Sunteți pe pagina 1din 39

TEMA PROIECTULUI:

Transmisii mecanice:
1. Transmisie prin roti dintate
2. Transmisii prin curele
3. Transmisii prin cablu
4 Transmisii prin lanturi
5 Transmisii prin roti de frictiune

1
ARGUMENT

Lucrarea cu tema intitulata Transmisii mecanice utilizata in cadrul


sistemelor de transmisii mecanice prezinta notiuni referitoare la transmiterea
miscarii prin transmisii prin rotii dintate, transmisii prin curele, transmisii
prin cablu, transmisii prin lanturi, transmisii prrin roti de frictiune.

Mecanismele cu roti dintate sau angrenajele sunt cele mai utilizate


transmisii mecanice.

Rotile dintate sunt organe de masini care au la periferia lor dinti


dispusi in mod regulat pe suprafetele teoretice numite suprafete de
rostogolire.

Transmisiile prin curele sunt utilizate atunci cand arborele motor nu


poate fi legat direct de arborele condos.

Transmisiile prin cablu sunt compuse din roti prevazute cu un canal


practicat pe exterior , prin care este trecut un cablu . Transmiterea
miscarii are loc datorita fortei de frecare care ia nastere intre cablu si
roata.

Transmisia prin lanturi se realizeaza intre arbori paraleli. Miscarea se


transmite prin infasurarea si angrenarea lanturilor cu rotile montate pe arbori
si avand prelucrata o dantura speciala la periferie.

Transmisiile prin roti de frictiune reprezinta cea mai simpla forma de


transmitere a miscarii de rotatie si a puterii. Ele sunt compuse din doua roti
cilindrice sau conice, care se rotesc apasand un ape cealalta. Transmiterea
miscarii are loc datorita fortei de frecare care ia nastere cele doua roti.

Clasificarea angrenajelor danturate se poate face dupa:

pozitia relativa a arborilor;


axa longitudinala a danturii;
forma profilului dintilor;
forma suprafetei de referinta a danturii.

2
Transmisii mecanice
Mecanismele pentru transmiterea miscarii de rotatie se mai numesc si
transmisii mecanice si au rolul de a transmite miscarea de rotatie, cu sau fara
modificarea acesteia.

Tipuri de transmisii mecanice:

1. transmisii prin roti dintate;


2. transmisii prin curele;
3. transmisii prin cablu;
4. transmisii prin lanturi;
5. transmisii prin roti de frictiune.

Transmiterea miscarii este insotita de transmiterea energiei mecanice,


deci a fortelor si a momentelor.

Mecanismele mecanice pot fi:

cu contact direct, realizat prin: roti dintate, roti de frictiune,


mecanisme cu surub, mecanisme cu parghie;
cu contact indirect, realizate cu elemente intermediare: fire, cabluri,
benzi, curele, lanturi.

Transmiterea miscarii de rotatie se poate realiza intre doua elemente si


indirect, folosind pentru acrasta firele, cablurile, benzile, curele si lanturile.

In acest tip de transmisie, distanta dintre elementul conducator si cel


condus este relativ mare.

Transmiterea indirecta a miscarii se realizeaza cu doua elemente:

a. elementul de tractiune;
b. rotile.

3
1 Transmisii prin roti dintate

Mecanismele cu roti dintate sau angrenajele sunt cele mai utilizate


transmisii mecanice.

Angrenajul se defineste ca fiind mecanismul format dintr-o pereche


de elemente profilate numite roti dintate.

Angrenarea este procesul prin care doua roti dintate isi transmit
reciproc miscarea prin actiunea dintilor aflati succesiv in contact.
Transmisiile prin rotii dintate sunt folosite pentru transmiterea momentului
si a miscarii de rotatie intre doi arbori.

Angrenajele pot fi:

cu roti dintate cilindrice;


cu roti dintate conice;
melc-roata melcata.

Utilizarea rotilor dintate:

Avantaje:
posibilitatea realizarii unui raport de transmitere constant;
gama larga de rapoarte de transmitere, avand viteze si puteri din cele
mai diferite;
siguranta in exploatare;
randament ridicat;
gabarit redus;
durata de functionare mare;
directia de transmitere a miscarii poate fi orientata diferit, axele rotilor
dintate putand fi orientate oricum in plan si in spatiu.

Dezavantaje:

constructia si controlul rotilor dintate necesita utilaje, scule si


instrumente speciale;

4
necesita grad de prelucrare ridicat;
tehnologia este complicata;
produc zgomot caracteristic, ce seamplifica odata cu crestera vitezei
periferice a rotilor dintate.

Folosind mecanismele cu angrenaje, se pot transmite:

-miscari avand viteze periferice de la cele mai reduse pana la 150m/s;

-putere de la 0,0001 Kw la 10000 Kw.

Clasificarea angrenajelor danturate se poate face dupa:

pozitia relativa a arborilor;


axa longitudinala a danturii;
forma profilului dintilor;
forma suprafetei de referinta a danturii.

Din punct de vedere al vitezei periferice, angrenajele se clasifica dupa


cum este aratat in tabelul de mai jos.

Tipul angrenajului Limitele vitezei periferice


Angrenaje cu viteza redusa 0< v < 1m/s
Angrenaje cu viteza redusa 1 m/s < v < 3 m/s
Angrenaje cu viteza medie 3 m/s < v < 10 m/s
Angrenaje cu viteza mare 10 m/s < v <20 m/s
Angrenaje cu viteza foarte mare V > 20 m/s

Dupa pozitia relativa a arborilor, angrenajele se clasifica dupa cum este


prezentat in tabelul de mai jos.

5
Nr. Clasificarea Clasificarea dupa Locul unde Tipul Reprezentarea
crt. dupa pozitia axa longitudinala este danturii
relativa a danturii danturarea
arborilor

Cu
dinti
drepti

Cu
dinti
inclinat
Dantura in
i
exterior

6
Axa Cu
1. Angrenaje longitudinala dinti in
paralele este paralela cu V
axele de rotatie
ale rotilor

Cu
dinti
drepti
Dantura in
interior

Nr. Clasificarea Clasificarea Locul unde Tipul Reprezentarea


Crt dupa dupa axa este danturi
. pozitia longitudinala danturarea
relativa a danturii
arborilor

2. Angrenaj Se realizeaza In exterior

7
cu arbori cu angrenaje
concurenti conice la care
danturarea
este realizata
pe suprafete
conice

Cu
dinti
In exterior drepti
(roata-
cremal
iera)
Axele
arborilor se
3. Angrenaje intersecteaza
cu arbori in spatiu. Se Cu
neconcure folosesc roti dinti
nti danturate inclina
elicoidal pe ti
suprafetele (melc-
cilindrice sau roata
conice sau pe melcat
angrenaje cu a)
cremaliera

Materiale utilizate pentru constructia rotilor dintate

Alegerea materialelor pentru roti dintate trebuie sa tinem seama de:

sarcinile transmise prin dantura;


durata de functionare a angrenajului;
viteza la care functioneaza;
precizia impusa;
caracteristicile de rezistenta ale materialelor;
conditiile de functionare, de temperature, demediu(coroziv), conditii
electrice, magnetice.
8
Grupe principale de materiale utilizate la constructia rotilor dintate sunt
prezente in tabelul de mai jos:

Nr. Grup Tipul Denumirea Caracterizare Domeniul de utilizare


crt. a mate materialulu
mater rialul i
ialulu ui
i
oteluri -rezistenta crescuta la uzura, roti dintate greu
presiune de contact si solicitari solicitate;
OLC 45, 41 variabile
MoC 11, 34 roti care necesita
MoCN 13, 13 rezistenta la oboseala;
CN 35.
solicitari mari aledanturii
la presiune de contact
9
1. metale asociata cu frecarea mare
de baza de alunecare si
rostogolire, in conditii
variabile.
-au avantajul ca au rezistenta angrenaje cu diameter
buna la uzura; mari si viteze periferice
Fonta scazute;
maleabila, -nu sunt recomandate in
fomta cu situatia in care apar solicitari la roti dintate greu solicitate;
grafit nodular incovoiere. roti care necesita
si fonta rezistenta la oboseala;
antifrictiune
solicitari mari ale danturii
la presiune de contact
asociata cu frecare mare
de alunecare si
rostogolire, in conditii
variabile.
alama -sunt utilizate datorita uzuri roti care lucreaza in special
relative mici; in mediu corozov;
2. Metale
bronz -au avantajul unei prelucrari roti utilizate in domeniul
neferoa
precise; -au propietati aparatelor de masurat;
se
antimagnetice; -se foloseste
la viteze si sarcini mici.
Bachel -prezinta urmatoarele
ita dezavantaje: -sunt
Materia textolit sensibili la umiditate;
le a -nu pot fi utilizate peste
3. metalic lignof anumite temperature-limita; -aparatura electrocasnica;
e ol prezinta urmatoarele -jucarii.
poliam avantaje:
ide -amortizarea partial vibratiile;
-reduc zgomotul;
policar
-compenseaza elastic erorile de
bonati
danturare, datorita modulului
de elasticitate relative redus.

Tratamente termice aplicate materialelor

In scopul imbunatatirii duritatii suprafetelor de lucru, otelurile le sunt


aplicate diferite tratamente termice, in functie de scopul urmarit in
exploatare in tabelul de mai jos:

10
Nr. Tratament Caracterizare Domenii de utilizare
crt. termic aplicat
Este realizat prin incalzire cu Se foloseste la rotile
flacara sau cu curenti de de dimensiuni
1. Dupa forma de inalta frecventa. relative mici,
baza confectionate din
otel carbon si unele
oteluri aliate
Este un tratament urmat de
calire, aplicat in scopul
2. Cementare realizarii rezistentei Se aplica otelurilor
corespunzatoare la rupere si aliate
la uzura a dintilor
Este un tratament
termochimic realizat in
scopul durificarii straturilor
superficiale. Prezinta
3. Nitrare dezavantajul realizarii unor Se aplica otelurilor
straturi subtiri, ce pot fi aliate
inlaturate printr-o uzura mai
mare sau efectul unor sarcini
importate
Asigura o durificare de
suprafata, ceea ce impedica
4. Cianurare rectificarea danturii. Se aplica otelurilor
Functionarea angrenajelor aliate
astfel tratate necesita o
ungere foarte buna.

1.1 Angrenaje cu roti cu dinti drepti

11
Rotile dintate sunt oregano de masini de forma cilindrica, conoca sau
hiperboloida ce sunt prevazute la periferie cu dinti. La aceste organe de
masini transmiterea miscarii se realizeaza prin contactul direct dintre dintii
rotiilor care angreneaza.
Clasificarea rotilor dintate se face dupa mai multe criterii, prezentate
in tabelul de mai jos.

Nr. crt. Criteriul de clasificare Denumire


cilindrica
1. dupa forma de baza conica
hiperboloida
cu dinti drepti
2. dupa asezarea dintilor fata cu dinti inclinati
de axa rotii cu dinti curbi
evolventa
3. dupa profilul dintilor cicloida
de ceasornicarie
bolturi
4. dupa contur circulare
necirculare

Prelucrarea danturii se face cu ajutorul sculelor al caror profil numit


generator este o cremaliera de referinta inverse.
Cremalieara de referinta inverse este cremaliera la care capul dintelui
profilului generator corespunde piciorului cremalierei de referinta.
Rostogolirea profilului generator pe un cilindru determina
reproducerea pe suprafata acestuia a cremalierei de referinta, deci a unei
danturi de pas p, modul m, cap a, piciorul b si inaltimea h in fig. 1.

Elemente de cremaliera de referinti


Fig. 1

Marimile caracteristice ale profilului de referinta la valorile


standardizate, respective ale cremalierei generatoare, determina marimea
dintilor rotilor dintate. De aceea, in cazul in care cremaliera angreneaza cu o
12
roata avand diametrul infinit, se obtine o cremaliera similara cu cremaliera
conductoare.

Doua roti dintate cu acelas profil pot angrena, daca fiecare


angreneaza cu aceeasi cremaliera. De aceea, pe baza elementelor
geometrice ale cremalierei de referinta se determina elementele geometrice
ale danturii rotiilor dintate.

Tinand seama de faptul ca o roata dintata poate angrena cu o


cremaliera cu flancuri drepte, profilul rotilor dintate poate fi executata cu
ajutorul unor scule numite cremaliera-scula sau scula-piepten, iar metoda se
numeste prelucrarea prin rostogolire sau prin rulare.

Elementele rotii dintate sunt reprezentate in figura 2.

Elemente geometrice ale rotilor dintate.


Fig.2

Semnificatia elementelor din figura 2 sunt prezentate in tabelul de mai jos.

13
Nr. crt. Simbol Denumire Definitie
Raza cercului Este raza unui cerc
1. R (cilindrului) de conventional, pe care se
rostogolire difineste modulul si pasul
rotilor dintate.
Raza cercului de varf Delimitarea spre exterior
2. R (exterior) dintele.
Raxa cercului de fund Delimitarea spre interior
3. R (interior) dintele.
Inaltimea dintelui Este distanta masurata intre
4. h cercul de fund si cercul de varf
h=a=b.
Pasul dintelui Este arcul masurat pe unul din
cercurile cu centru in 0, intre
doua pct. Identice de pe doi
5. p dinti consecutive. Daca notam
cu D diametrul pe care
calculam pasul rotii dintate si
cu z nr. de dinti ai rotii.
6. s Latimea dintelui P=s =s
7. s Latimea golului
8. z Numarul dintilor Intre lungimea cercului de
divizare piD, nr. de dinti z si
pasul rotii dintate exista
D Diametrul de vizare relatia:
Z =piD ,
De unde:
Z=pi/p D
9. m=p/pi=D/z
Modulul m si nr, de dinti z sunt
parametrii de baza pt. calculul
mecanis. cu roti dintate
m modulul D =mz;
Pt. ca 2 roti dintate sa
angreneze, trebuie ca ele sa
aiba acelasi pas, deci
p =p =p, dar cum m=p/pi.

Elementele geometrice ale angrenajului sunt prezentate in figura 3.

14
Elementele geometrice principale ale unui angrenaj.
Fig.3

1.2 Angrenaje cu roti dintate conice

Angrenajele cu roti dintate conice transmit miscarea de rotatie


schimband directia acesteia sub un unghi oarecare.
Cel mai frecvent caz este acela in care axele rotilor care angreneaza
fac intre ele un unghi de 90.
Rotile conice pot fi:
- cu dinti drepti;
- cu dinti inclinati;
- cu dinticurbi.
Rotile de acest tip pot functiona pana la viteza de v=23m/s.
Cateva exemple de roti dntate conice sunt prevazute in figura 4.

Roti dintate conice.


Fig.4
1.3 Angrenaje cu roti necirculare
15
Angrenajele melc-roata melcata se folosesc pentru transmiterea
miscarii intre arbori ale caror axe se incruciseaza in spatiu, de regula sub un
un unghi de 90.
Angrenajele cu surub mecl si raota melcata se compun pun din:
1. melc sau surub fara sfarsit, care este un surub cu filet trapezoidal:
2. roata dintata melcata, care este o roata dintata avand dintii inclinati
sub acelasi unghi cu spira filetului.

Miscarea se transmite de la melc la


roata, si invers numai in cazul speciale, iar
atunci sunt necesare melci cu mai multe
inceputuri, cu pas foarte mare.
Cateva exemple de angrenaj melc-
roata melcata sunt prezentate in figura 5.
Angrenaje melc-roata melcata.
Fig.5

1.4 Angrenaje cu roti dintate necirculare

Angrenajele cu roti dintate necirculare sunt folosite pentru


transmiterea unor miscari cu raport de transmitere variabila, dar si pentru
reproducere de miscare generate de o anumita functie.
Sunt utilizate la masinile de claculat sau la mecanismele de masurat.
Pentru asigurarea unei
miscari continuie, conturul de
rostogolire este inchis, iar pentru o
miscare limitata la un unghi
oarecare, miscarea si forma
constructive sunt limitate de un
unghi cuprins, de regula, intre
300360 ca in figura 6.

Roti necirculare.
Roti necirculare:
a-cu contur inchis; b-contur deschis.
Fig. 6
1.5 Mecanisme cu roti dintate
16
Mecanisme cu roti dintate sunt alcatuite din mai multe perechi de roti
dimtate, cu scopul obtinerii de rapoartare de transmitere mari sau foarte
mari.
Din punct de vedere functional, mecanismele cu roti dintate pot fi:
- reductoare cand micsoreaza viteza unghiulara a arborelui condos;
- multiplicare cand maresc viteza arborelui condos.
Mecanismele cu roti dintate pot tranmite miscarea in aceleasi sens de
rotatie sau in sens invers.
Din punct de vedre constructive, mecanismele cu roti dintate pot fi:
Cu axe fixe, numite si trenuri de roti;
Cu axe mobile, numite mecanismele planetare sau diferentiale.
In calcule intereseaza mai ales determinarea raportului de transmitere
total si apoi calcularea parametrilor geometrici ai rotilor componente.

Mecanismele cu roti dintate dispuse in serie

Mecanismele cu angrenaj in serie


Fig. 7

Raportul de transmitere nu este influentat de rotile intermediare, in


schimb sensul de miscare este schimbat de fiecare roata componenta a
lantului de transmisie.

Mecanisme cu angrenaj in cascada

Mecanisme cu angrenaje in cascada


Fig. 8

17
La angrenajele in cascada, raportul de transmitere este influentat de
fiecare pereche de roti aflata in transmisie, deci nu exista roti parazite. De
aceea, raportul de transmitere este mult mai mare comparative cu transmisia
serie, care foloseste acelasi numar de roti dintate, avand fiecare acelasi
numar de dinti.
In figura 9. este prezentata sectiunea unui redactor cu angrenaje
combinate. El are roti cilindrice, roti conice si angrenaje melcate, la care
intrarea n si iesirea n sunt dispuse sub un unghi de 90.

Redactor cu roti dintate.


Fig. 9

1.6 Asamblarea rotilor dintate

1. Pentru montare unui angrenaj se executa o serie de operatii


pregatitoare si anume:
- se verifica profilul rotilor dintate, grosimea dintilor si pasul rotilor dintate,
care trebuie sa fie aceleasi;
- se verifica rugozitate suprafetelor dintate;
- se verifica rectilinitatea arborilor si a fusurilor;
- se verifica starea si aspectul canalelor de pana si ale canelurilor;
- se curata apoi bavurile de marginile dintilor si ale canalelor de pana;
- se curate urmele de murdarie, pilitura si aschiile ramase de la ajustare;
- se verifica penele si canalele de ungere;
- se spala rotile si apoi se usuca prin suflare cu aer comprimat.

18
2. Montarea rotilor pe arbori se face prin lovituri de ciocan,
aplicate prin intermediul unei bucse, pentru a obtine o asamblare
uniform pe arbore, sau folosind dispozitive de presare, mecanice,
hidraulice sau pneumatice.
Fixarea rotii pe arbore se face prin diferite metode prezentate in figura
10, conform cerintelor din proiect.

Fixarea rotilor dintate pe arbore:


a-prin pana si piulita; b-prin bolturi; c-prin suruburi sau stifturi; d-
arborele canelate si piulita.
Fig. 10

La fixarea rotilor dintate pe arbore, pot aparea o serie de defecte.


Dintre acestea enumeram:
- asamblarea stramba, cauzata de neglijenta, neatentie sau efectuarea
defectuoasa a operatiei. Defectele poate fi constant cu ochiul liber sau prin
masurarea bataii frontale cu comparatorul;
- deformarea rotii cauzata de forta mare de strangere existenta intre
arbore si butucul rotii. Acest defect poate fi constatat cu ochiul liber, sau
atunci cand este verificata bataia radiala sau frontala;
- alunecare rotiilor pe arbore, cauzata de prelucrarea incorecta a
alezajul rotii. Verificarea se face prin lovire usuoara cu un ciocan, in zona
suprafetei frontale, iar remedierea se face prin inlocuirea rotii;
- contactul incorrect intre gulerul arborelui si partea frontala a rotii.
Acest defect este verificat cu ajutorul calibrelor de interstitii.

In figura 11 sunt prezentate


cateva defecte aparute la montarea
rotilor dintate.

a-alezaj incorect executat;


b-deformarea rotii datorita fortei de
strangere; Defecte aparute la asamblarea rotilor dintate
c-asamblarea stramba; Fig. 11
d-contact neetans.

19
3. Dupa montarea rotilor dintate, se aseaza arborii in lagare ca in
figura 12 si se verifica:

Verificarea asamblarii rotilor dintate.


Fig. 12

- paralelismul arborilor pe care sunt montate rotile;


- bataia radiala si frontala a rotilor;
- distanta dintre axele arborilor si lagare;
- angrenarea rotilor dintate.

4.Verificarea angrenarii consta in masurarea jocului flancurilor


dintilor conjugate si in determinarea petei de contact.
Masurarea jocului se face:
- cu caliber introduce prin partea frontala a dintilor, in momentul
contactului lor linia centrelor;
- folosind o sarma de plumb asezata in lungul dintilor si rotind
angrenajul cu mana, sarma se turteste intre dinti. Grosimea sarmei turtite
indica marimea jocului.
Verificare complexa a preciziei alezajelor lagarelor si a paralelismul
danturi cu axele de rotatie ale arborilor se face cu ajutorul petei de contact.
Pentru o executie precisa a pieselor si pentru un montaj correct, pata de
contact trebuie sa aiba o pozitie centrala, ca in figura 13.

Pentru acest tip de


verificare, se unge cu vopsea una
din roti si se roteste ansamblu cu
mana. Angranarea este corecta
daca petele de vopsea ramase pe
Pata de contact la angrenajul cilindric.
roata condusa acopera flancurile a-pata de contact centrala;
dintilor, partea centrala a acestora, b,c- montaj nerecorespunzator
pe o portiune aproximativa 75% din Fig. 13
suprafata.

20
2 Transmisii prin curele

Transmisiile prin curele sunt utilizate atunci cand arborele motor nu


poate fi legat direct de arborele condos.
Raportul de transmitere este defintit ca raport al vitezelor
unghiulare sau al turatiilor celor doua elemente intre care se transmite
miscarea.
Semnul plus semnifica miscarea in acelasi sens a elementelor
mecanismului minus semnifica in sens invers.
Transmisia se face datorita frecarii care ia nastere intre banda si roti si
de aceea se mai numeste si transmisie prin aderenta.
Transmisiile prin curele sunt ansambluri constituite din:
- rotile de curea;
- curele;
- dispozitive de intindere a curelelor;
- dispozitive de schimbare a curelelor de pe rotile antrenate pe cele libere.
Rotile de curea se pot moonta atat pe fus de capat, cat si intre lagare.
In figura 14 sunt prezentate cateva variante de transmisii prin
aderenta.

Transmisii prin curea.


1- arbore conducator; 2- arbore condos; 3- arbore intermediar.
Fig. 14

Cateva scheme de transmisii prin aderenta sunt prezente in figura 15.

Transmisii prin aderenta in constructia de aparate.


Fig. 15

21
1- arbore motor; M1- moment motor; P1- forta motoare;
2- arbore condos sau ghidaj; M2- moment transmis; P2- forta
transmisa.
Transmisii prin curea:

Avantaje:
Transmiterea energiei si a miscarii se face la distante convenabile;
Functionarea este silentioasa;
Permite amortizarea socurilor si a vibratiilor;
La suprasarcini, exista posibilitatea patinarii curelei, deci are loc o
protectie a mecanismelor;
Costul este scazut, in raport cu al altor transmisii;
Precizia de executie este relativ scazuta.

Dezavantaje:
Gabarit mare in comparative cu transmisia cu roti dintate;
Produc zgomot la cuplare si decuplare;
Raportul de transmitere nu este constant, deoarece forta tangentiala este
variabila datorita alunecarii;
Din cauza tensionarii curelei, se produc incarcari suplimentare in
lagarilor si arbori;
Din cauza deformatiilor permanente lae curelei, aceasta trebuie refacuta
sau chiar inlocuita periodic;
Durabilitatea este limitata; poate provoca incarcari electrostatice.

Transmisia prin curele se foloseste la:


- transmiterea miscarii de rotatie de la un motor;
- in industria de aparare;
- in industria de aparatura electrocasnica;
- la transmisiile de putere.

In constructia de aparate, transmisia pe baza de aderenta foloseste


drep elemente de tractiune snururi din bumbac sau din nailon, cu diametrul
cuprins intre 1,53m, sfori de canepa cu diametrul 34 mm sau cabluri din
sarma rasucita.

Pentru forte de tractiune mici, se folosesc snururi din matase, benzi


metalice din otel sau bronz fosforos.

22
2.1 Curea

Cureaua este elemental intermediary flexibil care este infasurat atat pe


roata conducatoare, cat si pe cea condusa,
Exista si curele articulate, realizate din bucati mici din piele identice si
articulate intre ele.
Curele late se imbina prin lipire, prin coasere sau cu elemente de
legatura metalice.
Dupa forma sectiunii transversale a elementului de tractiune, de latime
/ si grosime s transmisiile pot fi ca in figura 16.
Transmisii cu elemente late; (a)
Transmisii cu elemente rotunde; (c, d)
Transmisii cu elemente trapezoidale. (b)

Clasificarea transmisiilor dupa sectiunea elementului de tractiune.


Fig. 16

2.2. Asamblarea transmisiilor prin curele

Corectitudinea montajului influenteaza comportarea, precum si


durabilitatea transmisiei prin curele. De aceea se vor controla cu atentie
respectarea tolerantelor legate de paralelismul arborilor, dar si bataia radiala
si frontala a rotilor de curea.
Pentru ca montajul si functionarea sa fie corecte, trebuie sa se tina
seama de urmatoarele aspecte:
Pentru a nu se desface lipitura la curle cu capete lipite, montajul se va
face ca in figura 17;

23
Curea cu capete lipite.
Fig. 17
Pentru a nusi pierde flexibilitatea, curelelor sunt unse din timp in timp,
au fost spalate cu apa si sapun;
Curelele din piele se monteza cu partea lucioasa in exterior pentru a
creste coificientul de frecare rotii;
Dupa montaj, se verifica intinderea curelei prin masurarea sagetii pe care
aceasta o face la o anumita apasare;
In timpul functionarii, se verifica daca rotile se incalzesc, ceea ce indica
patinarea curelei;
Pentru evitarea accidentelor, transmisiile prin curele sunt imprejmuite cu
plase sau gratii.

Montarea, demontarea si reglarea transmisilor cu curele nu se face in


timpul functionarii.

Pregatirea montajului necesita parcurgere a etapelor de pregatire


pentru montaj:
- se verifica arborii, fusurile, canalele de pana, canelurile.
Solutiile constructive de asamble a transmisiilor prin curele sunt
ilustrate in figura 18.

a- pe alezaj conic cu piulita;


b- pe alezaj cilindric cu piulita;
c- cu saiba fixate prin suruburi;
d- fixare prin strangere.

Fixarea rotilor de curea.


Fig.18

Asamblarera se poate face prin baterea rotii cu ciocanul folosind un


dispozitiv de presare ca in figura 19.
1- roata de curea;
2- arbore;
3- brida fixate pe arbore;
4- surub de presare;
24
5- manivela;
6,7- parghii;
8- placa de presare.
Dispozitiv de montare a rotii de curea.
Fig. 19

Rotile de curea libere se monteaza pe arbore folosindu-se ca lagar o


bucsa de bronz presata in alezajul butucului rotii se realizeaza prin ajustare.
Dupa ce rotile au fost montate pe arbori se imbina si se monteaza
curelele pe roti.
Inainte de montare, curelele se intend folosindu-se pentru aceasta
masini speciale. Operatia de intindere dureaza cateva zile si se face sub o
sarcina de trei ori mai mare decat sarcini de lucru. Montarea pe roti a
curelelor se face cu partea nelucioasa, deoarece este mai aderenta la roata.
Trebuie ca semnul care indica sensul de deplasare al curelei sa coincide cu
sensul de rotatie al rotii pentru a se evita dezlipirea curelei si sarirea acesteia
de pe roata.
Dupa montaj se verifica intinderea curelei folosind pentru acestea un
dinamometru. Ca masura suplimentara pentru asigurarea intinderii curelei se
foloseste o rola suplimentara.
Verificarea montajului consta in :
verificarea bataii axiale;
verificarea bataii radiale ;
pozitia relative a celor doua roti.

3. Transmisii prin cablu

Transmisiile prin cablu sunt compuse din roti prevazute cu un canal


practicat pe exterior , prin care este trecut un cablu . Transmiterea
miscarii are loc datorita fortei de frecare care ia nastere intre cablu si
roata.
Transmisiile prin cablu lucreaza prin aderenta, la fel ca transmisiile
prin curele.
Utilizarea acestor transmisii prezinta avantajele si dezavantaje
prezentate mai jos.
Transmisii prin cabluri :
Avantaje
25
transmitrea miscarii se poate face la distante mari intre axele arborilor
conducatori si condusi;
transmiterea se face fara zgomot.
Dezavantaje
precizia relativ scazuta ;
uzarea mare a cablului .

3.1. Cablurile

Cablurile au o sectiune rotunda si pot fi clasificate, dupa materialul


din care sunt confectionate, in :
- cabluri textile ;
- cabluri metalice .
Cablurile textile se mai numesc funii, franghii, odgoane sau parame.
Ele sunt folosite pentru masini de ridicat sarcini mici, transmisii cu precizie
mai scazuta , ancorari care nu prezinta pericol de accidentari si pe o durata
limitata.
Cablurile textile sunt formate din toroane rasucite formate, la randul
lor din fire rasucite. In sectiune, aceste toroane se inscriu intr-un cerc al carui
diametru se numeste diametru nominal.

Sectiunea cablului.
Fig. 20

Cabluri metalice sunt


mai des utilizate,
datorita faptului ca prezinta
rezistente mult mai mari decat
ale cablurilor textile.

26
Fig.21 Tipuri de cabluri.
Executia lor este asemanatoare cu cea a cablurilor textile. In situatia
care este necesara o mare flexibilitate, toroanele din sarma se rasucesc
imprejurul unei inimi vegetale impregnate cu ulei. In acest fel se realizeaza
si o ungere a fibrelor metalice, ceea ce duce la cresterea flexibilitatii
cablului.
Calculul cablurilor metalice se face tinandu-se seama de solicotarea
acestora la intindere si la incovaiere.
Eforturile de strivire si torsiune aparute in cablu nu pot fi calculate,
dar ele au fost constatate in practica. Efectul lor este marcat printr-un
coeficient K ce este luat in calculul eforturilor unitare care are valoarea de
0,5-1.
Pentru distante foarte mari, care depasesc o 100 m , cablurile sunt
sprijinite de role de conducere.
Cablurile sunt folosite la :
transmisii de putere si de forta;
masini de ridicat;
funiculare, avand rol de cabluri purtatoare;
sustinerea podurilor suspendate;
ancorari .

Transmisia cu cablu functioneaza pe baza frecarilor dintre roata de


transmisie si cablu. Cablul este un ansamblu format din fibre textile
sau metalice, obtinut prin rasucire sau prin impletire. Se disting :
- cabluri rotunde; - cabluri plate; -cabluri cu inima nemetalica;
-cabluri rasucite spre dreapta sau spre stanga.

3.2. Asamblare transmisiilor prin cablu


27
Innadirea cablurilor este necesara atunci cand se impune utilizarea de
cabluri de lungimi foarte mari, cabluri purtatoare la funiculare sau la
cablurile de tractare. Operatia este realizata de specialisti, prin despletirea si
reinpletirea cablurilor pe lungimi destul de mari. In aceste zone rezistenta
cablului se reduce cu 5-10% din rezistenta initiala a cablului.
Metodele de montare a rotilor pentru cabluri urmeaza aceleasi indicati
tehnologiceca si in cazul rotilor de curea. Probleme deosebite apar doar la
montajul cablurilor.
Fixarea capetelor cablului se poate face prin urmatoarele
metode:
a) formarea unui ochi termal prin indoirea cablului si legarea acestuia
cu sarma pe o anumita portiune ca in figura de mai jos.

Fig. 22 Fixarea cablului cu ochi terminal si sarma.

b) formarea unui ochi terminal si fixarea acestuia cu braturi de


strangere fixate prin suruburi ca in figura de mai jos.

Fig.23 Fixarea cablului cu ochi terminal si braturi de strangere.

c) folosirea unui dispozitiv de fixare a capatului de cablu. Capatul de


cablu este introdus intr-un manson conic, apoi sarmele de la capat se
despletesc si se incovoaie ca niste carlige. Fixarea se face prin turnarea
printer ele a unui aliaj de plumb ca in figura de mai jos.

28
Fig. 24 Fixarea cablului cu manson conic.

d) prinderea in dispozitiv demontabil si fixarea cu suruburi ca in


figura de mai jos.
1- cablu;
2- piese de montare a
inelului cablului;
3- piesa de fixare.

Fig. 24 Prinderea in
dispozitiv demontabil:

e) prinderea pe
tambur la masinile de ridicat ca in figura de mai
jos.

1- cablu;
2- pana;
3- carcasa de fixare.

Fig. 25 Prinderea de tambur:

Cablurile se ung cu ulei special, aplicarea facandu-se cu o pensula sau


cu o pana. Uneori ungerea cablului se face prin trecerea acestuia printr-o
baie de ulei.
29
Intretinerea transmisiilor prin cablu consta in :
- ungerea periodica;
- supravegherea functionarii fara socuri si alunecari;
- urmarirea integritatii cablului;
- urmarirea integritatii cablului.

4 Transmisii prin lanturi

Transmisia prin lanturi se realizeaza intre arbori paraleli.


Miscarea se transmite prin infasurarea si angrenarea lanturilor cu rotile
montate pe arbori si avand prelucrata o dantura speciala la periferie.
Transmisiile prin lanturi sunt utilizate pentru antrenarea arborilor care
lucreaza in conditii grele, situati la distante mici, intre 0,5-5 m unul de altul.
Acest tip de transmisie prezinta avantajele se dezavantajele enumerate
in schema urmatoare.
Transmisii prin lanturi:
Avantaje:
- evita alunecarile pe roti;
- unghiurile de infasurare sunt mult mai mici decat la transmisia prin curele;
- lanturile sunt folosite la transmiterea de sarcini mari.
Dezavantaje:
- zgomot mare in timpul functionare;
- lanturile sunt mai putin elastice decat curelele si deci transmisia este
sensibila la socuri;
- uzarea mare in zonele de articulatie ale zalelor.

4.1. Lantul

Lantul este alcatuit dintr0o serie de piese identice, articulate intre ele.
Elementele lantului se numesc zale.

30
Din acest punct de vedere constructive, lanturile se clasifica la fel ca
in figura de mai jos.

a- lant cu zale ovale si


dreptunghiulare;
b- lant cu zale carlig;
c- lanturi articulate;
d- lanturi patent;
e- lanturi cu margele.

Fig. 26 Clasificarea lanturilor:


4.2. Rotile pentru lanturi

Rotile pentru lanturi ovale sau dreptunghiulare sunt asemanatoare


rotilor dintate, deosebindu-se de acestea din urma prin profilul dintelui si
latimea mai redusa. La aceste transmisii exista doua forme constructive ca in
figura de mai jos.

a- zala este culcata pe roata;


b- zala patrunde intr-un sant
special prelucrat pe periferia rotii.

Fig. 27 Transmisii cu lanturi cu zale ovale:

Rotile pentru lanturile articulate au la periferie dinti care patrund in


spatiile dintre placute ca in figura 28. Pentru a usura angrenarea, flancurile
dintilor sunt executate sub forma de arcuri de cerc cu diametrul mai mic
decat diametrul bolturilor.

31
Fig. 28 Angrenare cu lant Gall

Rotile pentru lanturi cu margele au prevazute locasuri conice,


semisferice alternative sau sferice in care patrund bilele lantului ca in fig 29.

a- locasuri conice;
b- locasuri semisferice;
c- locasuri sferice.

Fig. 29 Roti pentru lanturi cu margele:


4. 3. Asamblarea transmisiilor cu lant

Montarea transmisiilor cu lanturi se desfasoara in mai multe etape:


- montarea rotilor pe arbori;
- fixarea lanturilor;
- imbinarea lanturilor.

Montarea rotilor pentru lanturi se face asemanator montarii rotilor de


curea sau pentru cabluri, folosindu-se asamblari cu pene sau caneluri. Se
verifica apoi bataia radiala sic ea frontala, care nu trebuie sa depaseasca
0,05-0,06 mm pentru fiecare 10 mm ai diametrului rotii.
Trebuie, de asemenea, verificat paralelismului axelor rotilor, dar si
deplasarea relative a acestora.
Dupa stabilirea lungimii lantului se prind capetele, folosindu-se
metoda adecvata pentru fiecare caz in parte, conform prescrisptiilor
tehnologice.
In figura 30 este prezentat un dispozitiv pentru prinderea zalelor unnui
lant Gall.

Dupa montarea lantului,


se verifica bataile radiale si
axiale, precum si intinderea
lantului.

Fig. 30 Dispozitiv pentru prinderea lanturilor Gall


32
Verificarea intinderii lantului se face prin masurarea sagetii acestuia
sub efectul greutatii proprii ca in figura 31.

In timpul functionarii transmisie prin lant, sageata nu trebuie sa fie mai


mare de 0,02A pentru transmisii orizontale.
Transmisiile cu lant functioneaza unse. Metoda de ungere depinde de
viteza si pasul lantului:
- la sarcina si viteza redusa se aplica
ungere manuala;
- la sarcini mici, ungerea se face prin
picurare;
- pentru viteze mai mare ungerea se
face sub presiune.
Fig. 31 Dspozitiv pentru prinderea lanturilor Gall
5 Transmisii prin roti de frictiune

Transmisiile prin roti de frictiune reprezinta cea mai simpla forma


de transmitere a miscarii de rotatie si a puterii. Ele sunt compuse din doua
roti cilindrice sau conice, care se rotesc apasand un ape cealalta.
Transmiterea miscarii are loc datorita fortei de frecare care ia nastere cele
doua roti.
Utilizarea rotilor de frictiune:
Avantaje
- constructia este simpla;
- exista posibilitatea patinarii in cazul suprasarcinii, evitand supraincarcarea
celorlalte elemente ale mecanismului nu are curse moarte;
- nu are curse moarte;
- viteza elementului condos poate fi reflata usor;
- cuplarea si decuparea se pot face usor, in orice moment.

Dezavantaje
- sunt necesare elementele suplimentare, pentru asigurarea unei forte de
apasare intre roti;
- introduc solicitari mari in arbori si lagare;
- au uzura mare;
- au gabarit si greutate mare.

33
5. 1. Rotile de frictiune
Functionarea rotilor de frictiune se bazeaza pe frecarea create intre
suprafetele de contact ale rotilor.

Clasificarea rotilor de frictiune se realizeaza dupa mai multe criterii:


in functie de variatia raportului de transmitere, rotile de frictiune se
clasifica in:
a) roti de frictiune cu raport de transmitere constant:
- roti de frictiune netede;
- roti de frictiune canelate;
- roti de frictiune conice.
b) roti de frictiune cu raport de transmitere variabil
- variatoare de turatie cu roti de frictiune.

Materialele utilizate pentru constructia rotilor de frictiune trebuie sa


indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa aiba coefficient de frecare cat mai mare;
- sa aiba rezistenta la presiunea de contact;
- sa aiba rezistenta la uzura;
- sa aiba modulul de elasticitate ridicat, pentru ca deformarea permanenta sa
fie cat mai mica.

In functie de pozitia relative a axelor geometrice de rotatie ale


elementelor conducator si condos, rotile de frictiune pot fi:
- cilindrice (fig. 32, a);
- conice (fig. 32, b);
- variatori de turatie.

Fig. 32 Tipuri de rotatie de frictiune:


a- cilindrice; b- conice.
34
Pentru transmisiile portante, materialele care se pot utilize sunt: otelul
pe otel si mai rar, fonta pe fonta. Acest tip de materiale permite realizzarea
unor roti cu gabarit redus, dar necesita o prelucrare si un montaj prcis.
Fonta prezinta dezavantajul unei rezistente scazute la presiunea de contact.
Rotile de frictiune metal-metal pot functiona uscat, cand se realizeaza
coeficienti de frecare mari, sau in bai de ulei, cand se realizeaza o
durabilitate crescuta.
Alte materiale folosite in constructia rotilor de frictiune sunt:
Otel pe materiale plastice (textolit) functioneaza uscat, au
coeficientui de frecare mari, forte de apasare mici si nu necesita
prelucrare pretentioasa.
Bandaje din fibre, piele, azbest preset, hartie stratificata si cauciuc.
Au dezavantajul deformatiilor mari si al necesitatii aplicarii unui
tratament de intarire.

5.2. Rotile de frictiune cu raport de transmitere


constant

Din punct de vedere constructive, rotile de frictiune se impart in:


- roti de frictiune cu suprafete cilindrice netede;
- roti de frictiune conice.

a) rotile de frictiune cu suprafate cilindrice netede.


La rotile cilindrice cu suprafete netede, miscarea de la elemental 1 la
elemental 2 se transmite ca effect al frecarii produse intre suprafetele laterale
ale rotilor, prin apasarea reciproca a acestora ca in figura 33.

Fig. 33 Rotile de frictiune cilindrice

35
Coeficienti de frecare pentru transmisiile de frictiune pot avea valorile
din tabelul de mai jos.

Materialele cuplului Conditiile de lucru


Fonta pe fonta 0,1.0,15 Uscat
Otel pe otel 0,040,05 Uns
Otel turnat pe otel 0,150,18 Uscat
Textolit pe otel 0,20,25 Uscat
sau fonta
Fibra pe otel 0,150,2 Uscat
Hartie pe otel 0,20,3 Uscat
Piele pe otel 0,250,35 Uscat
Cauciuc sintetic pe fonta 0,50,75 Uscat

b) Rotile de frictiune conice


constructiile care folosesc roti de frictiune conice sunt utilizate pentru
transmisia periodica a miscarii de rotatie, datorita uzurii ridicate a suprafetei
de contact, frecare de alunecare fiind insotite de frecare de rostogolire.
Jocurile de la extremitatile canelurilor sunt folosite pentru a asigura
contactul permanent dintre roti.
Cea mai utilizata transmisie cu roti conice de frictiune este cea la care
axele celor doua roti fac intre ele un unghi de 90 ca in figura 34.

Utilizarea rotilor de
frictiune ca transmisii
portante este limitata de
forta de apasare relative
nare, ceea ce duce la
incarcarea lagarelor si la
cresterea gabaritelor.
Fig. 34 Roti de frictiune conice.

5.3. Variatoare de turnare cu roti de frictiune

36
Variatoarele de turatie cu roti de frictiune permit reglarea fara trepte a
turatiei. Se deosebesc de variatoarele hidraulice si cele electrice prin
simplitatea si gabarit redus, realizand transmisii la parametric la fel de buni.

Variatoare cu roti de frictiune cilindrice.


La variatorul de turatie reprezentat in figura 35, roata 1 se deplaseaza
de-a lungul axei si ca urmare are loc o modificare a razei discului 2 si deci a
raportului de transmisie. Miscarea rotii cilindrice 3 de-a lungul celor doua
roti conice egale produce transmiterea miscarii, dar si modoficarea vitezei.

Fig. 35 Variatori de turatie cu roti de frictiune cilindrice


Variatoare de turatie cu roti conice.
O varianta de variatoare de turatie cu roti conice este prezentata in
figura 36.

Fig. 36 Variator de turatie cu roti conice

5.4. Asamblarea mecanismelor cu roti de frictiune

Montarea rotilor de frictiune se realizeaza prin ajustaj cilindric sau


conic.
37
Problema principala la acest tip de asamblare este transmiterea
momentului, care se realizeaza prin intermediul penelor paralele sau al
discurilor si fixarea pe arbore, realizata cu ajutorul unui surub sau al unei
piulite.
Inainte de asamblare, se verifica rotile din punctual de vedere al
calitatii suprafetelor si din punct de vedere dimensional.
Dupa montaj, trebuie sa se verifice calitatea transmisiei si contactul
ralizat.

1- disc fix;
2- disc mobil;
3- arc elicolidal.

M- moment de tensiune;
- viteza unghiulara;
D- diametrul exterior;
D- diametru interior.

Fig. 37 Mecanisme cu disc de frictiune.


Cuprins :

Prima pagina...... 1

Tema proiectului.... .2

Argument........ .3

Transmisie mecanica.......................... ..4

1. Transmisie prin roti dintate.............5


1.1 Angrenaje cu roti cu dinti drepti12
1.2 Angrenaje cu roti dintate conice15
1.3 Angrenaje cu roti necirculare16
1.4 Angrenaje cu roti dintate necirculare.......16
1.5 Mecanisme cu roti dintate.17
1.6 Asamblarea rotilor dintate.18

2. Transmisii prin curele........................................................21


2.1 Curea..23
38
2.2. Asamblarea transmisiilor prin curele23

3. Transmisii prin cablu.....25


3.1. Cablurile.......26
3.2. Asamblare transmisiilor prin cablu..27

4 Transmisii prin lanturi....30


4.1. Lantul30
4.2. rotile pentru lanturi.......31
4. 3. Asamblarea transmisiilor cu lant.32

5 Transmisii prin roti de frictiune.........................................33


5. 1. Rotile de frictiune.....33
5.2. Rotile de frictiune cu raport de transmitere constant....35
5.3. Variatoare de turnare cu roti de frictiune..36
5.4. Asamblarea mecanismelor cu roti de frictiune......37
Cuprins.38

39