Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
29000
co
CRIZA BISERICKASCA
DE
SPIRU C. HARET
BUCURETI
Inst. de Arte Grafice. CAROL GOBL S-sor I. St. Rasidescu
16, STRADA DOAMNEI, 16
1912. 31.617
7.:171.-riz
,1
CRIZA BISERICEASCA
DE
SPIRU C. HARET
-.0.-"ftM
BUCURETI
Inst. de Arte Grafice CAROL GOBL SSOT I. St. Rasidescu
STRADA DOANNE1,16
1912.
Scriu paginele acestea, Inca sub impresia pe care mi-a ldsat-o
modal cum s'au desAsurat de an an ineoace criza bisericeascd.
Mi-a trebtit multa stiipanire de sine-mi ca s4 ma fin de an-
gajamental ce-mi tuasem, de a ma abgne dela orice amestec
papa 1a terminarea crizei. Continude provocari ale d-lui Anion
41 ale presei conservatoare, care deveneau din ce in ce mailin-
draznetel cu 'Mt captit(uz mai mutt siguranta a nu vor aved
raspuns, puneau de id rabdarea mea la o grea incercare. Dar 41
mai greu mi -end sa asist in cele ce se petreceau, sd vad pra-
pastia sere care se merge, 41 sa nut pot face ninac.
Acum C41 tot raul ce se patea face s'a facut, scrierea aceasta
nu mai are alt obiect decdt de a stabill responsabilitatile.
Am o datarie catre mine insa-mi si fag de opinia publica ca
sa o dau la lumina, cad tacerea mea ar insemnd ca recunosc
ca intemeiate invinovatirile pe cari mi le aduc adevaratii vino-
vett, 41 ea an lrm nimic de critical in purtarea tor. D-1 Anion va
puled veiled din cele ce expun ad, ea Baca partidul liberal ar
/1 voit sa dual o campanie cat de energic4 $1 de violenta in
chestia bisericeascd, aver) elemente in abundentd, pe cari i le
procurd zi cu zi insu4i d-1 Anion. Nu a facut-o pentru motive
de o ordine Malta, pe cari este regretabil ca nu toti cei ce pre-
tind sa conduce Para sunt in stare a be inteleagd. 5i dadi o
fac eu acum, nu este de loc ca sa turban beatitudinea d-lut
Ministru. in convingerea ce are ca a fost cu deosebire indemd-
nails ,ci fericit in rezolvirea cr4zei. Chestiile acestea 'sunt prea
marl pentru ca amoral propriu at cuiva sa alba vreo intportanta
intr'insele. par responsabilitafile trebuesc stabilite, ,si inviltd-
mintele trase.
4
opuse. Dar in cetAfile vechi s'au facut legi cari goneau din ele.
pe sofisti. Azi ei stapanesc lumea.
D-1 Anion face o lege $i spune inteinsa ca Episcopii se pot
alege in cutare fel ; dar tot d-sa declara In Senat ca interpreteaza
legea aceasta in felul diametral opus, $i spune curat ca face
aceasta pentruca sa fie posibil s explice legea on inteun fel,
on in altul dupa cum va val.
Este admisibil, este onest aceasta ? Atunci ce mai Insemneaza
legile, $i la ce mai serva ele, daca nu mai $tie cineva ce temeitt
sa punk* pe dansele? E lucru serios a pr.etinde ca tine va vol sa
facb." o alegere de Episcop, s nu creada textul pe care-1 are sub
ochi, care spune verde ce vrea, care a fost votat $i promulgat,,
ci s caute Monitoarele ca sa vadd ce a putut spune un Ministru
de pe vremuri, la un moment de strImtorare ? Dar atunci mai
simplu ar fi ca, pe cat va trai acel Ministru, sa nu se uite nimeni
la Lege, ci sa-1 lase pe dansul sa facA ce va vrea ; caci cine sa
interpreteze mai bine gandul cuiva decat el Insusi ?
Stiinta onesta se revolts contra acestei conceptii ; $i cat pen--
tru mine, stiinta pe care am fericirea de a o cultiva $tiu ca
nu ma va lash nici ()data sa alunec pe povarni$ul pe care d-1
Anion Inainteaza cu surisul pe buze. D-sa se arata Incantat, $i
nu odata mi-a dat sa inteleg cat de superior se socoteste d-sa
unui simplu matematician care nu pricepe nici nu practica res-
talmacirea textelor, pentru a scoate din ele ceea ce nu cuprind.
Socotesc ca este de prisos sa-i spun $i eu sentimentul meu in
aceasta privinta.
Este imposibil s refac aci discursul meu din Senat din zilele
de 15, 16 si 17 Decemvrie 1909, cand, pentru a zugrgvi pe acel
care pretindea sa faca moralg tgrii intregi, m'am multdmit sk
povestesc in +Ill Senatului surprins si indignat un foarte lung
Air de fapte ale P. S. S., intemeiate pe acte, dintre cari a bung
parte le-am i citit atunci.
D-1 Ministru Anion, vorbind despre sedintele acelea, a spus
in mai multe randuri, car eu as fi insultat atunci, si Inca in mod
trivial, pe Episcopul de Roma'n. Aceasta nu este exact; desba-
terile au foTt publicate, si le poate vedea oricine. Cauza ,pe care
o aparam eu era ass de tare, in cat nu avea nevoe skiie injositg
prin insulte, cart de altfel nu stint in obiceiurile mele. Insulta
si calomnia este arma inconstientiIor,,cari cred ca.' prin ele pot
infiltra forte pe can nu le au. Eu m'am multumit sa insir fapte
'rerte si nediscutabile, fara chiar sa comenfez multe din de. bacs
'faptele acestea inu erau, spre lauda celui care le facuse, asta
era vina lui, dar nu insemna ca-1 insultam cand A le puneam
sub ochi.
Dar d-1 Anion care ma acuzg de un fapt, pe care-1 stie bine ca
nu este adevgrat, a insultat in adevgr in modul cel mai trivial
posibil pe Mitropolitul Primat in ziva de 12 Martie 1909, cand
in plin Senat i-a aruncat in fatA vorbele ca spune Weadevaruri"
si cg nu tie ce vorbeste". Acestea sunt in ,adevgr euvinte
triviale, contra cgrora Senatul intreg a protestat sr -a cerut the-
mares la ordine a celui care le pronuntase. ,Si acu,m tdcmai cel
vinovat de asemenea fatptg are curajul sg mi-o atribue mie! it
cert ca. d-1 Anion isi mental locul intr'un guvern care are toate
indrasnelile.
Dar sa revenim la fostul Episcop.
Putem zice cad la 1909, cand opozitia de atunci a intreprins sa
fad. P. S, Gherasim o reputatie de om sfant si de martir, a fost
o surprindere generalg si in cler? si in eparhiaRomanului, cari
cunosteau temperamentul P. S. S. Ai chipul cum intelegea sail
conducg eparhia. Se cunosteau conflictele sale cu rAposatul
Episcop Ohenadie Enhceanu, binefacatorul sau, si chiar cu Si-
nodul atunci cand, ca simplu arhimandrit, a comis prima sa ras-
vratire contra unei decizii a $inodului, in chestia costumului
preotifor. bin laptele sale de Episcop, am citat in Senat exemL
plul unui preot care, seducand pe femeia unui sAtean, a fost luat
54
stoarci celra bani pe acest petec de 'Artie, mai intaiu chiar dela
Primatul, si dupa ceacesta 1-a dat afarA, dela nepotul lui, dr,
IVIironescu ;- nu cefeit dedt 5.000 lei. Ca $i Chiricescu; ca $i cio-
roianu, ca $i intreaga bands de mattres-chanteurs cari roiau im-
prejurul acestei afaceri ca mustele imprejurul gunoiului, lai cer,
case norocul $i d-1 Sunda, Negasindu-1 unde 1-a cautat intaiu,
4i-a oferit serviciile acolo unde asemenea marfd era cautata.
Si a fost ascultat $i d-1 Sunda, a venit $i d-sa sa mareasca
grAmada de netrebnicii care time de o lung de zile s'a rascolit
In ochii lumii scandalizate. `Nu s'a gasit nimeni sa-i ceara so-
cotealA in ce chip. intrase in mina lui o hartie care nu era a lui,
prin ce mijloace, de sigur nu cinstite,, intrase in stapanirea unei
piese care era proprietate privatA. Dar dace ar fi avut cine face
dreptate1 ar mai fi,trebuit se se gaseasca cineva care sA ceara
socoteala pentru fapta ass de sever calificatI in limba oamenilor
cinstiti, de a arunca in gura lumii pe o biatA fatal care traia li-
misfit's.' in saracia si obscuritatea ei, fArA s faca nici un reu ni-
manui. Caci trebue s ne aducern aminte de scandalul revoltator
at cetei 41eporterilor dela unele gazete cunoscute prin lipsa for
de scrupule, care s'a napustit atunci, nu numai asupra Mariei
Constantinescu, dar $i asupra mamei ei, $i pang $i asupra lo-
Latarilor din aceeasi curte, cAutand s-i.arunce $i pe ei in "liar-
tejul patimilor .P. S. Episcop de Roman.
S'a stabilit ca toata afacerea se reduces la un ajutor banesc
tramis de Mitropolitul unei fete care cu ativa ani mai Inaint a-
'vuse relatii cu, un nepot al lui, mort de atunci.
Nu esim din aceea$i deed morals dud ajungem la d-1 BA-
jescu-Oarda, student, student tot ca d-1 Sunda, cu deosebire
52A d-sa avuse deja aface cu tribunalul corecfional. ,Pe acest domn
II asim amestecat in afacerea lui TudoricA lonescu, impreuna cu
fostul preot Vasilescu. Lit proces, a Jost chemat de P. S. Ghe-
rasim si a venit inarmat cu un revolve; inarcat. A spus, ca a au-
zit intr'un local public, berArie sau ass "ceva, pe un. preot spu-
nand ca a auzit Si el pe o femeie care spunek ca cutare, alts fe-
ineie s'a laudat ca este concubina Primatului ; mizerabile cancd-
nuri de mahala, arme potrivite pentru acei cari le manuiau 5i
pentru o ash de mizerabill cauza. De altminteri nu a fost greu
Primatului sA spulbere minciunile povestite de acest demn aco-
lit at P. S. Gherasim: i-a fost de ajuns sA faca unele hpropieri de
94
le-a aflat tot num-ai in ziva cand le-a proferat? $1 dna le stia
cg sunt adevArate, eum s'a oprit furia sa rgsbungtoare numai
asupra, Primatului, si nu a pornit lupta si contra acelor cinci?
Voeste P. S. S. pe acestia sa -i acopere? dar atunci cum stgm cu
canoanele ? Ori a aruncaf vorbele, Itiind bine ca sunt calomnif
Si nu pot fi sustinute? Dqr atunci ce pedeapsg merits omul care,
streeurat sub haina sfantg de Episcop, nu se sfieste a o ne-
cinsti prin fapte cari, comise de un simplu particular, sunf pe-
depsitecle Codul Penal cu Inchisoarea dela una pang la case
luni ?
P. S. Gherasim este un rgsvrAtit $i contra canoanelor, si contra
legilor, $i contra oamenilor ; contra a tot ce-se pune in calea rgs-
bungrilor si a patimilor sale. Ca membru al Sinodului, el creazg
o situatie noun, neprevAzuta de nici un canon, rgspunzand la
o ehcicliA a acestuia prin o altg enciclicg contrarg, Si arun-
dud anatema, el singur, Contra Sinodului si a sefilor lui ierar-
chid,. Au- fost cuminti oamenii acestia, considerand o asemenea
fapta ca un simplu act de dementg. Cand vine randul 4g des so-
cotealg de faptele sale, el protesteazg contra aril lui in judecatg.
Ca acuzat, el continua sa fit rgsvrAtit contra a toti $1 toate. Neso-
coteste chemgrile Sinodului ; nesocoteste hotgrirea lui de a nu se
mai publicg actele procesului prin pamflete de scandal ;-cearcA sa
,recuze ca ludecAtori pe jumatate din membrii Sinodului ; pe urmg
II recunoaste ca bine constituit ; dar dupg ce-1 judeca 0-1 condamng,
el protesteaz'A contra condamngrii $i nu o recunoaste: Suverantil
iscaleste decretul, bazat pe sentinfa de condamnare, pentru de-
partarea lui din scaun ; el nu recunoaste decretul; si se duce
sa -si reil in sill scaunul de care se facuse nedemn. De atunci,
-nu este zi in care sa nu provoace cate un nou scandal, in care
,..sg nu repete, contra unei sari Intregi, ca nu vrea sa stie nici de
Sinod, nici de legi, nici de uveran, si cg scaunul dela Roman
este tot hl lui. Intr'o zi ameninfa si insultg pe succesorul, sgu,
Si repeta amenintarea cg, pe cat limp nu-si va relul el scaunul,
nu`va fi pace in Bisericg", intocmai ca atunci cand, sub aceeasi
ameninfare, pretindel sa capete locul de Mitropolit. In alta, vot-
beste de dreptul lui de a vent sg-$i ocupe locul in Sinod. Si in
fine, mai presus de toate, vine ainenintarea criminalg de a se
adresa la strgini, pe care, ca supremg necuviintg, cuteazg sa
o formuleze intro hartie Inmanata insusi Capului Statului.
102
lucruri utile in proces, cum, spre exemplu, cele ce-i spusese d-1
Chiricescu cu privire la alegerile de Miiropolit din 1909. Nu
s'a ascultat, pentruca nu a prezintat biletul de confesitine, Dar
nici Bajescu-Qarcla nu I-a prezintat, si cu toate astea a fost
ascultat.
.Si tine era acest Bajescu-Oarda, al cArui cuvant era ascultat
tu prefering fafA de acela al unui membru al Academiei vi al
unui inalt functionar ? Un fost student ex-matriculat si un client
al polifiei $i at Tribunalului corecfional.
Trebue sa. obsery ca atunci Gaud Primatul s'a ridicat contra
admiterii unui martor ca acesta, Sinodul a avut indoialg, $i aw
rugat pe d-1 Ministru s intervia la Polifia Capitalei si a ora-
sului Ploesti, ca sl capete informafii asupra trecutului lui. D-1
Ministru a promis, dar s'a ferit, a se fine de promisiune, vi in-
formafiile nu s'au Opatat nici patA azi. Dar in acela timp a
declarat in fafa Sinodului ca ascultarea ca martor a lui Bajescu,
chiar dad va fi fost condamnat, nu era opritA de lege si nix
avea nici un inconvenient. Vorba aceasta era demna de un mic
avocat obscur de provincie ; day un Ministru,daca-si merits lo-
cul, trebue sa stie ca afacerile Statului nu se conduc dupa re-
gitlele dela judecatorul de pace. Supt considerafii de ordin moral
pe cad un om de guvern e dator s le injeleaga vi sA fink' seama
de ele. D-1 Anion era dator s inteleagA ca, orice at spune codul
d-sale penal, nu e permis a se pune _fag in fail seful Bisericii
nafionale cu un client at polifiei.
Si evenimentul a aratat indatA cu cine se avea aface. Chiar
dela primele cuvinte ale martorului, Primatul puse in evidenfA
mizerabila fesAtura de minciuni si calomnii pe care fusese in-
sArcinat sA o adua inaintea Sinodului. BAjescu spusese cg in
1901 a aflat dela o supraveghetoare dela Azilul Elena-Doamna
despre intalnirile Primatului cu o femeie la monaitirea Cozia.
Dar elcvele Azilului nu au inceput sA se duck' vara la Cozia de-
cat cu incepere dela 1905. MArturia mincinoasA a individului era
dar nediscutabil A.
$i pentru ca scandalul s fie desavarsit, se mai descopere ca
el venise sA-si facA depunerea, in capela Sinodului, fiind inarmat
cu un revolver cu vase focuri.
Ce a fAcut d-1 Anion in fafa 'tuturor acestora ? Sperjurul era
doveditl Si el era cu deosebire gray /lite afacere ca aceasta;
1.13
cagiu la dile ferate, celAlalt este preot ,respopit; acum s'a fa-
cut si el student, tot student!
Oricum se intoarce lucrul, se vede bine ca teoria puss inainte
de cele doua parchete nici nu sufert discutia. Daca ea ar fi fost
opusA, nu Sinodului, compus din arhierei can nu au de unde sa
cunoasca legile $i sa irkteleaga suciturile ce li se aduc, ci cuiva
care sA stie $i s se incumete a-si apara drepturile, nici vorbal
nu este ca afaceiea ar fi mers mai departe, pang. in Casatie, si
este imposibil sA creaza cineva d aceasta ar fi acoperit cu auto-
ritatea ei o asemenea enormitae.
Dar nu se poate concepe ca Sinodul sA fad apeluri si recur-
suri ;" nu e in felul lui sA se angajeze pe asemenea di.
Dad. insA Sinodul era pus, in cazul acesta, in imposibilitate de
a face a t 'se respecte prestigiul, drepturile i prerogativele ce-i
dau legile, era alt cineva care era dator s o faca in locul lui, $i
acesta era Ministrul Cultelor. D-sa este raspunzator pentru DA-
strarea intreaga a auforitatii Sinodului, $i cand a vazut ca i
se aduce o asemenea loviturA, nedreapta $i ilegara, era dator
s pue in joc toata autoritatea sa pentru ca lucrurile sa reintre
in regula.
Spune d-sa ca nu putea s impieteze asupra constiintei fna-
gistratilor ?u .Aceasta nu este serios. DeunAzi guvernul avea cu-
rajul sa vorbeascg de aplicarea art. 108 unui intreg tribunal
de magistrati inamovibili, pentrud (Muse o sentinta- care nu-i
Oka; si nu puteau doi Ministri sA fad sa reintre in regula pe,
niste magistrati amovibili cari refuzau sa aplice legea?
Nu, asemenea motive nu pot amagi pe nimeni. Adevarul este
ca guvernul era decis ca sA iea Primatului orjce mijloace de apa-
rare ; s-1 lase expus Tara nici un sprijin la loviturile tuturort
chiar ale celor mai abjecti indivizi ; sa incurajeze, prin indife-
renta lui binevoitoare, toate tentativele cele mai nerusinate; sA
paralizeze twice incercare de a se pune mana pe firele complo-
tului, si once pas _care ar fi putut speria pe fauritorii lui sau
a-i impiedica intru ceva in uneltirile for marsave. Adevarul este
ca guvernul voia sA detroneze pe Atanasie cu once pret, si ca
pentru aceasta nu s'a dat inapoi de a incuraja $i de a aliments
scandalul, si de a se face complice ODA' si cu al de Bajescu-
Oarda, Sunda, TudoricA lonescu si Vasilescu.
Solicitudinea guvernului pentru dansii a mers panA acolo ca
119
s'a facut si avocatul lor, Procesele verbale ale anchetei din 1910
a parchetului de Prahova contra lui.T. Ionescu se aflau la mine.
Mi s'au terut si le-am dat, socotind ca se cer ca s serve in ur-
marirea lui ; dau scopul guvernului era, din contra, de a le face
sA dispara, si de a scApa pc interesantii sal clienfi de primejdia
de a vedea publicate de mine acele constatari compromitatoare.
tar d-I Anion i spune Primatului ca reclamatia lui numai are va-
loare, pentrucL trebuia sa o facA cu un an mai inainte, rand s'a
petrecut faptul santajului. Primatul a tacut, pentruca nu stia
ce 9 s zicA prescriptia in materie penala si can sunt terme-
nele ei ; dar d-1 Arlon, mare invatat, cum a putut sa-i punk";
asemenea justificare a refuzului sail de a-$i face datoria ? Si
chiar daca in chestia santajului numai era timp de reclamat, cum
ramanea cu aceea a sperjurului ?
5i in aceasta ocazie a trebuit sa iasa la iveala acel spirit in-
gust, acele mijloace de sicana marunta de cari avocatii uzeaza
cd sa salveze cauzele dubioase. Dar aci era vorba de o chestie
mare care nu trebuia injosita la nivelul unui proces la judecato-
rul de pace ;- macar aci sa fi fost icutita juititia de rusinea de
a fi confundata cu 5icana, care nu este decat caricatura el.
Este bine inteles ca abia intors la Ploesti dupa ce fusese scos
din primejdie de d-1 Anion, Th. Ionescu se grabi sA faca a pa-
tra ,retractare, revenind asupra acelei pe care o fAcuse In Mi-
ti'opolia din Bucuresti. Ce batjocura, 9i pe ce mani a fost lasata
onoarea Bisericei si a sefului ei!
Inlregul proces s'a desfasurat in mijlocul acestei atmosfere
de scandaloasa partinire. Nu s'a lasat sa s,cape nici o ocazie de
a se stanjini apararea Primatului; nu era incident, cat de nein-
semnat, in care d-1 Anion s nu se ridice pentru a se opune la
tot ce cerea el: pentru o rectificare in procesul verbal, pentru.
citarea sau refuzarea unui martor, pentru preferinta randului
in acordarea cuvantului, in toate nimicurile dam peste inevitabi-
lul avocat, care luase locul Ministrului.
La inceputul procesului, d-1 Arlon declarase unui gazetar (a se
vedea Universul dins19 Maiu 1911) 6A intelege ea procesul dela
8inod sA se rezolve, nu numai dupa canoane,,ci si dupA echitate.
Am vAzut ct a inteles d-sa prin echitate fatA de Mitropolitul
Primat. Daca cel putin acelas fel de echitate ar fi Intrebuinfaf
d-sa i fata de Episcopul de Roman, s'ar fi putut zice ca
11)
nistru era drept in nedreptatea sa. Dar .pe langg ca acesta bene-
ficia de toate neajunsurile ce se faceau adversarului sau, el se
mai folosia adeseori si de tratamente de favoare, Am aratat mai
sus cateva din acestea, dar mai sunt.si altele. Ma multamesc sa
mentionet unul, cu deosebire semnificativ, acela cand, dupa ce
s'a luat depozifia lui Sunda, cuponul de mandat postal pe tare-1
adusese el a fost InmAnat P. S. Gherasim. Dar aceea era piesa
care acum apartinga dosarului, si nu se mai putea da nimanui,
si cu atat mai putin'uneia diii partile interesate. Prin aceasta
P. S. Gherasim numai era recunoscut ca sirhplu acuzator al P. S.
Atanasie, ceea ce deja fusese excesiv, tie vreme ce el insusi fi-
gura in proces ca acuzat, dar era transformat in melnbru at Tri-
bunalului care judeca pe Atanasie. Sinodul putea sa comita gre-
sala aceasta din nestling: dar c1-1 Anion era dator g interving
pentru restabilirea echitatii cared era ash, de scumpa. Nu a in-
tervenit. Tot asa ar fi facut clack cuponul s'ar fi remis P. S.
Atanasie, ceea ce de altfel ar fi fost mai drept, de vreme ce
dela dansul se furase ?
Mai, este un fapt pentru care d-1 Ministru are sa dea socoteala.s,
Episcopul de R9man cutezase ca lute hartie data M. S. Re-
gelui s ameninfe cu reclamafii la Bisericile straine. Fapta acea-
sta, constituia, pe laugh' o abatere canonicg, si o crima de Stat.
SI poate sa nu fi fost adusg la indeplinire, desi A circulat morba
cg P. S. S. ar fi si executat ameninfarea sa. Dar numai faptul de a
o fi .proferat, si mai ales catre Capul Statului, era o villa de o.
gravitate excepfionala. Dar d-1 Ministru, care arata atata prefa-
cuta scandalizare ca P.'S. Atanasie ar fi avut cu 12 ani mai Ina-
inte relatii clandestine cu o femeie, nu se emcitiong de loc fag.
de ce faces acum P.S.`Gherasim. Trebuia ca darea lui in Jude-
cata sa fi fost motivata, intre cele mai grele acuzari, si pd acea-
sta, cad era de sigur o mai mare primejdie pentru Biserica
ca unii din chiriarhii sal sa se gandeasca la introducerea inter -
venfiei straine in afacerile ei, decat ceea ce se imputa P. S.
Atanasie. Trebuia facut cu P. S. Gherasim un exempTu rasungtor,
care-i sa pupa capat pe viitor altor nazuinfe inconsciente ca ale
lui. Ministrul era dator sa urmareasca cu cea din urma energie
pedepsirea lui anume pe chestia aceasta. Dar el nu si-a facut da-
toria, pentruca, precum se silia sa faca cat' mai grea posibilM
121
bun, dar neinscris in clubul lor, $i una orcat de rea a unui parti-
zan, conservatorii nici ()data nu eziteaza: ei fac totdeauna pe cea .
de a doua.
Nimic nu scapa de aceasta goana furioasa. In administratie,
in armata, in invataiiiant desus pans jos, in magistrature, peste
tot trebue se aduca ei aceasta mentalifate.
Biserica -nu putea sa scape de aceeasi contaminate.
Mitropolitul Atanasie devenise odios conservatorilot' pentruca,
dupe ce.la 1909 ei sperau dela opunerea lui la modificarea le-
gii sinodale ocazia asa de mult asteptatk de a purse in fine mana
pe guvern, au vkzut de data inselate asteptarile lor. Din ziva
aceea, Mitropolitul Atanasie numai merits sa fie tratat cleat ca
un liberal, i nici nu au lipsit de a-1 trata ca atare. SA ne aducem
aminte modul barbar tutu s'a purtat cu dansul in Serial Ins4i
d-1 Anion, in cursul discutiei din 1909.
Incepand procesul din 1911, sentimentele guvernului fata de
P. $. Atanasie nu puteau face iluzie nimanui..
Atacat din toate pArtile $i izolat cum era, Primatul se vAzii si-
lit intro zi se ceark sfat $i dela aceia cari it mai ajutaserk eu
sfatul lor In momente-grele. A. avut o convorbire cu d-1 I. Bed-
tianu $i cu mine.
De sigur ca clack un iubcomisar sau un subprefect si-ar fi
permis o asemenea enormitate, guvernul (Hui Carp' 1-ar fi dat
afarl. in 24 de ore. Dar Mitropolitul nu este nici subcomisar,
nici subprefect, $i se putea crede ca guvernul va avea pudoarea
sa inteleagk asta. Dar nu a fost ass. Presa guvernamentala in-
data s'a alarmat, si a aruncat invinuirea: MiiropolA liberal."
Aceasta suscita indata nofiunea de Mjtropolit conservator",. $i
ideea ca dack Iiberalii avusera Mitropolitul lor, trebuia arum
ca $i conservatorii sa aids pe al lor.
Si lucrul nu se margineste ad. Insusi d-1 Anion nti s'a sfiit sa
spunk I. P. S. Atanasie ca 'nu-i poate da sprijin, atat pentruca
la deschiderea Sinodului spusese ca legea din 1909 era canonick,
cat $i pehtruca avuse intrevedere cu fostii Ministri liberali. Avea
cel putin meritul sinceritatii. De aceea de atunci eu m'am ferit
de a mai da ochii cu I. P. S. Atanasie, ca s nu-i fac- tau mai
mare decal ajutorul ce-i puteau aduce sfaturile male.
Alt caz. Unul din fostii Ministri liberali a crezut de cuviintA
se face o vizita de politeta unuia din chiriarhi cu can era in rem
15
latii personale. A doua zi unul din Mini Orii in exercitiu veni sa
vada pe chiriarhul in chestie, i nu lips' sa-1 cerceteze asupra vi-
zitei primite.
Insui d-1 Ation, in edinta Senatului in Decemvrie trecut cand
s'a votat legea sa sinodalk factt aluzie la aceasta vizita, ca la o
tentative de amestec in chestia pe care tines sa d rezolve d-sa
singur. Unii liberali s'au interesat prea de aproape de solutia
din Sinod," a zis d-sa. Ar fi volt d-sa, se vede, ca i liberalii sa
face ca partidul d-sale, care nu se intereseaza de nimic, nu stu-
diazA nimic, i de aceea'ici nu cunoa0e, nici nu intelege nimic-
in chestiile pe cari este chemat a le rezolve.
Se- intelege ca un guvern 'care nutria o asemenea rnefitalitate
nu era sa lipseasca de a se folosi de orice ocazie i de orice mij-
loc pentru a intinde i asupra Bisericii sistemul sail. Nu s'a dat
inapoi dela un scandal enorm pentru a face vacant scaunul de
Mitropolit, iar zilele acestea vazuram la ce mijloace alerga pen-,
tru a face sa patrunda in Sinod i alti partizani, de ai saii ca
sa -$i asigure majoritatea.
Aci dar sta toata explicatia celor petrecute. Acela politicia-
nism josnic -i neinfeligent care a facut pe guvern sa sf4ic o
lege ca aceea a organizarii Ministertilui de Instructie pentrd a -si
cApatul partizanii, $Lcare aduce perturbatia in toata administratia
de cateori vine la guvern partidul a0. zis al ordinei, aceeaCmen
talitate care in miezul noptii de 28 Aprilie a irripins- la devasta.
rile i salbaticiile cunoscute, tot acestea sunt cari au dictat pure
tarea guvernului in criza provocata de P. S. Gherasim. Scandalul
procesului sinodal nu este decat un inel din lungul ir de scan-
dale prin cari se manifests viata partidului conservator de irei
ani incoace.
* *
Urmari i concluzii.
P,recum dupa o batalie se humAra pierderile, tot as'a In urma
crizei' bisericesti se cuvine sa recapitulam rain cauzat Bisericei
prin cele intamplate. Totdeodata trebue sa amintim cele ce au
urmat dupa pronuntarea sentinfel, Si sa apreciem si modul -CUM
guvernul si-a fatut datoria.
*
erg
Criza bisericeasca -. 5
Chesfia legii sinodale . . . . ., - 6
/
Chestia fostului Episcop Oherasim at Romanului 41
Procesul dela Sinod ) . ,. .. . 85
trmiri gi concluzii . e t . . t , . 130