Subiecte pediatrie

1. Sindromul Down definitie, cauze, simptomatologie

Definitie - Este afectiunea genetica, situata la nivelul perechii 21 de
cromozomi, unde modificarea poate fi structurala numerica (3 cromozomi in loc de
2).
Cauze - Cauzele principale sunt varsta inaintata a mamei (peste 35 de ani),
infectiile virale din timpul sarcinii, iradierea cu raze X din timpul sarcinii.
Simptomatologie - Din punct de vedere a simptomatologiei, e caracteristica
asocierea dintre sindromul dismorfic, hipotonia musculara, modificarile
congenitale pe aparate si sisteme si retardul mental.
La nivel cranio-facial, fantele palpebrale (ochii) sunt oblice sus si in afara,
craniul e mic cu fruntea ingusta, nasul e mic si cu baza largita, macroglosie (limba
lunga), limba geografica (proeminente pe limba) si urechile mici.
Trunchiul prezinta gatul scurt si toracele in palnie, abdomenul e hipoton,
proeminent cu posibile hernii abdominale si lordoza lombara accentuata.
Membrele superioare mainile sunt mici si patrate, semnul caracteristic este
santul simian.
Membrele inferioare halucele e departat de degetul 2, apare un sant intre
haluce si degetul 2 si se poate prelungi la nivelul plantei cu un sant profund.
Piciorul e plat, genunchiul e in valg.
Sunt prezente hipotonia musculara generalizata, hiperlaxitatea articulara,
modificari congenitale cardiace, modificari oculare cu aparitia cataractei
congenitale, modificari digestive (stenoza duodenala), modificari osoase (coxa
valga bilaterala).

2. Sindromul dismorfic si psihic in trisomia 21.

 Sindrom dismorfic - Dezvoltarea motorie a copilului mic e intarziata cu un
decalaj de 2-4 ani, in achizii motorii si isi pastreaza greu echilibrul si
stabilitatea, si au deficit in extensia si rotatia trunchiului.
Daca un copil mic e in decubit ventral, nu ridica capul si nu face extensia
trunchiului.
Daca un copil mic e in decubit dorsal, postura e cu membrele superioare in
abductie si membrele inferioare in pozitie de broasca.
In timpul rostogolirii, nu se produce rotatia trunchiului, iar membrele
inferioare participa minim.
In timpul tararii, nu impinge cu membrele inferioare.
Ridicarea in ortostatism e deficitara, lipseste echilibrul (apare la 3-4 ani).
Mersul e intarziat, mersul lor e asemenea celui din sindromul cerebelos
(baza largita de sustinere, fara rotatia trunchiului si bratele in abductie).
Sindromul psihic - Din punct de vedere psihic, au retard mental mediu catre
sever si se accentueaza cu varsta. Comportamentul si caracterul e negativist, dar
sunt foarte afectuosi.

3. Tratament recuperator in trisomia 21 obiective, mijloace, recuperarea

neuromotorie
Obiective - Obiectivele kinetoterapiei sunt cresterea stabilitatii articulare,
cresterea echilibrului, stimularea neuromotorie si recuperarea deficitelor
instalate.
E importanta mobilitatea cutiei toracice si prevenirea obezitatii.
Mijloace - Mijloacele kinetoterapiei sunt gimnastica respiratorie, mobilizari
pasive, mobilizari pasivo-active, mobilizari active.
Recuperarea neuromotorie - Recuperarea neuromotorie trebuie adaptata
varstei si se lucreaza pentru imbunatatirea dezvoltarii posturilor (tarare, sezand,
ortostatism) si obtinerea unei stabilitati si a echilibrului.

4. Hemofilia definitie, cauze, posibilitati de transmitere genetica

 Definitie - Este afectiunea sanguina cu transmitere autozomala recesiva X
lincata si e afectata hemostaza, datorita absentei a factorilor 8 si 9.
Cauze - Sunt 2 tipuri de hemofilie si anume, hemofilia de tip A, unde
lipseste factorul 8, si hemofilia de tip B, unde lipseste factorul 9.
Posibilitati de transmitere genetica - Exista 3 situatii si anume, mama este
sanatoasa si tatal are hemofilie, sau mama e purtatoare si tatal este sanatos, si
mama este purtatoare si tatal are hemofilia (este cea mai grava). SE FAC
DESENELE !

5. Hemofilia tablou clinic

Apar hemoragii incoercibile, iar hemoragiile au localizari diferite, evolutie
cronica si se mentine pe tot parcursul vietii.
Hemoragiile sunt spontane sau sunt provocate de traumatisme.
Hemoragiile externe sunt rare si se manifesta prin epistaxis (curge sange din
nas), gingivoragie (curge sange de la gingii) sau sangerare conjunctivala.
Hemoragiile interne sunt frecvente si sunt intracraniene, difestive superioare,
unde apare hemateneza (varsa sange), melena (scaun cu sange) sau hematurie
(urina cu sange).
Cele mai frecvente hemoragii sunt cele hemartrozice sau hematoame (apar
in interiorul muschiului, iar cei mai frecventi muschi afectati sunt cei ai
antebratului si psoas-iliacul).
Hemartrozele se manifesta frecvent, apar in 75% din cazuri, articulatia
genunchiului e cea mai frecvent afectata. Mai sunt afectate si articulatia gleznei,
articulatia cotului, articulatia pumnului si articulatia soldului.
Apare si febra si leucocitoza.
Hemartroza dureaza 3-4 saptamani, ca sa se resoarba sangele din articulatie.
Se face punctie si drenaj, insa ea se repeta si apare in aceeasi articulatie (apar
sinovitele).
Hemartroza genunchiului determina atrofia lenta a cvadricepsului.
 Bolnavul de hemartroza risca sa ajunga invalid si trebuie oferita atentia
asupra intensitatii durerii, prezentei caldurii locale, prezentei tumorului si scaderea
mobilitatii articulare.

6. Distrofia musculara progresiva definitie, modalitati de transmitere ale

maladiei genetice
Definitie - Este mutatia genetica care se gaseste pe un cromozom somatic
(autozom) sau pe un cromozom sexual.
Se caracterizeaza prin degenerescenta a fibrelor musculare, cu evolutie
progresiva simetrica si proximala.
Modalitati de transmitere - Transmisia recesiva X lincata, inseamna ca
mutatia genetica e pe cromozomul X. Pot fi atinse ambele sexe in afectiunile
autozomale, iar orice gena are o gena alela, care poate contracara boala, si riscul
de transmisie la descendenti e de 25%.
Transmiterea dominant autozomala defectul genetic e pe un cromozom
autozom, iar efectul patologic nu e compensat de gena alela, si riscul de transmisie
e de 50%.

7. Distrofia musculara Duchenne definitie, patogenie, manifestari clinice

Definitie - Este cea mai frecventa forma, are transmisie X lincata, iar
varsta de debut este de 2-4 ani. Sunt cazuri rare la pubertate.
Patogenie - Ca si simptome, copilul merge mai tarziu, are o scadere a
fortei musculare care e bilaterala si simetrica, de intensitate variabila cu
ascensiune proximala.
Exista un deficit muscular si la nivelul fetei (facies caracteristic),
deschidere larga a fantei palpebrale, ochi bombati, eversia buzelor, inchide
ochii greu, are dificultati in a fluera si de a umfla obrajii.
Manifestari clinice - Copilul are deficit de forta musculara a centurii
scapulo-humerale, se desprind omoplatii de trunchi cand ridica membru
superior si are dificultati de a ridica membrul superior. Are dificultati de a
tine greutati in mana, iar deficitul de forta musculara a trunchiului si a
centurii pelviene face sa apara probleme de respiratie.
 Musculatura insipiratorie si expiratorie sunt rapid afectate, iar
diafragma rezista mai mult. In timp se produce, orizontalizarea coastelor si
fixarea toracelui in inspir. Lordoza e un semn caracteristic, mersul e leganat,
are caderi frecvente in timpul mersului, si oboseala accentuata, iar urcarea
scarilor devine imposibila.
Caracteristica e trecerea din decubit dorsal in ortostatism care e
dificila (decubit dorsal decubit ventral, ridica trunchiul cu sprijinul
membrelor superioare si trece in ortostatism catarandu-se de proprii
genunchi). Apare modificari de volum musculare, e prezenta o hipertrofie
musculara patologica la nivelul gambei, coapsei si centurii scapulare.
Se instaleaza atrofia musculara, cu caracter bilateral si simetric,
prezinta tendinta sa evolueze proximal, lent progresiv. Apare retractii
tendinoase (tendonul lui Ahile), iar de aici se instaleaza si piciorul in varus
equin.
Se produse genum flexum si retractia de ischiogambieri, datorita
retractiei psoasului-iliac (flexia coapsei pe bazin) si prin retractia in
articulatia pumnului si a degetelor, apare deficitul al mainilor.
Reflexele osteotendinoase sunt normale initial, dar dispar. Apar
tulburari trofice, adica tegumente aspre, apare susceptibilitate de afectiuni
tenice, apare osteoporoza cu risc de fracturi spontane, tulburari ale aparatului
cardiovascular, cu hipotensiune, tahicardie, cianoza extremitatilor, tulburari
digestive (constipatii, deces prin insuficienta respiratorie si cardiaca).

8. Tratament kinetic si kinetoterapia ocupationala in distrofia musculara

Duchenne obiective, mijloace si terapia ocupationala propriu-zisa
Oiective - Ca si obiective, reeducare respiratorie, prevenirea instalarii
atrofiilor musculare, prevenirea atitudinilor deficiente si prevenirea
obezitatii.
Mijloace hidrokinetoterapie, masaj, posturari, mobilizari pasive,
pasivo-active si gimnastica respiratorie.
Terapia ocupationala propriu-zisa - Ca si sporturi, volei cu un balon
sau minge usoara, baschet cu cos la o inaltime mai mica, inot. Terapie
ocupationala, pedalaj, olarit, impletit, jucarii cu arc, desen, pictat.
9. Artrogripoza (artrodiskinezia congenitala) - definitie, patogenie,
simptomatologie, tratament recuperator si kinetic propriu-zis
Definitie artrogripoza este o afectiune embrionara cu etiologie
idiopatica, in care apare o tulburare severa a ecto si mezodermului.
Patogenie din punct de vedere patogenic, artrogripoza este o boala
musculara, leziunile articulare fiind secundare. Din punct de vedere al
componentei neurologice, se considera ca aceasta este consecinta unor
leziuni medulare nespecifice, care ating celulele motorii din coarnele
anterioare.
Simptomatologie artrogripoza se caracterizeaza prin asocierea
constanta a urmatoarelor elemente: manifestari musculare, articulare,
cutanate, neurologice si dismorfism cranio-cerebral si/sau scheletal.
Simptomatologia este prezenta de la nastere, nou-nascutul avand o alura
rigida prin blocuri articulare, hipotrofii musculare si modificari de troficitate
tegumentara.
Manifestari musculare hipotrofii sau atrofii musculare, localizate
asimetric, in jurul articulatiilor gripate, limitand gradul de mobilitate al
acestora.
Manifestari articulare sunt prezente diverse grade de scadere a
mobilitatii articulare, de la redoare pana la ankiloza. Sunt localizate la
nivelul articulatiilor membrelor. Segmentele sunt fixate in flexie, copilul
prezentand atitudinea fetala.
Manifestari cutanate pielea este infiltrata, avand aspect si
consistenta de carton. Sunt prezente zone de atrofie dermica, sub forma unor
fosete in jurul articulatiilor afectate. Pot fi prezenti mici noduli cutanati la
nivelul degetelor.
Manifestari neurologice foarte frecvent sunt prezente paralizii ale
musculaturii membrelor si toracelui. Paralizia este flasca, ducand la
modificarea articulatiilor si la aparitia unor deficiente de statica vertebrala.
Dismorfism cranio-cerebral hidro sau microcefalie. Fruntea e
ingusta si bombata, hipertelorism, nas mare, anomalii de forma si de pozitie
ale urechilor.
 Dismorfism scheletal sindactilie sau polidactilie, agenezia unor
vertebre lombare sau spina bifida, deformari ale pelvisului.
Tratament ortopedic si anume imobilizare in aparat gipsat pentru
recapatarea pozitiilor functionale.
Tratament chirurgical daca redorile articulare sunt in pozitii vicioase
cara nu pot fi rezolvate numai ortopedic, se intervine chirurgical asezandu-se
segmentele articulare in pozitie functionala.
Kinetoterapie ca si obiective urmarim, cresterea gradului de
amplitudine a miscarilor, tonifierea musculaturii, mentinerea unui echilibru
postural in ortostatism si antrenarea prehensiunii si a mersului. Trebuie
inceputa precoce si se foloseste termoterapia, masajul, intinderi pasive si
electroterapie de stimulare. Se recomanda 2 cure de knetoterapie pe an, in
sedinte de 6 saptamani, toata viata.

10. Distrofia musculara Becker definitie, forme clinice

Definitie - Debut la 11-12 ani, apare la ambele sexe si are o evolutie lent
progresiva. Este o forma scapulo-humerala cu varsta de debut la copil sau adult
tanar. Forma juvenila se numeste ERB, iar cea adulta LANDOUZY
DEFERINE (afecteaza umarul, bratul si fata cu evolutie ondulatorie).
Forme clinice - Forma distala, apare la ambele sexe, cu debut la copil se
numeste BIEMOND, iar la adult WEALANDER si e afectata musculatura
segmentelor distale si nu au tendinda sa evolueze proximal.
Forma de ptoza palpebrala, apare la ambele sexe si apare peste 45 de ani.
Afecteaza forma oculara, cad ploapele si apare in miastenia gravis sau afectarea
faringelor (nu mi inghite).

11. Particularitatile aparatului locomotor in pediatrie sistemul osos

In structura tesutului osos predomina tesutul cartilaginos. Rezistenta
osoasa la sugar este mica, deoarece exista un dezechilibru intre procesul de
osificare si aportul de calciu. Procesul de osificare incepe din viata
intrauterina: in luna a 5-a de gestatie se produce osificarea la nivelul
claviculelor si a oaselor craniene, la nivelul oaselor lungi procesul de
 osificare incepe in zona pericondrala a diafizei si apoi trece la epifize, la
nastere sunt osificate toate diafizele. Nucleii de osificare se clasifica in
primari si secundari. Nucleii de osificare primari apar in viata intrauterina, la
nastere fiind prezenti la urmatoarele nivele: epifiza distala femurala, epifiza
proximala a tibiei, astragal, cuboid si calcaneu. Nucleii de osificare
secundari apar dupa nastere, intr-o anumita ordine cronologica.

12. Particularitatile ale aparatului locomotor in pediatrie sistemul

articular si muscular pozitiile pentru examinarea aparatului
locomotor in pediatrie
Sistemul articular- La copil, nc de la natere sunt prezente toate
elementele articulare, ns forma articulaiilor este, uneori, modificat fa
de cea a adultului. Cea mai reprezentativ modificare de form articular
este la nivelul coloanei vertebrale: la nceput nu exist nici o curbur la acest
nivel; la vrsta de 2-3 luni apare curbura cervical; la vrsta de 9 luni apare
curbura lombar. Un alt exemplu este oferit de articulaia genunchiului: la
nceput genunchiul este n varum, iar odat cu creterea n vrst, acest
varum se reduce, astfel nct la vrsta de 1 an apare genunchiul n valgum.
La nivelul articulaiei scapulo-humerale: pn la vrsta de 3 luni,
capul humeral se poate fractura foarte uor (deoarece exist dezechilibrul
ntre procesul de osificare i aportul de calciu). Datorit acestui fapt, capul
humeral trebuie protejat n micarea de flexie: niciodat, la aceast vrst,
braul sugarului nu se duce direct n flexie ci prin abducie.
Sistemul muscular- Sistemul muscular este bine reprezentat la
natere, ns dezvoltarea musculaturii este diferit de la o regiune la alta
(exemplu: la sugarul n vrst de 3 luni musculatura membrelor inferioare
reprezint 38% din greutatea total a musculaturii).
Tonusul muscular difer de la o vrst la alta (la nou-nscut
predomin tonusul muchilor flexori, apoi va predomina tonusul muchilor
flexori ai membrelor superioare i tonusul muchilor extensori ai membrelor
inferioare, ajungndu-se, n final, la echilibrul dintre muchii
flexori/extensori).
Elasticitatea muscular este foarte mare la copilul mic, scznd odat
cu vrsta.
 Structura muscular, la nivelul abdomenului, este uor diferit fa de
cea a adultului: existena inelului ombilical (structur fibroas care
nconjoar ombilicul) ntrerupe linia alb, astfel rezistena acesteia este
sczut favoriznd apariia herniei ombilicale (orificiul ombilical este
acoperit de fascia ombilical). n regiunea inghinal aponevroza muchiului
oblic extern acoper funiculul spermatic avnd spre partea median (spre
pubis) un inel inghinal (orificiul funiculului spermatic) iar aponevroza
muchiului oblic intern are fibre care susin acest inel; dac aceste fibre sunt
insuficient dezvoltate apare hernia inghinal.
Pozitiile pentru examinarea aparatului locomotor- Poziia pentru
examinarea aparatului locomotor la copil este diferit n funcie de vrsta
acestuia: la sugar din decubit dorsal (se apreciaz modificrile simetrice
sau asimetrice ale tonusului muscular, prin modificarea poziiei segmentelor
corporale) i din decubit ventral (se apreciaz dispunerea simetric sau
asimetric a omoplailor, gropielor sacroiliace, pliurilor subfesiere i ale
regiunii poplitee). La copilul n vrst de 1 an din aezat i din ortostatim.
La copilul mai mare din poziiile de mai sus i din mers.

13. Modificarile segmentelor corporale din trecerea de la patrupedie, la

bipedie.
Picioarele asigura stabilitate, verticabilitate (tibia), stabilizare
(cvadriceps), iar tricepsul sural si tendonul lui Ahile, ajuta si ei la
verticalizarea corpului. Trecerea de la patrupedie la bipedie, coloana e
rezistenta la presiuni si vertebrele s-au modificat si specializat. S-a
reechilibrat centrul de greutate si s-a proiectat in mijlocul bazei de sustinere.
Membrele superioare nu mai au functie de stabilizare, ci de prehensiune. Se
mareste si perimetrul vizual.

14. Atitudinea corporala elementele pasive si active

Atitudinea e asigurata de elemente pasive (oase, articulatii, tesut
periarticular, ligamente, elasticitatea musculaturii) si active.
 La nivelul coloanei, stabilizarea coloanei e asigurata de ligamentele
corpurilor vertebrale, iar mobilitatea, de discului intervertebral si arcului vertebral.
La nivelul bazinului, normalul e dat de inclinarea de 30 de grade fata de
orizontal care trece prin articulatia sacro-lombara.
Daca bazinul e inclinat inainte lordoza.
Daca sunt inegalitati, apare atitudinea scoliotica.
Bazinul e orizontal, curbura lordotica e diminuata, elementele active sunt
organele Golgi de la nivelul tendonului, fusurile intermusculare si caile nervoase.
Coloana in mod normal nu e dreapta, are o curbura cervicala (lordoza
cervicala), una toracala (cifoza) si una lombara (lordoza).

15. Descrieti atitudinea corporala normala pe segmentele corpului in

pediatrie

16. Atitudinea corporala definitie, diferentieri in functie de varsta, sex si

tipul constitutional a copilului
Definitie - Este o functie a corpului prin care se stabilesc raporturile
constante intre segmentele corporale si intre corp si mediu inconjurator.
Diferentieri - Copilul mic are capul mare, membrele superioare scurte,
abdomenul hipoton, bazin inclinat inainte, pana la 3 ani lordoza e
normala, intre 3-6 ani se pastreaza atitudinea lordotica, apar tulburari de
asimetrie (scolioza), apar tendinte spre cifozare. La scolari, apare
atitudinea cifotica si scoliotica. La pubertate, 12-14 ani, apare cresterea
rapida in inaltime (hormonal) + hipodezvoltare a musculaturii, apar
atitudini deficitare (scolioza, cifoza).
In functie de sex, fetele au o atitudine lordotica, bazinul inclinat
anterior, pentru biaeti au atitudine cifotica. In functie de tipul constitutional.
Copii inalti si slabi sunt hiperstaturali, si hipoponderali si au atitudine
cifotica, iar ceilalti sunt scunzi si grasi.
17. Aprecierea atitudinii corporale din diferite pozitii decubit dorsal,
asezat, ortostatism, mers
Decubit dorsal toate segmentele sunt dispuse in acelasi plan
Sezand musculatura abdominala e incordata, cu spatele drept si cu sprijin
simetric pe membrele superioare.
Ortostatism linia imaginara care uneste maleola externa cu trohanterul mic
si mastoida, inclinarea inainte cu 5-10 grade fata de perpendiculara care cade
pe maleola externa.
Mers capul si gatul inainte, pentru stabilizare, dispunerea pasilor pe o linie
mediana, mersul cu sprijin pe toata talpa.

18. Atitudinile deficiente globale definitie, cauze, clasificare si descrierea

fiecari deficiente (atitutinea global cifotica, lordotica, plan rigida si
scoliotica)
Definitie- Reprezint orice abatere total a atitudinii corporale de la
normal, n care nu sunt modificate structural esuturile respective.
Cauze - Cauzele care pot provoca apariia atitudinilor corporale
deficiente globale pot fi clasificate astfel:
- Cauze favorizante: poziiile asimetrice pstrate la coal, n timpul
jocului, n timpul diferitelor activiti, n timpul somnului i
repausului.
- Cauze predispozante: tipul constituional ; ereditatea; sexul;
practicarea diferitelor sporturi din mica copilrie.
- Cauze determinante: hipotonia muscular; laxitatea articular;
redorile articulare; lipsa reflexului corect de atitudine.
Clasificare:- Clasificarea atitudinilor corporale deficiente globale este
urmtoarea: atitudinea global cifotic; atitudinea global lordotic; atitudinea
plan rigid; atitudinea asimetric.
Atitudinea global cifotica- Aceasta se caracterizeaz prin: nclinarea
nainte a capului i gtului; accentuarea curburii cifotice a coloanei toracale;
membrele inferioare sunt n semiflexie.
 Atitudinea global cifotic se ntlnete la colarul mic; copilul
hiperstatural i hipoponderal; fete n perioada pubertar.
Atitudinea global lordotica- Se caracterizeaz prin: cap i gt uor
nclinate nainte; curbura lordotic a coloanei lombare este accentuat;
membrele inferioare sunt uor scurtate i n hiperextensie; abdomenul este
mpins nainte; bazinul este nclinat nainte.
Atitudinea global lordotic apare la copii pn la vrsta de 3 ani;
precolari; copiii hipostaturali i hiperponderali.
Atitudinea plan rigida- Aceasta se caracterizeaz prin: curburile
fiziologice sunt prezente dar uor diminuate, atitudinea corporal, pe
ansamblu, fiind rigid; din punct de vedere motor este o lips de coordonare,
suplee i elasticitate. Are caracter ereditar.
Atitudinea plan rigid se manifest la pubertate, sau imediat postpubertar.
Atitudinea asimetrica- Este determinat de factori constituionali sau
funcionali, de exemplu: unul din membrele superioare are mai mult
abilitate fa de cellalt.
Atitudinea asimetric se ntlnete la colari i tineri.

19. Atitudinile deficiente regionale definitie, clasificare, corectarea prin

probe functionale
Definitie- Reprezint orice abatere regional (parial) a atitudinii
corporale de la normal, n care nu sunt modificate structural esuturile
respective.
Clasificare si corectare prin probe functionale:
Cap si gat: Cap i gt nclinate nainte - proba funcional:
ducerea capului n extensie, din decubit ventral.
Cap i gt nclinate lateral - proba funcional: micare de
extensie (este solicitat simetric musculatura cefei) sau
nclinare lateral spre partea opus atitudinii deficiente.
Umeri : Umeri asimetrici - proba funcional: ducerea braelor
lateral sau mpingerea cu coatele flectate n minile examinatorului.
 Torace: Torace n flexie - proba funcional: inspir profund.
Omoplati: Omoplai asimetrici - proba funcional: ducerea
braelor lateral sau ducerea minilor la ceaf.
Coloana vertebrala: Atitudine cifotic - proba funcional:
extensia trunchiului sau poziionarea n decubit ventral.
Atitudine lordotic - proba funcional: flexia trunchiului.
Membre inferioare: Genunchi n flexum - proba funcional:
ridicarea pe vrfuri.
Genunchi n valgum - proba funcional: ridicarea pe vrfuri.
Genunchi n varum - proba funcional: mers pe clcie.

20. Deficienta la nivelul gatului torticolis congenital si dobandit

Reprezint deficiena n care capul i gtul sunt nclinate lateral, concomitent
cu rsucirea capului spre partea opus.
n funcie de momentul apariiei, exist dou forme de torticolis: forme
congenitale i forme dobndite.
Torticolis congenital- Acestea sunt cele mai frecvente forme la copii. Pot
coexista cu alte malformaii ale aparatului locomotor: ale centurii scapulare
(omoplat ridicat ), ale membrelor inferioare (luxaii, picior strmb congenital).
Etiologie: lezarea muchiului sternocleidomastoidian (torticolis muscular) prin
poziie vicioas intrauterin a capului care provoac comprimarea muchiului
sternocleidomastoidian mpiedicnd dezvoltarea acestuia, poziie vicioas
intrauterin a umrului (acesta este ridicat spre cap) care comprim artera
subscapular astfel fiind redus irigaia arterial a muchiului
sternocleidomastoidian, circular dubl sau tripl a cordonului ombilical; o
malformaie a coloanei vertebrale cervicale (torticolis osos).
Torticolis dobandit- Etiologie: obstetrical (prezentaie pelvian, prezentaie
cranian cu aplicaie de forceps sau traciune puternic); cicatriceal (dup arsuri,
adenoflegmoane); muscular (infecii virale, afeciuni reumatismale,
posttraumatic); nervoas (la copiii cu sindrom extrapiramidal); senzorial
(hipoacuzie inegal, miopie unilateral).
Tratament:
Tratament ortopedic:
Imobilizare corectiv n minerv asimetric, sau utilizarea suspensiei n
cpstrul Glisson pe plan nclinat.
Tratament chirurgical:
Este tratamentul care asigur vindecarea n aceste cazuri (mai ales pentru
torticolisul congenital).
Kinetoterapie:
Obiectivele kinetoterapiei: tonifierea n condiii de scurtare a musculaturii de
partea opus i de alungire a musculaturii de partea bolnav; detorsionarea
coloanei vertebrale cervicale; crearea unui reflex corect de atitudine.
Fiind o afeciune care beneficiaz de tratament chirurgical, se recomand
kinetoterapia legat de intervenia chirurgical (preoperator i postoperator) i
kinetoterapia corectiv

21. Deficienta la nivelul gatului cap si gat inclinat inainte

Etiologie: timiditate; deficit senzorial vizual (miopie).
Simptomatologie: curbura lordotic cervical este diminuat, capul
fiind nclinat nainte; apare o uoar cifoz cervico-dorsal; umerii sunt uor
mpini nainte; la privirea din fa, gtul pare scurt (deoarece este acoperit
de fa); secundar apar umerii adui n fa i toracele nfundat, n special n
partea sa superioar, care va provoca diminuarea capacitii respiratorii.
Tratament:
o Tratament cauzal (etiopatogenic):
Pentru copiii timizi se recomand psihoterapie.
Pentru copiii cu miopie se recomand tratament oftalmologic (corectarea
miopiei cu ajutorul ochelarilor).
o Kinetoterapie:
 Obiectivele kinetoterapiei: tonifierea n condiii de scurtare a musculaturii
cefei i a centurii scapulare i n condiii de alungire a musculaturii
anterioare de la nivelul gtului; corectarea poziiei toracelui, umerilor i a
coloanei vertebrale dorsale; crearea reflexului corect de atitudine.
Se folosete gimnastica corectiv n cadrul creia se execut micri de
extensie, din poziii cu baz mare de sprijin, care s fie ngreunate prin
efortul de susinere a capului.
Mijloace utilizate:
- Exerciii statice: posturri corective din decubit ventral, aezat.
- Exerciii dinamice: extensii ale capului i gtului asociate cu micri
simetrice ale capului de nclinare lateral dreapta/stnga i rsucire
dreapta/stnga, cu micri ale membrelor superioare n plan posterior i
peste orizontala umerilor, cu micri ale trunchiului; exerciii respiratorii;
exerciii de trre.
- Masaj: relaxant pe muchiul sternocleidomastoidian; stimulant pe
musculatura cefei.

22. Deficienta la nivelul omoplatilor omoplat ridicat, omoplat ridicat si

desprins
Omoplat ridicat- Reprezint o afeciune congenital, n care omoplatul
rmne fixat de regiunea occipital (este originea lui embrionar) n
timpul vieii intrauterine.
Etiologie: aceast fixare a omoplatului poate fi determinat de fibre
conjunctive care leag omoplatul de regiunea occipital; de agenezia
(lipsa formrii) muchiului trapez, care va mpiedica coborrea
omoplatului; de prezena unor aderene la coloana cervical.
Simptomatologie: gtul pare scurt; omoplatul este mic, nedezvoltat i
rmas n regiunea cervical; umrul este proiectat nainte; muchii
centurii scapulare sunt hipotrofici.
Tratament:
Tratament chirurgical:
 Se recomand efectuarea acestuia dup vrsta de 6 luni. Const n
debridarea omoplatului.
Kinetoterapie:
Se recomand efectuarea acesteia din primele luni de via, rezultatele
fiind ns, incerte. Const n:
- Masaj.
- Traciuni pe planul patului la nivelul coloanei cervicale i a
membrelor superioare.
- Postoperator se aplic kinetoterapie pentru refacerea musculaturii
centurii scapulare.
Omoplat ridicat si desprins - Aceast deformaie este prezent la copiii i
adolescenii subponderali.
Simptomatologie: reliefarea evident a omoplailor i deprtarea marcat a
acestora fa de coloana vertebral.
Tratament:
Kinetoterapie:
Obiectivele kinetoterapiei: tonifierea n condiii de scurtare a musculaturii
centurii scapulare posterioare; crearea unui reflex corect de atitudine.
Se recomand:
- Posturri corective n: pe genunchi cu sprijin pe palme; semiatrnat cu
prinderea minilor ct mai deprtat.
- Micri ale membrelor superioare de ducere lateral a acestora, la nivelul
orizontalei umerilor.
- Extensii ale capului, gtului i trunchiului.
- Exerciii respiratorii.
- Exerciii de trre.

23. Deficiente la nivelul gatului cap si gat inclinat lateral

 Etiologie: atitudine deficitar a capului i gtului; deficit senzorial auditiv
sau vizual.
Simptomatologie: capul este nclinat mpreun cu gtul sau, mai rar, capul
este drept, numai gtul fiind nclinat lateral; uoar asimetrie facial (ochi
n scar, narine n scar); la nivelul gtului se observ o coard
muscular de partea nclinrii i o dezvoltare insuficient a muchiul
sternocleidomastoidian de partea opus nclinrii; prul este implantat inegal
pe ceaf; umrul de partea nclinrii este ridicat; scolioz cu convexitatea de
partea opus nclinrii; omoplaii sunt asimetrici.
Tratament:
Tratament etiopatogenic:
Corectarea deficitului senzorial (de auz sau vz).
Tratament ortopedic:
Este necesar n unele cazuri, folosindu-se o minerv (ortez) asimetric.
Kinetoterapie:
Obiectivele kinetoterapiei: tonifierea n condiii de scurtare a musculaturii de
partea opus nclinrii i de alungire a musculaturii de partea bolnav;
corectarea poziiei toracelui, umerilor, omoplailor i a coloanei vertebrale;
crearea reflexului corect de atitudine.
Mijloace utilizate:
- Exerciii statice: posturri corective din decubit ventral, decubit dorsal,
aezat; elongaii.
- Exerciii dinamice: extensii ale capului i gtului cu nclinarea lateral de
partea opus; gimnastic facial (micri de masticaie, clipit, umflare a
obrajilor etc.); micri ale membrelor superioare i trunchiului; exerciii
respiratorii; exerciii de trre.
- Masaj: relaxant pe muchiul sternocleidomastoidian de partea nclinrii i
stimulant de partea opus.

24. Deficiente la nivelul toracelui torace proeminent si toracele infundat

 Toracele proeminent - in cadrul acestei deficiente se intalnesc mai
multe forme:
Toracele globulos - Este determinat de cifoza toracal. Recuperarea
acesteia va asigura recptarea formei normale toracale.
Toracele in carena - Sunt prezente forme congenitale i forme
dobndite, acestea din urm avnd etiologie necunoscut pn n
prezent.
Toracele in carena congenital - Este ntlnit frecvent la copiii cu
sindrom Down (trisomia 21) sau alte malformaii.
Simptomatologie: proeminena sternului la nivelul
manubriului sternal, corpului sternal i al apendicelui xifoid;
nfundarea i orizontalizarea coastelor; scderea mobilitii i a
elasticitii cutiei toracice; dispnee de efort; se poate asocia
cifoza coloanei vertebrale.
Tratament:
-Kinetoterapie:
Pentru efectul de remodelare a sternului kinetoterapia
trebuie efectuat pn la vrsta de 3 ani, deoarece la aceast vrst
sternul se osific. Const n:
Presiuni manuale aplicate pe stern, n timpul inspirului.
Exerciii cu membrele superioare din cvadripedie (exemplu:
semiflotri).
-Tratament ortopedic:
Se recomand corset cu presiune continu pe torace.
Toracele infundat- are 2 forme:
Torace infundat congenital - Simptomatologie: la natere se
evideniaz doar o mic depresiune la nivel sternal, care se
accentueaz n inspir (deoarece exist o brid ntre stern i diafragm);
n timp, se instaleaz urmtoarele deformri: nfundare sternal la
nivelul corpului sternal i a apendicelui xifoid, coastele se nfund,
mai ales la nivelul cartilajului condrocostal aprnd o nfundare
 ovalar; totdeauna toracele nfundat este nsoit de tulburri
respiratorii i circulatorii.
Torace infundat dobandit - Cea mai reprezentativ este forma care
apare n cadrul rahitismului (toracele rahitic). Acesta apare la vrsta
de 3 ani, ns se evideniaz clar la vrsta de 7 ani cnd ncepe o nou
perioad de cretere a copilului.
Tratament:
-Tratament chirurgical.
-Kinetoterapie:
Se recomand:
Posturarea copilului n decubit ventral.
Exerciii de respiraie: inspir cu rezisten aplicat cu
ajutorul minilor kinetoterapeutului sau cu o fa elastic,
exercitat pe abdomen i la baza toracelui pe rebordurile costale.

25. Deficiente la nivelul soldului coxa valga si coxa vara

Coxa valga - Coxavalga este o deformaie caracterizat prin mrirea
unghiului de nclinaie a colului femural peste 1400. n aceste cazuri la
natere capul femural poate iei din cavitatea cotiloid (risc de luxaie de
old).
Exist forme congenitale i forme dobndite de coxavalga. Formele
congenitale se asociaz frecvent i cu alte afeciuni congenitale (luxaia
congenital de old, paralizii spastice etc.). Formele dobndite apar n
tuberculoza oldului, osteomielit, poliomielit, fractura colului femural etc.
Simptomatologie: gradul de amplitudine pentru micarea de abducie este
foarte mare; uneori este prezent o subluxaie la acest nivel articular;
hipotonie a muchilor fesieri; oboseal la mers i alergare; mers chioptat
(moderat); secundar se instaleaz genunchi recurbai.
Tratament:
Kinetoterapie:
 - Posturri corective.
- Exerciii corective.
Tratament chirurgical: recomandat numai n formele cu subluxaie sau
artroz coxofemural.
Coxa vara- Coxavara reprezint o deformaie caracterizat prin
micorarea unghiului de nclinaie a colului femural fa de diafiza femural
sub 1150-1200 (valoarea normal a acestui unghi este de 1280-1300).
Exist forme congenitale i forme dobndite de coxavara. Formele
congenitale apar n mod egal la ambele sexe; pot fi unilaterale sau bilaterale
(acestea din urm sunt mai frecvente); la natere sunt asimptomatice.
Formele dobndite apar n rahitism, fractur de col femural (posttraumatic),
tuberculoza oldului etc.
Simptomatologie: inegalitatea membrelor inferioare (n formele unilaterale);
limitarea mobilitii, n special pentru micrile de rotaie i de abducie;
mers chioptat; semnul Trendelenburg este pozitiv (n ortostatism
unilateral, apare nclinarea bazinului de partea opus membrului de sprijin i
nclinarea trunchiului spre partea membrului inferior de sprijin); secundar se
instaleaz genunchi n valgum.
Examenul radiologic evideniaz micorarea unghiului.
Tratament:
Tratament chirurgical: corectarea unghiului de nclinare a colului
femural i reorientarea cartilajului de cretere. Astfel se va induce o
remaniere structural i o dezvoltare ulterioar normal a epifizei
femurale proximale. Se intervine chirurgical dup vrsta de 4 ani.
Kinetoterapie:
- Posturri n abducie pe rulouri; eznd turcete.
- Exerciii de tonifiere muscular din abducie.

26. Luxatia congenitala de sold (displazia luxanta a soldului)

Are 2 forme:
 o Displazia luxanta de sold
o Adevarata luxatie congenitala de sold
Formele sunt unilaterale (partea stanga), frecvent sunt bilaterale. Apare
mersul de rata.
Patogenie:
o O malformatie din viata intrauterina si o lipsa a articulatiei intre osul
iliac si capul femural
o Aplazia sau hipoaplazia condilului sau capului femural
o O pozitionare vicioasa in uterul mamei care duce la o lipsa a presiunii
a capului femural pe condilul articular

Displazia luxanta de sold

o E determinata de hipoplazia cavitatii cotiloidiene si de modificarea
pozitiei capului femural in articulatie
o Simptomatologia e minima cand copilul se naste
o Luxatia se dezvolta in lunile uterine
o Abductia membrului inferior e miscarea prin care se vede displazia
cand copilul e mic

Luxatia congenitala de sold

o Pliurile interne ale coapsei sunt asimetrice sau inegale numeric,
datorita relaxarii adductorilor de partea luxatiei
o La fete, fanta valvulara e inclinata de partea luxatiei
o Santul interfesier nu e simetric
o In varianta unilaterala, membrele inferioare sunt inegale, dar in cea
bilaterala, sunt egale
o Semnul Ortolani decubit dorsal cu flexia soldului si a genunchiului,
genunchii lipiti, examinatorul prinde genunchii in mana cu podul
palmei, iar indexul si mediusul la nivelul trohanterului. Se face brusc
o miscare de abductie a coapselor sugarului si se simte si se aude ca
miscarea se blocheaza. Daca cele 2 degete exercita o presiune, se
simte un fragment si articulatia se deblocheaza. Se pune copilul in
ham.
 o Semnul Ombredanne sugarul in decubit dorsal cu genunchii flectati
la 90 de grade si lipiti genunchiul de partea luxatiei e mai jos
o Laxitatea articulara e mare in articulatia soldului pentru rotatie
interna, externa si adductie
o Copii merge foarte tarziu si mersul e schiopatat.
o In forma unilaterala, mersul e chinuit cand piciorul calca si e cel lezat,
se inclina si umarul
o La copiii mai mari apare lordoza lombara, durere si oboseala majora
in timpul mersului
o Diagnosticul se face prin ecografie de sold imediat dupa nastere.
Radiografia se face la 3 luni si apar modificari ale raportului intre
femur si osul iliac si situarea nucleului de crestere ca e in afara
cadrului de dezvoltare
Tratament:
o Ortopedic pozitionarea copilului cu picioarele in abductie. Daca e
depistata luxatia dupa 8 luni, sugarul se pozitioneaza in abductie si
rotatie externa cu ajutorul unor orteze perna Freica si se pastreaza 2-
4 luni. Daca e depistata dupa 8-10 luni, sugarul se monteaza in aparat
gipsat cu abductie si rotatie externa la 90 de grade si ulterior se mai
reduce la 30 de grade, iar imobilizarea in gips e de 6 luni.
o Reducerea luxatiei prin tractiune lenta continua timp de 6 saptamani
o Chirurgical cand diagnosticul a fost pus tarziu
o Kinetoterapie imobilizari, masaj. Dupa imobilizari se pozitioneaza
in decubit ventral si se executa extensia si abductia membrului
inferior, mobilizari din asezat si ortostatism, exercitii de tonifiere a
musculaturii paravertebrale si exercitii de mers
Daca luxatia e la adult, se transforma in necroza de cap femural
Recomandarea pentru parinti e sa nu se forteze mersul

27. Deficiente la nivelul genunchilor genum valgulm si genum varum

Genum valgum- Sau genunchi n valg. Popular este cunoscut sub
denumirea de genunchi n X
Genunchiul n valg (genuvalgum) este determinat de poziionarea femurului
oblic din afar spre interior i de dezvoltarea exagerat a condilului femural
intern.
Incidena de apariie: n prima copilrie. La adolescen (i la adult)
genuvalgum este secundar unei alte leziuni. Este mai frecvent la fete.
Simptomatologie: unghiul format ntre axul coapsei i axul gambei este mai
mic de 1650; distana dintre maleolele interne este mai mare de 8 cm (cel
mai frecvent este cuprins ntre 15-25 cm); nu corecteaz la proba
funcional; picior plat; membrul inferior afectat este scurtat ; deviaii la
nivelul coloanei vertebrale i bazinului.
Tratament:
Tratament ortopedic: imobilizare n atele corectoare nocturne (la
copiii cu forme moderate) sau n aparat gipsat (la copiii cu vrste ntre
2-5 ani, cu deviaie mai important); susintoare plantare (pentru
corectarea piciorului plat).
Tratament chirurgical: n formele cu deviaie foarte mare; la
adolesceni.
Kinetoterapie:
- Poziionare corectiv pe rulouri, clui, triciclet.
- Masaj.
- Exerciii n care se pune accent pe micarea de extensie i uoar
rotaie extern n decubit dorsal vrful piciorului se sprijin pe
piciorul opus i se execut extensia gambei.
- Exerciii de mers mers pe vrfuri; mers pe partea extern a
piciorului.
Recomandri pentru prini: copilul s doarm cu o pern ntre
genunchi i legarea gambelor ntre ele.
Genum varum- Sau genunchi n var. Popular este cunoscut sub denumirea
de genunchi n ( ) (n parantez).
Genunchiul n var (genuvarum) este o disostoz n care se produce atrofia
condilului intern cu sprijin pe partea extern i modificarea platoului tibial.
 Etiologie: rahitism (este cea mai frecvent cauz); osteomielit; tuberculoza
genunchiului; fracturi vicios consolidate etc.
Incidena de apariie: n prima copilrie. Poate avea caracter familial. Este
mai frecvent la biei.
Simptomatologie: se evideniaz dup vrsta de 2-3 ani, cnd copilul ncepe
s mearg cu stabilitate; ntre coaps i gamb se formeaz un unghi deschis
spre linia median; mers legnat (cnd deformaia este foarte mare); picior
scobit (cel mai frecvent) sau picior plat (datorit torsiunii accentuate a
tibiei).
Tratament:
Tratament etiologic: n cazul rahitismului se efectueaz tratamentul
medicamentos al acestuia.
Tratament ortopedic: aparat gipsat schimbat progresiv, meninut pe o
perioad de 4-8 sptmni; susintoare plantare (pentru piciorul plat).
Tratament chirurgical: n deformaiile mari.
Kinetoterapie:
- Poziionare corectiv cu o minge ntre glezne i legarea genunchilor
- Masaj.
- Exerciii de mers mers ghemuit; mers fandat; mers pe clcie.

28. Deficienta la nivelul piciorului piciorul stramb congenital

Este cea mai frecvent malformaie a scheletului.

Exist mai multe forme de picior strmb congenital: picior talus valgus
(accentuarea flexiei dorsale a piciorului i alunecarea n valg a astragalului);
picior plat valg (prbuirea congenital a boltei plantare); picior scobit
(accentuarea marcat a boltei plantare); picior eqvin pur (hiperexensia
piciorului la nivelul articulaiei tibio-astragaliene i deformarea astragalului);
picior varus eqvin (va fi detaliat n continuare); picior varus eqvin (este cea
mai frecvent form de picior strmb congenital).
 Piciorul varus eqvin este o malformaie a oaselor tarsiene (calcaneul este
nedezvoltat sau alunecat nainte, astragalul pivoteaz i se nclin spre
interior, scafoidul este proiectat anterior, cele trei cuneiforme i cuboidul
sunt deplasate spre interior, astfel nct poziia gleznei este modificat) i a
musculaturii (retracia tricepsului sural i a musculaturii posterioare a
gambei, asociat cu hipotonia musculaturii anterioare). Simptomatologie -
marginea intern a piciorului este ridicat; planta privete spre linia
median; mersul se instaleaz trziu i este opit (de coco) (deoarece
scobitura plantar se accentueaz foarte mult).
Tratament:
Este valabil pentru toate formele de picior strmb congenital.
Tratament ortopedic: imobilizare n atele gipsate corective imediat
dup natere, care se schimb la interval de 2 sptmni (pentru a
schimba unghiul de corecie); nclminte ortopedic (gheat) care
trebuie purtat pn la vrsta de 7 ani.
Tratament chirurgical: este necesar mai ales n cazurile de picior varus
eqvin, pentru alungirea tendonului achilian i repoziionarea oaselor
tarsiene.
Kinetoterapie:
- Masaj efectuat de la natere, de 2-3 ori pe zi, n edine cu o durat
de 5-10 minute. Se execut, sub masaj, aducerea piciorului n poziia
corect sau chiar hipercorectat.
- Gimnastic corectiv specific tipului de picior strmb: tonifierea
musculaturii afectate.
- Reeducarea mersului.

29. Dezvoltarea motrica normala a sugarului

La o luna - Motricitatea generala e prezenta, e o usoara hipertonie in decubit
dorsal si daca e in decubit ventral ridica barbia de pe pat si capul cade
inainte. Motricitatea fina strange in mana policele adultului
La 2 luni decubit ventral, pentru scurt timp mentine capul drept, apoi cade.
Apuca cu 4 degete o jucarie
 La 3 luni decubit dorsal, capul in pozitie mediana, da din picioare, in
decubit ventral se propteste in antebrate, scutura jucaria si o duce la gura
La 4 luni e tras de maini in pozitia sezand, ridica uneori capul si sta
sprijinit mult timp, tine jucaria cu 4 degete si cu palma, intinde mana
La 5 luni decubit ventral si ridica toracele cu sprijin pe antebrate si intinde
ambele maini, isi tine biberonul cu ambele maini
La 6 luni in decubit dorsal, trage cearceaful peste cap, se intoarce din
decubit dorsal in decubit ventral, sta in asezat fara sprijin, intinde mana,
nimereste jucaria, foloseste policele, duce jucaria dintr-o mana in alta
La 7 luni- in decubit dorsal isi ridica capul, sta in sezut cat vream daca e
sustinul de axile sta in picioare, sau pe loc, apuca jucariile cu o mana si
foloseste policele si poate sa transfere jucaria
La 8 luni se intoarce pe toate partile, sta nesprijinit pentru scurt timp sta si
in picioare. Tine biberonul singur, il ridica daca a cazut
La 9 luni sta in picioare sprijinit, daca e tinut de axile face miscari ca de
mers, fetele merg mai repede decat baietii, si foloseste pensa digitala. Tine al
3-lea cub in mana, se taraste pe poponet sau de-a busilea si se ridica singur.
La 11 luni din asezat se intoarce lateral, sta in picioare singur, merge,
foloseste pensa digitala fara sa se sprijine
La 12 luni merge sustinut, apoi singur, cade frecvent, daca cade jucaria se
apleaca si se catara pe trepte in 4 labe
La 15 luni merge fara sprijin, se aseaza
La 1 an si 8 luni arunca o minge cu 2 maini, rostogoleste mingea cu
piciorul, alearga, urca si coboara scarile, tine adultul de o mana, nu urca
normal ci cu 2 picioare pe o treapta
La 21 de luni alearga liber, flecteaza genunchii si merge cu spatele
La 24 de luni isi tine echilibru cand merge pe o bordura, urca si coboara
scarile normal, se urca singur pe pat si scaun

30. Descrieti programul kinetic specific pentru grupa 0-3 luni (reflexele
arhaice ale nou-nascutului)
 Se urmareste postura si reflexele arhaice, subcorticale. Copilul doarme
si mananca in aceasta perioada. Posturile din timpul somnului, apar in
decubit ventral.
Reflexe:
o Oculo-motor la ciupirea tegumentului palpebral, copilul clipeste si
isi misca capul
o Reflexul de lumina la lumina puternica, clipeste si flecteaza capul
dorsal
o Reflex de apucare la stimularea palmei, apuca degetele, daca
reflexul e prezent si dupa 4 luni, e semn patologic
o Reflex Morrow se trage scutecul de sub copil si el face flexia
membrelor superioare pe torace + flexia membrelor inferioare
o Reflexul tonic cervical se tine in decubit dorsal si I se roteste capul
intr-o parte (extensia membrului superior si inferior de partea rotata)
o Reflexul de mers automat odata ce e tinut de sub axile, el schiteaza
ca merge
o Reflexul depasirii peste obstacol ridica piciorul

31. Descrieti programul kinetic specific pentru 3-6 luni

La 4 luni:
- se aga de hainele i prul persoanei aplecate deasupra lui;
- prinde obiecte cu mna i le ine bine;
- creterea tonusului extensorilor determin apariia reflexului
Landau: dac din decubit ventral sugarul este ridicat fiind susinut cu
o mn sub torace sau abdomen, el i va extinde complet coloana
vertebral (deci capul va fi ridicat); dac din aceast poziie
examinatorul va produce o flexie a capului, tonusul de extensie
dispare imediat i sugarul se transform ntr-o ppu de crp.
Acest reflex apare n luna a patra i dispare n luna a 15-a.
La 5 luni:
- n decubit dorsal, execut micri controlate ale membrelor
superioare i cele inferioare pentru a ndeprta un material textil
(batic, prosop) de pe fa;
 - ncepe s-i prind coapsa i uneori chiar piciorul, ncercnd s le
aduc spre gur;
- se ntoarce singur de pe burt pe spate;
La 6 luni:
- din decubit ventral aduce un genunchi flectat lng trup, putndu-se
tr n toate direciile;
- se ntoarce singur de pe spate pe burt, rostogolindu-se complet;
- poate fi poziionat n eznd;
- mut obiectele dintr-o mn n alta, avnd priz palmo-cubital i
opoziie parial a policelui;
- uneori, este prezent faza de astazie: dac ncercm s ridicm
sugarul n ortostatism, acesta i flecteaz membrele inferioare.
Aceasta nu este o faz obligatorie pentru toi sugarii. Dac exist,
pentru a fi interpretat n limitele normalului, este foarte clar la
vrsta de 6 luni i dispare n luna a 8-a (la copiii cu paralizie spastic
cerebral forma ataxic se menine i dup vrsta de 1 an);
- ncearc s imite expresii faciale;
- ncepe s mnuiasc singur biberonul;
- la sfritul acestui stadiu (4-6 luni) apar primele reacii de echilibru
n decubit dorsal i decubit ventral.

32. Descrieti programul kinetic specific pentru 7-9 luni

n luna a 7-a:
- pstreaz fr sprijin poziia aezat (abordarea poziiei eznd este
considerat al doilea moment de referin n dezvoltarea motorie);
- dac este susinut de sub axile, ncepe s peasc pe vrfuri (aceast
modalitate de pire, pe vrful degetelor, este considerat normal
pn la vrsta de 9 luni);
- se ridic singur din decubit dorsal n eznd;
 - ine bine cte un cub n fiecare mn.
La 8 luni:
- se car singur la marginea patului i se ridic din eznd n
ortostatism;
- ncearc s mearg lateral, sprijinit de marginea patului;
- se rostogolete cu alternarea flexiei i extensiei membrelor
superioare i inferioare;
- prehensiunea este palmo-radial cu opoziia complet a policelui;
- spre sfritul acestei luni apare reflexul de pregtire pentru sritur
(sau reflexul de paraut), considerat al treilea moment de referin
n dezvoltarea motorie. Poate fi provocat n dou moduri: prin
nclinarea brusc nainte a sugarului care este susinut n ortostatism
sau prin ridicarea sugarului din decubit ventral i legnare nainte i n
jos ca un planor; n ambele cazuri se produce extensia tuturor
segmentelor membrelor superioare i abducia degetelor. Reflexul de
pregtire pentru sritur este un reflex de aprare, persistnd toat
viaa.
La 9 luni:
- se deplaseaz n patru labe;
- se ridic n picioare, cel mai frecvent din poziia n patru labe: i
ndreapt trunchiul, se aga cu minile de un obiect din apropiere,
duce un picior nainte n poziia cavalerului servant i se ridic prin
sprijin pe acest membru inferior;
- prehensiunea este realizat prin pensa fin;
- poate executa cteva micri la cerere (d mna, imit gestul de
bravo, face cu mna pa etc.).

33. Descrieti programul kinetic specific pentru 10-12 luni

La 10 luni:
 - este foarte activ; din aezat trece n decubit ventral, se trte i se
ridic din nou n eznd;
- din poziia aezat se poate rsuci i executa diferite activiti cu
minile, fr s-i piard echilibrul;
- nc nu are reacii de echilibru n ortostatism, chiar dac se poate
ridica singur n picioare i poate fi susinut n ortostatism doar cu o
mn;
- se joac foarte mult cu ajutorul minilor (arunc bile ntr-un pahar,
sun clopoelul etc.);
- ncepe s se instaleze dominana dreptaci/stngaci.
La 11 luni:
- st singur n ortostatism (fr sprijin);
- merge cu sprijin bilateral.
La 12 luni:
- imit acte simple (splatul cu spun, hrnirea altei persoane);
- merge susinut de o singur mn, cu baz larg de sprijin, sau
merge lateral inndu-se de mobile; nu are nc reacii de echilibru n
mers;
- uneori se poate hrni singur (chiar din ceac); ajut s fie mbrcat;
- poate arunca o minge prin imitaie;
- la sfritul acestui stadiu recunoate bine obiectele din jur, putnd
chiar s asocieze dou sau trei dintre ele.

34. Descrieti dezvoltarea motrica normala a copilului intre 1-3 ani

La 24 luni (2 ani):
- merge cu un rulaj bun al piciorului (clci-degete);
- urc i coboar singur scrile, cu picioarele pe aceeai treapt;
- alearg bine fr s cad;
 - ridic obiecte de pe jos fr s cad;
- poate desena un cerc prin imitaie (creionul l va ine cu degetele, nu n
palm);
- ncearc s se mbrace singur.
La 30 luni (21/2 ani):
- arunc o minge, fr direcie, pstrndu-i echilibrul;
- sare de la o nlime mic (20 cm), cu picioarele lipite;
- construiete un turn suprapunnd 8 cuburi.
La 3 ani:
- se mic permanent, alearg, sare, deschide i nchide uile, aga i trage
toate obiectele la care poate ajunge;
- urc treptele alternnd picioarele, sprijinindu-se cu o mn de balustrad;
- coboar scara cu ambele picioare pe aceeai treapt;
- poate merge pe triciclet;
- mnnc singur fr s se murdreasc;
- se ncal singur, ns de obicei i pune ghetuele invers (dreapta pe
piciorul stng i stnga pe cel drept);
- poate desena prin imitare o cruce; urmrete cu creionul conturul unui
ptrat.

35. Descrieti programul kinetic specific pentru 13-24 luni

La 13 luni:
- se deplaseaz cu sprijin pe palme i membrele inferioare n extensie
(mersul elefantului).
La 15 luni:
- merge singur, se oprete i pornete din nou, fr s cad;
- construiete un turn suprapunnd 2-3 cuburi.
 La 18 luni (11/2 an):
- merge singur lateral, oblic i napoi fr sprijin;
- urc treptele inndu-se de balustrad, cu ambele picioare pe aceeai
treapt;
- i arat cu degetul ochii, nasul, gura;
- se hrnete singur cu lingura, ns se murdrete.
La 20 luni:
- st ntr-un picior, cu sprijin la nivelul minilor;
- construiete un turn suprapunnd 5-6 cuburi.
La 24 luni (2 ani):
- merge cu un rulaj bun al piciorului (clci-degete);
- urc i coboar singur scrile, cu picioarele pe aceeai treapt;
- alearg bine fr s cad;
- ridic obiecte de pe jos fr s cad;
- poate desena un cerc prin imitaie (creionul l va ine cu degetele, nu n
palm);
- ncearc s se mbrace singur.

36. Descrieti programul kinetic specific pentru 2-3 ani

La 24 luni (2 ani):
- merge cu un rulaj bun al piciorului (clci-degete);
- urc i coboar singur scrile, cu picioarele pe aceeai treapt;
- alearg bine fr s cad;
- ridic obiecte de pe jos fr s cad;
- poate desena un cerc prin imitaie (creionul l va ine cu degetele, nu n
palm);
 - ncearc s se mbrace singur.
La 30 luni (21/2 ani):
- arunc o minge, fr direcie, pstrndu-i echilibrul;
- sare de la o nlime mic (20 cm), cu picioarele lipite;
- construiete un turn suprapunnd 8 cuburi.
La 3 ani:
- se mic permanent, alearg, sare, deschide i nchide uile, aga i trage
toate obiectele la care poate ajunge;
- urc treptele alternnd picioarele, sprijinindu-se cu o mn de balustrad;
- coboar scara cu ambele picioare pe aceeai treapt;
- poate merge pe triciclet;
- mnnc singur fr s se murdreasc;
- se ncal singur, ns de obicei i pune ghetuele invers (dreapta pe
piciorul stng i stnga pe cel drept);
- poate desena prin imitare o cruce; urmrete cu creionul conturul unui
ptrat.

37. Cifozele copilului definitie, clasificare, tratament kinetic (obiective,

mijloace, exercitii specifice)
Definitie- Cifozele sunt deviaii ale coloanei vertebrale n plan sagital, cu
convexitatea orientat posterior.
Clasificare- Dup mecanismul de producere, cifozele se clasific astfel:
cifoze funcionale cifoza habitual (sau insuficiena vertebral), cifoza
profesional (la elevii din colile profesionale), cifoza compensatorie (apare n
cazurile de torace nfundat, miopie); cifoze patologice cifoza congenital,
cifoza rahitic, spatele rotund, cifoza adolescenilor, cifoza traumatic, cifoza
din morbul lui Pott.
Tratament kinetic - obiective (crearea unui reflex corect de atitudine
corporala, tonifierea musculaturii posterioare a spatelui), mijloace (mobilizari
pasive, active, gimnastica corectiva, gimnastica respiratorie), exercitii (se
insista pe extensii ale coloanei vertebrale).

38. Cifoza congenitala si cifoza rahitica definitie, simptomatologie,

tratament recuperator si kinetic specific
Cifoza congenitala se produce prin anezie, se formeaza din interventia din
viata intrauterina sau prin microspondilie sau malformatii care se produc la
nivelul coastelor (coaste supranumerare). Este cifoza atipica, nereductibila si
nedureroasa la copilul mic, se face ortopedie (fixarea coloanei), se evita
lordoza compensatorie, se face tratament chirurgical si kinetoterapie pentru
tonifiere si prevenire
Cifoza rahitica datorita lipsei de vitamina D, nu se asimileaza calciu si
apare insuficienta musculara la nivelul spatelui. Apare la 7-8 luni, atunci se
observa. Localizarea e lombara, nedureroasa la sugari. Apar tulburari trofice
tegumentare la adolescenti duce la spate plan. Se dau medicamente
calciu injectabil si bai de soare, kinetoterapia respiratorie e utila si se evita
pozitia asezat.

39. Cifoza traumatica si cifoza din morbut Pott definitie, patogenie,

simptomatologie, forme clinice, tratament recuperator si kinetic specific
Cifoza traumatica se produce datorita caderii in picioare sau in sezut,
produce o infundare a platourilor vertebrale. In faza traumatica, durerea
coloanei si contractia paravertebralilor apare, apare si un intervat liber care
dureaza si 2 ani unde nu mai e durere. In stadiul 3, reapar dureri si se
evidentiaza cifoza. Apar parestezii. In stadiul 1 se pune gips, in stadiul 2 se
face kinetoterapie, in stadiul 3 se face interventie chirurgicala si
kinetoterapie postchirurgicala
Cifoza din morbul lui Pott (tuberculoza osoasa) - afecteaza coloana toracica
si lombara inferioara si 10% implica coloana cervicala. Apar transpiratii,
scadere in greutate, stare subfebrila, transpiratii nocturne, durere toracica si
lombara, apare masa tumorala la coloana vertebrala cu parestezii, tremor,
slabiciune a membrelor inferioare, pozitia intepenita si mers dificil. Se dau
medicamente antituberculozice, dureaza 9 luni, se face tratament strict
supravegheat, apoi se face ortopedie si kinetoterapie
40. Maladia Scheuermann si spatele rotund definitie, patogenie,
simptomatologie, forme clinice, tratament recuperator si kinetic specific
Cifoza adolescentei (maladia Scheuermann) - nucleii cresc din corpii
vertebrali care sunt neregulati astfel incat cartilajul se subtiaza, se fisureaza
si apar noduli intraspongiosi. Se produce tasarea corpilor vertebrali, se misca
spatiile intervertebrale T6 si T9 apar dureri de spate si membre inferioare.
Aspectul radiologic apare la nivelul corpilor vertebrali si au aspect de
carton imbibat in apa, se vad nodulii si spatiile intervertebrale inguste.
Evolutia e catre o cifoza fixa. Tratamentul e profilactic, kinetoterapie de
tonifierea musculaturii spatelui dar dupa ce a aparut cifoza, se pune un corset
Lionese (corset mare de sub omoplati, pana la bazin se fixeaza trunchiul si
se tine 2-3 luni). Se face kinetoterapie nesolicitand coloana, se fac exercitii
din decubit dorsal sau patrupedie, kinetoterapie respiratorie si inot
Spatele rotund e datorat de o laxitate capsulo-ligamentara si hipotonie
musculara cu caracter fanubial. Apare tardiv la 8-12 ani dupa pubertate. Are
o cifoza superioara si mijlocie cu torace care pare aplatizat si muschii
pectorali hipertrofici. Se poarta corset 2-3 luni si se face kinetoterapie
respiratorie, gimnastica generala si balneoterapie

41. Scoliozele idiopatice ale copilului definitie, clasificare,

simptomatologie, tratament recuperator si kinetic specific
Scoliozele idiopatice sunt mai frecvente la fete. Sediul cel mai frecvent este
la nivel toracal sau dorso-lombar. Torsiunea (rsucirea) corpurilor vertebrale
se produce precoce, uneori fiind exagerat de mare fa de mrimea curburii.
Evolueaz n pusee accentuate n perioade de cretere marcat ale copilului
(5-6 ani; 10-12 ani).
Scoliozele idiopatice sunt clasificate astfel: scolioza sugarului; scolioza
infantil (la copiii cu vrsta cuprins ntre 1-3 ani; are o singur curbur;
convexitatea curburii este spre stnga; valoarea maxim a curburii este la
nivel T9); scolioza juvenil (la copiii cu vrsta cuprins ntre 9-11 ani;
valoarea maxim a curburii este la nivel T6-T9); scolioza adolescenilor (la
copiii cu vrsta cuprins ntre 14-16 ani; cel mai frecvent curbura toracal
este cu convexitatea la dreapta; valoarea maxim a curburii este la nivelul
T4-T7; este mai frecvent la biei).
42. Scoliozele sugarului mecanism de producere, semne clinice, tratament
recuperator si kinetic specific
Apare la copiii cu prezentatie pelviana, adica prima parte cu care trebuie sa
iasa copilul la nastere e capul si ea se numeste prezentatie craniana flectata.
Daca vine cu fata, apar complicatii mari si se face cezariana. Prezentatia
pelvina, consta in faptul ca nou nascutul iese cu pelvisul si e o nastere
dificila. Modul feselor, modul genunchilor si modul picioarelor au un risc
crescut de scolioza.
O alta cauza e greutatea mica, normal e ca nou nascului sa aiba intre 3-3,5
kg. Copiii mari se nasc cu risc crescut de diabet. Nematuritatea iarasi
afecteaza copilul. Este bine sa se nasca intre 36-40 de saptamani.
Olegoamnos cantitate mica de lichid amniotic. Varsta inaintata a parintilor
e o alta cauza.
Mecanismele scoliozei sugarilor sunt:
o Tulburari de formare ale discurilor intervertebrale
o Tulburari de osificare encondrala
o Tulburari la nivelul tonusului musculare
Se va face examinarea clinica din decubit dorsal si ventral, pozitia atarnat cu
capul in jos.

Simptomatologie:
Apare frecvent la baieti, scolioza in C cu convexitatea spre stanga,
localizata intre T4 si L3, de partea concavitatii se observa o inclinatie
laterala a toracelui si a capului. De partea concavitatea, toracele e latit,
aplatizat si are hipotonie musculara, iar de partea convexitatii are o
gibozitate. Prezinta o asimetrie a centurilor, a pliurilor cutanate. La copiii cu
scolioza, pe partea convexitatii are o limitare a flexiei/extensiei, are o
inclinare laterala. Apare si capul turtit (plagicefalie), torticolis, asimetrie
faciala si limitarea miscarilor de abductie a articulatiei coxofemurale. Se
face examinarea radiologica si se repeta la 3 si 6 luni.
Evolutia scoliozei e buna si se poate redresa pana la 2 ani. Ca
tratament, e bun cel ortopedic, se pozitioneaza coloana intr-un corset
 noaptea. Se face si kinetoterapie care are ca obiective, tonifierea
musculaturii spatelui pentru a corecta pozitia vicioasa, sa intinda coloana, sa
tonifice musculatura centurilor si sa formeze o schema simetrica de
dezvoltare motrica.
Ca mijloace, se executa mobilizari pasive, miscari pe mingea
terapeutica, tarare, rostogolire, masaj, doarme pe un plan dur, doarme in
decubit ventral sau sa nu fie asezat cu concavitatea spre perete. Gimnastica
sa fie zilnia (3-10 minute). Se contraindica purtarea hamului si asezarea in
fund.

43. Lordoza copilului definitie, clasificare, tratament recuperator si

kinetic specific
Deviatia coloanei in plan sagital cu convexitatea anterior.
Clasificare:
o Lordoza functionala, habituala si compensatorie
o Lordoza patologica, congenitala si rahitica
Lordoza congenitala e data de o malformatie la L5 prin sacralizare sau S1
prin lombalizare.
Lordoza rahitica e dorso-lombara, se face tratament ortopedic (corset
lombar) si kinetoterapie prin tonifierea musculaturii abdominale si
paravertebralilor lombari, fesierii, patratul lombar. Se face terapie
chirurgicala in compresia medulara si o deformare spinala

44. Osteomielita copilului definitie, etiologie, patogenie, simptomatologie,

tratament general si recuperator specific
Definitie boala infectioasa a aparatului locomotor produsa de germeni
infectiosi (90% din cazuri e datorata de stafilococul auriu). E o afectare
specifica copilariei.
o Este frecventa intre 5-14 ani, la baieti si e localizata la nielul tibiei sau
femurului
Patologie:
 o Fracturi deschise unde infectia intra in acel mediu sau exista un focar
in organism
Simptomatologie:
o Debutul e zgomotos in plina stare de sanatate, apare febra mare (39-40
de grade), cefalee, varsaturi, puls tahicardic, stare generala alterata,
delir
o Apar si semne locale dupa cateva zile, o atitudine particulara a
segmentului afectat (zona nu se mai misca si apare dolor, calor, rubor,
tremos si impotenta functiolesa)
o Durerea e intensa intial, apoi colectia purulentna perforeaza periostul
si se mai atenueaza, dar apare adenopatia regionala
o Daca se aduna mult puroi, se fisturizeaza si iese prin piele
o Examenul radiologic semnele radiologice apar dupa 14 zile dupa
debut, sunt discrete la inceput
Semne radiologice:
o Osteoporoza metafizei osoase
o Osificarea periostului
o Zone de distructie osoasa (gauri)
o Scleroza osoasa care duce la dispersarea canalului medular al osului
Forme clinice:
o Forme acute sau supraacute
o Forme cronice, care se cronicizeaza in faza acuta si produce abces
osos
Osteomielita, forme particulare:
o Osteomielita toxica stare generala alterata, dar cu fenomene locale
mai discrete
o Osteomielita septica febra mare, delir, convulsii
o Osteomielita de tip subacut forma mai blanda de evolutie
o Osteomielita sugarului e data de stafilococ sau streptococ
o Osteomielita cronica apare colectia putulenta in os si se mentine
timp indelungat
 Evolutia osteomielitei apare faza acuta grava, apoi se cronicizeaza, faza
cronica dureaza pana la ani. Cele acute sunt mai putin grave, dar apare
abcesul osos
Tratament:
o Tratament medicamentos antibiotice bactericide
o Tratament chirurgical pentru a alina sechelele din os
o Tratament ortopedic imobilizarea in atela gipsata
o Kinetoterapie contractii izometrice, mobilizarea articulatiilor vecine,
tonifierea musculaturii, mers

45. Reumatismul articular acut la copil definitie, patogenie,

simptomatologie, tratament kinetic general si local
E o afectiune acuta infectioasa data de un streptococul beta hemolitic, care
"linge articulatia si musca inima". RAA este o afectiune acuta a tesutului
conjuctiv cu manifestari sistematice si atinge articulatia si cordul si e
secundara unei infectii respiratorii. La copiii cu amigdalite, apare angina
streptococica.
De obicei, cam dupa 1-3 saptamani apare RAA sau o afectiune virala, iar
cele mai frecvente cazuri apar dupa 5 ani si pana la pubertate (14-15 ani).
Semnele sunt cele ale inflamatiei clasice: calor, dolor, rubor, tumor si
impotenta functiolesa. Inflamatia e la nivelul sinovialei, iar afectarea
articulatiilor mari ale copilului, are un caracter migrator.
Ca si simptome, exista manifestari majore si minore.
o Manifestari majore
Artrita, este o afectare a articulatiilor mari si are caracter
migrator. Sunt prezenti toti parametrii inflamatori. Apar dureri ale
musculaturii flexoare a articulatiei respective.
Afectarea cardiaca e si ea prezenta, apar sufluri cardiace,
cardiomegalie, fenomene de insuficienta cardiaca congestiva
(fatigabilitate, dispnee), edeme ale membrelor inferioare si staza
hematica. Formele clinice de cardita sunt: pericardita, miocardita,
endocardita si pancardita. Tratamentul eficient este cel cu penicilina.
 Semnul major este coreea Hungtington si este un semne neurologic
(tulburare a sistemului extrapiramidal) - duce la miscari involuntare
(exemplu, boala Parkinson). Copilul se misca dezbinat, slabiciune
musculara si grimase faciale. Apare si slabiciunea emotionala. Ca si
semne se pot enumera, eritem marginat, eruptii pe piele (la nivelul
trunchiului, pata sau macula). Eritemul nu mananca, dispare in timpul
aplicarii de calsura.

o Manifestari minore
Febra 38-39-40 de grade, artralgii, prezenta unui episod identic in
antecedentele copilului. In evolutie, boala are o perioada acuta care
dureaza pana la 6 luni (daca exista cardita), si apare puseele
reumatismale. Daca infectia nu s-a tratat, semnele vor reveni mereu.

Cum se gaseste streptococul?

Prin exudat nazal sau faringian. Analiza testul ASLO
(valoarea normala e intre 0-200 de unitati internationale).

La nivelul articulatiei, fenomenul infectios dispare, ramane grava afectarea

cardiaca si renala. La nivelul muschilor, ramane o hipotonie musculara. La
nivelul cordului, raman valvulopatiile (apare stenoza si insuficienta
pulmonara si aortica).

Prognostic
Boala are potential sever, profilaxia si tratamentul e curativ si se face
cu penicilina in V si G moldaminul. Educatia medicala e importanta
(parintii trebuie sa cunoasca evolutia bolii).
Kinetoterapia in perioada de inflamatie acuta se face repaus la pat.
In forma fara cardita, copilul sta in pat 1-2 saptamani. In forma cu cardita,
copilul sta mai mult de 10 saptamani. Se aplica unguente antiinflamatoare
locale (deasupra articultiei si se administreaza un masaj superficial). Daca
inflamatia trece, se incep mobilizarile analitice (6 saptamani, fara cardita si 6
 luni, cu cardita). Kinetoterapia generala gimnastica respiratorie, exercitii
fizice generale, mers usor si participarea la competitii sportive fara aspect de
intrecere.

46. Rahitismul carential comun definitie, patogenie, simptomatologie,

tratament specific si recuperator si kinetic
Se mai numeste si rahitism carential comun (carenta de calciu si vitamina D) si e o
boala metabolica caracteristica copilariei, ce apare in perioada de crestere rapida,
determinata de hipovitaminoza D care modifica metabolismul fosfocalcic, iar ca
rezultat apare o afectare a mineralizarii formale a osului (osteoporoza copilului).
Etiologie
Varsta, apare in perioada de crestere rapida (3-6 luni) sau la un an jumate-2,
si intre 3-5 ani. Apare la prematuri. De la 5 luni jumate-6 luni, fatul e valid sau se
numeste avort valabil.
Ritmul de insorire si anotimpul rece, zona temperata, poluarea, au si ele un
rol important.
Hiperpigmentatia exista risc mare de rahitism
Excesul de fainoase e periculos.
Tramantul cu corticoizi, afecteaza.
Tratamentul cu antiepileptice, afecteaza si el.
Sunt afectati si copiii cu insuficienta renala simpla.
Din punct de vedere clinic, avem semne care se vad la sugar si adult. Craniul
are fruntea olimpiana (mare, bombata), oasele parietale sunt aplatizate
(plagicelafie) fontanele, la 3-4 luni trebuie sa se inchida, iar la copilul rahitic
sunt deschise). Cranio-tabes se inmoaie oasele parientale si occipitale.
Toracele e infundat si proeminent, apar mataniile costale, santul submamar
Heriston e prezent, apare toracele in palnie (baza evazata a toracelui),
deformarea claviculelor (fracturi spontane ale coastelor).
Membrele picioarele in paranteza, tibia in iatagan e specifica, apare genum
valgum, varum sau recurvatum. Cifoza dorsala si lombara e prezenta. Apare
turtirea bazinului, coxa vara. Copilul ramane mic (nanism rahitic). Dintii
apar in mod normal la 6 luni, la copilul rahitic, apar tarziu.
Semne musculor-ligamentare:
o Hipotonie musculara cu retard in achizitii neuro-musculare
o Abdomen mare, hipoton
o Laxitate articulara (picior de balerin)

Din punct de vedere al sistemului nervos, apare hiperexcitabilitatea

neuromusculara semnul Cwostek (cu gura intredeschisa se percuta obrazul,
se misca orbicularul buzelor).
Daca hipocalcemia e foarte grava apare stridor laringian (sunet ascutit), se
produce bronhospasm (dispnee). Apare o contractie a musculaturii fete si
apare si botul de peste. La nivelul abdomenului apare o falsa aparare a
musculaturii si chiar convulsii. Cauzele generale ale convulsiilor sunt
epilepsia si febra.
Ca si semne apare transpiratia la nivelul capului si face frecvent infectii.
Apare o falsa hematosplenomegalie.

Proba terapeutica administrarea a 600.000 - 1 milion de unitati

internationale in 3-4 saptamani a vitaminei D, duce la ameliorarea semnelor.
Profilaxia rahitica:
o Inainte de nastere, profilaxia mamei consta in expunerea la soare
o Alimentatia echilibrata si 1200 mg de calciu pe zi
o Are nevoie de vitamina D (500 de unit internat vara si 1000 iarna)
o Nu se administreaza doze mai mari de 200.000 de unit internat pe zi
(copilul se naste cu stenoza aortica)
Profilaxia postnatala:
o Alimentatia naturala 6 luni si echilibrata
o Formele de lapte cu calciu si fier, si nu e indicat laptele de vaca
o Diversificarea alimentatiei e importanta la 5-6 luni,
o Evitarea fainoaselor in exces
o Expunerea sugarului la aer
 Doza de profilactice de vitamina D, se da in 2 variante:
o Zilnic 500 unit internat de la nou nascut la 18 ani
o 1000-1500 unit internat pe zi timp de o luna, apoi revine la normal
In cazurile particulare, la sugarii prematuri, mici in anotimpurile reci, la
sugarii cu imbolnarivi frecvente, in medii poluate, sugarii din case de copii,
peste 18 luni si pana la 14 ani, doza e de 400-500 de unit internat, dar
administrate in lunile cu R.

Sa nu se uite doza, e buna doza zilnica, nu exista pericol de intoxicatie.

Daca medicul nu se intelege cu parintii, se administreaza in var stoss, adica
se administreaza injectabil, o fiola de 200.000 de unit internat la 2, 4, 6, 12 si
16 luni. Dupa 16 luni se fac 400.000 - 600.000 pe an, intre 7-14 ani.

Se pun atele si gips daca sunt malformatii mari, se apeleaza la tratament

chirurgial dupa 5 ani si daca deformarile nu s-au corectat, se apeleaza la
ortoped.
Kinetoterapia in perioada acuta (florida) e contraindicata. E contraindicata
pozitia asezat, ortostatism, mers sau mers in 4 labe. Exercitiile de tonifiere
musculara sunt necesare, gimnastica respiratorie si cura ediomaligna

Calciul se ia din lactate si iaurturi. Calciu ca si profilaxie 500 mg pe zi de

calciu lactic, 5 ml/fiola cu concentratie de 10% calciu gluconic.
Curativ, pentru rahitici, 50-80 mg de calciu pe zi, timp de 3-4 saptamani sau
6-8 saptamani in cazurile grave

47. Paralizia obstetricala a plexului brahial definitie, patogenie,

simptomatologie, tratament general si recuperator
Definitie afectarea totala sau partiala a plexului brahial produsa in timpul
nasterii.
 Etiologie:
o Tractiune puternica in timpul travaliului (aplicata de forceps sau o
compresiune in fosa supraclaviculara)
Simptomatologie:
o Din primele zile de dupa nastere, membrul superior afectat e absolut
inert, e mai rece si e palid (hematom in fosa supraclaviculara)
o In cateva luni se instaleaza si o pozitie vicioasa a membrului superior
afectat, bratul e in rotatie interna si adductie, nu mai realizeaza
abductia si se produce si paralizia muschilor mainii
o In evolutie, daca a fost doar o elongatie a radacinii de plex brahial,
leziunea poate mai recuperata
o In leziunile grave cu afectare totala, leziunile sunt definitive si se
produce si o retractie capsulo-ligamentara in articulatia scapulo-
humerala de partea respectiva
Tratament:
o Tratament medicamentos vitaminele B1,B6,B12
o Tratament ortopedic se face o postura pe atela gipsata
o Kinetoterapie mobilizari pasive, active, masaj, electroterapie,
gimnastica corectica
o Tratament chirurgical se sutureaza radacina si se face pana la 1 an

48. Modificari ale aparatului locomotor la copil, aparute in cadrul altor

afectiuni (poliomielita) - definitie, patogenie, semne clinice, tratament
recuperator si kinetic specific
E o infectie la nivelul articulatiilor si muschilor, e data de un virus
poliomielitic. In 2002, organizatia mondiala a sanatatii (OMS), spunea ca
exista 53 de tari in UE care erau POLIOFREE.
Situatia e ca au reaparut si sunt cazuri in Siria, Sudan si Ucraina.
Ca si definitie poliomielita e o boala infectioasa acuta contagioasa
produsa de virusul poliomielitic caracterizat de manifestari clinice pe toate
sistemele (respirator, digestiv si neurologic).
 Exista si forme paralitice cu afectarea maduvei spinarii, forme
encefalice care afecteaza creierul si au evolutie spre sechele grave sau deces.
Transmiterea poliomielitei e de la om la om si nu de la animal la om.
Caile de transmitere;
Aer picaturi fecale
Fecal-orale materiale fecale ale bolnavului, maini murdare
Obiecte contaminate
Prin alimente contaminate (apa, lapte, fructe, oua)
Un bolnav de poliomielita, ramane contagios 8 saptamani, iar
poliomielita se ia prin contact direct
Un caz de paralizie, declanseaza o epidemie.
Aspecte poliomielita:
o Daca un copil e infectat cu virusul, el patrunde prin gura si se dezvolta
in intestin, iar din intestin ajunge in fecale. Raspandirea e rapida si se
produc epidemii.
o Un numar de copii e insuficient imunizati, iar virusul gaseste ocazia sa
infecteze acesti copii si produce boala
Tablou clinic:
o Lipsa vaccinului e cauza
o Afecteaza SNC paralizie flasca
o 90% din persoanele infectate nu au simptomatologie la inceput, sau e
foarte usoara si boala nu e recunoscuta la timp
o Ea actioneaza in etape:
i. Perioada de intubatie 1-2 saptamani si apar dureri musculare
ii. Perioada pseudogripala 2-4 zile si apare febra, dureri in gat,
dureri musculare, dureri abdominale, varsaturi, cefalee,
somnolenta, dureri ale membrelor
iii. Apare boala majore febra mare care ne numeste febra in
cocoasa, pentru ca e fluctuanta, apar fenomene neurologice
grave, dureri ale membrelor inferioare, parestezii, paralizie
flasca, apare insuficienta respiratorie, dificultate la inghitire si
vorbire
 iv. Stadiul paralitic sindromul meningean, apare sindromul
bulbal, tulburari ventilatorii, paralizie flasca generalizata de
hipotonie marcanta
v. Perioada de retrogradare a paraliziei (cateva luni sau chiar 1
an), raman sechele definitive neuromotorii
vi. Sechelele paralizia definitiva cu tetraplegie si atrofii
musculare foarte intense

Factori de risc ai paraliziei:

o Deficit imunitar
o Sarcina
o Indepartarea amigdalelor
o Efortul fizic intens si in mediul cald si umed
o Alimentatie deficitara
o Surse de apa nepotabila

Cum se trateaza ?
o Tratament profilactic
Imunizare, vaccinare si prevenirea bolii
o Tratament curativ
Chirurgical in faza sechelelor, tratament de corectare a pozitiilor
vicioase ale membrelor
Ortopedic in perioada acuta, imobilizarea in atele pentru prevenirea
retractiilor tendinoase, atrofii musculare, atelele se pun in pozitii
functionale. In perioada sechelelor, se pun incaltari ortopedice sau
orteze
o Tratament recuperator
Obiectivele kinetoterapiei:
vii. Corectarea pozitiilor vicioase
viii. Asuplizarea articulatiilor
ix. Tonifierea musculaturii
 x. Reeducarea respiratorie
xi. Reeducarea mersului
xii. Intensitate moderata a efortului fizic
Mijloacele utilizate:
xiii. Mobilizari pasive, active
xiv. Gimnastica respiratorie
xv. Masaj
xvi. Stretching
xvii. Hidrokinetoterapie
xviii. Electroterapie

49. Artrita reumatoida juvenila definitie, patogenie, simptomatologie,

forme clinice, tratament recuperator si kinetic specific
Este asemanatoare cu poliartrita reumatoida. E o boala autoimuna, cauza
fiind necunoscuta. Afecteaza copii sub 16 ani sau intre 2-6 ani. Din 1000 de
copii, 1 din ei au ARJ.
Patogenie apare o reactie inflamatorie a sinovialei si este un raspuns al
organismului la o infectie cu un agent necunoscut, apoi urmeaza leziunile
proliferative la nivelul sinoviei, si distruge cartilajul articular.
Simptomatologie sinovita cronica a articulatiei, manifestari extraarticulare
Cum arata articulatia ?
Articulatia e tumefiata si deviata prin inflamatia intregului spatiu
articular. Raman semnele de limitare ale miscarilor in articulatie. Apare
redoare articulare matinala se amelioreaza daca copilul e asezat inainte de
a sta in ortostatism sau la aplicatii calde. Copilul cu tulburari de crestere au o
stare generala alterata si au si afectari cardiovasculare.

Forme de ARJ:
o Sistematica cea mai grava forma, afecteaza si baieti si fete,
debuteaza cu febra mare, are ficat si splina mare si afecteaza cordul
(pericardita)
 o Poliarticulara sunt afectate dintr-o data 5 articulatii mari si mici si
afectarea e simetrica
o Pauciarticulara sunt afectate 2-3 articulatii, afectarea frecventa e la
genunchi, glezna si cot.
Soldul nu e afectat la aceasta varsta, insa la copilul de 16 ani el poate fi
afectat.
Articulatiile mici sunt prinse simetric si in evolutie, vor exista contracturi.

Tratament
Corticoterapie, imunosupresoare, jocul si scoala.
In gradul 1 de boala copilul se imbraca, merge, se joaca si merge la
scoala singur
In gradul 2 de boala face toate lucrurile de autoingrijire
In gradul 3 de boala se autoingrijeste
In gradul 4 de boala nu face nimic, e dependent de adult
Se administreaza antiinflamatoare nesteroidiene si daca s-au instalat
deformari, se pun orteze sau in cel mai rau caz, se intervine chirurgical. Ca si
kinetoterapie posturari corective, caldura locala

50. Spondilita ankilopoetica la copii definitie, patogenie, simptomatologie,

forme clinice, tratament recuperator si kinetic specific
Spondilita anchilozant este o form de reumatism cronic de tip inflamator,
cu evoluie progresiv invalidant.
Inciden: apare la sfritul pubertii. Este mai frecvent la biei.
Etiologia este necunoscut, probabil multifactorial. S-au descris, ns, i
cazuri rare cu caracter ereditar.
Simptomatologie:
Leziunea principal este localizat la nivelul coloanei vertebrale, cu debut
lombar cnd se produc distrugeri ale cartilajelor intervertebrale, corpurile
 vertebrale unindu-se ntre ele; ulterior leziunile avanseaz, fiind prinse
centura pelvian i cea scapular.
- Debutul este cu astenie, scdere n greutate, subfebrilitate, dureri
lombosacrale neinfluenate de repaus.
- Ulterior se instaleaz redoarea rahidian care cedeaz n timpul activitii
zilnice.
- Progresiv, coloana vertebral devine rigid i i modific curburile
fixndu-se n flexie.
- Apar anchiloze la nivel scapulohumeral, coxofemural, genunchi, picioare,
cot, mini.
- Copilul are o atitudine caracteristic umil: coloana este cifozat, iar
oldurile i genunchii sunt n uoar flexie.
- Toracele este fix (imobil), declannd apariia unei insuficiene cardio-
respiratorii.
Tratament:
Tratament medicamentos: antiinflamator.
Kinetoterapie:
Reprezint baza tratamentului.
- Fiecare edin trebuie nceput i ncheiat cu masaj.
- Gimnastic corectiv.
- Gimnastic respiratorie, pentru modificarea tipului de respiraie toracic n
respiraie abdominal.
- Balneoterapie.
Educaie sanitar: instruirea bolnavului asupra regulilor de via care
s-i permit o independen socio-profesional ct mai mare.

51. Tuberculoza osteoarticulara la copii definitie, patogenie,

simptomatologie, forme clinice, tratament recuperator si kinetic specific
 Tuberculoza osteoarticular este una din cele mai frecvente localizri ale
tuberculozei (TBC).
Etiologie: tuberculoza osteoarticular este produs de bacilul Koch de tip
uman sau de tip bovin.
Calea de ptrundere a bacilului Koch este aerian sau digestiv (consum de
lapte nefiert de la o vac cu tuberculoz).
Evoluie: dac boala este depistat la timp i este tratat corect, se poate
obine vindecarea dup o perioad de 2-3 ani. Exist trei perioade evolutive: de
debut, de stare i de refacere (de vindecare). Fiecare perioad dureaz, n medie,
aproximativ 6 luni.
Simptomatologie:
n perioada de debut:
- Semne generale: paliditate; astenie; inapeten; curb ponderal
descendent; stare de subfebrilitate; transpiraii nocturne.
- Semne locale: dureri moderate, care se accentueaz la efort i dispar n
repaus; hipotonie muscular; tumefiere articular; micrile n articulaie
sunt limitate.
- Examenul radiologic evideniaz: decalcifiere general a regiunii;
ngustarea spaiului articular.
n perioada de stare:
- Semne generale: accentuarea celor din perioada anterioar.
- Semne locale: dureri permanente, foarte puternice, care l oblig pe copil la
repaus continuu; micrile sunt foarte mult limitate; poziii vicioase ale
segmentului afectat (datorit contracturii musculare reflexe). n aceast
perioad apar abcesele reci, care pot fistuliza.
- Examenul radiologic evideniaz: distrucii importante ale epifizei;
suprafeele articulare i pierd conturul; spaiul articular dispare. Se pot
asocia fracturi sau luxaii.
n perioada de refacere:
- Semne generale: revine apetitul; curba ponderal devine ascendent.
- Semne locale: durerile scad n intensitate; dispare contractura muscular;
dispar abcesele reci i fistulele. Atitudinea vicioas datorat distruciilor
osoase rmne nemodificat.
- Examenul radiologic evideniaz recalcifierea zonei afectate; apariia
anchilozei osoase.
Tratament
Tratament igieno-dietetic: repaus articular obligatoriu; alimentaie
corect, bogat n proteine i vitamine.
Tratament medicamentos: specific (antituberculostatice); nespecific
(medicamente cu efect fortificant).
Tratament ortopedic: pentru punerea n repaus a articulaiei afectate se
recomand imobilizare n aparat gipsat a segmentului de membru sau
a coloanei vertebrale, imobilizare pe pat tare, imobilizare n aparat
ortopedic (din piele i bare metalice, sau din materiale plastice);
pentru corectarea poziiilor vicioase se recomand extensii cu benzi
adezive.
Tratament chirurgical: se recomand atunci cnd abcesele reci pot fi
puncionate sau extirpate n totalitate; cnd focarul infecios poate fi
chiuretat; pentru corectarea poziiilor vicioase; n cazurile n care nu
se poate obine recuperarea funciei articulare se intervine chirurgical
pentru a produce anchiloza articulaiei respective (artrodez).
Climatoterapie: expunere la aer i soare, n climat de es sau subalpin;
talazoterapie (cura de mare) (aceasta din urm este contraindicat la
bolnavii cu afectare pleuropulmonar i la pacienii n stadiul de
bacilemie).
Kinetoterapie:
- Kinetoterapie preoperatorie i postoperatorie specific n cazurile n care
se recomand intervenia chirurgical.
- Kinetoterapie de recuperare efectiv (niciodat n perioada acut): creterea
tonusului muscular; redresarea poziiilor vicioase.