur,Bujor,Dovleac,Smochin,Armurariu,Fas
ole,Vinarita,Frag de padure.

Visc:PP:Viscum album,PV:Visci stripites;Fam:Loranthaceae


Compozitia chimica:acizi ursolic si oleanolic,colina,acetilcolina,viscotoxina,caroten,citamina
C,ulei gras.

Intrebuintari:Actiune puternica hipotensiva care actioneaza la nivelul centrilor bulbari,in


cantitati mari produce intoxicatii manifestate prin incetinirea pulsului,aritmie,tahicardie.

Preparate in farmacie:Tinctura,Apophytum.

Kalanhoe:PP:Kalanchoe pinnata;PV:Kalanchoe cormus recens;Fam:Crassulaceae

Compozitia chimica:Acizi
organici:citric,tartric,oxalic,malic,acetic.Flavonoide,catechine,poliholozide,microelemente.

Intrebuintari:extern in chirurgie,stomatologie,ginecologie,remediu antiinflamator,de cicatrizare


a plagilor.

Preparate in farmacie:Din suc se pregateste unguent,in componenta caruia mai intra


furazolidona,novocaina,lanolina.
Zmeur:PP:Rubus idaeus;PV:Rubi idaei fructus,Fam:Rosaceae
Compozitia chimica:oze,acizi organici,caroten,vitamine B,C;substante tanante,antociane.

Intrebuintari:in boli de raceala,remediu sudorific.

Prep.in farmacie:Sirop de zmeur.

Bujor:PP:Paeonia anomala,PV:Paeoniae anomala herba,rhizomata et


radices;Fam:Paeoniaceae

Compozitia chimica:Alcaloizi,substante tanante 8,8%,heterozida fenolica salicina,acizi


organici,flavonoide,rasini,Vitamina C,ulei gras.

Intrebuintari:ca sedativ a SNC,la insomnie,dereglari vegetativ vasculare de diferita etiologie.

Prep.in farmacie:Extract,infuzie,ceai.

Dovleac:Cucurbita pepo ;Cucurbitae semina ;Fam:Cucurbitaceae.


Compozitia chimica:ulei gras,saruri minerale,elemente chimice Na,K,Ca,P;vitamine
A,B1,B2,C;lecitina,rezine,zaharuri,enzmie.

Intrebuintari:pentru eliminarea viermilor intestinali,actiune antihelmintica,actiune


laxativa,afectiuni cardiovaculare.

Prep.in farmacie:cataplasme din seminte.

Smochin:Ficus carica ;Caricae folia et fructus;Fam:Moraceae.


Compozitia chimica:furocumarina ficusina,substante tanante,mucilagii,acid
ascorbic,vit.A,B1,B2,C.

Intrebuintari:in tratamentul alopeciei areate si vitiligo,remediu laxativ.

Prep.in farmacie:remediu laxativ Cafiol.

Armurariu:Silybum marianum,Silybi fructus,Fam:Asteraceae.


Compozitia chimica:saponozide,ulei volatil,acid fumaric,alcaloizi,ulei gras,silimarina.

Intrebuintari:tratarea bolilor de ficat,hepatita epidemica,hepatita cronica.

Preparate in farmacie:Infuzie,decoct,preparate Silimarina,Silibor,Carsil,Legalon,Hepatofalc


planta.

Fasole:Phaseolus vulgaris;Phaseoli fructus sine seminibus;Fam:Fabaceae.


Compozitia chimica:aminoacizi,vitamina C,acid salicilic,acid fosforic,saruri minerale.
Intrebuintari:in cistite,in afectiuni ale rinichilor si vezicii urinare,ca adjuvant in tratamentul
diabetului zaharat.

Preparate in farmacie:Decoct,specii antireumatice si antidiabetica Arfazetina.

Vinarita:Asperula odorata;Asperulae odoratae herba,Rubiaceae.


Compozitia chimica:heterozide cumarinice,ulei volatil,substante amare,tanin,acid nicotinic,ulei
gras,substante minerale.

Intrebuintari:ca sedativ,antiseptic al cailor urinare,in doze mari e toxica.

Prep.in farmacie:Infuzie.

Frag de padure:Fragaria vesca;Fragariae folia;Rosaceae.


Compozitia chimica:vit.A,B1,B2,C,acizi organici,zaharuri,ulei volatil,flavonozide,saruri de
K,Na,Ca,Fe,P,Mn,subtante tanante.

Intrebuintari:in tratamentul diareei,cistitei,pentru stimularea diurezei cu eliminarea de acid uric


si toxine,in diabet zaharat si anemii.

Preparate in farmacie:Ceai de fructe uscate,infuzie.