Material realizat de :

ed. Miuta Ionescu

Gradinita cu program prelungit nr. 3 , Braila
 Gandirea critica este tipul de gandire care se structureaza
pe baza unei evaluari a premizelor si dovezilor si care formuleaza
concluzii cat mai obiective luand in consideratie toti factorii
pertinenti si utilizand toate procedeele logice valide. Este
asemanator cititului, scrisului, vorbitului si ascultatului. Este un
proces activ coordonat, complex care presupune ca te gandesti la
ceva in mod autentic.
Gandirea critica apare cand nu exista mentalitatea unicul
raspuns corect.
Ea nu este ceva ce se poate preda in afara unui context.
Gandirea critica nu se desprinde mai bine cand este separata de
contextul general al programei scolare sau al vietii cotidiene.
Cercetarile recente in domeniul invatarii si gandirii critice
demonstreaza ca predarea deprinderilor in mod izolat, pe de o
parte si memorarea cunostintelor pe de alta parte, diminueaza
gandirea critica. Predarea gandirii critice nu este o sarcina simpla si
nici una care se realizeaza intr-o anumita lectie si apoi se uita.
Nu exista o lista de pasi care trebuie urmati pentru a ajunge la
gandirea critica. Exista insa un set de conditii care trebuie
indeplinite de fiecare lectie si care sunt esentiale pentru
promovarea gandirii critice si anume:
1. gasirea timpului necesar si crearea conditiilor pentru
experientele de gandire critica;
2
 2. lasarea elevilor sa speculeze;
3. promovarea diversitatii de idei si pareri;
4. implicarea activa in procesul de invatare;
5. respectul fata de gandirea altuia;
6.valoarea ideilor critice;
Pentru a ajunge sa gandeasca critic elevii trebuie:
sa-si dezvolte increderea in fortele proprii si sa inteleaga
valoarea propriilor idei si opinii;
sa se implice activ in procesul de invatare;
sa asculte cu respect opiniile diferite;
sa fie pregatiti pentru a formula si demonta judecati.
Responsabilitatea pentru invatare si pentru angajarea in gandirea
critica revine in ultima instanta elevului. Atmosfera in clasa trebuie sa le
permita elevilor sa gandeasca critic dar ei sunt cei care trebuie sa
actioneze. Exista un numar de atribute si comportamente pe care le
manifesta cei ce gandesc critic si pe care ar trebui sa le incurajam si sa
le promovam in clasa. Acestea sunt:
increderea
implicarea active
impartasirea ideilor
ascultarea
Un instrument puternic pentru descurajarea gandirii critice il
constituie modul de interogare folosit de catre profesor. Felul
intrebarilor puse de profesor determina atmosfera din clasa.
Gandirea critica se dezvolta atunci cand profesorul, educatorul,
parintele ii incurajeaza pe copii sa puna cat mai multe intrebari.

3
 Adesea ei nu reusesc sa-si activeze cunostintele anterioare motiv
pentru care le vine greu sa reflecteze la informatiile noi si sa le patrunda
sensul. Nereusind sa activeze cunostintele anterioare copiii pot ramane
cu idei confuze si chiar contradictorii. Elevilor trebuie sa li se dea timp
pentru a activa cunostintele anterioare si a-si reconstrui schemele.
Predarea care are ca scop dezvoltarea gandirii si implica atat procese
cognitive cat si metacognitive. Cele cognitive se refera la faptul ca elevii
trebuie sa se gandeasca la continut adica la idei si sensuri, la informatii
si cunostinte. Cele metacognitive se refera la faptul ca ei trebuie sa se
gandeasca si la gandirea lor.
Ganditorii critici se intreaba:
Ce cred eu despre asta?
Cum se potriveste aceasta informatie cu ceea ce stiu
eu?
Ce anume pot face in alt fel acum cand detin aceasta
informatie?
Cum sunt afectate convingerile mele de aceste idei?
Ganditorii critici sunt mai putin susceptibili de a fi
manipulati si mai siguri pe convingerile lor.
Intamplarea nu ajuta decat o minte pregatita spunea
Pasteur caci o minte nepregatita nu vede mana pe care o
intinde intamplareacompleteaza Flaming.
Aceste intamplari presupun inteligenta, imaginatie, dorinta de a sti,
spirit creator, flexibilitate, perseverenta. Cei care invata trebuie ajutati
sa-si afirme propriile identitati individuale sau de grup si in acelasi timp
sa respecte si sa aprecieze identitatea altora.

4
 De ce este nevoie de o gandire critica?
Pentru ca noi, educatorii, urmarim sa formam oameni cu putere de
decizie, oameni cu simtul raspunderii, oameni cu idei proprii, oameni in
adevaratul sens al cuvantului. Gandirea critica ii invata pe copii sa emita
si sa sustina propriile idei. Satisfactia noastra, a oamenilor de la catedra,
nu consta in a vedea ca elevul/copilul a reprodus lectia citita, poezia,
comentariul dictat ci in a-i pune-n evidenta talentul de a-si realiza
propria compunere, propriul punct de vedere. Copilul nu trebuie sa fie o
masina de memorat ci trebuie sa fie creator. Avem obligatia de a asigura
atmosfera propice declansarii valului de idei personale, de a le da
copiilor senzatia ca ei sunt adevaratii descoperitori ai noului ( desi este
vorba de o redescoperire). Solutiile problemelor supuse rezolvarii
presupun colaborare si cooperare. Toti copiii, indiferent de dezvoltarea
intelectuala sau de varsta pot contribui la elucidarea situatiei
necunoscute, spunandu-si parerile. Ei trebuie invatati sa aculte si sa
astepte. Numai astfel invatarea va fi eficienta realizandu-se obiectivele
propuse. Iata de ce se pune atata accent pe lucrul in echipa. Noua
orientare a invatamantului romanesc urmareste dezvoltarea gandirii
critice a copiilor, prin folosirea metodelor si tehnicilor activ
participative noi si anume:
brainstorming
metoda mozaic
tehnica ciorchinelui
metoda sinelg
cubul
cvintetul
masa rotunda

5
 patru colturi
stad (metoda invatarii pe grupuri mici)
caruselul
interviu de grup
harta conceptuala
tehnica 6/3/5/
metoda R.A.I. ( raspunde, arunca, interogheaza)
Metodele si tehnicile interactive se pot aplica in timpul predarii,
invatarii, fixarii, sistematizarii si verificarii cunostintelor. O parte din ele
rezova problemele prin stimularea creativitatii sau ajuta la cercetarea in
grup.
Cadrul de predare invatare poate fi aplicat sistematic la diferite
materii si clase in care elevii pot adauga la cunostintele acumulate
informatii noi. Pentru aceasta e nevoie de un demers didactic adecvat
care consta in parcurgerea a trei etape aflate in interdependenta:
evocarea, realizarea sensului si reflectia.
Etapa de evocare face apel la propriile cunostinte la care
urmeaza sa se adauge altele noi. Aceasta este esential dat
fiind faptul ca procesul de invatare este un proces de
conectare a noului cu ceea ce deja este cunoscut.
Intelegerea lucrurilor noi se fundamenteaza pe cunostintele
si convingerile anterioare. Informatiile prezentate fara
context sau cele pe care elevii nu le pot corela cu altele
deja cunoscute sunt mai degraba expuse uitarii. Aspectul
esential al etapei de evocare consta in stabilirea scopului
pentru explorarea subiectului. Exemplu: cel stabilit de
educator sau de text si cel stabilit de elev pentru sine care
6
 de fapt este mai puternic decat cel care este impus de
surse externe. In aceasta etapa se folosesc metode ca:
brainstorming, tehnica ciorchinelui, ganditi/lucrati in
perechi, discutia de grup, stiu/vreau sa stiu/am invatat etc.
Realizarea sensului prin care elevii/copiii iau contact cu
noile continuturi prin intermediul lecturii, prelegerii sau a
altor metode asigurand in schemele lor de gandire
intelegerea sensului noilor informatii si semnificatia
acestora. Elevii/copiii care asculta explicatiile educatorului
pun intrebari acolo unde nu inteleg cerand lamuriri ulterior.
Aceasta este faza in care copiii construiesc punti intre
cunoscut si nou pentru a ajunge la o noua intelegere. Este
etapa intrebarilor educator-elev, elev-educator, elev-elev.
Metodele folosite in aceasta etapa sunt : jurnalul dublu,
predarea reciproca, metoda Jigsaw(mozaicul), tehnica
Sinelg, etc.
Etapa Reflectiei in care elevii/copiii isi consolideaza noile
cunostinte dand posibilitatea sa-si exprime in propriile
cuvinte ideile si informatiile intalnite. Ne amintim mai bine
ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte. In
aceasta etapa se pot face schimburi de idei intre copii
descoperind o varietate de modele de gandire.
Aceasta etapa ii ajuta pe copii sa patrunda in esenta faptelor
si ne da o imagine clara asupra reusitei totale, partiale sau a
esecului activitatii desfasurate in clasa. In aceasta etapa se
pot aplica strategii cum ar fi: discutia in perechi, discutia in
grup, tabelul Sinelg, linia valorilor, metoda cubului, turul
galeriei, eseul de 5 minute, etc.
7
 Noua modalitate de desfasurare a activitatii didactice asigura o mai
buna corelare gandire-invatare iar pe noi ne pune in situatia de a
reflecta asupra raspunsului la intrebarea cum predam?
Lucrul pe grupe sau in perechi activizand toti copiii, dezvolta
spiritul de echipa. De nenumarate ori ei comenteaza intre ei. Sarcinile
trebuiesc impartite astfel ca acestea sa conduca la rezolvarea
problemelor si obtinerea rezultatelor asteptate. Ideile lor sunt ingenioase
manifestand profunzime in analiza materialului dar si spontaneitate si
naivitate in dorinta lor de a gasi explicatii pentru toate fenomenele ce
apar in jurul lor. De multe ori creativitatea copiilor o poate depasi pe a
noastra. Puterea lor de a surprinde esentialul este mare. Plasarea
copiilor in centrul activitatii inpune ca acestia sa posede un numar de
deprinderi de comunicare (capacitatea de a se exprima oral, de a
asculta, de a citi, de a scrie, de a observa) deprinderi afective
(capacitatea de a recunoaste si de a intelege reactii emotionale si
relatiile dintre acestea, capacitatea de actiune si cunoastere).
Motivarea gandirii critice in educatie are urmatorii termini:
gandirea critica este necesara pentru dezvoltarea
independentei de gandire a copilului la maturitate;
idealul respectului fata de celalalt reclama respectful fata
de dreptul copilului de a intreba, de a cauta motive,
explicatii si justificari;
gandirea critica este esentiala rationamentelor inteligente
necesare intr-o societate democratica;
gandirea critica impulsioneaza activitatea unui numar de
dispozitii, atitudini si deprinderi;
Gandirea critica presupune diferentiere. A gandi critic inseamna sa
emiti judecati proprii, sa accepti parerile altora, sa privesti cu simtul
8
raspunderii greselile tale si sa le poti corecta, sa le primesti ajutorul
altora si sa poti oferi celor care au nevoie de el.
Capacitatea de a gandi critic se dobandeste in timp, permitand
copiilor sa se manifeste spontan, fara ingradire, ori de cate ori exista o
situatie de invatare. Ei nu trebuie sa se simta stincheri, sa le fie teama
de reactia celor din jur fata de parerile lor, sa aiba incredere in puterea
lor de analiza, de reflectie.
Sa fim deci alaturi de cel care creste si invata, sa-l ajutam sa
gaseasca argumente suficiente si bune pentru fiecare hotarare pe care
trebuie sa o ia. Sa nu uitam ca drumul personalitatii noastre, ca dascal,
este drumul parcurs alaturi de copilul care ne-a fost incredintat spre
formare.
A creste inseamna a avea radacinile in intuneric si a te
ridica spre lumina.
Suna extraordinar de frumos. Educatoarea trebuie sa-si insuseasca
abilitatile necesare promovarii in munca cu copiii a acelor tehnici de
invatare care au ca rezultanta dezvoltarea gandirii critice si gandirii
creatoare ( fete ale aceleasi medalii dupa cum spune Moore). Tehnicile
de invatare se aplica pas cu pas cu sarcini simple pentru ca prescolarii
sa se obisnuiasca sa invete ce inseamna si cu ce se aplica.
Pedagogia moderna nu cauta sa impuna nici un retetar rigid,
dimpotriva considera ca flexibilitatea metodelor, initiativa si
originalitatea individuala sau colectiva sunt un pilon de reinoire si
imbunatatire a conditiilor de munca in institutiile scolare.
Fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina
excesiva, indiferenta etc aduc mari prejudicii efortului actual de
ridicare a invatamantului pe noi trepte.

9
 Structurile autoritare intr-un grup sau piedicile impotriva
comunicarii pot limita participarea activa a anumitor membri la o
actiune coordonata. Invatamantul modern preconizeaza o metodologie
axata pe actiune promovand metode interactive care sa solicite
mecanismele gandirii, ale inteligentei, imaginatiei si creativitatii.

Sa gandim critic pentru a conduce la formarea unor cetateni

veritabili pentru o societate deschisa !

STRATEGIE DE INVATARE PRIN COOPERARE

STRATEGIA: AMESTECA SI POTRIVESTE

METODA: GANDITI /LUCRATI/ IN PERECHI.
OBIECTIVE de INSTRUIRE :
- sa potriveasca desenul cu sunetul literei cu care incepe cuvantul
reprezentat in desen.
10
OBIECTIVE OPERATIONALE:
_ sa se amestece
- sa se aseze in perechi
- sa potriveasca litera cu sunetul de inceput al denumirii unui desen
- sa schimbe cartonase intre ei
MATERIALE DIDACTICE:
- cartonase cu desene a caror reprezentare incep cu anumite litere
- cartonase cu litere corespondente
ORGANIZARE: participa intreaga clasa
PASI:
- se impart cartonasele , un cartonas pentru fiecare persoana
- jumatate din clasa va avea cartonase cu litere si cealalta jumatate
cartonase cu desene
- copiii se plimba prin clasa schimband intre ei cartonase
- educatoarea spune: INGHEATA
- copiii inceteaza sa mai schimbe cartonase si se uita la cartonasul
care le-a ramas in mana
- copiii se misca inspre partenerii lor astfel incat desenul si litera sa
devina parteneri
- partenerii ies din spatial de deplasare, se aseaza si se asigura ca
fiecare cunoaste denumirea literei si sunetului de inceput
- educatoarea verifica potrivirile si cheama
perechile sa raporteze clasei
indicatii privind managementul:
- cand se impart cartonasele asigurati-va ca pentru
fiecare litera exista o imagine

11
 - educatoarea poate intra in joc pentru a se asigura
ca fiecare are un partener
optiuni de evaluare:
- chemare aleatorie in grup
- chemare aleatorie individuala
- verificarea fiecarui grup
- observatia
tipuri de inteligenta:
- matematica/logica
- naturalista
domenii:
- aprofundare/specializare; consolidare.

MIUTA IONESCU

12
13