Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Partea 1
Partea 1
1
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Creditori Clienti
comerciali Personalul
angajat
Analiza
Institutii economico-
bancare financiara Manageri
Guvernul Actionari
si sau
institutiile asociati
2
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
3
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Raportat la viziunea noastra, astfel de blocuri sau modularizari informationale ar putea fi:
a) Blocul, respectiv modulul A care se refera la informatiile cu grad mare, chiar
maxim de concentrare, care prin mecanismele contabilitatii se reflecta in bilantul,
contul de profit si pierderi sau mai bine zis in situatiile financiare anuale. Sunt
informatii care sunt oferite analistului prin contabilitatea financiara a
intreprinderii.
b) Blocul, respectiv modulul B care priveste informatiile furnizate de
contabilitatea de gestiune, respectiv de conturile de gestiune, implicit analitice ale
acestora, cu referire speciala la costurile pe produse (inclusiv la cheltuielile
directe ce le incorporeaza). Tot in acest bloc se includ si informatiile analitice ale
unor conturi de bilant si respectiv ale veniturilor si cheltuielilor contului de profit
si pierdere.
c) Blocul, respectiv modulul C in care se cuprind de regula informatii primare,
instrumental constituite prin bugetare analitica, ca de exemplu: consumurile fizice
de resurse, preturile de cumparare pe unitate de resursa consumata, insasi preturile
de vinzare pe produse/ piete, client, timp etc.
d) Blocul, respectiv modulul D in care sunt incluse informatii propagate spre
sistem (intreprindere) din afara lui (informatiile din zona mediului economico
financiar, social, politic). In cazul acestui modul, este de la sine inteles ca sursele
informationale sunt altele decit contabilitatea intreprinderii. Asocierea acestui
modul de informatii celor care au ca sursa informationala contabilitatea este
absolut necesara analizei rentabilitatii ca performanta si stabilirii strategiilor de
mentinere si crestere a acesteia.
Modulul "A" Contabilitatea financiara
Surse externe
intreprinderii
4
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
*
Feleaga N., Ionascu I.Contabilitate financiara, vol I, II, III, IV, Editura Economica, Bucuresti, 1993
5
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
*
M.Niculescu Diagnostic economic, vol I, Ed Economica, Bucuresti, 2003
6
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Fenomen economic
E1 E2 E3 En
F1 F2 F3 F4 Fn
Cuantificarea influentelor
7
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
*
D.Margulescu, N.Stanescu, I.David Analiza economico-financiara, Ed Oscar Print, Bucuresti, 1999
8
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Un indicator este mai mult decit o simpla data, el devine util daca:
o ofera informatii suficiente, corespunzatoare ciclului pe care il caracterizeaza
o este prezentat corespunzator
o formula de calcul este facila celui interesat
9
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
- informationale
indicatori ai consumului de resurse cheltuieli
indicatori de rezultate (efecte)
indicatori de eficienta
efect-e effort-E
efect-e e/e e/E
efort-E E/e E/E
Metode utilizate:
A. Metode cantitative
B. Metode calitative
C. Alte metode si tehnici
A. Metode cantitative
1. metoda susbstitutiei
2. metoda balantiera
3. metoda ratelor
4. metoda scorurilor
1. Metoda substitutiei
Aceast metod se folosete n cazul n care ntre factorii fenomenului studiat exist
relaii de tip determinist de forma produsului sau a raportului (ntre fenomenul studiat i
factorii de influen exist proporionalitate direct sau invers).
Metoda substituirilor n lan se bazeaz pe trei principii, i anume:
a) ordonarea factorilor n cadrul modelului de analiz are n vedere condiionarea
lor economic, i anume: factori cantitativi, factori de structur i factori calitativi;
b) substituirile se fac succesiv, avndu-se n vedere ordinea menionat la principiul
a;
c) un factor substituit se menine ca atare n operaiunile ulterioare.
Aplicarea metodei se poate face pe baz de mrimi absolute i pe baz de indici.
Cazurile tipice de folosire a metodei substituirilor n lan sunt: produs ntre factori
i raport ntre factori.
10
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
i1 i2 K iK i1 i2 K iK 1
iK( I ) =
N
; 1<K<n
100 K 1 100 K 2
B) Cazul raportului ntre factori
11
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
I P = ib( I ) + ia( I
P P)
12
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
3. Metoda ratelor
Ratele sunt date de rapoarte intre marimi comparabile din punct de vedere logico-
economic, cu o mare capacitate informationala in caracterizarea fenomenelor economico-
financiare. Principalele categorii de rate utilizate in procesul de analiza economico-
financiara sunt:
rate de lichiditate si solvabilitate, ce caracterizeaza capacitatea intreprinderii de a-si
onora obligatiile
rate de gestiune, prin care se prezinta eficienta utilizarii resurselor
rate de rentabilitate, ca expresie a rentabilitatii in forma relativa
13
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
4. Metoda scorurilor
14
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
indelungate de timp: 20-30 ani. Aceasta conditie a facut practic imposibila elaborarea
unor functii scor reprezentative pentru intreprinderile din Romania dar nu excludem
folosirea metodei scorurilor in Romania in evidentierea demersurilor teoretico
metodologice in evaluarea performantelor financiare ale intreprinderilor, in conditiile
specifice existente.
O buna perioada de timp metoda scorurilor a fost folosita de societatile bancare in
procesul de selectionare a intreprinderilor ca potentiali utilizatori de credite. Deficientele
aparute in timp ca urmare a aplicarii acestei metode, au condus la abandonarea totala a
acestei metode sau la utilizarea ei concomitent cu alte metode si tehnici de evaluare a
starii intreprinderilor.
Printre modelele bazate pe tehnica scorurilor amintim: modelul Altman, modelul Conan
si Holder, modelul Bancii Frantei etc. Intr-o forma sau alta rentabilitatea este prezenta in
caracterizarea riscului de faliment al intreprinderilor prin metoda scorurilor indiferent de
modelul utilizat.
B. Metode calitative
15
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
_
F
Ks =
Fm
unde:
_
F =valoarea medie lunara sau trimestriala a fenomenului analizat
Fm =valoarea medie generala a fenomenului, calculata lunar sau trimestrial
ei
gi = *100
F
e) coeficienti de concentrare:
coeficientul Herfindhal:
n
H = gi
2
i =1
coeficientul Gini-Struck:
n g i 1
2
i =1
G=
n 1
f) Metoda ABC este frecvent utilizata in analiza structurala a stocurilor, analiza
structurala a cifrei de afaceri, analiza costurilor, analiza puterii de negociere a
firmei cu clientii sau furnizorii.
%CA
80%
65%
16
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
17
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Nota
Criterii de evaluare
1 2 3 4 5
Imaginea firmei pe piata
Competente tehnologice
Rata rentabilitatii comerciale
Cota de piata relativa
Productivitatea muncii
Retea de distributie
Situatie financiara
Legenda
Ambro SA
Temco SA
18
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
1)
Vasile Robu, Analiza eficienei utilizrii capitalului societilor comerciale industriale, Tipografia &
Editura Secorex, Bucureti, 1998, pag. 67.
19
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
20
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
21
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
I Qf
1
I Qe <
22
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Cifra de afaceri net cuprinde sumele provenind din vnzarea de bunuri i servicii ce
intr n categoria activitilor curente ale ntreprinderii, dup scderea reducerilor
comerciale, fara a lua in calcul taxa pe valoarea adugat.
CAN = CAT R
Cifra de afaceri incasata este redata de volumul total al incasarilor realizate de
intreprindere din vinzari de marfuri, executari de lucrari, prestari de servicii. Informatii
privind dimensiunea cifrei de afaceri incasate sunt regasite in balanta de verificare, prin
preluarea rulajului creditor al contului 4111 Clienti si corectarea lui cu taxa pe valoarea
adaugata.
R
CAI = C 411
1 + CI
23
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Cifra de afaceri restrictionata este cifra de afaceri solicitata in contextul cresterii intr-o
anumita masura a capitalurilor proprii. Aceasta forma evidentiaza rolul si importanta
cifrei de afaceri in procesul decizional. In determinarea cifrei de afaceri restrictionate se
are ca punct de plecare modalitatea de crestere a capitalurilor proprii ( K PP ): majorarea
capitalului social, reevaluarea activelor, desfasurarea unei activitati profitabile si
capitalizarea profitului. Daca societatea doreste o anumita crestere a capitalurilor proprii
numai prin capitalizarea profitului, atunci:
K PP1 = K PP 0 + PNr
Profitul net capitalizat ( PNr ) este influentat de dimensiunea profitului net generat din
_
activitatea societatii ( PN ) dar si de cota de capitalizare ( c cp ):
_
K PP1 = K PP 0 + PN * ccp
_ _
K PP1 = K PP 0 + PB * (1 ci )* c cp
1
de unde: PB = RRC *CA *
100
_ _
1
K PP1 K PP0 = RRC * CA * * (1 ci )* c cp
100
_ _
1
K PP = RRC * CA * * (1 ci )* c cp
100
In consecinta cifra de afaceri impusa de o anumita evolutie dorita a capitalurilor proprii
este redata prin relatia:
K PP
CA = _ _
*100
RRC * (1 ci )* c cp
24
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Pentru perioada N N+3, se estimeaza cresterea cotei de piata absolute de la 25% la 32%
in principal datorita cresterii ratei de fidelitate a clientelei.
cai
C pr = *100
CAL
Daca valoarea cotei de piata relative este mai mica de 50%, pozitia societatii analizate
este nesemnificativa comparative cu cea detinuta de firma leader. Daca valoarea cotei de
piata relative este egala cu 50%, atunci societatea analizata realizeaza jumatate din cifra
25
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
de afaceri a societatii leader. Daca societatea analizata este caracterizata printr-o cota de
piata relativa mai mare de 50%, atunci ea reprezinta un concurrent de baza pentru
societatea leader in cadrul sectorului.
Cifra de afaceri
Ani/Trimestre Cifra de afaceri trimestriala
Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Total
n 390,000 1,020,000 1,410,000 680,000 3,500,000 875,000
n+1 250,000 1,400,000 1,550,000 650,000 3,850,000 962,500
26
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
n g i 1
2
i =1
G=
n 1
Coeficientul Herfindall
n
H = gi
2
i =1
Metoda ABC
Nr An Gi (Gi)2
crt Sortiment N N+1 N N+1 N N+1
1 Incaltaminte barbati 820,000 590,000 0.21 0.12 0.0422 0.0152
2 Incaltaminte femei 450,000 280,000 0.11 0.06 0.0127 0.0034
3 Confectii barbati 900,000 1,800,000 0.23 0.38 0.0509 0.1418
4 Confectii femei 620,000 460,000 0.16 0.10 0.0241 0.0093
5 Confectii copii 1,200,000 1,650,000 0.30 0.35 0.0905 0.1192
TOTAL 3,990,000 4,780,000 1.00 1.00 0.2204 0.2889
5 5
Denumire N N+1 0.102 0.44443
Coeficientul Gini-Struck 0.160 0.330 0.026 0.11111
Coeficientul Herfindall 0.220 0.289 0.2
1/n=0.2
H1=0.22--TENDINTA DE CRESTERE A GRADULUI DE CONCENTRARE A CA
H0=0.289 G1>G0
27
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Vca 945,450
Vcat 891,000
Vr 54,450
28
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
dca 217,761
dns 53,505
dmf/ns 44,944
dmfa/mf 28,501
dqf/mfa 47,882
dca/qf 42928.41
C. Analiza valorii adaugate
1.Necesitatea si importanta VA
2.Analiza dinamica si structurala a VA
3.Analiza factoriala a VA
1.Necesitatea si importanta VA
29
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
de mrfuri sau componenta cifrei de afaceri nete din Contul de profit i pierderi);
Cmf = costul mrfurilor vndute (rulajul contului 607 Cheltuieli privind mrfurile sau
Costul mrfurilor vndute prezentat drept component a cheltuielilor de exploatare n
cadrul Contul de profit i pierderi;
M =consumuri intermediare de la teri corespunztoare activitii comerciale desfurate
de ntreprindere.
n categoria consumurilor intermediare sunt incluse: cheltuieli cu materii prime,
materiale, cheltuieli cu energia i apa, cheltuieli cu prestaii externe (cheltuieli de
protocol, reclama, cheltuieli potale i de telecomunicaii, cheltuieli cu comisioanele
bancare, alte cheltuieli cu prestaiile externe). Informaii cu privire la consumurile
intermediare sunt regsite n Contul de profit i pierdere (n componena cheltuielilor
de exploatare) sau n balana de verificare, n rulajele conturilor 600 628 (exclusiv
rulajul contului 607 Cheltuieli privind mrfurile).
VA = MC + Qex ( M + M P )
Marja comerciala
(+)
Productia exercitiului
(-)
Consumuri intermediare de la terti
Valoarea adaugata
Metoda aditiv presupune determinarea valorii adugate prin nsumarea elementelor sale
componente, stabilite n funcie de factorii participani la desfurarea activitii
ntreprinderii:
30
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
VA = Cp + Cd + Am + I , t + Re xplcor
Unde:
Cp = cheltuieli cu personalul
Cd =cheltuieli cu dobnzile;
Am =cheltuieli cu amortizarea capitalului fix;
I , t = Impozite i taxe, altele dect impozitul pe profit, taxa pe valoarea adugat;
Re xcor = Rezultatul exploatrii corectat cu ajustrile privind provizioanele i
deprecierile (altele dect amortizarea capitalului fix), alte venituri/cheltuieli de exploatare
i cheltuielile cu dobnzile
alte venituri din exploatare
*
Rexpl : rezultat din exploatare corectat cu:
+ despgubiri, donaii (ch)
+ ch cu provizioane pt riscuri
ch cu dobnzile
31
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
VA
a. rata de cretere a ntreprinderii Rc = 100
VA0
VA
b. rata gradului de integrare RGI = 100
CA
c. ratele de structur
Cp
1. Rata de remunerare a personalului angajat Rp= 100 .
VA
C
2. Rata de remunerare a capitalului Rc= am 100 .
VA
I ,T
3. Rata de remunerare a statului RST = 100
VA
C
4. Rata de remunerare a sistemului bancar RSB = dob 100
VA
*
Rexpl
5. Rata de remunerare a ntreprinderii R = 100
VA
Se realizeaza prin:
Modificari absolute
Indici
Ponderi ale elementelor componente
32
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
An gi (%)
Nr crt Indicatori N N+1 N N+1 I (%)
1 Cheltuieli cu personalul 2,638,944 3,674,706 48.00% 49.00% 139.25%
2 Chelt cu amortizarea si provizioanele 824,670 1,274,898 15.00% 17.00% 154.59%
3 Chelt cu impozite si taxe 384,846 449,964 7.00% 6.00% 116.92%
4 Chelt financiare cu dobinzile 989,604 974,922 18.00% 13.00% 98.52%
I Elemente de natura cheltuielilor 4,838,064 6,374,490 88.00% 85.00% 131.76%
Rezultatul exploatarii exclusiv
II
cheltuielile cu dobinzile 659,736 1,124,910 12.00% 15.00% 170.51%
Valoarea adaugata 5,497,800 7,499,400 100.00% 100.00% 136.41%
3.Analiza factoriala a VA
Valoarea medie adugat
la un leu Qex
M
VA = Qex M = Qex 1 VA = Qex v a / 1 leu
Qex
Q T Qex
Qex = NS ex = NS Wa Wa = = t Wh
NS NS T
n
gi va i
va i = i =1 unde: n: numrul de categorii structurale existente n cadrul Qex
100
gi : ponderea categoriilor structurale n total Qex
va i : valoareamedie adugat la un leu Qex coresp categ i
33
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
f. cant: NS
f. cant: Qex
f. cant: t
VA
I. f. calit va
f. calit
f. structura: g i (%)
Wa
f. calit Wh
f. calit: va i
Q ex T
Q ex = T = T Wh T = NS = NS t
T NS
f. cant: NS
f. cant: T
f. cant: Qex
f. calit t
II.
VA
f. calit Wh
f. structura: g i (%)
f. calit va
f. calit: va i
34
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Indicatori N N+1 I%
Nr mediu salariati 152 160 105.26%
Fond total de timp de munca 282,720 291,200 103.00%
Timp mediu de lucru pe salariat 1,860 1,820 97.85%
Productia exercitiului 10,780,000 12,930,000 119.94%
Consumuri intermediare 5,282,200 5,430,600 102.81%
Valoarea adaugata 5,497,800 7,499,400 136.41%
Valoarea medie adaugata la un leu productia exercitiului 0.510 0.580 113.73%
Productivitatea medie orara 38.130 44.402 116.45%
Valoare adaugata la un leu productia exercitiului recalculata 0.575
Pondere in
variatia
Variatia valorii adaugate, din care datorita: 2,001,600
valorii
adaugate
variatiei productiei exercitiului, din care: 1,096,500 55%
datorita variatiei fondului total de timp de munca, din care: 164,903 8%
datorita variatiei numarului mediu de salariati 289,358
datorita variatiei timpului mediu pe salariat -124,455
datorita variatiei productivitatii medii orare 931,597 47%
variatiei valorii medii adaugate la un leu productia exercitiului,
din care: 905,100 45%
datorita variatiei structurii productiei exercitiului 840,450 42%
datorita variatiei valorii medii adaugate la un leu productie a
exercitiului pe categorii structurale 64,650 3%
35
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Proverb roman
Lumea contemporana devine tot mai mult o realitate de neconceput fara preocuparea
pentru performanta, reusita si succes. Aceaste elemente au devenit motivatia oricarei
intreprinderi care incearca sa se inscrie in exigentele economiei de piata si in competitia
mondiala. Analiza performantelor economico-financiare ale intreprinderii se
concentreaza si asupra evidentierii formarii rezultatului intreprinderii, respectiv pe
evidentierea structurii lui, tinind seama de interdependentele dintre elementele
constitutive si factorii care au influenta asupra nivelului acestor performante.
Rentabilitatea poate fi definita ca fiind capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit
prin utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor, indiferent de provenienta acestora.
Putem vorbi despre profit atunci cind are loc devansarea cheltuielilor de catre venituri;
profitul este doar o componenta a rentabilitatii. Iar pentru a caracteriza o intreprindere din
punct de vedere al rentabilitatii, pentru a vedea daca o intreprindere este sau nu rentabila,
consideram ca trebuie studiate trei puncte cheie:
evolutia activitatii cresterea, descresterea activitatii economice;
evolutia cifrei de afaceri, evolutia valorii adaugate;
evolutia rentabilitatii propriu-zise (profit, rata de rentabilitate, ca indicatori).
Rentabilitatea se afla in strinsa corelatie cu profesionalismul intreprinzatorilor, cu timpul,
mijloacele materiale si financiare investite pentru o activitate economica. Orice
intreprindere trebuie sa asigure remunerarea si reinnoirea capitalului investit, iar acest
fapt se realizeaza numai in conditiile unei suficiente rentabilitati a activitatii sale.
Cifra de
afaceri
36
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
bun exemplu in aceasta conexiune este riscul economic. Indiscutabila este variatia
rentabilitatii la diferite evenimente (ca de exemplu o crestere a salariilor sau a costului
materiilor prime), la cota parte a cheltuielilor fixe (de aici interesul pentru analiza
punctului mort), la variatia nevoii de fond de rulment in functie de fluctuatia volumului
vanzarilor (trezoreria putand fi perturbata).
Inainte de a analiza rentabilitatea activitatii intreprinderii ar trebui sa ne amintim de
afirmatia lui Alvin Toffler*: pentru a caracteriza robustetea si profitabilitatea unei
intreprinderi, nu trebuie studiata numai linia de fund, ci si a ceea ce se ascunde indaratul
ei asa numita calitate a cistigurilor.
*
Toffler A. - Puterea in miscare, Editura Antet, Bucuresti, 1995
37
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Rexp l = RCA + R AA
Unde:
RCA = rezultat aferent cifrei de afaceri si R AA = rezultat din alte activitati de
exploatare
Cifra de afaceri este componenta de baza a veniturilor din exploatare. O situatie
considerata normala pentru intreprindere presupune inregistrarea de profit corespunzator
cifrei de afaceri. Rezultatul exploatarii este pozitiv sau negativ in functie de evolutia
rezultatului aferent cifrei de afaceri. Daca o intreprindere inregistreaza pierdere
corespunzatoare cifrei de afaceri, se impune o analiza riguroasa a cauzelor care au condus
la aceasta situatie; este incalcata regula de baza a existentei sale, ratiunea de a vinde in
scopul realizarii de profit. Continuitatea activitatii unei astfel de intreprinderi este pusa
sub semnul intrebarii.
Rezultatul financiar este dat de diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile
financiare. Daca rezultatul exploatarii este efectul combinarii sau transformarii factorilor
de productie in bunuri, rezultatul financiar este efectul modificarii valorii instrumentelor
financiare detinute de intreprindere, al gradului de indatorare al intreprinderii, al politicii
de gestionare a excedentului de resurse financiare ale intreprinderii. Cum efortul financiar
pe care il face o intreprindere are ca scop stimularea activitatii de exploatare, in cazul in
care din activitatea financiara se degaja pierdere, o situatie normala ar caracteriza
intreprinderea daca rezultatul exploatarii ar asigura acoperirea acesteia.
Ca expresie a gestiunii financiare, rezultatul financiar poate fi analizat separat de celelalte
forme ale rezultatului, generate de activitatea de exploatare, respectiv de activitatea
extraordinara. Iar daca in cadrul analizei mentionate se departajeaza veniturile si
cheltuielile financiare generate de finantarea activitatii de exploatare de veniturile si
cheltuielile imputabile strategiilor financiare ale intreprinderii, se evidentiaza calitatea
gestiunii financiare a intreprinderii.
Atit rezultatul exploatarii cit si rezultatul financiar sunt componente ale rezultatului
corespunzator activitatii curente desfasurate de intreprindere, rezultat prezentat sub
denumirea de rezultatul curent. Ca si la celelalte doua forme de rezultat prezentate,
marimea rezultatului curent nu se afla sub incidenta politicii fiscale.
Dimensionarea influentelor elementelor extraordinare asupra activitatii intreprinderii se
face cu ajutorul rezultatului extraordinar. Luind in considerare caracterul extraordinar
al acestor elemente, caracterul lor nerepetitiv, rezultatul extraordinar nu ocupa un loc
determinant in cadrul analizei rentabilitatii.
Calculul rezultatului brut la nivel de intreprindere se face fie prin insumarea rezultatului
curent cu rezultatul extraordinar, fie prin scaderea din veniturile totale a cheltuielilor
totale.
38
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
39
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
V enitu ri d in
exploa tare
A ctivitatea
R ezulta t din
de
( - ) exp lo atare
ex ploatare
V en ituri
fin an cia re
A ctivitatea R ezu ltat R ezu ltat
finan ciara fina nciar b rut
( - )
(+ ) R ezu ltat
net
(-)
C heltu ieli
fin an cia re
V enitu ri Im p ozit p e
ex traord inare profit
A ctivita tea R ezu ltat
extraord in ara (-) ex traord inar
C h eltuieli
ex traord inare
RE>0
RC>0
RF>0
*
Andronic B.C Performanta firmei, Ed Polirom, Bucuresti, 2000
40
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
RE>0
RC>0
RF<0
RE>0
RC<0
RF<0
RE<0
RC <0
RF<0
41
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
RE<0
RC >0
RF>0
RE<0
RC <0
RF>0
*
Niculescu M. Diagnostic economic, Ed Economica, Bucuresti, 2003
42
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
E lem en te p rin cip ale d e ch eltu ieli M axim izarea ren tab ilitatii p rin :
Marja Comerciala (fig 1.1) vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale sau numai
activitatea comerciala a intreprinderilor cu activitate mixta (industriale sau comerciale).
Pentru aceste intreprinderi indicatorul marja comerciala reprezinta mai degraba o masura
a fluxului global al activitatii de comert cu marfuri decit un indicator de rezultat real.
Excedentul vinzarilor de marfuri in raport cu costul de cumparare reprezinta marja
comerciala.
V in z a r i d e m a r f u r i
(-)
C o s tu l m a r f u r ilo r v in d u te
M a r ja c o m e r c ia la
Fig.1.1Mod de formare a marjei comerciale
Marimea marjei comerciale trebuie apreciata in functie de tipul politicii de vinzari
promovata de intreprindere. Astfel, in cazul intreprinderilor specializate in comert de lux
sau comert traditional, corespunzator unei cifre de afaceri reduse ii revine o marja
comerciala ridicata; intreprinderile care practica metode de vinzare prin autoservire si
dispun de suprafete mari, de regula inregistreaza o marja comerciala redusa in conditiile
unei cifre de afaceri ridicate. Pentru intreprinderile cu activitate comerciala, reperul in
diagnosticarea profitului il constituie departajarea cifrei de afaceri in functie de costul
marfurilor si marja comerciala:
43
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
C ifra d e a fa c e ri
Im p o zit p e R e zu lta t
p ro fit net
Atit indicatorii de rezultate cit si capacitatea de autofinantare din exploatare permit prin
variatia relativa inregistrata dar si prin corelarea cu evolutia altor indicatori economico-
financiari, estimarea rentabilitatii intreprinderii; deteriorarea sau imbunatatirea starii de
performanta economico-financiara este cu siguranta semnalata prin dimensiunea
absoluta sau relativa a indicatorilor mentionati. Cu titlu de exemplu, marja comerciala
( MC ) comparata cu cifra de afaceri a intreprinderilor cu activitate comerciala (regasita
sub denumirea de rata a marjei comerciale-( R MC ) evidentiaza impactul politicii
comerciale privind preturile practicate si sursele de aprovizionare utilizate asupra
rezultatului activitatii.
MC
R MC = * 100
CA
Analiza evolutiei ratei marjei comerciale permite caracterizarea strategiei intreprinderii
de maximizare a profitului si de asemenea confera o baza reala pentru comparatii intre
intreprinderi pe o perioada mai mare de timp. Utilitatea acestei rate este regasita si in
estimarea profiturilor viitoare ale intreprinderii. O intreprindere cu o rata a marjei
comerciale de dimensiune redusa este vulnerabila la schimbarile de pret care pot anula
sau reduce serios profiturile.
Factorial, marja comercial se poate analiza pe baza modelului:
MC = CAmf R mc ,
unde: CAmf vnzri de mrfuri; R mc rata medie a marjei comerciale.
Analitic, rata medie a marjei comerciale poate fi calculat:
R mc =
g i rmci ,
100 2
unde:
gi structura vnzrilor de mrfuri; rmci rata marjei comerciale pe tipuri de mrfuri.
Sistemul factorial de analiz a marjei comerciale este:
CAmf
MC gi
R mc
rmci
44
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
prbi
Fig 1.2 Sistem de analiza factoriala a rezultatului brut
Ct
Rbrut = Vt Ct = Vt (1 ) = Vt * prb
Vt
Unde:
_
g i prbi
prb =
100
g i = structura veniturilor totale pe categorii de activitati
prbi = rezultat (profit) brut la un leu venituri, pe categorii de venituri
Nota: cu indice 0 s-au notat valorile din baza de comparatie, iar cu indice 1
valorile care se compara cu baza.
_ _
2. influenta profitului mediu brut la un leu venituri totale: Vt1 * ( prb1 prb 0 )
din care:
_
2.1 influenta structurii veniturilor: Vt1 * ( prb rec prb0 )
_
2.2 influenta profitului mediu la un leu venituri pe categorii: Vt1 * ( prb 1 prbrec )
45
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
_
a) Re xpl = V exp l Ch exp l = V exp l * pre
unde:
Re xpl = rezultatul exploatarii; V exp l = venituri din exploatare;
Ch exp l = cheltuieli din exploatare
_
pre = profitul (rezultatul) mediu la un leu venituri din exploatare
pre =
g i prei
100
g i = structura veniturilor din exploatare
prei = profitul (rezultatul) la un leu venituri pe categorii de venituri din
exploatare
Modelul este recomandat intreprinderilor cu activitate productiva, pentru care productia
stocata si productia imobilizata au valori mari, iar baza tehnicomateriala nu este foarte
ridicata.
46
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
qv
gi
_
P pi
ci
qvi
( P ) = P I P
0 q 0
n n n
qvi 1 pi 0 n qvi 1 pi 1 qvi 1 pi 1
I q = i =1
n
; qvi 1 pi 0 = i =1 I ; I p = i =1
n
i =1
qvi 0 pi 0 qvi 1 pi 0
p
i =1 i =1
n n
n qvi 1 pi 1 1.102.400
qvi 1 pi 0 1.060.000
qvi 1 pi 0 = i =1 I =
104%
= 1.060.000 I q = i =1
n
=
1.000.000
= 1, 06
i =1
qvi 0 pi 0
p
i =1
qvi
( P ) = P I P = 200.000 1, 06 200.000 = 12.000
0 q 0
47
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
( P ) =
n n
g i qvi 1 pi 0 qvi 1c i 0 P0 I q
i =1 i =1
n n
n qvi 1ci 1 qvi 1ci 1
qv i 1c i 0 = i =1
Ic
; I c = i =1
n
i =1
qvi 1ci 0
i =1
n
n qvi 1ci 1 868.140
qvi 1c i 0 = i =1
Ic
=
105%
= 826.800
i =1
( P ) =
n n
g i qvi 1 pi 0 qvi 1c i 0 P0 I q = (1.060.000 826.800) 212.000 = +21.200
i =1 i =1
3. determinarea influentei modificarii costurilor asupra profitului aferent cifrei de
afaceri
( P ) = q p q c q p q c =
n n n n
c i
i =1 vi 1 i 0 i =1 vi 1 i 1 i =1 vi 1 i 0 i =1 vi 1 i 0
= 826.800 868.140 = 41.340
( P ) = n
n n n
p i
i =1
qvi 1 pi 1 vi 1 i 1 vi 1 i 0 qvi 1ci 1
q c q p =
i =1 i =1 i =1
1.102.400
= 1.102.400 = +42.400
1, 04
Profitul aferent cifrei de afaceri a crescut fa de perioada luat ca baz de comparaie cu
34.260 mii lei. Asupra profitului cei 4 factori de influen au acionat astfel:
48
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
prin creterea ponderii vnzrilor cu o rentabilitate mai mare dect media stabilit
pe ntreprindere n perioada precedent. Considerm justificat modificarea
structurii vnzrilor dac a avut la baz modificarea cererii pe pia i nu
disfuncinalitilor n activitatea de aprovizionare a ntreprinderii.
c. Costul unitar a crescut fa de perioada precedent cu 5% ceea ce implicit a
generat scderea profitului aferent CA cu 41.340 lei. Creterea costurilor poate fi
efectul creterii consumurilor specifice sau/i a preurilor de aprovizionare.
Considerm justificat creterea costurilor dc a avut ca efect mbuntirea calitii
produselor i a atras o cretere a profitului prin pre i cantitate vndut.
d. Creterea preului mediu cu 4% a condus la nregistrarea unui profit suplimentar
fa de perioada precedent cu 42.400 lei. Creterea preului meduu poate fi
determinat de mbuntirea calitii produselor, mbuntirea imaginii
produselor, creterea cererii ntr-o mai mare msur dect oferta.
_
b) P = CA * pr
In acest caz se opereaza cu urmatorul model:
NS
T
qvi t
_
CA wh
_
P pi
gi
_ _
pr pi
ci
Fig.1.4 Sistem factorial de analiza a profitului (modelul b)
49
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
_
unde : pr = profitul mediu la un leu cifra de afaceri; T = fond total de timp de munca
NS = numar mediu de salariati; t = timp mediu de lucru pe salariat
_
w h = productivitate medie orara
Prin modelul prezentat se retin doi factori fundamentali asupra carora se poate actiona in
vederea cresterii profitului aferent cifrei de afaceri: dimensiunea cifrei de afaceri (cu rol
de factor cantitativ) si profitul mediu la un leu cifra de afaceri (factor ce denota eficienta
economica). Sesizabila este dubla actiune a pretului mediu de vinzare asupra profitului:
prin cifra de afaceri si prin profitul mediu la un leu cifra de afaceri. Si acest model este
recomandat in principal intreprinderilor cu activitate productiva.
_
Mf CA P
c) P = T * * _ *
T CA
Mf
Unde:
_
Mf
= gradul de inzestrare tehnica a muncii
T
CA
_
= eficienta (randamentul) mijloacelor fixe
Mf
Modelul prezentat, aparte din punct de vedere cognitiv, implica in diagnosticarea
profitului aferent cifrei de afaceri variabile cu un spectru larg al relevantei. Alaturi de
structura vinzarilor, pret si cost unitar, in caracterizarea evolutiei profitului aferent cifrei
de afaceri sunt implicate timpul de lucru, gradul de inzestrare tehnica si randamentul
mijloacelor fixe.
50
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Schema 3.4 Sistemul de factori ce actioneaza asupra variatiei costului mediu unitar
51
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
sau
n
i =1
q vi c i
R C = (1 n _
) * 100
i =1
q vi p i
RBE
Rc = * 100
CA
sau
Rnet
Rc = * 100
CA
sau
MC
Rc = * 100
CA
sau
R B
R C = * 100
CA
52
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
*
Weston F., Copeland Thomas E. - Managerial Finance-The Dryden Press, 1992
53
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
aspect ar putea indica necesitatea unui control mai strans asupra cheltuielilor activitatii
desfasurate.
Rata rentabilitatii comerciale calculata in functie de marja comerciala pune in evidenta
posibilitatea acoperirii tuturor cheltuielilor intreprinderii, cu exceptia costului de achizitie
a marfurilor vandute. Importanta cunoasterii acestui indicator rezida in aceea ca in cazul
intreprinderilor comerciale o singura categorie de cheltuieli, respectiv costul de
cumparare, este direct proportional cu vanzarile realizate, celelalte cheltuieli avand un
caracter structural accentuat. Pornind de la rata rentabilitatii comerciale calculata in
functie de marja comerciala, in cazul intreprinderilor cu activitate comerciala, se poate
calcula rata fata de rezultatul din exploatare, dupa cum urmeaza:
_ _
MC Ch
Rc = *100 c *100 = C N t
CA CA
unde:
_
Chc = suma cheltuielilor de circulatie; C = cota medie a adaosului comercial
_
N t = nivelul mediu relativ al cheltuielilor de circulatie
54
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
55
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
sau
n _
i =1
q vi p i
Rrc = ( n
1) * 100
i =1
q vi c i
unde:
Rrc = rata rentabilitatii resurselor consumate; P = profit aferent cifrei de afaceri
CH = cheltuieli aferente cifrei de afaceri;
Dimensiunea ratei rentabilitatii resurselor consumate este data in principal de variatia
structurii vinzarilor, a costului unitar si a preturilor de vinzare.
Asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate se remarca influenta costului, in sensuri
diferite, atit prin numaratorul cit si prin numitorul raportului: cresterea costului
antreneaza atit scaderea numaratorului (a profitului) cit si cresterea numitorului (a
cheltuielilor aferente cifrei de afaceri). Din acest punct de vedere, impactul costului
asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este mult mai puternic comparativ cu alte
rate*.
Dupa cel de-al doilea model, dimensiunea ratei rentabilitatii resurselor consumate este
direct proportionala cu rezultatul exploatarii si invers proportionala cu cheltuielile de
exploatare. Prin dinamica relativa a rezultatului exploatarii superioara celei inregistrate
de cheltuielile de exploatare, cresterea ratei rentabilitatii resurselor consumate este
evidenta.
In literatura de specialitate, se discuta despre valoarea optima a ratei rentabilitatii
resurselor consumate ca fiind incadrata intre 9% si 15%.
Varianta agreat de calcul al ratei rentabilitii resurselor consumate este:
Pr
R rc = 100 ,
Ch
unde:
Pr profit aferent cifrei de afaceri;
Ch cheltuieli aferente cifrei de afaceri.
R rc =
qv p qv c
i i i i
qvi pi
100 = 1 100
qv c
i i qv i ci
Conform modelului, factorii ce influeneaz rata rentabilitii costurilor sunt:
structura cifrei de afaceri pe produse (g);
costurile complete unitare (c);
preturile de vnzare (p), exclusiv TVA.
Analiza factorial a ratei presupune aplicarea metodei substituiei n lan, ca metod
de analiz cantitativ.
- mii lei -
*
Robu V., Georgescu N. Analiza economicofinanciara, Editura ASE, Bucuresti, 2001
56
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
g =
qvi1 pi 0 qvi 0 pi 0
1 100 1 100 =
i1 i 0
qv c i0 i0
qv c
= 22,42% - 14,38% = + 8,04%
2. Influena modificrii costurilor complete unitare:
c =
qvi1 pi 0 qvi1 pi 0
1 100 1 100 =
qvi 1
ci 1 qv i 1
ci 0
= 3,74% - 22,42% = -18,68%
3. Influena modificrii preurilor de vnzare:
c =
qvi1 pi1 qvi1 pi 0
1 100 1 100 =
i1 i1
qv c i1 i 1
qv c
= 25,53% - 3,74% = +21,79%
Rata rentabilitii resurselor consumate a nregistrat o cretere semnificativ fa
de perioada precedent, cretere bazat pe influena favorabil a structurii produciei
vndute i pe creterea preurilor de vnzare.
Modificrile din structura vnzrilor au determinat o cretere a ratei cu 8,04%,
datorit majorrii ponderii produselor vndute cu o rentabilitate fa de costuri mai
mare dect rentabilitatea medie fa de costuri nregistrat la nivelul ntregii producii
n perioada de referin. Situaia poate fi datorat unor mutaii favorabile pe piaa de
desfacere, dar i eforturilor firmei n scopul obinerii i vnzrii acestor produse.
Creterea costurilor complete unitare a determinat o reducere a ratei rentabilitii
resurselor consumate cu 18,68%. Aceasta poate fi efectul creterii costurilor de achiziie a
resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distribuie.
57
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Rc
Re = * 100
At
sau
RBE
Re = * 100
At
sau
Re xpl
Re = * 100
At
Re xpl
Re = * 100
A exp l
Sau
RBE
Re = *100
Kinvestit
sau
Re xpl
Re = * 100
Kinvestit
unde:
Re = rata rentabilitatii economice;
RBE = rezultat brut din exploatare
Rexpl = rezultatul exploatarii;
At = active totale
Aexpl = active de exploatare;
Kinvestit = capital investit;
Rc = rezultat curent
In formula de calcul a ratei rentabilitatii economice, folosirea la numarator a rezultatului
exploatarii sau a rezultatului brut din exploatare este dictata de interesele in luarea in
58
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
59
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
CA
At
Re g (structura vnzrilor)
P
100 p (preul unitar de vnzare)
CA
CA CA1 CA0 P0
= 100
At At1 At0 CA0
P CA1 P1 P
= 0 100
CA At1 CA1 CA0
60
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Nota: aceasta rata este intilnita si sub denumirea de rata economica a rentabilitatii
capitalului permanent
Rnet + Dob
Rf = *100
Kpm
*
Hawawini G., Viallet C. Finance for executives, Second Edition,
61
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Daca rata rentabilitatii economice exprima remunerarea capitalului investit facind referire
numai la activitatea de exploatare, rata rentabilitatii financiare cuantifica remunerarea
capitalului propriu prin prisma tuturor celor trei tipuri de activitati: exploatare, financiara
si extraordinara.
Rata rentabilitatii financiare are in vedere provenienta capitalurilor, fiind sensibila la
structura financiara a intreprinderii si in mare masura influentata de gradul de indatorare
al interprinderii.
Rentabilitatea unei intreprinderi nu poate fi analizata independent de aspectele legate de
structura sa financiara. Pentru orice intreprindere prezinta interes cunoasterea structurii
financiare cu care isi poate desfasura o activitate rentabila, precum si cunoasterea
nivelului de indatorare la care poate apela, astfel incit acesta sa nu se reflecte negativ
asupra rentabilitatii sale financiare. Nerespectarea acestei restrictii ar conduce la un
dezechilibru financiar, in pofida unei rentabilitati economice semnificative, care va fi
absorbita de nivelul cheltuielilor financiare generate de un grad de indatorare mult prea
ridicat.
Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu pune in evidenta randamentul
capitalurilor proprii, respectiv al plasamentului efectuat de actionarii unei societati prin
cumpararea actiunilor societatii. Profitul, sursa importanta de finatare a dezvoltarii unei
activitati, reprezinta parte componenta a capitalurilor unei intreprinderi, remunerand, in
primul rand, participarea actionarilor, prin intermediul dividendelor. O crestere a acestui
indicator evidentiaza o activitatea eficienta din punct de vedere al fructificarii
capitalurilor proprii.
In determinarea ratei rentabilitatii financiare a capitalului propriu se tine cont de
metodologia de calcul a profitului net, respectiv de regimul de calcul al amortizarii si
provizioanelor, al cheltuielilor deductibile si nedeductibile avute in vedere la
determinarea bazei de calcul a profitului impozabil.
Rentabilitatea financiara constituie un indicator de baza ce caracterizeaza performantele
intreprinderilor, indicator care se afla sub directa incidenta a politicii comerciale
(rentabilitatea comerciala), a eficientei capitalului angajat (rentabilitatea economica) cit si
a politicii financiare a intreprinderii.
Atit ratele de rentabilitate economica cit si ratele de rentabilitate financiara sunt foarte
importante pentru utilizatori, dar sunt foarte multe dificultati in folosirea lor. In principal,
problemele de baza ce apar in ceea ce priveste ratele mentionate deriva din forma de
rezultat si capital luata in calcul.
62
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Vt
At
Pn At
Kp Kp
Pn
Vt
63
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
64
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
65
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
CAcr = qcritic*p
66
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Pmax = qmaxim* (p v) cf
Y C CA
ch
D
B
CAcr
cv
A cf
O qcritic qmax X
Pe axa OX este reprezentat volumul fizic al productiei, iar pe axa OY sunt reprezentati
indicatorii valorici: cifra de afaceri, cheltuieli. Zona OAB corespunde pierderilor
inregistrate de intreprindere, iar zona BCD corespunde profiturilor inregistrate. Latura
CD din triunghiul BCD corespunde profiturilor maxime.
La intreprinderile ce desfasoara activitati diverse, calculul si valoarea informationala a
pragului de rentabilitate sunt influentate de modalitatea de evidenta a cheltuielilor dar si
de masura in care se departajeaza cheltuielile in cheltuieli fixe si variabile. In cazul
intreprinderilor in cauza, pragul de rentabilitate este exprimat dupa cum urmeaza:
Cf
Cifra de afaceri critica (CAcr): CAcr =
1 cv
67
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
CA CAcr
In marimi relative: Ip = * 100
CAcr
Sau
CA
Ip = * 100
CAcr
Cu cit cifra de afaceri inregistrata de intreprindere este mai mare comparativ cu cifra de
afaceri critica si in consecinta valoarea indicatorului de pozitie este mai mare, cu atit
riscul de exploatare este mai mic. Indicatorul de pozitie exprima capacitatea intreprinderii
de a-si modifica productia si de a se adapta la cerintele pietei, capacitate influentata in
mare masura de gradul de specializare a potentialul tehnicoproductiv, de structura sa
organizatorica.
P. Vernimment* caracterizeaza pozitia intreprinderii in functie de dimensiunea
inregistrata de indicatorul de pozitie astfel:
Instabila, daca cifra de afaceri este cu mai putin de 10% superioara cifrei de
afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate;
Relativ stabila, daca cifra de afaceri inregistrata este cu 10-20% superioara cifrei
de afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate;
Confortabila, daca cifra de afaceri inregistrata este cu mai mult de 20% superioara
cifrei de afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate.
In aprecierea riscului din exploatare, se poate aborda si coeficientul de elasticitate (Ke),
coeficient intilnit si sub denumirea de coeficient de levier al exploatarii:
Re xpl
Re pl
Ke =
CA
CA
Unde:
Re xpl
= variatia relativa a rezultatului din exploatare
Re xpl
CA
= variatia relativa a cifrei de afaceri
CA
Coeficientul de elasticitate exprima modul in care o schimbare in volumul vinzarilor
influenteaza cistigurile inainte de plata dobinzilor si a impozitelor, sensibilitatea
rezultatului din exploatare la cresterea cu o unitate a cifrei de afaceri.
Evidentiind variabilitatea rezultatului fata de structura costurilor, se poate prezenta relatia
dintre coeficientul de elasticitate si pragul de rentabilitate:
*
Vernimment P.Finance dentreprise, Analyse et gestion, Ed Dalloz, Paris, 1988
68
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
Re xpl Re xplcritic
Re xpl CA
Ke = =
CA CAcr CA CAcr
CA
Decalajul dintre cifra de afaceri realizata de intreprindere si cifra de afaceri
corespunzatoare pragului de rentabilitate influenteaza marimea coeficientului de
elasticitate. Cresterea volumului de activitate comparativ cu pragul de rentabilitate
diminueaza valoarea coeficientului de elasticitate si implicit, riscul de exploatare. Ceea ce
trebuie sesizat este ca rentabilitatea intreprinderii este afectata de riscul din exploatare,
ca de altfel si de riscul financiar in conditii de variabilitate a cifrei de afaceri.
Valorile inregistrate de coeficientul de elasticitate ajuta la aprecierea pozitiei
intreprinderii din punct de vedere al riscului de exploatare, astfel:
Daca Ke>11, pozitia intreprinderii este instabila, cu un grad de risc
economic ridicat;
Daca Ke 6, pozitia intreprinderii este relativ stabila, cu un risc economic
mediu;
Daca Ke<6, pozitia intreprinderii este confortabila, cu un risc economic
scazut.
Coeficientul de elasticitate este o componenta importanta in determinarea gradului de risc
al unei afaceri. O intreprindere poate sa influenteze gradul de risc al afacerilor prin
alegerea coeficientului de elasticitate. Daca toate celelalte influente sunt constante, cu cit
mai mare este valoarea coeficientului de elasticitate, cu atit mai mare va fi si gradul de
risc.
Daca se ia in calculul gradului de risc al afacerii si probabilitatea de variatie a volumului
vinzarilor in sensul cresterii, atunci in conditiile unei valori ridicate a coeficientului de
elasticitate, se va inregistra cresterea profitului. Daca volumul vinzarilor intreprinderii are
grad ridicat de certitudine, marimea coeficientului de elasticitate nu va determina
variabilitatea profiturilor viitoare.
La SC ECO SA, am recurs la sintetizarea datelor necesare calcularii pragului de
rentabilitate pentru anul N:
Valori inregistrate in
Indicatori anul N
Cifra de afaceri neta 12,350,000
Suma cheltuielilor variabile 8,768,500
Suma cheltuielilor fixe 2,000,000
Cheltuieli variabile la un leu cifra de afaceri 0.71
Cifra de afaceri critica 6,896,552
Capacitatea de productie maxima exprimata
valoric 19,704,433
Grad critic de utilizare a capacitatii de productie 35.00%
Grad efectiv de utilizare a capacitatii de
productie 62.68%
Profit maxim realizabil 3,714,286
69
Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
70