Sunteți pe pagina 1din 16

APLICAREA UNUI TEST SOCIOMETRIC sI IDENTIFICAREA

MODALITILOR DE OPTIMIZARE A RELAIILOR INTERPERSONALE


DIN CLASA DE ELEVI

Prof. RDULESCU MARIANA,

scoala "Liviu Rebreanu" Mioveni, jud. Arges

Cunoasterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoasterea personalitatii


membrilor lui, ci mult mai mult. Cunoasterea colectivului de elevi vizeaza surprinderea acelor
caracteristici prin care se defineste ca un tot, ca o unitate de sine statatoare, ca un grup social.
Putem spune ca identificarea unor trasaturi personale ne ofera posibilitatea sa ntelegem
mai bine semnificatia rolurilor pe care le joaca elevii, iar prin intermediul acestora sa
patrundem n mecanismul procesului de interactiune, mecanism care declanseaza si determina
caracteristicile colectivului ca un tot unitar. Cunoasterea poate parcurge si drumul invers, de la
trasaturile definitorii colectivului, prin intermediul comportamentelor ce rezulta din exercitarea
rolurilor, la conditiile interne si particularitatile psihologice ale membrilor sai. n acest al doilea
sens pot spune ca tehnicile sociometrice asigura o cunoastere amanuntita mai ales a structurii
informale/afective dar si n mod indirect a caracteristicilor de personalitate a elevilor. Fiecare
colectiv are, dupa cum am vazut, structura sa proprie, care se manifesta diferit.

Testul sociometric, menit sa furnizeze informatia primara, cere membrilor unui grup
avnd limite bine precizate (spre exemplu, o clasa de elevi, un colecti 424x236e v de munca
etc.) sa indice colegii cu care ar dori sa se asocieze n vederea unei actiuni concrete sau n cadrul
unei situatii viitoare. Este vorba deci de a pune subiectii n conditii naturale de alegere si nu de
un joc platonic asigurndu-se o motivatie reala. Studiul sociometric are o tripla orientare: n
primul rnd cunoasterea de catre diriginte/psiholog a afinitatilor exprimate de membrii grupului
si implicit a relatiilor din cadrul colectivului; n al doilea rnd o cunoastere mai buna de catre
elevi a propriilor lor pozitii n grup; si n al treilea rnd, dar nu cel din urma, mbunatatirea
relatiilor si a climatului psihosocial a grupului scolar prin actiuni psihologice specifice.
Asa ar fi, de exemplu, n scoala: aranjarea sau rearanjarea copiilor n banci, organizarea pe
grupe de lucrari practice, optiunile n pragul unei excursii sau calatorii (vecini de compartiment),
expedierea unei ilustrate sau a unei carti postale (n timpul vacantei, ori aflndu-se n tabara) ,
alegerea unui responsabil sau a unui delegat, indicarea prietenilor sau a colegilor mai apropiati
din clasa, numirea partenerilor preferati n joc etc.

Testul sociometric ca instrument de masurare a atractiilor si repulsiilor ce se manifesta ntre


indivizii ce compun un grup mic, pna la treizeci de subiecti, este un chestionar simplu, ce
contine doua grupe de ntrebari:

a) Pentru masurarea atractiilor;


b) Pentru masurarea respingerilor.
Dupa aplicarea testelor se trece la urmatorul pas si anume evaluarea rezultatelor, nsa acest aspect
comporta mai multe etape:
1 Codificarea numelui subiectilor. Codificarea se va face dupa ce testele respective se amesteca
pentru a nu fi ntr-o anume ordine, folosindu-se, n acest caz, literele alfabetului. Astfel fiecare
subiect va primi un numar de cod, respectiv o litera din alfabet;
2 Se stabileste punctajul pentru fiecare alegere. Acordarea punctajului faciliteaza calcularea
scorului si desprinderea unor concluzii necesare. Pentru simplificarea calculelor si facilitarea
operatiilor se va proceda astfel: pentru alegerea facuta pe locul I se vor acorda 3 puncte, pentru
cea de pe locul II -2 puncte, iar pentru cea din pozitia a III-a 1 punct.

Pentru ncurajarea fenomenelor pozitive de grup si crearea unui colectiv puternic,


profesorul diriginte trebuie sa cunoasca temeinic viata grupului, relatiile interpersonale, prezenta
microgrupurilor, a individualitatilor. Din interactiunea ntre membrii colectivului unei clase iau
nastere atitudini de o mare variabilitate; se manifesta atractii si respingeri din nfruntarea carora
rezulta identitatea grupului.

Persoana care intreprinde ancheta concreta trebuie sa fie cunoscuta deja subiectilor,
fara sa se afle insa in contact sistematic cu ei sau in raporturi ierarhice directe. Evident, urmeaza
sa se asigure anonimatul riguros al raspunsurilor si rezultatelor individuale, orice indiscretie fata
de membrii grupului sau fata d cadrele ierarhice este contraindicata.

1. Se ntocmeste sociomatricea - un tabel cu dubla intrare, n care membrii grupului sunt notati
att pe verticala ct si pe orizontala;

2. Se noteaza cu "+" relatiile de preferinta si cu " -" relatiile de respingere;

3. Se calculeaza indicii sociometrici: I= A (alegeri ) - R (respingeri) , unde

N-1

N = numarul subiectilor din cadrul grupului

Prin aceasta formula se stabileste indicele de statut preferential al subiectilor. Statutele pot fi:
pozitive, negative, zero, ceea ce indica existenta unor subiecti populari, acceptati, indiferenti sau
izolati afectiv (marginalizati) n cadrul grupului.

Este de asteptat ca actionand asupra relatiilor interpersonale de grup sa putem exercita


indirect o anumita inraurire asupra reusitei scolare si invers.
In ceea ce priveste cunoasterea psihologica a elevilor, a tinerilor, in general, testul sociometric
poate furniza o informatie pretioasa atat prin confruntarea datelor selective si perceptive obtinute
in ancheta, cat si prin totalizarea motivarii alegerilor/respingerilor care denota modul cum este
proiectat in afara individul de catre grupul sau de apartenenta. Informatia ce se colecteaza pe
aceasta baza, poate fi utilizata in scop formativ: se comunica persoanelor in cauza opinia
colectiva despre ei, evitandu-se, bineinteles, orice nominalizare. In cadrul unor convorbiri
individuale, subiectul este facut constient de calitati sau defecte pe care le ignora, desi le poseda
-; conform relatarii grupului. Se sconteaza, in felul acesta, reducerea cotei de iluzie in perceptia
propriei pozitii in grup sau se elimina anumite lacune perceptive, ceea ce favorizeaza formarea
unei imagini de sine mult mai juste.
Am aplicat testul sociometric elevilor din clasa a 8-a C cu urmatoarele intrebari:

1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii in grupa din laboratorul AEL

a)..................

b).................

c)..................
2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine
in grupa din laboratorul AEL:

a)..................

b).................

c)..................
Motivati alegerea sau respingerea facuta.

Precizari:

- ncercati sa fiti foarte sincer;

- raspunsurile vor ramane secrete si nu vor influenta in niciun fel relatiile voastre;

- lucrarile trebuie semnate

Am alcatuit matricea sociometrica, dupa care am prelucrat datele intr-un tabel.

Nr. preferinte Nr. subiecti cu aceleasi ISP Valoare psihosociala de tip preferential
preferinte

17 1 0,94 POPULARI
15 1 0,83

10 2 0,55
7 1 0,38 ACCEPTATI
6 1 0,33

5 2 0,27

4 1 0,22

3 2 0,16

2 1 0,11

1 1 0,05

0 1 0 INDIFERENTI

-1 1 -0,05 MARGINALIZATI
-3 1 -0,16

-9 1 -0,50

-16 1 -0,88

-19 1 -1,05
MATRICE SOCIOMETRIC - clasa a-VIII-a C

Elevi M. N.
B.M M.R
A.M B.A. C.A. D.B. D.R. G.V. I.D. J.C. N.D. O.A.
. .
C. M.

A.M. 0 0 0 0 0 +3 0 -2 0 -3 0 0 0

B.A. 0 0 -3 0 +1 0 0 -2 0 -1 0 0 +2

B.M 0 +1 -2 +2 0 0 +3 -1 0 -3 0 0 0

C.A 0 0 -1 -2 +1 +2 0 0 0 0 +3 0 0

D.B. 0 0 +2 0 0 0 0 0 +3 -2 0 0 0

D.R. 0 +2 0 -2 0 0 0 0 0 -1 +3 0 +1

G.V. +2 0 0 -1 0 +1 0 0 0 -2 0 0 0

I.D. 0 +2 0 -2 0 0 0 -3 +1 0 0 0 0

J.C. 0 0 0 +2 0 0 +1 -1 0 0 -2 0 0

M.C. 0 0 +3 0 +1 0 0 0 -1 -2 0 0 0

M.R. 0 0 0 +2 0 0 +3 0 0 0 -1 0 0

N.D. 0 0 0 0 0 +3 +1 0 -1 0 -2 0 +2
N.M. 0 0 0 0 +2 0 0 0 -2 0 -1 0 0

O.A. 0 +3 0 -2 0 +1 0 0 -1 0 0 0 0

O.D. 0
-1 +2 0 0 0 0 +1 0 0 0 0 0 +3

R.R. +1 0 0 0 0 +2 +3 0 -1 0 0 0 0 0

S.I. -1 0 +3 0 +2 0 +1 0 -2 0 0 0 0 0

T.I. 0 0 0 0 0 0 +3 0 0 -2 +1 0 -1 0

T.A. 0 +3 0 -1 0 +1 0 0 -3 0 0 0 -2 +2

Total
3 15 8 4 7 10 17 4 0 4 1 6 0 10
alegeri

Total
2 0 1 13 2 0 0 1 19 2 17 3 3 0
respingeri

Indice 2/
preferential - -
1/18 15/18 7/15 -9/18 5/18 10/18 17/18 3/18 3/18 -3/18 10/18
19/18 16/18
18
Obs.- peorizontala sunt trecute atractiile, respingerile sauindiferentele acordate de fiecare
elev colegilor, iar peverticala atractiile, respingerile sau indiferenteleprimite de fiecare elev de
la ceilalti colegi.

Am introdus in testul sociometric si intrebari referitoare la modul cum isi prezinta


subiectii propria lor situatie socio-afectiva in grup. In consecinta, la fiecare criteriu am adaugat
intrebari simetrice despre reciprocitatea relatiei: "De cine crezi ca vei fi ales/respins?"

Astfel, am aplicat un alt test sociometric elevilor clasei a 8-a C, cu urmatoarele


intrebari:

1. Care sunt colegii fata de care te simti cel mai apropiat din clasa? Numeste-i in ordinea
preferintei: I..................

II..................

III.................................................................
2. Care sunt colegii fata de care te simti mai indepartat in clasa? Numeste-i in ordinea
preferintei: I..................

II.................

III................................................................

3. Ce colegi te considera cel mai apropiat?

I.................................................................

II...............................................................

III..............................................................

4. Ce colegi te considera mai indepartat?

I................................................................

II...............................................................
III.............................................................

Combinand aceste date referitoare la la perceptia sociometrica,cu alegerile si cu respingerile


efective rezulta o serie de indici cu semnificatie psihologica. Modul in care percepe individul
propria pozitie socio-afectiva in grup poate fi privit ca o situatie de predictie,de anticipare a
alegerilor si respingerilor scontate.
ntocmirea sociomatricei (Tabel de scoruri) - clasa a 8-a C

Cod Atractii Respingeri Crede ca a fost Crede ca a fost


Scor
sub exprimate exprimate ales de respins de

I II III I II III I II III I II III + - Total

A L M H G Q P L M H Q G E 24 0 24

B F N M S K H F P C K S H 8 3 5

C J M D O P I N J M E P Q 16 0 16

D F C K Q I G F N K Q R E 2 4 -2

E F C S Q G I F S A Q G I 0 0 0

F C N K H Q D H A N Q D H 14 1 13

G B J C Q P I B I O B I J 0 16 - 16

H A F K B Q I A F K B Q I 4 5 -1

I A M S Q G K F S B D N K 0 18 - 18

J C N M P K F C H N E P K 5 0 5

K A L R Q P I C F D S G O 6 9 -3

L A C K Q G O A F D G C B 8 0 8
M C K F D Q P F I K B Q P 8 0 8

N P A D Q R I A P D K Q R 9 0 9

O A S B K I Q S L Q H K C 1 4 -3

P N B S Q G H N B O H C F 3 14 - 11

Q A F H I G S B N K M P G 0 36 - 36

R L H A Q I P A L H Q I P 1 2 -1

S A B O I G K A B O K G I 5 4 1

Obs.- pe orizontala sunt trecuteatractiile si respingerile acordate de fiecare elev colegilor, inordinea preferinte
acestora. Dupacompletarea ntregului tabel, se efectueaza calculul scorului. Pentruaceasta se procedeaza dupa cum
care suntnscrise atractiile si se identifica de cte ori si pe ce pozitie a fostales subiectul analizat. Din exemplul pr
preferat de catre subiectul H pe locul I (1x3); subiectul I pe loculI (1x3); subiectul K pe locul I (1x3); subiectul L
i (1x2); subiectul O pe locul I (1x3); subiectul Qpe locul I (1x3); subiectul R pe locul III (1x1); subiectul S pe lo
acumulat, rezulta 24 puncte, ce vor fi nscrisen coloana de "SCOR" la capitolul "+". Calculelecontinua pna cnd
punctajul pozitiv(eventual 0) acumulat. Se trece la calcularea coloanei ce reflectarespingerile exprimate cu privire
naceiasi maniera. n exemplul utilizat de noi, rezulta ca subiectul A aacumulat 0 puncte, ce sunt nscrise n coloa
negative prin efectuarea sumei algebrice, secalculeaza scorul final. n exemplul prezentat mai sus, subiectul A aob
puncte n coloana "-". Rezulta un scor final de "+24" puncte, ce vor finscrise n coloana "TOTAL".
SOCIOGRAMA COLECTIVA A ALEGERILOR

SOCIOGRAMA
COLECTIVA A RESPINGERILOR

Atractiile reciproce sunt desenate cu sageti cu sens dublu (culoare rosie). Respingerile
reciproce sunt desenate
cu sageti cu sens dublu
(culoare

Atractiile unilaterale
sunt desnate cu sageata
neagra.
albastra).

Respingerile unilaterale
sunt desenate cu
sageata neagra.
Urmeaza etapa n care, pe baza sociomatricei (Tabelului de scoruri) si a sociogramelor
prezentate mai sus, se fac interpretarile corespunzatoare, se desprind concluziile cu privire la
sistemul relational din cadrul grupului experimental.
Se depisteaza existenta liderului informal. Acesta este subiectul care nregistreaza cel mai mare
punctaj pozitiv n cadrul tabelului de scoruri, iar n sociograma, de regula, se situeaza ntr-o
pozitie centrala, catre care se ndreapta cel mai mare numar de sageti, alegeri. n cazul nostru
subiectul A este liderul sociometric, deoarece a dobndit maximum de punctaj pozitiv (+24) si
este ales de 9 persoane din totalul de 19. Confirmarea leadership-ului sociometric exercitat de A
se verifica prin faptul ca el nu este tinta nici unei respingeri si n plus, uneste indivizi aflati n
opozitie (I si Q), jucnd astfel rolul de "liant" al grupului.
Dupa cum se poate observa din sociograma colectiva a alegerilor subiectii C si F joaca si ei un rol
important, situndu-se printre "preferatii" grupului. Subiectul C nsumeaza 16 puncte, fiind ales
de 7 persoane din 19. Att liderul grupului, ct si subiectul C au o imagine de sine dezvoltata si
structurata armonios, fiind constienti de pozitia lor n grup.
Subiectul E este izolat, desigur, dar nu este ctusi de putin respins. El este ceea ce se numeste un
adevarat izolat, deoarece nimeni nu-l alege, dar nici nu-l respinge. Reintegrarea acestuia n grup
este obligatorie si se poate face cu ajutorul subiectilor C si F, doua persoane importante din grup
si care se afla pe lista preferintelor subiectului n cauza.
Interesanta este pozitia fiecarui subiect figurat n exemplul nostru, dar sa mai alegem un caz. n
ceea cel priveste pe Q care nregistreaza (- 36) puncte din 14 respingeri nregistrate la adresa lui
din totalul de 19. De aici putem conclude ca Q este un exclus sociometric, fiind respins chiar si
de liderul grupului, se impune depistarea cauzelor acestor pozitii si adoptarea unor masuri de
prevenire a unor disfunctionalitati ce pot aparea. Se poate interveni asupra lui prin intermediul
subiectilor A, F, M, conform preferintelor lui, explicndu-le acestora ct de importanta este
coeziunea grupului. Ceea ce este interesant la acest subiect este ca el este constient de pozitia sa.
Subiectii I si G se afla ntr-o pozitie similara lui Q, doar ca I nsumeaza (- 18) puncte din 10
respingeri, iar G (- 16) din 8 respingeri. n acest caz se poate interveni asupra lui I prin
intermediul subiectilor A si M, care nu-l resping si pe care subiectul I i prefera; iar asupra lui G
se poate interveni prin intermediul subiectilor B, J, C.
Subiectul H, are si el o pozitie interesanta. El obtine (- 1) punct din nsumarea lui +4 cu - 5
punctaj obtinut din trei alegeri si trei respingeri, ceea ce ne determina sa afirmam ca acesta este
un subiect controversat, cu o atitudine inconsecventa, eventual cu prea mare ncarcatura
subiectiva n ceea ce ntreprinde.

III. Concluzii privind directiile de actiune pentru a mari gradul de coeziune


Principalele directii de actiune sunt:
1 Avantajul sociogramelor este acela de a oferi o radiografie a starii relatiilor pozitive si negative
la un moment dat si la o situatie data, putnd fi radical diferit pentru o alta situatie.
2 Cunoasterea modului n care evolueaza colectivul: ne intereseaza modul cum se structureaza
spontan grupul, care sunt relatiile neoficiale ce apar n grup. Tot din schema relatiilor de grup se
pot obtine informatii referitoare la membrii izolati ai colectivului, cei care nu reusesc sa se
adapteze, cei care sunt cei mai agreati (n cazul nostru A, C, F) sau personajele mai putin agreate
(Q).
3 Cunoasterea stadiului atins n formarea coeziunii: calcularea indicelui de coeziune naintea unei
etape importante pentru grup si la o perioada oarecare dupa aceea ne va arata eficacitatea
demersurilor ntreprinse. Calcularea indicelui n diferite etape ne va dezvalui n ce directie
evolueaza grupul: creste coeziunea, stagneaza sau se afla n regres. Fenomenele care pot produce
astfel de modificari sunt numeroase ca atare, este nu numai recomandabil, ci si necesar sa se
procedeze periodic la aplicarea testului sociometric si implicit la compararea rezultatelor si
depistarea factorilor care au produs modificarile respective.

Cele doua instrumente de investigare pot constitui un sprijin deosebit n cunoasterea


fundamentelor socioafective ale unui grup, care scapa de obicei observatiei directe; dar mai ales
ofera posibilitatea unei actiuni, a unei interventii asupra grupului, care sa tina cont de organizarea
sa interna, pentru mbunatatirea functionarii acestuia, ameliorarea coeziunii de grup, dar si n
reconstituirea unor echipe omogene.
SOCIOGRAMA "TINTA" - clasa a-VIII-a C

(compusa din cercuri concentrice)

Cei 19 subiecti testati (numerotati cu numere de la 1 - 19) sunt asezati in cele patru
cercuri concentrice in functie de gradul lor de popularitate. Astfel, in cercul din interior au fost
trecuti subiectii care s-au bucurat de cea mai mare POPULARITATE ( cei care au intrunit cele
mai multe alegeri), in cercul urmator s-au situat subiectii cu statut sociometric ACCEPTAT, in
cercul urmator au fost trecuti subiectii cu statut sociometric INDIFERENT si in ultimul cerc,
elevii MARGINALIZATI.
Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat n centrul cercului
numarul 1 (cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu ct un elev are un punctaj mai
mic cu att se departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup. Exista si situatii in
care unii din subiecti se situeaza excentric, nefiind preferati si nepreferand pe nimeni (izolatii).

Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se


stabileste n interiorul colectivului, indicndu-se n mod grafic cine cu cine relationeaza din
punctul de vedere al afinitatilor.

Pe grafic alegerile unilaterale sunt reprezentate cu o sageata continua verde , iar


respingerile unilaterale printr-o sageata rosie punctata 4. Atragerile reciproce ne apar ca o
linie continua cu varful spre ambele sensuri sageata albastra, iar respingerile reciproce
printr-o sageata mov punctata in ambele sensuri 34.

Prezentarea sociogramei se poate face n fata clasei (punctnd pe aspectele generale) dar
si individual (punctnd pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este
recomandat a se scoate n evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel nct sa mbunatatim
climatul psihosocial, sa ncalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui elev
asupra rolului, statutusului si pozitiei sale n grup n mod realist si consilierea acestora pentru a
diminua conflictele sau atitudinile negative.

Este necesar sa subliniez insa ca tehnicile sociometrice nu trebuie absolutizate in studiul


grupurilor educationale, deoarece ele nu fac decat sa constate o situatie intr-un anumit moment
(sa o "radiografieze"), situatie care, trebuie explicate si interpretata, iar, cand este cazul,
modificata prin masuri educative corespunzatoare.

Am adresat elevilor din clasa a 8-a C urmatoarele 2 cerinte:

1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii impreuna in grupa din laboratorul AEL

a)..................

b).................
c)..................
2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine in grupa din
laboratorul AEL

a)..................

b).................

c)..................

Se observa ca liderul informal al grupului este subiectul GV.

S-ar putea să vă placă și