Proiect Pentru Disciplina Sisteme Bugetare

I.
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SPITALULUI CLINIC DE OBSTETRICA -

GINECOLOGIE CUZA VODA IASI...............................................................................2
1.1 Scurt istoric....................................................................................................... 2
1.2 Domeniul de activitate...................................................................................... 3
1.3 Organizarea interna........................................................................................... 4
1.4 Functionalitatea................................................................................................. 6
1.5.Relatii cu personalul........................................................................................ 18
1.6.Relatiile cu exteriorul...................................................................................... 24
1.7Relatiile Spitalului cu tertii................................................................................28
1.8 Structura si evolutia principalelor cheltuieli la Spitalul Clinic de Obstetrica si
Ginecologie Cuza Voda Iasi................................................................................ 32
II.Fundamentarea cheltuielilor bugetare...................................................................33
2.1. Cadrul juridic utilizat in fundamentarea cheltuielilor bugetare:......................33
2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare..................................39
2.3. Fluxuri informationale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare
.............................................................................................................................. 53
III. Finantarea cheltuielilor bugetare.........................................................................54
3.1. Surse de finantare a institutiilor publice.........................................................54
3.2. Modalitati tehnice utilizate in finantarea cheltuielilor bugetare.....................56
3.2.1. Deschiderea si repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat
........................................................................................................................... 56
3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale......................................59
3.3. Utilizarea efectiva a creditelor bugetare si a fondurilor alocate. Plati pentru
cheltuieli................................................................................................................ 60
Bibliografie......................................................................................................... 64
Sisteme bugetare publice
I.ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA
SPITALULUI CLINIC DE OBSTETRICA -
GINECOLOGIE CUZA VODA IASI
1.1 Scurt istoric
Spitalul Clinic de Obstetrica Ginecologie Cuza Voda a fost infiintat in

data de 1852 sub denumirea Institutul Gregorian iar in actul domnesc nr
908 din 1 ianuarie 1852,Domnitorul Moldovei,Grigore Alexandru Ghica
Voda,infiinteaza institutul pentru Scoala de Mosit,cu azil pentru pruncii
parasiti si un birou, pe care-l pune sub dependent Epitropiei Sf. Spiridon
Iasi.In vederea acestei asezari Domnitorul saruieste casele sale parintesti
din ulita Goliei,astazi str.Cuza Voda nr 34.
Pana in anul 1949 a functionat cu un numar de 30-40 paturi de

spitalizare si fara inventarul si instrumentarul necesar,spitalul fiind preluat de
la Epitropia Sf.Spiridon Iasi cu un inventor si instrumentar redus si reformat.
In anul 1949 Ministerul Sanatatii pune la dispozitie fonduri necesare ,astfel
ca in toamna anului 1949, Spitalul de stat nr.5 Iasi, fost Maternitatea
functioneaza normal cu 200 paturi de spitalizare si instrumentarul necesar.
La 1 iulie 1951 spitalul a fost unificat si a capatat numele de Spitalul

Unificat de Ginecologie si Obstetrica Iasi, ajungand la 260 paturi in care
functioneaza si clinica OBsetricala a UMF-Iasi.Cu timpul s-a extins si a mai
fost construita o cladire moderna,corpul A cu 6 nivele.Apoi spitalul a luat
numele de Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginceologie Cuza Voda
Iasi,functionand cu 450 paturi si 3 clinici universitare.In anul 2004 prin
2
infiintarea Centrului regional de terapie intensiva neonatala , spitalul a

devenit de nivelul III.
Un secol si jumatate de activitate didactica , medicala si stiintifica

reprezinta oameni si fapte care in congrueta lor au contribuit la edificarea
medicinii modern in Romania.Domnitorul marinimos a realizat inca de anul
150 ca tezaurul biologic al poporului roman trebuie ajutat si protejat.Traim cu
speranta ca faclia aprinsa de domnitorul Gr Al Ghica va arde continu.
1.2 Domeniul de activitate
Spitalul Clinic de Obstetrica - Ginecologie Cuza Voda Iasi este pital

public de specialitate care acorda servicii medicale preventive, curative,
paleative,functionand pe principiile prevazute in Legea 95/2006 participand
la asigurarea starii de sanatate a populatiei.
Spitalul Clinic de Obstetrica - Ginecologie este unitate sanitara cu

paturi care acorda asistenta medicala in conformitate cu prevederile Legii nr
95/2006 - Legea Spitalelor - cu modificarile si completarile ulterioare.
Aceasta unitate spitaliceasca acorda asistenta medicala de specialitate
obstetrica, ginecologie si neonatologie pe baza Contractului de furnizare e
servicii medicale incheiat cu Casa de Asigurari de Sanatate Iasi si fnctioneaza
in baza Autorizatiei de functionare. Contraactul de furnizare de srvicii
medicale al spitalului cu CAsa de Asigurari de Sanatate se negociaz de
manager cu conducerea casei de asigurari de sanatate, in conditiile stabilite
in contractul - cadru privind conditiile acordariii asistentei medicale in cadrul
sistemului de asigurari sociale de sanatate.
Serviciile medicale acordate de spital se adreseaza populatiei feminine

a judetului Iasi si a a judetelor limitrofe , cazurilor de urgenta in specialitate
indiferent de domiciuliu, fiind preventive,
curative,de ngrijire in caz de graviditate si maternitate , precum si a nou-
nascutului.
Spitalul Clinic de Obstetrica GinecologieCuza VodaIasi colaboreaza cu

unitati sanitare publice de alte specialitati din Municipiul Iasi si cu unitati
sanitare publice din tara.Transferul inerspitalicesc al pacientilor se face
conform prevederilor ORdinului nr 1091/7 septembrie 2006 pe baza
protocoalelor de transfer interspitalicesc.Activitatile organizatorice si
functionale cu caracter medico-social sunt reglementate de actele normative
emise de catre Ministerul Sanatatii Publice si de catre Consiliul Judetean iasi
in baza prevederilor H.G. nr. 529/2010.
3
Sisteme bugetare publice Nastase Andreea
Activitatile organizatorice si functionale cu caracter medico-social sunt

reglementate si supuse controlului Ministerului Sanatatii Publice precum si
Consiliului Judetean Iasi.
In conformitate cu Legea nr 95/2006 privind reforma in domeniul

sanitar, Spitalul Clinic de OBstetrica Ginecologie Cuza Voda este o institutie
publica , finantata din venituri proprii care provin din sumele incasate pentru
serviciile medicale prestate in baza contractului de furnizare de servicii
medicale incheiat cu Casa de Asigurari de Sanatate.Spitalul CLinic de
Obstetrica Ginecologie Cuza Vodaeste in subordinea Consiliului Judetean
Iasi.
Spitalul colaboreaza cu celeltalte unitati sanitare din municipiul Iasi si

din alte judete ale Moldovei in sederea asigurarii competente a asistentei
medicale a bolnavilor atunci cand intervin probleme de diagnostic sau de
terapeutica cu complicatii interdisciplinare.
In baza prevederilor OMS nr 1408/2010 privind aprobarea criteriilor de

clasificare a spitalelor in functie de competenta, precum si OMS 323/2011
privind aprobarea metodologiei si a criteriilor minime obligatorii pentru
clasificarea spitalelor in functie de competenta, cu modificarile ulterioare,
precum si OMS 798/27.05.2011 , Spitalul CLinic de Obstetrica Ginecologie
Cuza Voda este unitate sanitara de categoria II M.
1.3 Organizarea interna
Spitalul Clinic de Obstetrica Ginecologie Cuza Voda Iasi este spital

clinic de specialitate cu 410 paturi si o structura avizata de Ministerul
Sanatarii.
Structura organizatorica - aprobata prin Dispozitia 302/21.05.2015
- Sectia Clinica Obstetrica I - 55 paturi;

- Sectia Clinica Obstetrica II - 45 paturi;
- Sectia Clinica Obstetrica III - 50 paturi;
- Sectia Clinica Ginecologie I - 35 paturi;
- Sectia Clinica Ginecologie II - 25 paturi;
- Sectia Clinica Ati - 30 paturi ;
- Sectia Clinica Neonatologie I - 80 paturi;
4
- Sectia Clinica Neonatologie II - prematuri - 65 paturi (din care

compatimente Terapie Intesiva - 25 paturi);
- Compatriment Obstetrica - Ginecologie - saricina cu risc - 15 paturi;
- Compatriment Medicina Materno -Fetala - 10 paturi;
- Camera de garda;
- Spitalizari de zi - 10 paturi;
- Farmacie;
- Bloc operator;
- Bloc nasteri;
- Sterilizare;
- Laborator Analize Medicale;
- Laboratul Radiologie si Imagistica Medicala;
- Serviciul de Anatomie Patologica;
- Serviciul de Supraveghere si Control al Infectiilor Nozocomiae;
- Laborator de Genetica Medicala;
- Compartiment Explorari FUnctionale;
- Cabinet de Planificare Familiala;
- Unitate de Transport Neonatal;
- Ambulatoriul Inegrat cu Cabinete de Specialitate Aparat Functional;
- Aparat functional - laboratoarele sunt unice deservind atat paturile
cat si ambulatoariul integrat.
Sectiile sunt subordonate conducerii spitalului si colaboreaza intre ele

precum si cu laboratorul de analize medicale , de anatomie - patalogica, de
radiologie si imagistica medicala de genetica medicala.
5
Asistenta medicala de urgenta in conformitate cu prevederile OMS nr

870/2004 este asigurata prin 7 linii de garda in specialitatile:
* 1 linie ATI;
* 2 linii de neonatolgie;
* 3 linii obstetrica ginecologie;
* 1 linie medicina de laborator.
1.4 Functionalitatea
6
Conducerea spitalului este reprezentata de:
Manager;
Consiliul de administratie;
Comitet director.
Consiuliul de administratie este constituit in conformitate cu prevederile Legii

95/2006 Art 186 care are rolul de a dezbate principalele probleme de
stategie, de organizare si functionare a spitalului.
o Membru - Dr. Nazaryan Zare - reprez. Directia de Sanatate

Publica Iasi
o Membru supleant - Cons. Jr. Rusu Vasile - DSP Iasi
o Membru - Prof . univ . dr. Azoicai Doina - reprez. U.M.F.

Gr.T.Popa Iasi;
o Membru supleant - S.I dr Scripcaru Viorel - reprez U.M.F
Gr.T.PopaIasi
o Membru - Dascalu Petru - reprez al Consiliului Judetean Iasi;

o Membru supleant - Jr. Lupu Magdalena - reprez al Consiliului
Judetean Iasi;
o Membru- Ec. Servescu Marian - reprez al Consiliului Judetean Iasi

o Membru supleant - cons jud Carp Petra - prez al Consiliului
Judetean Iasi
o Membru - Ing Mandache Dragos - reprez . Presedintelui C.J. Iasi

o Membru supleant - Av. Antipa Gabi - reprez Presedintelui C.J. Iasi
o Membru - Dr. Mihaila Catalin - reprez Colegiului Medicilor Iasi -

statul de invitat
o Membru supleant - S.I. dr. Nemescu Dragos - reprez C.M. iasi -
statut de invitat
o Membru - Asist.med.lic Agape Speranta-reprez OAMGMAMR Iasi -
cu statul de invitat.
Membru supleant Moasa lic.Bolota Mariana Reprez OAMGMAMR Iasi
cu statut de invitat
Membru Moasalic Bolota Mariana reprez. Sanitas cu statut deinvitat
Membru supleant Asist.Medic Cozianu Iulian reprezSanitas cu
statutde invitat
Membru dr. Doroftei Bogdan Reprez. Camera Medicilor cu statut de
invitat
7
Membru supleant dr.Rosin Oanan Luminita reprez C.M-cu statut de

invitat.
Sedintele consiliului de administratie sunt conduse de un presedinte de

sedinta , ales cu majoritatea simpla din numarul total al membrilor ,
pentru o perioada de 6 luni.
Consiliul de administratie are urmatoarele atributii:
a. Avizeaza bugetul de venituri si cheltuieli al spitaalului precum si

situatiile financiare trimestriale sau anuale;
b. Organizeaza concurs pentru ocuparea functiei de manager in
baza regulamentului aprobat prin ordin al presedintelui consiliului
judetean
c. Aproba masurile pentru dezvoltarea activitatii spitalului in
concordanta cu nevoile de servicii medicale ale populatiei
d. Avizeaza programul annual al achizitiilor publice intocmit in
conditiile legii
e. Analizeaza modul de indeplinire a obligatiilor de catre membrii
comitetului director si activitatea managerului si dispune masuri
pentru imbunatatirea activitatii;
Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este
nevoie la solicitarea majoritatii membrilor sai , a presedintelui de
sedinta sau a managerului si ia decizii cu majoritatea simpla a
membrilor prezenti.
Membrii consiliului de administratie al spitalului public pot beneficia de
o indemnizatie lunara de maximum 1% din salariul managerului.
Dispozitiile art.180 alin (2) din Legea 95/2006 Legea Spitalelor
referitoare la conflictul de interese se aplica si membrilor consiliului de
administratie.
Comitetul director functioneaza in conformitate cu Legea 95/2006

privind reforma in domeniul sanatati , cu modificarile si completarile
ulterioare , art. 183, alin (1) si O.M.S nr 921/2006 privind stabilirea
atributiilor Comitetului Director din cadrul spitalului public.
Comitetul director este compus din urmatorii membrii:

Manager Dr. Mircea Onofriescu
Director Medical Dr. Stamatin Maria
Director de ingrijiri As. Dumitrache Dalila
8
Director Fin. Contabil Ec. Gica Cosescu
Managerul are in subordine directa pe :
o Comitetul director
o Directorul Medical
o Directorul Financiar Contabil
o Directorul de Ingrijiri Medicale
o Biroul de resurse umane
o Birou de achizitii
o Serviciul administrative
o Compartimentul juridic
o Compartiment Audit intern
o Purtatorul de cuvant
o Compartimentul de statistica si informare medicala
o Serviciul de prevenire si control a infectiilor nosocomiale
o Compartimentul de securitate si sanatate in munca
o Nucleu de cercetare
Atributiile managerului sunt urmatoarele:
a) Stabileste numarul de personal pe categorii si locuri de munca in

functie de normativul personal in vigoare
b) Aproba organizarea concursurilor pentru posturile vacante , numeste si
elibereaza din functie personalul spitalului
c) Repartizeaza personalul din subordine pe locuri de munca
d) Aproba programul de lucru , pe locuri de munca si categorii de
personal pentru personalul aflat in subordine
e) Organizeaza concurs pentru ocuparea functiilor specific comitetului
director.
f) Aproba regulamentul intern al spitalului , precum si fisa postului pentru
personalul angajat.
g) Infiinteaza cu aprobarea comitetului director comisii specializate in
cadrul spitalului necesare pentru realizarea unor activitati specific cum
ar fi : comisia medicamentului , nucleul de calitate , comisia de analiza
a decesului etc, al caror mod de organizare si functionare este
prevazut in regulamentul de organizare si functionare a spitalului.
h) Raspunde de organizarea si desfasurarea activitatii de educatie
medicala continua pentru medici , asistenti medicali si alt personal in
conditiile legii.
i) Elaboreaza pe baza nevoilor de servicii medicale ale populatiei din
zona deservita planul de dezvoltare a spitalului pe perioada mandatului
9
ca urmare a propunerilor comitetului director cu respectarea

prevederilor legale;
j) Aproba planul annual de servicii medicale elaborate de comitetul
director la propunerea consiliului medical;
k) Aproba masurile propuse de comitetul director pentru dezvoltarea
activitatii spitalului in concordanta cu nevoile de servicii medicale ale
populatiei
l) Elaboreaza si pune la dispozitia consiliului de administratie rapoarte
privind activitatea spitalului
m) Aplica strategiile si politica de dezvoltare in domeniul sanitar ale
Ministerului sanatatiii adecvate la necesarul de servicii medicale
pentru populatia deservita , precum si strategiile specifice de
dezvoltare in domeniul medical;
Atributiile generale ale Directorului Medical conform O.M.S.P

nr.1628/2007 sunt:
Participa la elaborarea planului de dezvoltare a spitalului pe

perioada mandatului in baza propunerilor consiliului medical
Participa la elaborarea pe baza propunerilor consiliului medical a
planului annual de frunizare de servicii medicale al spitalului
Propune managerului in domeniul sau de responsabilitate in
vederea aprobarii :
a) Numarul de personal pe categorii si locuri de munca in
functie de reglementarile in vigoare;
b) Organizarea concursurilor pentru ocuparea porsturilor
vacante in urma consultarii cu sindicatele conform legii;
Participa la elaborarea proiectului de venituri si cheltuieli al
spitalului , pe baza centralizarii de catre compartimentul
economico-financiar a propunerilor fundamentate ale
conducatorilor sectiilor si compartimentelor din structura
spitalului.
Directorul Financiar Contabil are urmatoarele sarcini:
10
Asigura si raspunde de buna organizare si desfasurare a activitatii

financiare a unitatii in conformitate cu dispozitiile legale;
Organizeaza contabilitatea in cadrul unitatii in conformitate cu
dispozitiile legale si asigura efectuarea corecta si la timp a
inregistrarilor;
Asigura intocmirea la timp si in conformitate cu dispozitiile legale a
balantelor de verificare si abilantelor anuale si trimestriale;
Propune defalcarea pe trimester a indicatorilor financiari aprobati in
bugetul de venituri si cheltuieli;
Asigura executarea bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului
urmarind realizarea indicatorilor financiari aprobati si respectarea
disciplinei contractuale si financiare
Participa la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale cu
casele de asigurari de sanatate
Angajeaza unitatea prin semnatura alaturi de manager in toate
operatiunile patrimoniale avand obligatia in conditiile legii de a refuza
pe acelea care contravin dispozitiilor legale;
Analizeaza din punct de vedere financiar planul de actiune pentru
situatii special prevazute de lege precum si pentru situaatii de criza
Participa la organizarea sistemului informational al unitatii urmarind
folosirea cat mai eficienta a datelor contabilitatii.
Evaluaeaza prin bilantul contabil eficienta indicatorilor specifici
Asigura indeplinirea in conformitate cu dispozitiile legale a obligatiilor
unitatii catre bugetul statului trezorerie si terti
Organizeaza la termenele stabilite si cu respectarea dispozitiilor legale
inventarierea mijloacelor material in unitate.
Atributiile Directorului de Ingrijiri:
controleaza , prin sondaj , indeplinirea artibutiilor prevazute in fisa

postului de catre asistentii medicali , sefii , asistentii medicali si
personalul auxiliar;
organizeaza intaliniri de lucru cu asistentii medicali sefi de sectie/
compartimente;
monitorizeaza calitatea serviciilor de ingrijire acordate , inclusiv prin
evaluarea satisfactiei pacientilor si ia masuri pentru imbunatatirea
acesteia;
monitorizeaza procesul de implementare a ghidurilor si protocoalelor
de practica elaborate de Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania si aproate de Ministerul Sanatarii Publice;
11
stabileste pentru personalul de subordine , la propunerea asistentilor

medicali sefi de sectie , necesarul si continutul programelor de
perfectionare orgranizate in cadrul unitatii;
analizeaza cererile si avizeaza participarea personalului din subordine
la progamele de educatie medicala continua organizate in afara
institutie;
colaboreaza cu Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania,
cu instituiile de invatamant si cu alte institutii acreditate la realizarea
programelor de perfectionare pentru asistentii medicali;
controleaza modul de desfasurare a pregatirii practice a viitorilor
asistenti medicali;
controleaza modul cum se asigura bolnavilor internati un regin rational
de odihna, de servire a mesei , de igiena personala , de primire a
vizitelor si pastrarea legaturii acestora cu familia.
Atributiile Comitetului Director in conformitate cu O.M.S.P

nr.921/2006 sunt:
elaboreaza planul de dezvoltare al spitalului de perioada mandatului ,

in baza propunerilor scrise alte consiliului medical;
elaboreaza , pe baza propunerilor consiliului medical, planul anual de
furnizare de servicii medicale al spitalului;
propune managerului, in vederea aprobarii: numarul de personal , pe
categorii si locuri de munca, i functie de reglementarile in vigoare si
orgazirea concursurilor pentru posturile vacante m in urma consultarii
cu sindicatele , conform legii;
elaboreaza regulamentul de organizare si functionare , regulamentul
intern si organigrama spitaluluim in urma consultarii cu sindicatele ,
conform legii;
propune spre aprobare managerului si urmareste implementarea de
masuri organizatorice privind imbunatarirea calitatii actului medical, a
conditiilor de cazare , igiena si alimentatie , precum si de masuri de
prevenire a infectiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin
ordin al ministrului sanatatii publice;
elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului, pe
baza centralizarii de catre compartimentul ecnomico - financiar a
propunerilor fundamentate ale conducatorilor sectiilor si
compartimentelor din structura spitalului, pe care il supune aprobarii
managerului;
urmareste realizarea idicatorilor privind executia bugetlului de venituri
si cheltuieli pe sectii si compartimente, asigurand sprijin sefilor de
sectii si compartimente pentru incadrarea in bugetul alocat.
elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului;
analizeaza si elaboreaza masuri pentru dezvoltarea activitatii spitalului;
12
fundamenteaza si supune spre planul de achizitii publice precum si a

lucrarilor de investitii si a celor de reparatii curente sau/si repartitii
capitale ce se realizeaza in cursul unui exercitiu financiar;
raspunde de modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin contract si
dispune masuri de imbunatatire a activitatii in spital;
prezinta Consiliului de Administratie informari trimestriale si anuale cu
privire la patrimoniul aflat in administrare si la executia bugetului de
venituri si cheltuieli.
Consiliul medical functioneaza in conformitate cu Legea nr 95/2006 privind

reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, art
185,alin (1),art 185 alin (4), privind stabilirea atributiilor Comitetului Director
in cadrul spitalului public.
Principalele atributii ale Consiliului medical sunt:
evalueaza necesarul de servicii medicale al populatiei deservite de

spital si face propuneri pentru elaborarea:
a. planului de dezvoltare a spitalului, pe perioada mandatului;

b. planului anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;
c. planului anual de achizitii publice, cu privire la achizitia de
aparatura si echipamente medicale , medicamente si materiale
sanitare;
face propuneri comitetului director in vederea elaborarii bugetului de

venituri si cheltuieli al spitalului;
participa la elaborarea regulamentului de organizare si functionare si a
regulamentului intern al spitalului.
Consiliul Etic
Functioneaza in conformitate cu Ordinul M.S. nr 1209/2006 pentru

aprobarea componentei si a atributiilor consiliului etic ce functioneaza in
cadrul sitalelor publice dar si pe baza prevederilor Ord. M.S nr 579/2001
privind autorizatia unitatilor care pot efectua studii clinice in domeniul
medicamentelor.
Componenta nominala a Consiliului Etic este stabilita prin decizie interna

astfel:
o Sef sectie Obstetrica III - presdintele ;
13
o Reprezentat Con siliul Judetean Iasi - membru ;

o Reprezentat DSP - membru;
o Director ingrijiri - membru;
o Sef Sectie Obstetrica II - membru;
o Medic Primar Obstetrica - Ginecologie II - secretar fara drept de
vot.
Consiliul se va intruni lunar sau ori de cate ori este nevoie, la sesizarea unui
pacient, apartinator al acestuia, a unui cadru medical sau a oricarei persoane
careia i-au fost incalcate drepturile recunoscute de lege in domeniul acordarii
asistentei medicale.
Atributiile Consiliului Etic:
analizeaza cazurile de incalcare a normelor de condiuta in relatia

pacient -medic-asistenta, a normelor de comportament a disciplinei in
unitatea sanitara;
verifica daca , prin condiuta lui , personalul medico-sanitar si auxiliar
incalca drepturile pacientilor prevazute de legislatia in vigoare;
sesizeaza organele abilitate ale staului in situatiile in care constata
incalcarile ale codului de deontologie medicala , ale drepturilor
pacientilor, precum si ale normelor de conduita profesionala aprobate
potrivit legii;
analizeaza sesizarile ce privesc platile informale ale pacientilor catre
personalul medico-sanitar ori auxiliar sau conditionarea exercitarii
actului medical de obtinerea unor foloase;
propune , in functie de caz, masuri de intrare in legalitate;
vegheaza pentru respectaream in cazurile terminale m a demnitatii
umane si propune masuri cu caracter profesional pentru acordarea
tuturor ingrijirilor medicale.
va analiza abaterile de la condiuta a diferitelor categorii de personal
din cadrul spitalului.
Compartimentele functionale se constitue pentru indeplinirea atributiilor ce

revin unitatii , cu privire la activitatea economico-financiara si administrativ-
gospodareasca.
In Spitalul Clinic de Obstetrica Ginecologie Cuza Voda Iasi sunt

organizate servicii, birouri si compartimente in functie de tipul activitatii
desfasurate, si anume :
a. Serviciul financiar contabil

b. Birou de resurse umane
c. Birou aprovizionare transport
d. Administrativ
e. Birou achizitii publice
14
f. Compartimentul juridic
g. Compartimentul tehnic
h. Compartimentul securitatea muncii
i. Compatimentul audit
j. Compartiment de informatica
k. Personal clerical
Biroul Resurse umane, normare, organizare salarizare , asigura cadrul

legal pentru strategia de personal a managerului unitatii , in vederea
obiectivelor privind asigurarea unei structuri de personal functionala ,
motivata si eficienta , asociata atat cu resursele financiare prevazute in
bugetul de venituri si cheltuieli, precum si cu obligatiile contractuale
asumate in domeniul sanatii.
Biroul R.U.N.O.S. are ca obiect de activitate recrutarea , selectarea ,

angajarea , raporturile de munca si salarizarea personalului, in concordanta
cu structura organizatorica si complexitatea atrubutiilor unitatiim pe
domeniul de activitate ppe care il reprezinta , in vederea realizarii cu
eficienta maxima a obeictivelor unitatii sanitare si a satisfacerii nevoilor
angajatilor.
Biroul RUNOS are in principal urmatoarele atributii:
o Intocmirea statului de functii conform legislatiei in vigoare;

o Intocmirea contractelor individuale de munca pentru personalul
nou incadrat;
o Completarea si trasnmiterea registrului general de evidenta al
salariatilor potrivit prevederilor legale in domeniu;
o Tinerea evidentei salariatilor , pastrarea pe timpul angajarii a
dosarelor personale;
o Intocmirea dosarelor cerute de legislatia in vigoare in vederea
pensionarii;
o Intocmirea formelor privind modificarile intervenite in contractele
individuale de munca ale salariilor (promovat, schimbat functie ,
desfacerea contractului, e.t.c.);
o Eliberearea legitimatiilor persoanelor nou incadrate in munca si
vizarea anuala a legitimatiilor personelor angajate;
o Incadrarea medicilor rezidenti pe baza de repartiei;
o Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante si
temporar vacante din unitate , conform legislatiei in vigoare;
o Intocmirea si aducerea la cunostinta a fisei postului pentru
personalul de subordine si verificarea existentei fiselor postului
pentru fiecare angajat in parte;
15
o Eliberarea adeverintelor salarialor in functie de necesitati;

o Furnizarea datelor prinvind numarul de personal pe structura in
vederea elaborarii bugetului de venituri si cheltuieli;
o Participa la fundamentarea Bugetului de venituri si cheltuieli al
spitalului furnizand date de specialitate;
o Intocmirea darilor de seama statistice lunare, trimestriale ,
semestriale si anuale privind personalul incadrat conform
cerintelor;
o Aplicarea Hotararii Guvernamentale nr. 537/2004, pentru
aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr 96/2003, privind protectia
maternitatii la locurile de munca;
o -Elaborarea conform reglementarii legale in vigoare a
documentatiei necesare pentru deblocarea cat mai rapida a
posturilor vacante respectiv a documentatiei prvind
suplimentarile de posturi intr-un numar sufiecient pentru a
asigura normarea necesara desfasurarii unui act medical de
calitate;
Departamentul Resurse Umane, este subordonat managerului si

asigura
Aplicarea legislatiei in domeniul managementului resurselor umane

privind angajarea, evaluarea, perfectionarea profesionala a resurselor
umane din cadrul unitatii
Asigura intocmirea documentatiilor privind modificarea/actualizarea
organigramei spitalului, a numarului de posturi, a regulamentului de
organizare si functionare, a statului de functiuni;
Efectueaza lucrari privind incheierea, modificarea, suspendarea si
incetarea contractului individual de munca precum si acordarea tuturor
drepturilor prevazute de legislatia muncii;
Urmareste intocmirea si actualizarea de catre conducatorii de
compartimente a fiselor de post si asigura gestionarea lor conform
prevederilor legale;
Gestioneaza procesul de realizare a evaluarii si intocmirea
rapoartelor/fiselor de evaluare a performantelor profesionale
individuale;
Stabileste si actualizeaza conform reglementarilor legale, salariile de
incadrare si celelalte drepturi salariale pentru personalul din cadrul
unitatii;
16
Asigura introducerea in baza de date a informatiilor referitoare la

personal si actualizeaza baza cu datele noilor angajati;
Asigura gestiunea carnetelor de munca;
Opereaza in carnetele de munca toate modificarile privind functia,
salariul si alte sporuri salariale pe baza contractelor de munca;
Intocmeste documentatia privind pensionarea pentru limita de varsta
sau invaliditate pentru personalul din unitate;
Intocmeste si actualizeaza Registrul de evidenta a salariatilor;
Asigura secretariatul comisiilor de concurs pentru ocuparea posturilor
vacante si intocmeste lucrarile privind incadrarea in munca a
candidatilor declarati admisi pe baza proceselor verbale ale comisiilor,
in conformitate cu prevederile legale;
Calculeaza vechimea in specialitate si vechimea in munca la incadrare;
Executa lucrarile de normare a personalului aplicand criteriile de
normare din normativele in vigoare;
Fundamenteaza fondul de salarii necesar personalului din unitate in
vederea intocmirii proiectului de Buget de Venituri si Cheltuieli;
Intocmeste lucrarile de salarizare lunar, de promovare;
Intocmeste documentatia privind acordarea salariilor de merit pentru
personalul din cadrul Serviciului;
Intocmeste documentatia privind acordarea premiilor anuale (al 13-lea
salariu), conform legii
Stabileste salariile de baza ale personalului contractual ca urmare a
evaluarii anuale;
Intocmeste si transmite situatiile periodice solicitate de ASP, CJAS,
Directia Judeteana de Finante, Directia judeteana de Statistica;
Asigura operarea programarilor si efectuarii concediilor de odihna ale
angajatilor;
Intocmeste formalitatile in vederea acordarii de concedii cu/fara plata
si sine evidenta acestora;
Elibereaza la cerere adeverinte privind calitatea de salariat care atesta
vechimea in munca sau drepturile salariale;
Intocmeste documentatia privind sanctionarea personalului unitatii in
baza raportului Comisiei de Disciplina;
Intocmeste orice alte lucrari prevazute de Codul Muncii
Executa la termenul precizat, orice alta lucrare repartizata de catre
conducerea unitatii privind problemele specifice serviciului RUNOS.
Prin Trezorerie se efectueaza operatiunile de incasari si plati in

numerar care privesc sectorul public si anume:
a) incasarea in numerar a veniturilor bugetare sau extrabugetare, precum

si fondurile speciale, de la agentii economici, institutii publice si
contribuabili;
17
b) depunerea in conturile Trezoreriei, catre institutii publice a sumelor

ridicate din cont si ramase nefolosite, precum si a surplusului soldului
de casa;
c) eliberarea de numerar, la cererea institutiilor publice din conturile
acestora, in vederea efectuarii de plati prin casieria proprie a acestora
pentru salarii, drepturi de asigurari sociale si deplasari.
Toate operatiunile de incasari si plati in numerar se consemneaza in

documente care se aproba de catre organele in drept.
Pentru primirea, verificarea, numararea, pastrarea si eliberarea

numerarului la nivelul trezoreriei se organizeaza compartimentele tezaur-
casierie.
La nivelul unei trezorerii, fluxul de incasari si plati in numerar se

desfasoara prin:
A. casa de incasari;
B. casa de plati;
C. casa de tezaur.
Fiecare trezorerie foloseste sumele incasate in numerar pentru a

acoperi necesitatile de plati catre institutiile publice. In acest scop, fiecare
trezorerie intocmeste un program lunar cu defalcarea pe zile a incasarilor si
platilor, cu stabilirea soldului intre incasari si plati.
In cazul in care incasarile nu acopera necesitatile de plati, soldul

respectiv se completeaza de catre Directia de Trezorerie Judeteana. In cazul
in care avem sold de casa in plus, acesta este pus la dispozitia Directiei de
Trezorerie, care il distribuie intre unitatile de trezorerie in cadrul judetului.
Organizarea casei de incasari
Casele de incasari ale trezoreriei primesc in timpul programului de

lucru, varsaminte in numerar. Operatiunile de primire a numerarului se
efectueaza pe baza urmatoarelor documente: foaie de varsamant cu
chitanta, ordin de incasare si borderou privind incasarile.
Primirea numerarului se face numai dupa verificarea si avizarea

documentelor de catre Compartimentul de Control si Evidenta a Veniturilor.
La primirea documentelor de la platitor, se verifica respectarea
18
reglementarilor privind varsarea impozitelor si a taxelor pe bugete si

incadrarea corecta a veniturilor pe capitole si subcapitole prevazute in
clasificatia bugetara.
Dupa verificare, foaia de varsamant si chitanta se transmite la casierie,

pe baza de borderou, in care se semneaza de primirea acestuia. Foile de
varsamant se inregistreaza in registrul de casa, care se intocmeste in trei
exemplare.
Depunerea numerarului la casierie se poate face astfel:
a. prin depunerea cu ordin de incasare;

b. prin depunerea pe baza de borderou.
Pentru depunerile de numerar, in operatiunile interne ale trezoreriei, se

foloseste ordinul de incasare, care se intocmeste de Serviciul de Control al
Veniturilor si se trimite la casierie in vederea incasarii sumei. Casierul
controleaza ordinul de incasare, primeste si verifica banii, dupa care
semneaza ordinul de incasare si il inregistreaza in registrul de casa.
Depunerea numerarului cu borderou se efectueaza in momentul

incasarii de impozite si taxe de catre agentii incasatori.
Organizarea si functionarea casei de plati
Casele de plati efectueaza plati in numerar la cererea institutiilor

publice sau persoanelor fizice, pe baza urmatoarelor documente: cecul
pentru eliberarea numerarului, ordinul de plata, cecul cu limita de suma si
factura cu dispozitie de incasare.
Toate sumele de bani platite trebuie sa se inregistreze in aceeasi zi in

evidentele casieriei.
La sfarsitul zilei, casierul verifica daca sumele platite pe baza

documentelor respective, impreuna cu numerarul pe care il are in casierie
corespund cu suma primita in avans la inceputul fiecarei zile operative. Dupa
verificare se intocmeste registrul de casa in trei exemplare.
Organizarea si functionarea casei de tezaur
Sumele incasate si platite in timpul de functionare a casieriei se

inregistreaza in casierie tezaur a trezoreriei in aceeasi zi.
19
Incasarile aduse dupa terminarea programului la ghiseu, se

inregistreaza in conturile respective cu data zilei urmatoare.
Plafoanele de casa se stabilesc de unitatile teritoriale ale trezoreriei, de

comun acord cu sucursalele judetene ale Bancii Nationale a Romaniei, in care
se vor include biletele de banca si moneda metalica.
Excedentul de numerar de la unitatile teritoriale ale trezoreriei se va

depune de catre acesta, cu foaia de varsamant, la sucursalele judetene ale
Bancii Nationale a Romaniei, conform graficului stabilit de trezorerie cu
banca.
1.5.Relatii cu personalul
In acordarea asistentei medicale, personalul medico-sanitar are datoria

de a se conforma normelor de etica si de deontologie medicala; el trebuie sa
actioneze intotdeauna in interesul bolnavului, pentru promovarea starii de
sanatate a populatiei, sa aiba o atitudine activa fata de nevoile de ingrijire a
sanatatii fiecarui cetatean si a intregii populatii; sa ingrijeasca toti bolnavii cu
acelasi interes si umanism.
Personalul spitalului trebuie sa actioneze cu fermitate pentru

gospodarirea judicioasa a mijloacelor materiale si banesti, sa lupte impotriva
oricaror forme de risipa sau abateri de la disciplina, sa contribuie la intarirea
ordinii in administrarea bunului public.
Prin Legea nr. 154 din 15 iulie 1998 privind sistemul de stabilire
a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoanele
care ocupa functii de demnitate publica, gestiunea sistemului de stabilire a
salariului de baza se asigura de catre ordonatorul principal de credite, cu
incadrarea in resursele financiare alocate anual si in numarul de posturi
stabilite prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale.
Stabilirea salariilor de baza individuale se face potrivit normelor de

evaluare a performantei individuale.
Salariile de baza in sectorul bugetar se stabilesc pe baza

urmatoarelor elemente:
20
a) valoarea de referinta universala, care se exprima in lei si care este

baza unica de determinare a valorii de referinta, proprie fiecarui sector de
activitate bugetara;
b) indicatori de prioritate intersectoriala, exprimati in procente,

diferentiati pe domenii de activitate;
c) valoarea de referinta sectoriala, exprimata in lei, rezultata din

inmultirea valorii de referinta universala cu indicatorii de prioritate
intersectoriala, utilizati ca:
o baza de calcul pentru configurarea grilelor de intervale

specifice sectorului respectiv;
o baza de calcul pentru salariile de baza corespunzatoare
grilelor de salarizare specifice;
o baza de calcul al cuantumului indemnizatiei lunare.
d) grile de intervale pentru stabilirea salariilor de baza, pentru functiile

specifice fiecarui sector de activitate.
Colaborarea dintre spitale si institutiile de invatamant superior m

edical, respectiv
unitatile de invatamant medical, se desfasoara pe baza de contract, in
cheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun
al ministrului sanatatii publice si al ministrului educatiei si cercetarii.
Cercetarea stiintifica medicala se efectueaza pe baza de contract de

cercetare, incheiat intre spital si finantatorul cercetarii.
Spitalele au obligatia sa desfasoare activitatea de educatie medicala

si cercetare (EMC)
pentru medici,asistenti medicali si alt personal. Costurile acestor activitati su
nt suportate de personalul beneficiar. Spitalul public poate suporta astfel
de costuri, in conditiile alocarilor bugetare.
Angajatii au urmatoarele drepturi :
o Dreptul la salarizare pentru munca depusa ;

o Dreptul la repaos zilnic si saptaminal ;
o Dreptul la concediu de odihna ;
o Dreptul la demnitate in munca ;
o Dreptul la egalitate de sanse si tratament
o Dreptul la securitate si sanatate in munca ;
o Dreptul de acces la formare profesionala ;
21
o Dreptul la informare si consultare ;

o Dreptul de a participa la actiuni colective ;
o Dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat ;
o Dreptul la protectie in caz de concediere ;
o Dreptul la negociere colectiva ;
o Dreptul de a lua parte la ameliorarea conditiilor de munca.
Angajatii au obligatia de a respecta urmatoarele:
o Sa se prezinte la serviciu in deplina capacitate de munca,

sa inceapa si sa inceteze munca la orele stabilite prin
programul unitatii si sa indeplineasca atributiile ce le revin
la locul de munca;
o Sa semneze personal condica de prezenta la ora venirii la
serviciu si la ora plecarii de la serviciu ;
o Sa nu paraseasca locul de munca in timpul programului de
lucru ;
o Sa aiba un comportament civilizat in cadrul colectivului de
munca ;
o Sa aiba o atitudine corecta fata de pacient si sa respecte
normele cu privire la drepturile pacientului ; cadrele
medico sanitare vor adopta o conduita civilizata,
politicoasa, neomitand formele si saluturile atat fata de
pacient cat si fata de vizitatori si insotitorii acestuia. Toti
salariatii spitalului vor actiona intr-un climat de liniste care
sa asigure confort psihic pacientilor, evitand pe cat posibil
orice disconfort fonic. Atat medicii cat si personalul cu
pregatire medie si auxiliara se vor comporta cu pacientii si
apartinatorii acestora intr-o maniera care sa excluda orice
posibilitate de interpretare din partea acestora ca se
doreste sau se urmareste o remunerare a actului medical si
de ingrijire alta decat cea prevazuta de acele normative in
vigoare respectiv decat salariul obtinut pe statul de plata;
o Sa foloseasca in intregime si cu eficenta timpul de lucru ;
o Sa raspunda la chemarea conducerii unitatii atunci cand
este necesara prezenta sa la locul de munca ;
o Sa poarte echipamentul de protectie specific fiecarui
compartiment si functie in parte ;
o Sa vegheze la mentinerea integritatii patrimoniului
spitalului ;
o Sa-si imbunatateasca permanent nivelul cunostintelor
generale si profesionale ;
o Sa execute la timp si in bune conditii atributiile de serviciu
specificate in fisa postului precum si a celorlalte sarcini ce
decurg din functia sau postul ocupat potrivit legii ;
22
o Sa execute dispozitiile si instructiunile date de sefii locului

de munca sau de conducerea unitatii ;
o Sa respecte prevederile legale cu privire la acordarea
asistentei medicale, la supravegherea bolnavilor si tratarea
urgentelor medico chirurgicale ;
o Salariatii care intra in contact cu publicul a aiba fata de
acest o atitudine civilizata si sa rezolve problemele
acestora corect, operativ si cu respectarea legislatiei ;
o Sa nu lase instalatiile si aparatele in functie supraveghere ;
o Sa nu paraseasca locul de munca pana la venirea
schimbului, iar in cazul in care acsta nu se prezinta la
serviciu sa ceara aprobarea sefului pentru a parasi locul de
munca ;
o Sa mentina si sa respecte ordinea si curatenia la locul de
munca ;
o Sa nu consume alcool in timpul serviciului sau sa se
prezinte sub influenta alcoolului la locul de munca ;
o Sa nu fumeze in unitate decat in locurile special
amenajate;
o Sa aduca la cunostiinta conducatorului locului de munca
orice neregula, abatere sau greutate ivita la locul de
munca ;
o Sa respecte secretul de serviciu ;
o Sa manifeste fidelitate fata de unitate si sa nu denigreze
unitatea ;
o In intreaga activitate desfasurata in cadrul spitalului
personalul medico sanitar are obligatia de folosi un limbaj
politicos atat fata de pacienti cat si fata de insotitorii si
vizitatorii pacientilor.
23
24
25
1.6.Relatiile cu exteriorul
1. Relatii cu institutiile ierarhic superioare si subordonate
Institutiile ierarhic superioare Spitalului Clinic de Obstetrica si

Ginecologie Cuza Voda Iasi sunt:
I. Ministerul Sanatatii care are ca pricipale atributii:
Conduce, indruma si controleaza:
activitatea de igiena si de profilaxie a bolilor transmisibile, a

bolilor profesionale si a bolilor cronice cu larga raspindire;
activitatea de medicina a culturii fizice si sportului;
activitatea medico-sanitara desfasurata de unitatile medico-
sanitare cu caracter special;
indruma si controleaza, potrivit legii, aplicarea unitara a normelor de
igiena si antiepidemice si ia masurile corespunzatoare;
colaboreaza cu Ministerul Muncii la indrumarea si controlul activitatii
de expertiza medicala a capacitatii de munca si de recuperare a
acesteia;
efectueaza studii privind dinamica starii de sanatate a populatiei si
factorii ce o influenteaza, stabilind tendintele principalelor fenomene
ale starii de sanatate; studiaza, impreuna cu alte organe centrale
interesate, dinamica sporului natural al populatiei, facind propuneri
corespunzatoare;
asigura personalul de specialitate, baza tehnico-materiala si capaci
tatea de spitalizare si tratament pentru imprejurari speciale;
instituie actiuni speciale pentru prevenirea si combaterea bolilor
transmisibile si pentru rezolvarea altor probleme de sanatate
prezentind interes deosebit.
II. Autoritatea de Sanatate Publica care prezinta ca atributii

urmatoarele:
evalueaza, coordoneaza si monitorizeaza modul de asigurare a

asistentei medicale curative si profilactice din unitatile sanitare de pe
teritoriul arondat, inclusiv pentru unitatile sanitare din subordinea
Ministerului Sanatatii Publice, luand masuri pentru asigurarea accesului
la asistenta medicala a oricarei persoane din raza Municipiului Iasi;
urmaresc aplicarea criteriilor de control al calitatii serviciilor medicale;
coordoneaza si monitorizeaza asistenta materno-infantila;
evalueaza resursele umane de la nivelul asistentei medicale in relatie
cu nevoile comunitare identificate prin actiuni specifice;
26
participa la programele de instruire a personalului din serviciile de

sanatate publica si a populatiei;
organizeaza actiuni de prevenire a imbolnavirilor si de promovare a
sanatatii;
identifica problemele de sanatate publica sau amenintari la adresa
sanatatii unei comunitati;
III. Facultatea de Medicina si Farmacie Gh. Popa Iasi, care are ca

obiectice:
formarea de specialisti cu pregatire superioara, performanti in raport

cu nivelul national si International;
actualizarea si perfectionarea continua a pregatirii specialistilor, prin
diferite forme de invatamant postuniversitar;
managementul calitatii serviciilor educationale de formare initiala
si continua oferite de universitate;
optimizarea activitatilor de cercetare stiintifica fundamentala si
aplicata, pentru ridicarea nivelului calitativ, cresterea competitivitatii si
afirmarii performantelor scolii medicale iesene si pentruimbunatatirea
continua a asistentei medicale;
promovarea relatiilor de cooperare internationala si integrarea in
sistemul european de invatamant medical, prin realizarea standardelor
de structura, calitate si eficienta;
promovarea deontologiei si a bioeticii, apararea valorilor democratiei,
respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale individului in
statul de drept;
asigurarea bazei materiale corespunzatoare tuturor acestor activitati,
precum si a unor conditii de munca si viata adecvate pentru toti
membrii comunitatii academice.
Pentru desfasurarea unor activitati menite sa contribuie la realizarea

misiunii si obiectivelor sale Spitalul Clinic de Obstretica Ginecologie Cuza-
Voda Iasi elaboreaza planuri strategice de dezvoltare institutionala, planuri
operationale anuale si isi propune sa se asocieze cu alte universitati, institutii
sau agenti economici din tara sau strainatate, pentru a constitui structuri de
activitate de interes comun, respectand legile.
Creditele bugetare sunt sume prevazute si aprobate prin bugetul de

stat in limitele carora institutia bugetara poate cheltui in cursul anului
mijloacele banesti primite pentru indeplinirea sarcinilor stabilite prin plan.
27
Creditele bugetare se primesc de catre intreprinderi, organizatii si

institutii de stat in cadrul unei proceduri specifice si se intrebuinteaza pe
baza actelor savarsite de catre ordonatorii de credite bugetare.
Dupa adoptarea bugetului de stat creditele bugetare sunt repartizate

pe toate categoriile de institutii subordonate titularilor de plan, asigurandu-
se astfel, mijloacele financiare pentru indeplinirea sarcinilor prevazute.
Dreptul de a utiliza creditele bugetare este acordat, prin lege, numai
conducatorilor institutiilor de stat care in aceasta calitate, poarta denumirea
de ordonatori de credite (persoane imputernicite sa indeplineasca o functie
de conducere intr-un organ de stat, institutie, etc. careia i s-a acordat dreptul
de a dispune de credite bugetare acordate prin bugetul de venituri si
cheltuieli. El are sarcina de a interveni si executa bugetul de venituri si
cheltuieli, de a finanta institutiile si organele subordonate, de a organiza
contabilitatea si de a intocmi dari de seama periodice anuale).
Dupa drepturile si atributiile ce le revin in raport cu locul organelor,

institutiilor si intreprinderilor de stat, ordonatorii de credite sunt de trei
categorii: principali, secundari si tertiari.
Ordonatorii principali de credite pot fi la bugetul republican, ministrii si

conducatorii celorlalte organe centrale de stat care au bugete de venituri si
cheltuieli proprii, iar la bugetele locale, presedintii comitetelor executive si
birourile executive ale consiliilor locale.
Ordonatorii secundari functioneaza numai in cadrul bugetului

republican si au misiunea sa inlesneasca finantarea unor unitati aflate pe
intreg teritoriul tarii, finantare care ar fi greu de realizat de la centru. In
acelasi sens se acorda calitatea de ordonatori secundari de credite si
conducatorilor diferitelor directii, inspectorate sau servicii judetene cum ar fi:
directiile judetene silvice, servicii judetene de drumuri etc.
In cadrul bugetelor locale exista numai ordonatori principali si tertiari,

deoarece unitatile finantate de aici, in mod normal isi au sediul in localitatea
unde se afla organul financiar si ordonatorul principal de credite.
Ordonatorii tertiari de credite sunt conducatori ai unitatilor si

institutiilor de stat imputerniciti de ordonatorii principali sau secundari sa
foloseasca creditele bugetare pentru necesitatile proprii ale unitatilor pe care
le conduc sau in scopul realizarii actiunilor stabilite prin bugetul de venituri si
cheltuieli aprobat. Spre deosebire de ceilalti ordonatori nu au dreptul de a
repartiza credite bugetare la alte institutii.
Incepand cu 1 septembrie 1999, s-a trecut la finantarea institutiilor din

domeniul sanitar prin Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate. Fondurile
acestei case se constituie prin contributia salariatilor si unitatilor intr-o cota
28
de 7% aplicata asupra salariilor in cazul salariatilor si asupra fondului de

salarii pentru unitatile economice si societatile comerciale.
In ceea ce priveste fluxul informational al Casei de Asigurari, acesta

porneste de la asigurat. Datele de baza ale asiguratului impreuna cu date
privind plata contributiei, serviciile medicale furnizate si rambursarea
acestora sunt inregistrate la nivelul fiecarei case de asigurari. Aceste date
sunt legate de celelalte activitati ale casei de asigurari intr-un sistem
informational integrat.
Datele colectate la nivel national ajuta la realizarea procesului de

egalizare si redistribuire a resurselor financiare.
Datele agregate se vor transmite tot pe baza de formulare si care vor

prezenta numarul de consultatii, teste de laborator, tratamente, consumul de
medicamente, etc. Avantajele sunt: Casa Judeteana de Asigurari va primi
date agregate si va avea timp pentru verificarea si analiza lor; furnizorii de
servicii medicale vor putea sa-si analizeze activitatea si costurile lor.
Casele Judetene de Asigurari vor transmite mai departe Caselor

Nationale de Asigurari date agregate.
Cel de-al doilea flux informational se refera la evenimentele de

sanatate publica si vor fi raportate ca si pana acum de catre furnizorii de
servicii. Toti furnizorii vor transmite date privind morbiditatea si mortalitatea.
Informatiile care vin de la furnizori vor fi transmise Autoritatilor Locale

de Sanatate si de aici, datele agregate vor merge la Centrul National de
Statistica si la Institutele de Sanatate Publica subordonate Ministerului
Sanatatii.
Finantarea spitalelor sau dispensarelor se va face de catre Casa

Judeteana de Asigurari.
Controlul medicilor se va realiza de catre Colegiul Medicilor.
Unitatile sanitare vor apartine fie Autoritatilor Judetene de
Sanatate Publica, fie sectorului privat.
29
1.7Relatiile Spitalului cu tertii
Relatii cu furnizorii
Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie Cuza Voda din Iasi are

drept furnizori:
1. Producatorii de medicamente;
2. Producatorii de materiale sanitare;
3. Prestatorii de servicii.
DENUMIRE FURNIZOR SUMA
A&A MEDICAL S.R.L. 29355,57
30
A&G MEDTRADING S.R.L. 29943,08
ARDAF IASI 2274,09
ASIROM S.A. 4988,83
AVIAROM 19229,69
B.BRAUN MEDICAL S.R.L. 38479,11
D.A.B.M. MED S.R.L. 16995,28
DIAMEDIX IMPEX SRL 1864,16
DIVERTA RETAIL 3000 S.R.L 52441,51
86393,52
DUTCHMED S.R.L.
ESTRADE S.R.L. 20209,18
EUROPLAST GROUP S.R.L. 13379,41
HTP MEDICAL - TRANSF. IN RADIUS 3908,41
MATEX PROD S.R.L. 25810,62
MEDIST - MAT. LAB. 31502,96
TEHNOTON S.A. 44657,69
TIBULCA DANIELA 19249,44
VIVIENE S.R.L. 5033,93
VODIMEDICOR S.R.L. 624,75
VOLIAN 130229,76
31
32
33
In cadrul Spitalului Clinic de Ostetrica si Ginecologie Cuza Voda Iasi

principalele surse de finantare provin de la:
I. Casa de Asigurari de Sanatate care, printre obiectivele

specifice mentionam:
sa verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor

incheiate cu furnizorii de servicii medicale;
sa deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale
contractate si prestate asiguratilor, la termenele prevazute in
contractul-cadru, in caz contrar urmand sa suporte penalitatile
prevazute in contract;
sa acorde furnizorilor de servicii medicale sume care sa tina seama si
de conditiile de desfasurare a activitatii in zone izolate, in conditii grele
si foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit
legislatiei;
sa informeze furnizorii de servicii medicale asupra conditiilor de
contractare si a negocierii clauzelor contractuale;
sa informeze furnizorii de servicii medicale asupra conditiilor de
furnizare a serviciilor medicale si despre orice schimbare in modul de
functionare si de acordare a acestora;
sa asigure confidenttialitatea datelor in conditiile prezentei legi;
sa verifice prescrierea si eliberarea medicamentelor in conformitate cu
reglementarile in vigoare;
sa raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind
serviciile medicale furnizate, precum si evidenta asiguratilor si a
documentelor justificative utilizate;
sa furnizeze, la solicitarea Ministerului Sanatatii Publice, datele de
identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare
nominala obligatorie, conform legislatiei in vigoare.
II. Bugetul de stat, banii proveniti fiind folositi pentru:
Finantarea medicilor rezidenti anul I-V;

Dotarile aparatura medicala;
Raparatii capitale, cm ar fi cele referitoare la consolidari,
investitii, alte datorii;
Programe de sanatate(sisteme gratuite).
34
1.8 Structura si evolutia principalelor cheltuieli la Spitalul Clinic de

Obstetrica si Ginecologie Cuza Voda Iasi
Constituirea fondurilor de asigurari sociale de sanatate obligatorii se

face prin contributia asiguratilor (acestea fiind persoane fizice si juridice ce
angajeaza personal salariat), din subventii de la bugetul de stat, precum si
din alte surse. Administrarea Fondului de Asigurari Sociale de Sanatate se
face prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si prin casele de asigurari
de sanatate judetene si a Municipiului Bucuresti.
Dimensiunea acestor cheltuieli este determinata, in principal, de factori

cu actiune directa, intre care cei mai importanti sunt:
a) factorii demografici, respectiv numarul populatiei si structura ei pe

varste; tendinta cresterii numerice este qvasigenerala si este insotita de o
crestere a ponderii populatiei de varsta a III-a; intre aceste tendinte si
calitatea actului medical (atat preventiv, cat si curativ) exista o relatie
pozitiva, al carui efect, in plan financiar, este cresterea cheltuielilor publice
pentru sanatate;
b) factorii sociali, in primul rand nivelul de trai si gradul de instruire,

care determina o preocupare mai intensa a individului pentru conservarea
propriei sanatati, dar si exigente sporite fata de actul medical si de modul in
care statul se implica in problemele de sanatate;
c) cresterea preocuparilor privind prevenirea;
d) cresterea costurilor atat in faza preventiva, cat si in cea curativa,

datorita perfectionarii si modernizarii asistentei medicale si a tratamentelor,
a amplificarii caracterului sofisticat al analizelor medicale, al aparaturii si al
medicamentelor.
Finantarea difera intre cele doua sectoare, pentru cel de-al doilea fiind
qvasiexclusiv din tarifele percepute de la beneficiarii serviciilor, dar si din
valorificarea brevetelor de cercetare, de tehnica medicala etc., ca si din
donatii sau subventii.
Finantarea sectorului public se face din urmatoarele surse: fonduri

alocate din buget, cotizatii de asigurari de sanatate (platite atat de persoane
fizice, cat si de persoane juridice), resursele populatiei (in special de la cei
35
neasigurati) si ajutoare externe (Organizatia Mondiala a Sanatatii, Crucea

Rosie Internationala, Semiluna Rosie Internationala, Banca Mondiala s.a.).
Eficienta acestor cheltuieli se determina pornind de la principalele

categorii de efecte pe care acestea le genereaza:
efecte medicale, cu caracter individual, extrem de importante
deoarece
vizeaza refacerea sanatatii, esentiala si mai presus de orice
pentru
persoanele bolnave si familiile lor;
efecte sociale, care reflecta starea generala de sanatate a
intregii
populatii, cum sunt: speranta medie de viata, morbiditatea,
mortalitatea generala si cea infantila, gradul de asistenta
medicala a populatiei (numar de locuitori la un medic, la un pat
de spital, arondati unei unitati sanitare etc.);
efecte economice, care reflecta in general neproductia
datorata starii nesatisfacatoare a sanatatii: perioada medie de
incapacitate de munca, eradicarea unor boli, cresterea duratei
medii a vietii active s.a.
II.Fundamentarea cheltuielilor bugetare
2.1. Cadrul juridic utilizat in fundamentarea cheltuielilor bugetare:
o Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 115din 24 ianuarie 2004

privind salarizarea personalului sanitar;
o Legea nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma in domeniul
sanatatii;
o Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.70 din 29 august 2002
privind administrarea unitatilor sanitare publice de interes local si
judetean;
o Hotararea nr.150 din 5 martie 1999 privind aprobarea
Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a
performantelor profesionale individuale si de aplicare a criteriilor
de stabilire a salariilor de baza intre limite pentru personalul de
specialitate medico-sanitar si personalul auxiliar sanitar, incadrat
in unitati sanitare si de asistenta sociala;
36
o Legea nr.146 din 27 iulie 1999 privind organizarea, functionarea

si finantarea spitalelor;
o Legea nr.270 din 18 iunie 2003 spitalelor;
o Contract cadru;
o Norme de aplicare ale Contractului Cadru.
o Spitalul public este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu
personalitate juridica, ce furnizeaza servicii medicale. Spitalul public
este institutie publica finantata integral din venituri proprii si
functioneaza pe principiul autonomiei financiare.
o Organizarea activitatii spitalului pe baza bugetului de venituri si
cheltuieli, pe total unitate, precum si pe fiecare sectie sau
compartiment, astfel incat cheltuielile necesare pentru realizarea
serviciilor medicale sa fie acoperite din veniturile realizate.
o Bugetului propriu de venituri si cheltuieli se aproba de catre managerul
spitalului si cu acordul organului ierarhic superior adica a Ministrului
Apararii Nationale.
o Spitalul public este condus de un manager, persoana fizica sau
juridica, ce indeplineste atributiile ordonatorului tertiar de
credite,
o Responsabilitatile managerului, ca ordonator tertiar de credite,
sunt:
o Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita
bugetului aprobat numai pentru realizarea sarcinilor institutiei pe
care o conduce si in conditiile stabilite prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 1.792/2002 .
o Compartimentul financiar contabil-cu rol principal in redactarea si
propunerea proiectului de buget spre aprobare .acest
compartiment este condus de catre contabilul sef care impreuna
cu comandatul unitatii se afla la conducere operatiunilor
financiare si contabile
o Sefii compartimentelor de asigurare tehnica, materiala,
medicala- detin atributii in ceea ce priveste gestiunea materiala
a bunurilor si fundamentarea indicatorilor cu privire la cheltuielile
necesare si executia acestora.
o Departamentul de resurse umane salarizare- conducatorul
acestu compartiment are obligatia de a asigura acordarea
drepturilor de salarizare pentru toate categoriile de personal, de
a intocmi proiectul de cheltuieli privind salarizarea care va face
parte din proiectul general de venituri si cheltuieli al spitalului.
o Importanta intocmirii si aprobarii bugetului de cheltuieli in conducerea
activitatii institutiilor publice nu s-a diminuat, din contra, a crescut,
bugetul de cheltuieli ramanand instrumentul principal de conducere,
prognozare si analiza a activitatii economico-financiare a institutiei.
o In principiu, propunerile cheltuieli se vor face avandu-se in vedere:
37
o reglementarile si normele in vigoare, precum si structura

organizatorica existenta la data intocmirii bugetului
de cheltuieli;
o evolutia in perspectiva a domeniului de activitate respectiv,
nivelul intregit la an al cheltuielilor realizate in anul de baza fata
de anul de plan, influentat cu indicele mediu prognozat de
crestere al preturilor si al inflatiei si indicele de crestere a
indicatorilor fizici, obiectivele stabilite prin programul de
perspectiva propriu si national, prioritatile de ordin economico-
social care se impun in domeniul de activitate respectiv, care
trebuie realizate prin dirijarea de fonduri pentru investitiile ce nu
se pot lasa pe seama reglajelor economiei de piata. Asemenea
domenii sunt: protectia sociala, protectia mediului inconjurator,
ocrotirea sanatatii, cresterea gradului de instruire, aparare
nationala;
o nivelul preturilor avute in vedere la stabilirea propunerilor de
cheltuieli este cel in vigoare la data solicitarii propunerilor de
cheltuieli, de regula la 1 mai al anului in curs, intrucat proiectele
bugetelor de cheltuieli se depun pana la 1 iunie al anului in curs,
indicele mediu prognozat de crestere al preturilor si cel de
crestere al inflatiei fiind indicat de Ministerul Finantelor in adresa
de solicitare a proiectelor de buget, ca si cursul de schimb
leu/dolar. In lipsa unor precizari se ia in calcul indicele de
crestere prognozat al cursului de schimb al dolarului sau indicele
cresterii preturilor si al inflatiei din anul precedent, ponderat cu
cresterea cursului de schimb leu/dolar fata de aceeasi perioada;
o consumurile specifice de materiale, materii prime, piese de
schimb, combustibil luate in calcul sunt cele aprobate prin
hotarare sau ordonanta de Guvern, in domeniul respectiv, sau in
lipsa acestora, cele stabilite prin decizii sau ordine interne date
de ordonatorul principal de credite;
o fundamentarea cheltuielilor in anul de plan fata de anul de baza
se va face, la cheltuielile curente, pe fiecare articol de cheltuieli
bugetare pornindu-se de la prevederile anului de baza si
corectarea acestora cu influentele cunoscute care au actionat
pana la data elaborarii proiectului bugetului de cheltuieli prin
reglementari legale. Trebuie subliniat ca, in baza art. 24 din
Legea finantelor publice nr. 72/ 1996, ordonatorii principali de
credite sunt obligati ca pana la 1 mai a fiecarui an sa comunice
Ministerului Finantelor orice propuneri de cheltuieli suplimentare
pentru bugetul anului viitor fata de anul in curs, iar consiliile
locale si judetene sa comunice solicitarile de majorare a
transferurilor.
o La elaborarea bugetului de cheltuieli este necesar de subliniat ca
retinerile din salariul de baza privind pensia suplimentara de 3% si
38
fondul de somaj de 1% se iau in calculul cheltuielilor, indirect, prin

salariul brut, intrucat institutia are obligatia de a le calcula, retine si
varsa in numele salariatului din salariul sau brut, care reprezinta o
cheltuiala pentru institutie.
o La elaborarea proiectului de cheltuieli pentru finantarea investitiilor se
va avea in vedere faptul ca acum nu se mai admit de Ministerul
Finantelor, nici in plan, nici in executie, crearea de imobilizari sau
mobilizari, care sa influenteze, la sfarsitul anului, rezultatele financiare
ale anului urmator. Incadrarea nivelului de cheltuieli in posibilitatile
financiare ale economiei, in vederea asigurarii echilibrului bugetar pe
anul financiar, se realizeaza pe parcursul elaborarii proiectului de
buget prin runde de negocieri intre ordonatorul principal de credite si
Ministerul Finantelor si - in caz de divergenta - si cu Guvernul.
o Ca termene, intocmirea si depunerea bugetului de cheltuieli se fac de
institutie in functie de termenele de elaborare a bugetului de stat si de
termenele comunicate de Ministerul Finantelor prin ordonatorul
principal de credite. Conform Legii finantelor publice nr. 72/1996,
elaborarea bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si
bugetului fondurilor speciale se asigura de Guvern prin Ministerul
Finantelor in urmatoarea cronologie:
o pana la 1 iunie se comunica la Ministerul Finantelor proiectele
bugetelor de venituri si cheltuieli de ministere, celelalte organe
centrale care au calitatea de ordonator principal de credite si
bugetele locale;
o Ministerul Finantelor le examineaza si solicita modificarile
necesare stabilirii echilibrului bugetar si incadrarii in nivelul
maxim al cheltuielilor bugetare, iar in caz de divergenta se
adreseaza Guvernului pentru a hotari; pana la 1 iulie, Ministerul
Finantelor, cu acordul primului ministru, comunica ordonatorilor
principali de credite limita stabilita pe baza politicii financiare a
Guvernului, in vederea definitivarii proiectelor de buget;
o noile proiecte de buget modificate ca urmare a reexaminarii si
definitivate se depun la Ministerul Finantelor pana la 1 august a
fiecarui an, impreuna cu documentatia amanuntita de
fundamentare a veniturilor si cheltuielilor;
o Ministerul Finantelor pe baza acestor proiecte si a bugetului sau
propriu intocmeste proiectul bugetului de stat, al asigurarilor
sociale de stat si proiectele fondurilor speciale, pe care le depune
la Guvern pana la 25 septembrie a fiecarui an, insotite de
proiectul legii bugetare;
o dupa insusire de catre Guvern, acesta il supune aprobarii
Parlamentului pana la 10 octombrie, insotit de un raport privind
situatia economico-financiara a tarii si proiectia acesteia in anul
viitor si de proiectul legii bugetare;
39
o pana la 28 decembrie, bugetul se aproba de Parlament, pe

ansamblu, pe capitole, articole si pe ordonatori principali de
credite si bugete locale ale caror bugete sunt anexate la bugetul
de stat;
o daca bugetul de stat nu se aproba de Parlament pana la 28
decembrie, Guvernul indeplineste sarcinile ce-i revin potrivit
bugetului anului precedent, pana la adoptarea noilor bugete.
o Bugetele de cheltuieli se intocmesc in doua etape:
o prima la elaborarea propunerilor anuale conform graficului
anterior;
o a doua la desfasurarea indicatorilor financiari aprobati pe an, pe
trimestrul I si luni si pe celelalte trimestre II, III, IV si pe luni in
cadrul acestora.
Daca in cursul exercitiului bugetar intervin modificari in evolutia preturilor si,

ca urmare in evolutia altor cheltuieli (salarii, CAS, fond somaj, combustibil,
energie electrica etc.), se face de catre Ministerul Finantelor, prin Guvern si
Parlament, cel mai tarziu pana la 30 noiembrie, rectificarea bugetului de stat,
care se transmite spre aplicare ordonatorilor principali de credite si consiliilor
locale si acestea ordonatorilor secundari, tertiari, pana la institutia publica
executanta (care poate avea sau nu calitatea de ordonator tertiar de
credite).
In cursul executiei bugetare, incepand din trimestrul III, in cadrul aceluiasi

ordonator de credite si capitol de cheltuieli, in functie de realitatile impuse de
realizarea indicatorilor fizici, se pot face virari de credite intre articolele si
alineatele aceluiasi titlu de cheltuieli, adica al cheltuielilor de personal, al
cheltuielilor materiale sau al cheltuielilor de capital, fiind interzise virarile de
credite de la cheltuieli de personal si capital la cele materiale si invers.
Alocatiile pentru cheltuielile de personal si capital nu pot fi utilizate nici la
alte articole de cheltuieli.
In cazuri exceptionale, virarile de credite de la un capitol la alt capitol al

clasificatiei bugetare, cu exceptia cheltuielilor de personal si capital, se pot
efectua, in cadrul bugetului unui ordonator principal de creidite, inainte de
angajarea cheltuielilor, incepand cu trimestrul III, cu acordul Ministerului
Finantelor pentru institutiile finantate din bugetul de stat si cu acordul
organelor teritoriale ale Ministerului Finantelor, pentru cele finantate din
bugetele locale si aprobate de consiliile locale (judetene).
Bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor publice se aproba astfel:
o bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul

de stat sau bugetele locale de catre organul ierarhic al acestora;
40
o bugetele institutiilor publice care se finanteaza integral din venituri

extrabugetare, de catre organul de conducere al institutiei respective,
cu avizul organului ierarhic;
o bugetele fondurilor speciale se aproba de Parlament, prin legea
bugetului, ca anexa la bugetul de stat.
o Bugetele institutiilor publice finantate din venituri extrabugetare se
includ distinct, ca anexa, in bugetul centralizat al ordonatorului
principal de credite.
Conform art. 35 din Legea nr. 72/1996 a finantelor publice, ordonatorii

principali, secundari sau tertiari de credite raspund de respectarea
dipozitiilor legale in utilizarea creditelor bugetare si realizarea veniturilor,
folosirea cu eficienta a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul
asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, de integritatea
bunurilor incredintate unitatii pe care o conduc, de tinerea la zi a
evidentei contabile si prezentarea la termen a darilor de seama asupra
executiei bugetare.
Institutiile bugetare care realizeaza venituri in valuta sunt obligate sa verse

la rezerva valutara a statului veniturile respective si sa completeze, cu datele
in lei si valuta, o anexa distincta, avand in vedere cursul de schimb leu/dolar
luat in calcul de Ministerul Finantelor la elaborarea proiectului bugetului de
stat.
Folosirea veniturilor in valuta de catre institutiile publice se poate face numai

in cazul aprobarii prin legea de functionare sau legea de aprobare a
bugetului, acestea fiind venituri cuvenite bugetului de stat. Ministerul
Finantelor elaboreaza ca anexa la proiectul de buget si balanta generala a
economiei, situatia privind rezerva valutara a statului fiind intocmita de
Banca Nationala a Romaniei, care gestioneaza si administreaza, in numele
Ministerului Finantelor, rezerva valutara a statului.
Fundamentarea cheltuielilor se face pentru fiecare actiune in parte pe baza

sarcinilor si a indicatorilor de plan, pe baza formularelor corespunzatoare
anexa la bugetul de venituri si cheltuieli.
Normele de cheltuieli folosite in planificarea institutiilor bugetare pot fi

clasificate dupa anumite criterii.
Din punct de vedere al caracterului lor, normele pot fi:
o norme obligatorii (stabilite prin acte normative fara a putea fi

modificate de ordonatorii de credite. Spre exemplu retributia
tarifara, bursa, alocatia de hrana etc.);
41
o norme indicative (facultative, orientative) ce reprezinta medii ale

consumurilor de materiale, ale cheltuielilor efectuate de unitatile
bugetare de acelasi fel.
La randul lor, normele indicative pot fi:
o norme indicative din punct de vedere al formei de exprimare si

anume:
o materiale (cantitatea de materii si materiale pe o anumita
unitate de masura);
o financiare (transformarea normei materiale in norma valorica);
o norme indicative din punct de vedere al continutului:
o individuale (pentru fiecare cheltuiala concreta);
o combinate (o insusire a normelor financiare individuale, ce
exprima cheltuieli totale necesare pentru intretinerea unui
indicator pe timp de un an). Normele indicative combinate se
calculeaza prin doua procedee: pe baza de medii valorice
(determinarea normei prin raportarea creditelor bugetare
consumate de unitate la numarul mediu al indicatorilor realizati)
si prin insumarea normelor individuale financiare (pentru fiecare
articol si alineat de cheltuieli in parte);
o planul tip de cheltuieli (cuprind aceleasi date ca si norma
combinata, cu exceptia ca se refera nu la un singur indicator ci,
la cheltuieli totale ale unei institutii bugetare).
Din punct de vedere al surselor de finantare a indicatorilor operativi, normele

pot fi:
o norme bugetare (cuantumul de fonduri pus la dispozitia

institutiilor bugetare prin buget pentru intretinerea unor
indicatori pe timp de un an);
o norme pentru autofinantare (suma de bani pe care o incaseaza
institutia de la terte persoane, necesara pentru intretinerea
indicatorilor);
o norme financiare (cuantumul total al fondurilor bugetare si din
autofinantare necesar pentru intretinerea unui indicator pe o
perioada determinata de timp, 1 an bugetar).
In practica si in teorie s-a acordat atentie metodei normative in

dimensionarea cheltuielilor pentru care nu sunt stabilite norme obligatorii.
Datorita varietatii institutiilor, deosebirilor intre ele, amplasarii lor in teritoriu,
42
gradului diferit de dotare etc. folosirea acestei metode normative creeaza

unele dificultati. Ca urmare, se foloseste metode stabilirii cheltuielilor in
functie de conditiile specifice fiecarei institutii, pe baza executiei din anul
precedent si a influentei diferitelor modificari pentru perioada urmatoare.
Incepand cu anul 1997, s-a trecut la folosirea in planificarea financiara din

institutii a costului mediu pe un indicator (elev, pat, asistat etc.), acesta
inscriindu-se ca element distinct in bugetul de venituri si cheltuieli
(cuantumul de cheltuieli totale pe un indicator de plan specific).
Fundamentarea cheltuielilor are la baza urmatoarele criterii:
o baza legala a cheltuielilor - nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in

BVC si finantata prin acesta daca nu este reglementata printr-un
act normativ;
o executia preliminara pentru anul de baza consta in executia certa
pe o anumita perioada de timp la care se adauga executia
probabila la sfarsitul anului, corectata cu eventualele influente;
o analiza si studierea comparativa a cheltuielilor, atat pe total, cat
si pe structura si in dinamica. Este necesara realizarea de analize
si studii privind evolutia pe o anumita perioada de timp;
o preturile si tarifele diferitelor servicii care au repercursiuni
directe asupra structurii si evolutiei cheltuielilor;
o baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul
carora anumite categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele
maxime, ce nu pot fi depasite si care sunt analizate periodic, in
functie de rate si de cresterea preturilor si tarifelor.
2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare
Bugetul de cheltuieli se intocmeste de catre spital in luna septembrie a

anului in curs pentru anul viitor. Se aproba in martie bugetul local de catre
primarie si bugetul de stat in intregul lui, in care sunt cuprinsi ordonatorul
principal de credite adica Ministerul Sanatatii, ordonatorii secundari,
respectiv Directiile Sanitare si ordonatorii tertiari, spitalele.
La calcularea cheltuielilor pentru anul de calcul, trebuie sa se

tina seama de cresterea sau de reducerea indicatorilor fata de cei din anul
de baza, cunoscand ca alocatiile se acorda in raport cu o serie de indicatori
specifici unitatilor sanitare ca, de exemplu:
numarul de paturi de spital;

cheltuielile anuale pe un pat de spital;
43
cheltuielile pentru un bolnav;

alocatia zilnica de hrana pe un pat;
costul ingrijirii unui copil in cresa.
Situatia executiei bugetare trebuie sa cuprinda, in principal,

urmatoarele elemente:
felul cheltuielii, adica articolul si alineatul bugetar;

creditele planificate de la 1 ianuarie pana la sfarsitul
trimestrului sau anului pentru care se face executia;
creditele deschise de la 1 ianuarie pana la sfarsitul
trimestrului sau anului respectiv;
alimentarea cu fonduri de la 1 ianuarie pana la sfarsitul
trimestrului sau anului respectiv;
platile nete de casa;
cheltuielile efective de la 1 ianuarie pana la sfarsitul
trimestrului sau unului respectiv.
In executarea planului de cheltuieli apar doua notiuni: plati si

cheltuieli. Decontarea unor servicii prestate institutiei, achizitionarea de
materiale etc. reprezinta plati, in timp ce inregistrarea consumurilor de
alimente, medicamente, materiale constituie cheltuieli.
Executia planului de cheltuieli pe ansamblu se determina prin

raportarea indicatorilor plati nete si cheltuieli efective la volumul
creditelor bugetare aprobate.
Pentru calcularea numarului de paturi necesar, pe langa

numarul de locuitori (NL) mai sunt necesare de luat in considerare
urmatoarele elemente:
- Frecventa internarilor (FI);
- Durata de spitalizare (DS);
- Indicele de utilizare al paturilor (IUP).
Necesarul de paturi de spital (NPS) pentru tot teritoriul, se poate

calcula dupa urmatoarea formula:
Trebuie de asemenea luata in considerare si migratia populatiei.
44
Asigurarea populatiei cu paturi de spital se calculeaza la 1000 sau la

10000 de locuitori, pe total sau pe specialitati conform formulei:
- Indicele de utilizare a fondului de paturi se calculeaza in zile de

ocupare medie a unui pat pe an (luna, trimestru) si in procente
(considerandu-se 100% ocuparea medie a paturilor 365 de zile pe an):
- Durata medie de spitalizare trebuie calculata concomitent cu indicele

utilizarii paturilor, deoarece o utilizare mai mare se poate datora uneori si
unei durate mai mari de spitalizare a bolnavilor, peste necesar.
Durata medie de spitalizare trebuie calculata in mod diferit pe total

spital si pe sectii.
- Rulajul bolnavilor pe un pat de spital corespunde numarului de

bolnavi ce revin pe un pat, pe an:
Pe langa indicatorii prezentati, formulele folosite la fundamentarea

cheltuielilor in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta sunt:
- Cheltuieli de un pat/an. Se calculeaza la totalul cheltuielilor si,

separat, pentru medicamente,fiind determinat in urma impartirii cheltuielilor
bugetare la numarul mediu de paturi.
- Cheltuieli pe un bolnav. Se calculeaza similar cu indicatorul anterior,

rezultat format din impartirea cheltuielilor bugetare la numarul de bolnavi
internati.
45
- Cheltuieli pentru o zi de spitalizare:
Analizand modul de realizare a bugetului de cheltuieli pentru perioada

raportata rezulta ca: Platile nete de casa au fost realizate in proportie de
100% fata de alocatiile bugetare aprobate, iar cheltuielile efective reprezinta
130,5%.
Comparativ cu perioada corespunzatoare a anului 2001, realizarile

perioadei raportate sunt in proportie de 218% la platile nete de casa si,
respectiv, 230% la cheltuieli efective. Motivatia o constituie indexarile
drepturilor salariale si, implicit, sporirea cotelor aferente acestora, precum si
influenta cresterii preturilor la intreaga gama de consumuri materiale si
servicii utilizate in aceasta perioada.
In 2002 au fost spitalizati 1040 bolnavi, din care 241 apartinand altor
judete. Pentru asistenta medicala acordata bolnavilor spitalizati s-au utilizat
fonduri in suma de 1649269 mii lei.
Comparativ cu anul 2001, costurile pe un indicator cu retributii si

cotele aferente inregistreaza cresteri cu 189% la un pat ocupat, 189% la o zi
de spitalizare si 179% la un bolnav spitalizat. Acest fapt este explicabil prin
indexarea drepturilor salariale, a sporurilor si a cotelor aferente.
Cazuistica deosebita si adresabilitatea ridicata din trim.I 2001, cat si

majorarile de preturi, au contribuit la utilizarea unui volum de surse sporit la
consumul de medicamente si materiale sanitare cu 137190 mii lei. Costurile
pe unitatea de indicator inregistreaza cresteri fata de perioada
corespunzatoare a anului precedent cu 323% la un pat fizic, 334% la un pat
ocupat, 335% la o zi de spitalizare si 318% pentru un bolnav spitalizat. La
realizarea costurilor ridicate fata de anul precedent a contribuit substantial
pretul crescut al medicamentelor si materialelor sanitare.
Pentru hrana bolnavilor s-au utilizat fonduri in suma de 242474 mii lei,
unitatea neincadrandu-se in alocatia de hrana aprobata, cu 119566 mii lei,
datorita finantarii limitate.
La cheltuielile de intretinere si functionare, volumul creditelor utilizate

a fost de 199551 mii lei, sporit fata de perioada corespunzatoare a anului
trecut, suplimentari inregistrandu-se la majoritatea naturilor de cheltuieli
determinate de majorarile de preturi care fac improprie a comparatie
valorica fara a tine cont de coeficientul de inflatie.
46
Atat la hrana, cat si la cheltuieli de intretinere, unitatea inregistreaza

mari datorii la furnizori, aflandu-se la limita posibilitatilor de a mai achizitiona
bunuri sau servicii. Finantarea lunara de la bugetul local acopera doar
necesarul de hrana. Celellalte consumuri de lumina, telefon, medii de
cultura, materiale de curatenie, nu au nici un fel de acoperire prin actualul
nivel al finantarilor.
Gestiunea sistemului de salarizare a personalului contractual se

asigura de fiecare ordonator de credite, cu incadrarea in resursele financiare
alocate anual, potrivit legii.
Salarizarea personalului contractual din unitatile sanitare publice din

sectorul sanitar se face tinandu-se seama de rolul, raspunderea, importanta
sociala, complexitatea sarcinilor, specificul activitatii fiecarei functii, de
pregatirea si competenta profesionala a persoanelor care exercita aceste
functii, precum si de rezultatele obtinute.
Sistemul de salarizare cuprinde salariile de baza, sporurile, premiile si

alte drepturi.
Salariul de baza pentru personalul cu functii de conducere este cel

corespunzator functiei de executie, gradelor sau treptelor profesionale, la
care se adauga o indemnizatie de conducere diferentiata in raport cu
complexitatea si raspunderea ce revin functiei de conducere, care face parte
din salariul de baza.
Personalul care beneficiaza de salariu de merit se stabileste o

data pe an, dupa aprobarea bugetelor anuale, pe baza rezultatelor obtinute
in activitatea desfasurata in anul precedent, apreciata conform criteriilor
elaborate de ordonatorul principal de credite, cu consultarea organizatiilor
sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, dupa caz, a reprezentantilor
salariatilor, acolo unde nu sunt astfel de organizatii sindicale. In cazul in care
pe parcursul anului intervin modificari ale functiei detinute, care nu sunt
imputabile persoanei beneficiare de salariu de merit, inclusiv modificarea
functiei prin promovare, acordarea acestuia se mentine pana la expirarea
perioadei pentru care a fost stabilit. In cazul in care pe parcursul anului se
intrerup raporturile de munca ale unor beneficiari de salarii de merit, acestea
se pot redistribui, de la data de intai a lunii urmatoare, altor persoane pe
perioada ramasa.Pentru personalul nou-angajat, salariul de merit se poate
acorda dupa o perioada de cel putin 6 luni de la angajare.Personalul incadrat
ca debutant nu poate beneficia de salariu de merit.
Personalul salarizat potrivit prezentei ordonante de urgenta
beneficiaza, la functia de baza, de un spor de vechime in munca de pana la
25%, calculat la salariul de baza, corespunzator timpului efectiv lucrat in
program normal de lucru,conform urmatorului tabel:
47
Transa de vechime in munca Cota din salariul de baza
Intre 3 si 5 de ani 5%
Peste 20 de ani 25%
Sporul corespunzator vechimii in munca se plateste cu incepere de la

data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in
munca.Pentru acordarea sporului de vechime in munca, angajatorul va lua in
considerare integral si perioadele lucrate anterior in alte domenii de
activitate.Pensionarii pentru limita de varsta, care se angajeaza pe baza unui
contract individual de munca in sectorul sanitar, potrivit legii, beneficiaza de
sporul de vechime corespunzator vechimii in munca dobandite in intreaga
activitate.
Pentru stabilirea salariului de baza, in termen de 15 zile de la reluarea

activitatii, persoanele angajate in unitatile sanitare publice din sectorul
sanitar, aflate in concediu platit pentru ingrijirea copiilor in varsta de pana la
2 ani, respectiv 3 ani, potrivit legii, ori care in ultimele 12 luni au fost in
concediu medical, concediu fara plata, potrivit legii, sau au avut contractele
individuale de munca suspendate, sunt evaluate printr-un examen de testare
a cunostintelor profesionale, procedandu-se in acelasi mod ca si in cazul
persoanelor angajate prin concurs, pentru cei care promoveaza examenul de
testare.
Cheltuielile de personal (Titlul 10)
In cadrul spitalului cel care aproba numarul de personal pe categorii si

locuri de munca este managerul, care mai si structureaza si organizazeaza
clinica pentru o mai buna functionare. Cand se stabileste numarul de posturi
se are in vedere realizarea furnizarii serviciilor medicale contractate pe
48
principii de eficienta in realizarea cheltuielilor,alaturi cu imbunatatirea

calitatii la acordarea actului medical.
In functie de statutul de functionare aprobat de managerul spitalului se

calculeaza numarul de personal si cheltuielile de pesonal necesare spitalului,
printr-o evaluare detaliata a structurii de personal pe baza
organigramei Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie Cuza Voda, pe
sectii si compatimente.
Ca anexa la bugetul de venituri si cheltuieli a spitalui clinic sun

aprobate numarul si structura de posturi, cheltuielile cu salariile, aceste
cheltuieli neputand depasi 60% din cuantumul total al cheltuielilor, conform
legii nr. 95 din 2006 privind reforma in domeniul sanitar.
Cheltuielile din cadrul Spitalului Clinic de Obstetrica si Ginecologie

Cuza Voda se structureaza pe doua categorii:
1. cheltuieli cu personalul de baza;
2. cheltuieli cu personalul auxiliar.
Fundamentarea cheltuielilor cu salarii
Elementele sistemului de salarizare, asa cum sunt acestea definite de

ordonanta de urgenta a Guvernului nr.115/2004, sunt urmatoarele:
salariul de baza;
sporurile;
premiile;
alte drepturi salariale.
Pentru personalul cu functii de conducere, salariul de baza se obtine

prin adaugarea la salariul corespunzator functiei de executie a unei
indemnizatii de conducere diferentiate in raport cu complexitatea si
raspunderea ce revin functiei respective.
Pentru indeplinirea unor sarcini, activitati si responsabilitati

suplimentare functiei de baza, personalul beneficiaza de indemnizatii
stabilite procentual din salariul de baza, care se adauga la acesta din urma si
fac parte din el. Este de remarcat noutatea pe care o introduce aceasta
ordonanta din punct de vedere al indemnizatiei de conducere, in sensul ca
este acordata si personalului contractual de executie care conduce sau
coordoneaza programe ori proiecte prevazute in obiectul de activitate al
49
unitatii sanitare publice, in procent de pana la 20% din salariul de baza, pe

perioada in care conduce sau coordoneaza programe ori proiecte, stabilita de
ordonatorul de credite in raport cu complexitatea programului/ proiectului
condus sau coordonat. Personalul didactic de la catedrele sau disciplinele
care functioneaza in alte unitati decat cele sanitare poate fi integrat in
unitatile sanitare stabilite de Ministerul Sanatatii.
Pentru rezultate deosebite obtinute in activitatea desfasurata,

ordonatorul de credite poate acorda, in limita a 15% din numarul total al
posturilor prevazute in statul de functii, un salariu de merit lunar de pana la
15% din salariul de baza, care face parte din acesta si care (lucrul cel mai
important) constituie baza de calcul pentru sporuri si alte drepturi ce se
acorda in raport cu salariul de baza. Salariile de merit se vor acorda
personalului incadrat pe functii de executie in proportie de cel putin doua
treimi din numarul total stabilit potrivit prevederilor alin. (1). Cadrele
didactice, cu exceptia rezidentilor, pot fi integrate doua pe un post in unitati
sanitare, in limita posturilor normate si vacante.
Sporurile de care poate beneficia personalul angajat in unitatile

sanitare publice sunt urmatoarele:
a) sporul de vechime - este stabilit in procente, in functie de vechime

si se aplica la salariul de baza;
b) sporul de noapte - se acorda pentru activitatea desfasurata intre

orele 22.00 si 6.00. Este de 25% din salariul de baza si se acorda doar daca
se efectueaza cel putin trei ore de munca de noapte;
c) sporul pentru munca suplimentara, munca prestata peste durata

normala a timpului de lucru. Sporul se acorda numai daca: - compensarea
muncii suplimentare cu timp liber corespunzator nu a fost posibila in
urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia; - munca prestata peste
durata normala a timpului de lucru a fost dispusa de seful ierarhic, fara a se
depa si 360 de ore anual.
Orele suplimentare se vor plati in luna urmatoare cu un spor aplicat la

salariul de baza, dupa cum urmeaza:1) 75% din salariul de baza pentru
primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru; 2) 100% din
salariul de baza pentru orele urmatoare si pentru orele lucrate in zilele de
repaus saptamanal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu
reglementarile in vigoare, nu se lucreaza;
d) sporul pentru titlul stiintific de doctor se acorda numai daca

activitatea desfasurata este in domeniul pentru care se poseda titlul stiintific.
Acest spor este de 15% din salariul de baza;
50
e) sporul de pana la 100%, pentru efectuarea de garzi in vederea

asigurarii continuitatii asistentei medicale;
f) sporul de pana la 100%, pentru munca prestata in zilele de repaus

saptamanal, sarbatori legale si in alte zile in care, potrivit dispozitiilor legale,
nu se lucreaza;
g) in unitatile sanitare unde activitatea se desfasoara fara intrerupere,

in trei ture, personalul ce lucreaza lunar in toate cele trei ture, precum si
personalul ce lucreaza in doua ture in sistem de 12 cu 24 pot primi, in locul
sporului pentru munca prestata in timpul noptii, prevazut la art. 9, un spor de
15% din salariul de baza pentru orele lucrate in cele trei, respectiv doua ture.
h) in raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, pot fi

acordate, cu respectarea prevederilor legale, urmatoarele categorii de
sporuri:
pentru conditii periculoase sau vatamatoare, un spor de pana la 15%

din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca
respective;
pentru activitati ce solicita o incordare psihica foarte ridicata sau care

se desfasoara in conditii deosebite, un spor de pana la 15% din salariul de
baza;
pentru activitatile care se desfasoara in serviciile de ambulanta,

structurile de primire a urgentelor - UPU si CPU -, in sectiile si
compartimentele de ATI si care solicita o incordare psihica foarte ridicata sau
se desfasoara in conditii deosebite, un spor de pana la 25% din salariul de
baza;
pentru conditii grele de munca, un spor de pana la 15% din salariul

de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective;
pentru conditii deosebit de periculoase: leprozerii, anatomie

patologica, TBC, SIDA, psihiatrie, medicina legala, epidemii deosebit de grave
si altele asemenea stabilite de Ministerul Sanatatii, un spor de 50- 100% din
salariul de baza;
pentru personalul medico-sanitar din mediul rural care isi desfasoara

activitatea in conditii deosebite de munca - dispensare, altitudine, cai de
acces dificile, izolare sau unde atragerea personalului se face cu greutate, un
spor de pana la 60% din salariul de baza;
pentru personalul care isi desfasoara activitatea cu surse de radiatii

sau generator de radiatii, un spor pentru conditii periculoase de pana la 30%
51
din salariul de baza, diferentiat pe categorii de risc radiologic astfel: 10% la

categoria I, 15% la categoria a II-a, 20% la categoria a III-a si 30% la
categoria a IV-a;
pentru unitatile sanitare cu specific deosebit, stabilite de Ministerul

Sanatatii, un spor de pana la 15% din salariul de baza. Localitatile din mediul
rural situate in zone izolate, in zone cu conditii deosebite de munca sau unde
atragerea personalului se face cu greutate se stabilesc prin ordin al
ministrului Sanatatii. Locurile de munca, categoriile de personal, marimea
concreta a sporurilor, precum si conditiile de acordare a acestora se stabilesc
prin regulament aprobat prin ordin al ministrului Sanatatii, cu consultarea
sindicatelor semnatare ale contractului colectiv de munca la nivel de ramura
sanitara.
Premiile In conditiile legii aratate, personalul angajat poate primi

urmatoarele categorii de premii:
a) un premiu anual egal cu salariul mediu lunar de baza realizat in anul

pentru care se face premierea.
b) premii lunare in limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente

personalului contractual, prevazute in statul de functii, cu incadrarea in
cheltuielile de personal aprobate in bugetul de venituri si cheltuieli. Premiile
se pot acorda in cursul anului salariatilor care au realizat sau au participat
direct la obtinerea unor rezultate in activitate, apreciate ca valoroase.
Sumele neconsumate pot fi utilizate in lunile urmatoare, in cadrul aceluiasi
an bugetar. In ceea ce priveste aplicarea cresterilor salariale, sunt de retinut
dispozitiile art. 32, potrivit carora, 'incepand cu luna ianuarie 2005, se acorda
45% din cresterea rezultata ca diferenta intre salariul de baza individual
stabilit potrivit alin. (1) si salariul de baza avut in luna decembrie 2004, iar
diferenta se acorda incepand cu luna octombrie 2005'. Incheiem cu
precizarea ca aceasta ordonanta urmeaza sa fie aprobata de Parlament si ca,
in mod categoric, ea va suferi anumite modificari atunci cand va fi publicata
legea de aprobare.
Plata salariilor la Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie Cuza

Voda Iasi se face odata pe luna pe baza statelor de plata a salariilor, in
acelasi timp efectusndu-se si viramentele cu obligatiile de plata catre
Bugetul de Stat impozitul pe salarii; catre bugetul asigurarilor sociale
contributie, asigurari sociale, contributie pensie suplimentara, contributie
fondul de somaj; catre Bugetul Asigurarilor Sociale de Sanatate contributie
asigurari de sanatate.
Contributia pentru asigurarile sociale de stat (art 11)
Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate:
52
Cota contributiei la bugetul asigurarilor sociale de stat

(24,5%).
Fondul constituit pentru accidentele de munca (0,5%).
Concedii medicale drepturile salariale acordate personaluli care se

afla in concediu de boala, maternitate, paternitate si care se constituie din
contributia pentru asigurarile de sanatate.
Formula de calcul:CAS=fond brut de salarii*24,5%
In fondul brut de salarii se cuprind toate sumele acordate salariatilor:
Salarii de baza brute;

Sporuri si indemnizatii;
Premii anuale;
Sume platite pentru timpul nelucrat (concedii de odihna,

sarbatori legale);
Sume acordate cu ocazia iesirii la pensie;
Al 13-lea salariu etc.
Exemplu de calcul
Fond de salarii brut:
1.145 lei
CAS=24,5% * 1.145 =280.525 lei
Contributia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului

de somaj
- unitatea spitaliceasca datoreaza la fondul de somaj 3,5% din fondul

de salarii brut
Formula de calcul : Fondul de somaj=Fond brut de

salarii * 3,5%.
Contributia pentru constituirea fondului de asigurari sociale de

sanatate
unitatea spitaliceasca datoreaza la fondul de somaj 7 %
53
Deplasari,detasari,transferari
Se au in vedere aici cheltuielile generate de deplasarea personalului

unitatii spitalicesti in alte localitati din tara in vederea indeplinirii unor sarcini
de serviciu
Diurna;
Decontarea transportului intre localitati;
Decontarea cazarii
La plata salariilor se fac si viramentele pentru diferite retineri ale

personalului:
rate marfuri;
cotizatii sportive;
obligatii de intretinere;
imprumuturi bancare.
Aceste documente sunt intocmite de catre Biroul Financiar-Contabil,

vizate de contabilul sef si aprobate de ordonatorul de credite.
Exemplu de calcul pentru cheltuielile cu salarizarea:
Cu ajutorul cheltuielilor cu personalul, salariul uni medic il putem

determina astfel:
T Salar de incadrare = 598 lei
T Indemnizatie de comanda = 1.196 lei (20 % din salar de
incadrare)
T Salar de merit = 89.970(15% din salar de incadrare)
*total salar de baza = 7.272.990
T Spor de vechime = 1.818.247
(25% din salar de baza)
T Spor sala operatie = 509.109
(7% din salar de baza)
- contributiile obligatorii
T Ore garzi
54
(salariul de baza + numarul orelor de garda (90)
Total salariu =7.272.990+ valoarea orelor de garda.
Salarii de baza 421.112.110
Salarii de merit 7.080.312
Indemnizatii de conducere 2.435.501
H.G.R. 1288/1990 41.142.840
Plata cu ora 2.921.000
Garzi 19.600.356
Cumul de functie cu pensie 4.798.156
Ore suplimentare 5.212.507
Ore de noapte 12.467.323
Spor de vechime 58.376.330
Spor de periclitate 39.671.090
Indemnizatii concedii de odihna 12.443.009
Spor de incordare psihica 6.616.070
Indemnizatia clinica 7.661.548
55
Concedii medicale primele 10 zile 5.709.000
Compensatia 27.778.090
Compensatia suplimentara 10.813.930
Diferente salarii 1.301.675
Al 13-lea salariu 101.111.354
TOTAL 788.252.201
Structura Salariilor
56
Cheltuieli cu materiale
57
La Spital cheltuielile materiale pot fi impartite avand in vedere

ponderea lor astfel:
cheltuielie cu medicamentele si materialele sanitare

cheltuieli cu hrana;
cheltuieli cu utilitati;
alte cheltuieli functionale.
Cheltuieli cu medicamente si materiale sanitare care se gasesc la

art. 23.Acest tip de cheltuieli este obtinut cu ajutorul unei centralizari a unor
documente(de ex.condicele de prescriptii medicale), care sunt intocmite
zilnic de catre medicii care sunt sefi de sectii, pe fiecare sectie in parte;
acestea cuprind date personale ale bolnavului, valoarea si cantitatea de
medicamente administrate. Cuantumul cheltuielilor reprezentand cele de
medicamente si materiale sanitare sunt obtinute in urma relizarii produsului
dintre numarul de paturi ale fiecarei sectii si cheltuielile medii care s-au facut
anul precedent.Aceste cheltuieli sunt corelate si la indicele de inflatie.
Cuantumul cheltuielilor pentru medicamente si materiale sanitare se

calculeaza dupa numarul de paturi inmultit cu cheltuieli medii cu
medicamente pe pat in anul precedent, corelat cu indicele inflatiei si indicele
de utilizare a paturilor.
Cheltuielile pentru hrana reprezinta produsul dintre numarul mediu

de zile spitalizare si alocatia zilnica de hrana in anul de baza, modificat cu
cota de inflatie si cu indicele de utilizare al paturilor si cuprindealimentele in
limita alocatiilor legale pentru hrana bolnavilor internati si a
insotitorilor,printre indicatori care se folosesc in determinarea acestor tip de
cheltuieli sunt: bonurile de masa, o lista care se intocmeste zilnic de o
asistenta care are aceasta indatorire si care stabileste si dietele.
Cheltuieli cu utilitati ale spitalului
Iluminat si forta motrica.(kw/an)
-Costul curentului electric pentru iluminat si forta motrica;
-Costul materialelor folosite pentru sustinerea retelei electrice.
In calcularea indicatorilor principali in cazul iluminatului din cadrul

spitalului ne vom referi la:
iluminatul din saloane;

iluminatul pe culoare, grupuri sanitare;
iluminatul din salile de operatie;
consumuri specifice din laboratoare;
58
iluminat si consum energetic in spatiile administrative;

numarul corpurilor iluminate, precum si functionarea
aparaturii de specialitate.
In calculul cheltuielilor pentru iluminat si forta motrica folosim

urmatoarea fomula=Nr. ore iluminat * Nr. corpuri iluminare * Consum energie
electrica pe corp * Pret kw.
In cazul cheltuieli privind becurile electrice sunt luati in calcul urmatorii

indicatori:
Numarul de sali iluminate cu becuri;

numarul de becuri dintr-o sala;
Media becurilor schimbate pe an;
Pretul unitar al unui bec
Iar formula utilizata este formata din produsuldintre nr. mediu de

becuri schimbate si pretul unitar al unui bec.
Cheltuielile privind incalzitul spitalului includ urmatorii

indicatori:
Costul combustibilului solid si lichid folosit pentru

prepararea hranei, arderea deseurilor;
Plata incalzitului si a apei calde catre unitatile de
termoficare.
In cadrul spitalui exista si centra proprie care functioneaza pe baza de
gaz metan,in cazul acesta facandu-si apariatia urmatorii indicatori:
numarul de metri cubi de gaz metan consumati;
tariful pe metrul cub de gaz consumat;
T folosind urmatoarea formula pentru a determina totalul
cheltuielilor cu incalzirea Nr m3gaz * tarif m3 gaz.
In bugetul de Venituri si Cheltuieli apar si cele cu furniturile de

birou,incluzand aici costurile cu achizitionarea de rechizite de birou,cum ar fi
hartie de scris, cerneala, hartie de xerox, dosare,pixuri, creioane, fise,
imprimante etc.
Cheltuielile cu materialele de curatenie includ:
Materiale de curatenie folosite cu intretinerea usilor,

ferestrelor, mobilierului, grupurilor sanitare, pardoselilor etc;
Materiale pentru spalatul lenjeriei de pat si a
echipamentului sanitar, igiene bolnavilor;
Materiale igienico-sanitare pentru personal.
59
In calcularea cehltuielilor cu materialele de curatenie sunt folosite

umrmatorii indicatori:
pretul fiecarui material de curatenie folosit;

suprafata spitalului;
cantitatea folosita de materiale de curatat;
numarul salilor si salaoanelor.
In cadrul cheltuielilor cu apa, canal, salubrizare se

folosesc,pentru calculare,urmatorii indicatori fundamentali:
Consumul de apa calda si de apa potabila pe an (Mc/an);

Gunoi (Mc/an);
Tariful unui metru cub pe apa calda/rece;
Tariful serviciilor de dalubritate si canalizare, care este
calculata cu ajutorul unei formuli, rezultatul fiind produsul dintre consumul
de apa, tariful/Mc, tarif canalizare si tariful pentru serviciile de salubritate.
2.3. Fluxuri informationale generate de fundamentarea

cheltuielilor bugetare
Ordonatorii de credite publice sunt responsabili cu fundamntarea

cheltuielilor bugetare, si declanseaza, in acelasi timp, fluxurile de informatii
ascendente separate pe componente bugetare.
Daca structuram institutiile care sunt implicate in fundamentarea

cheltuielilor publice,sub forma unei piramide,la baza acesteia se afla
ordonatorii tertiali de credite bugetare,acestia fiind urmati de ordonatorii
secundari si de cei principali de credite bugetare, varfuu acesteia fiind
ocupat de Ministerul Finantelor Publice.
Potrivit ierarhizarii ordonatorilor de credite bugetare in cadrul

institutiilor publice, acestia produc calcule privind cheltuielile activitatilor
proprii, fiind in stransa legatura cu subdiviziunile clasificatiei economice.
In cazul ordonatorilor iararhic superiori de credite bugetare,

fundamentarea cheltuielilor se face pe baza unei comparatii dintre calculele
proprii si cele prezente in propunerile de bugete ale institutiilor subordonate.
Astfel, fluxurile informationale privind fundamentarea cheluielilor

bugetare au urmatoarea structura, privind din punctul de vedere al
componentelor bugetare:
60
Bugetul de stat;
Bugetul asigurarilor sociale de stat;
Bugetele locale.
In cazul institutiilor implicate in fundamentarea cheltuielilor bugetare,

sunt prezente, pe de o parte cele specializate in gestiunea bugetelor
respective, si pe de alta parte, institutii publice din diverse domenii de
activitate, unde sunt prezenti ordonatori de credite bugetare.
Forma initiala care o capata documentele folosite pentru

fundamentarea cheltuielilor bugetare este cea a notelor de calcul, dupa care
iau forma subdiviziunilor clasificatiei economice (titluri, articole, aliniate),
apoi forma clasificatiei fuctionale (capiole, subcapitole), si pe titulari
(ministere sau alte institutii centrale), iar documentele finale sunt
reprezentate de bugetele de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite
bugetare pentru institutiile consumatoare de fonduri publice si proiectele de
bugete publice pentru instititiile responsabile cu gestiunea lor ulterioara.
III. Finantarea cheltuielilor bugetare
3.1. Surse de finantare a institutiilor publice
Finantarea cheltuielilor de functionare si de investitii ale institutiilor

publice se asigura astfel:
a) integral de la resursele alocate de la bugetul de stat sau bugetele

locale in functie de gradul de subordonare al institutiei;
b) venituri extrabugetare asociate cu subventii acordate de la bugetul

de stat sau de la bugetele locale;
c) numai venituri extrabugetare;
d) din venituri extrabugetare cu destinatie speciala pentru anumite

cheltuieli stabilite de lege a se finanta din aceste venituri;
e) venituri obtinute din donatii sau sponsorizari, in conditiile

reglementarilor legale in vigoare;
61
f) finantare externa.
Institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat varsa

veniturile realizate la bugetul de stat sau bugetele locale, in functie de
gradul de subordonare.
Finantarea bugetara
Cea mai importanta sursa de finantare o reprezinta bugetul de stat,

aceasta fiind singura sursa sau cea care asigura finantarea de baza.
Finantele moderne sunt tot mai mult catre diversificarea resurselor de

finantare si utilizarea unor criterii noi de dimensionare a resurselor, bazate
pe eficienta si calitate.
In general, o institutie primeste resurse bugetare de la bugetul de stat

si bugetele locale, in functie de subordonarea acesteia.
In utilizarea resurselor provenite de la bugetul de stat, in general, se

respecta principiul destinatiei aprobata prin legea bugetara. Finantarea
vizeaza : cheltuielile curente (finantarea functionarii); cheltuielile de capital
(finantarea de dezvoltare).
Venituri extrabugetare
Veniturile extrabugetare provin din taxe, chirii, manifestari culturale,

valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, concusuri artistice,
publicatii, impresariat, exploatarea firmelor, prestatii editoriale, consultatii si
servicii medicale, studii, proiecte, prestari servicii, lucrari, exploatari ale unor
bunuri pe care le au in administrare si altele, stabilite prin legile de
organizare a institutiilor sau de catre Guvern.
Veniturile extrabugetare se incaseaza, administreaza si contabilizeaza

de institutiile in cauza potrivit normelor pentru finantele publice, fara a se
efectua varsaminte din acestea la bugetul de stat sau bugetul local, daca
legea nu prevede altfel.
Rezultatele obtinute la sfarsitul exercitiului financiar, respectiv soldurile

anuale obtinute din executia bugetului actiunilor finantate din venituri
extrabugetare se preiau ca venituri in anul urmator.
Bugetele institutiilor publice finantate din venituri extrabugetare se

prezinta distinct ca anexa la bugetul centralizat al ordonatorilor principali de
credite bugetare.
Finantarea externa
62
Imprumuturile acordate pentru finantarea reformelor in cadrul

domeniilor definite. Acestea se contracteaza de catre Guvern in numele
ministerelor beneficiare, care preiau si obligatiile de gestionare a
imprumuturilor, inclusiv de rambursare si plata a dobanzilor si a
comisioanelor.
Finantare nerambursabila a unor programe internationale, din cadrul

unor organisme multistatale.
3.2. Modalitati tehnice utilizate in finantarea cheltuielilor bugetare

3.2.1. Deschiderea si repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat
Deschideri de credite din bugetul de stat
Prin legea bugetara anuala se aproba creditele bugetare ca limite

maxime pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, pe actiuni: social-
culturale (invatamant, sanatate, cultura si arta, asistenta sociala), aparare
nationala, ordine publica, organele puterii de stat, actiuni economice,
precum si alte actiuni.
In cadrul fiecarui capitol, prin lege sunt prevazute si aprobate

urmatoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli curente impartite astfel:
- cheltuieli de personal;
- cheltuieli materiale;
- subventii si transferuri;
b) cheltuieli de capital.
Creditele acordate pentru cheltuielile unui exercitiu bugetar nu pot fi

utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui exercitiu bugetar.
63
Finantarea cheltuielilor prevazute in bugetul de stat se efectueaza pe

baza creditelor bugetare deschise de Ministerul Finantelor, la cererea
ordonatorilor principali de credite.
Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se poate aproba de catre

ordonatorii de credite si se efectueaza numai daca a fost in prealabil avizata
de conducatorul serviciului financiar-contabil.
Pentru deschiderea de credite bugetare, ordonatorii principali de

credite procedeaza astfel:
Intocmesc o cerere de deschidere a creditelor bugetare pentru fiecare

capitol de cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli.
Creditele se solicita pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru.

Cererea se prezinta pana in ziua de 20 din ultima luna a trimestrului,
impreuna cu o nota de fundamentare Directiei Generale a Trezoreriei.
Directia Generala a Trezoreriei, dupa analiza si verificarea cererii

aproba deschiderea creditelor, dupa care procedeaza astfel:
- exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunica

deschiderea creditelor solicitate de ordonatorii principali de credite;
- exemplarul 2 ramane la Directia Generala a Trezorerie;
- exemplarul 3 se restituie ordonatorilor principali de credite, prin care

se confirma deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.
Odata cu cererile pentru deschiderile de credite, ordonatorii principali

de credite prezinta Ministerului Finantelor o nota justificativa precum si
Dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor pentru urmatoarele tipuri
de cheltuieli:
- cheltuieli proprii;
- cheltuieli ale ordonatorilor secundari din subordine;
- cheltuielile institutiilor publice direct subordonate ai

caror conducatori indeplinesc atributele ordonatorilor tertiari de credite.
In acest scop, ordonatorii principali de credite intocmesc Dispozitia

bugetara pentru repartizarea creditelor, atat pentru cheltuieli proprii, cat si
pentru cheltuielile institutiilor din subordine.
64
Dupa primirea si verificarea documentatiei, Directia Generala a

Trezoreriei inregistreaza in contabilitatea proprie, in conturile
corespunzatoare din afara bilantului creditele repartizate de catre ordonatorii
principali de credite, pe seama institutiilor din subordine aflate in judete si in
municipiul Bucuresti.
Dupa inregistrarea in contabilitatea proprie, aceasta expediaza la

Directia de Trezorerie Judeteana si a municipiului Bucuresti, exemplarul
numarul 2 din Dispozitia bugetara pentru reaprtizarea creditelor, prin care se
comunica repartizarea creditelor bugetare pe seama institutiilor din
subordinea ministerului.
Documentele se transmit cu un borderou in dublu exemplar, din care

exemplarul numarul 2 se restituie Trezoreriei Centrale pentru confirmarea
primirii documentelor.
La primirea Dispozitiilor bugetare, Directia de Trezorerie Judeteana a

municipiului Bucuresti verifica existenta acestor documente cu cele inscrise
in borderou. In cazul in care se constata nereguli intre documente si
borderou se va sesiza Trezoreria Centrala pentru clarificarea situatiei.
Directia Judeteana de Trezorerie procedeaza astfel:
- grupeaza dispozitiile bugetare pe localitatile in care isi au sediul

institutiile respective: judet, municipiu, oras, comune din raza perceptiilor-
trezorerii;
- intocmeste un borderou in dublu exemplar pentru dispozitiile

bugetare aferente fiecarei localitati din judet;
- expediaza trezoreriilor municipale, orasenesti si perceptiilor-trezorerii,

dispozitiile bugetare impreuna cu borderoul pentru institutiile care au
deschise la acestea conturi;
- pentru institutiile publice care au conturi deschise la Directiile

Judetene de Trezorerie, se retin dispozitiile bugetare.
Trezoreriile municipale, orasenesti si perceptiile-trezorerii verifica daca

datele din dispozitiil ebugetare corespund cu datele din borderou dupa care
exemplarul numarul 2 se restituie Directiei Judetene a Trezoreriei, pentru
confirmarea primirii dispozitiilor bugetare, iar borderoul se pastreaza
impreuna cu exemplarul numarul 1.
Cand se reaprtizeaza de catre ministere creditele bugetare

ordonatorilor secundari de credite, trezoreriile au obligatia ca in termen de 2
65
zile sa prezinte dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor la

institutiile din subordine.
Creditele deschise se inregistreaza in contabilitatea trezoreriei la toate

nivelurile pe baza cererilor de deschidere a creditelor si a dispozitiilor
bugetare, in contul din afara bilanvelurile pe baza cererilor de deschidere a
creditelor si a dispozitiilor bugetare, in contul din afara bilantului 01 -
Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor de credite finantati
de la bugetul de stat.
In cazul in care in cursul executiei apar situatii in care creditele

deschise trebuie retrase in parte sau in totalitate, aceasta operatiune se
efectueaza din initiativa ordonatorilor principali de credite, a celor secundari,
sau tertiari, dupa caz.
In aceste situatii, ordonatorii principali intocmesc Dispozitia bugetara

pentru retragerea creditelor deschise, pe care o prezinta Trezoreriei Centrale.
Dupa ce a fost transmisa Dispozitia bugetara pentru retragerea

creditelor deschise, prin fluxul aratat mai sus, trezoreria la care institutia are
cont deschis verifica existenta disponibilitatilor de credite si se inregistreaza
reducerea creditelor deschise cu suma inscrisa in document.
In vederea stabilirii sumei care urmeaza a fi retrasa din creditele

deschise, ordonatorul principal de credite va comunica din timp unitatilor din
subordine suma care se blocheaza din creditele deschise pana la
transmiterea Dispozitiei bugetare de retragere.
3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale
Potrivit dispozitiilor legale, fiecare comuna, oras, municipiu, judat si

municipiul Bucuresti, intocmesc bugete proprii in conditii de autonomie.
Administratia bugetelor locale se asigura de catre Consiliile locale.

Functie de ordonator principal de credite in cazul bugetelor locale este
indeplinita de catre primari sau, dupa caz, de presedintele Consiliului
judetean.
Cheltuielile din bugetul local se efectueaza in limitele prevederilor

legale, cu repartizarea acestor cheltuieli pe trimestre. Sursele de acoperire a
cheltuielilor sunt venituri proprii sau transferurile din bugetul de stat pentru
echilibrarea bugetului local respectiv.
Platile dispuse de ordonatorii de credite se efectueaza prin Trezorerie,

numai dupa deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.
66
Ordonatorii principali de credite trebuie sa stabileasca lunar cheltuielile

ce urmeaza a se efectua din bugetul propriu. Pentru aceasta trebuie sa tina
cont de cheltuielile aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli,
venituri proprii si transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care
se acopera platile respective.
Ordonatorii principali de credite determina volumul creditelor bugetare

in limita carora urmeaza sa se efectueze plati prin trezorerie, atat pentru
activitatea proprie, cat si pentru institutiile publice din subordine.
Pentru a stabili necesarul creditelor care urmeaza a se deschide pentru

luna respectiva, fiecare ordonator principal intocmeste o Comunicare de
deschidere a creditelor.
Acest document se intocmeste in doua exemplare, la nivelul fiecarui

capitol de cheltuieli aprobat in bugetul local si se prezinta pana in ziua de 20
din fiecare luna, pentru creditele aferente lunii viitoare.
Documentele se prezinta compartimentului de coordonare a bugetului

local din cadrul trezoreriei, care verifica si analizeaza:
- incadrarea creditelor bugetare deschise in prevederile bugetelor

locale, cu repartizarea pe trimestre. Se verifica si daca aceste credite au
acoperire din venituri proprii si subventiile ce urmeaza a fi alocate de la
bugetul de stat in completarea veniturilor proprii pentru luna respectiva;
- creditele bugetare deschise se incadreaza in prevederile aprobate

prin bugetul local.
Dupa analiza si verificare, aceste credite se inregistreaza in conturi din

afara bilantului 02 - Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor
finantati din bugetul local.
Din creditele bugetare deschise, ordonatorii principali repartizeaza

creditele bugetare institutiilor publice subordonate ai caror conducatori
indeplinesc atributele de ordonatori secundari sau tertiari de credite.
3.3. Utilizarea efectiva a creditelor bugetare si a fondurilor alocate.

Plati pentru cheltuieli
Ordonatorii de credite bugetare sunt cei care au obligatia de a cere

credite bugetare si, prin urmare de a le utiliza pentru cheltuielile incadrate in
bugetul lor.
67
Creditele bugetare sunt folosite in doua moduri:
Plati in numerar utilizate pentru plata salariilor, burselor,

avansurile din contul pentru cheltuielile folosite pentru deplasari,
precum si plata altor drepturi cuvenite personalului;
Plati in conturi bancare unde apare relatia dintre institutia

publica cu terte persoane juridice, pentru procurarea de
materiale, plati catre bugetele publice etc.
Cand se elibereaza sume din creditele bugetare destinate institutiilor

publice, apare plata de casa (stingerea unor obligatiuni prin achitarea lor)
sau se utilizeaza creditele bugetare care au fost aprobate pe o perioada de
timp determinata.
In cadrul executiei bugetare poate aparea si situatia cand se

recuprereaza sume platite anterior de catre ordonatorii de credite bugetare,
prin applicare de noi tarife.Aceste diferente de sume poarte denumirea de
plati nete de casa,care au si rolul de marime exacta a finantarii ordonatorilor
de credite bugetare.
Ordonatorii de credite bugetare raspand, prin intermediul conturilor de

executie bugetara, in fata institutiilor financiare, pentru cheltuielile
efectuate, acelasi proces fiind prezent si la ordonatorii ierarhic superiori
pentru cei subordinati.
Ordonatorii ierarhic superiori pot avea initiativa de a retrage creditul

bugetar, prin renuntarea la unele actiuni sau din alte motive.
Atunci cand apar noi activitati care nu au fost prevazute in etapa de

elaborare a proiectului de buget, duce la aparitia unor modalitati tehnice de
lucru, unde sunt folosite disponibilitati de credite bugetare rezultate din
bugete sau se aloca mijloace banesti.
Virarile de credite bugetare sunt folosite la acoperirea de nevoi

suplimentare de finantat, fiind conditionate de:
Existenta unor economii la alte subdiviziuni de cheltuieli

bugetare care sa nu afecteze realizarea actiunii de bubdivizare,
de unde sunt preluate mijloacele banesti;
Aprobarea sa fie acordata incapand cu trimestru al III-lea al

fiecarui an;
Disponibilitatile nu trebuie sa provina de la credite bugetare

prevazute pentru cheltuielile de personal;
68
Sa nu duca la majorerea sumei prevazute pentru completarea

resurselor proprii ale unor institutii de stat.
Virarile de credite bugetare sunt aprobate fie de Ministerul Finantelor

Publice (poate aproba virarile de credite de la un capitol de cheluieli la
altul,cand au loc intre unitati, si actiuni de la un titular la altul) si ordonatorii
de credite bugetare (aproba virarile de credite intre subcapitole ale aceluias
capitol de cheltuieli).
Virarile de credite bugetare aferente cheltuielilor pentru hrana, salarii,

burse, investitii sunt interzise, precum si cele pentru reparatii de capital
trebuie facute inaintea inceperii procesului pentru aprobarea de credite
bugetare.
Fluxuri informationale generate de finantarea cheltuielilor

bugetare
69
70
Bibliografie
Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finantele publice,

publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 13 august 2002;
Legea nr. 273/2006, privind finantele publice locale, din 29 iunie

2006, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 618 din 18 iulie 2006;
Proces Bugetar Public Gabriel Stefura , Editura Al.I.Cuza , Iasi

2008
71

Limbă

Proiect Pentru Disciplina Sisteme Bugetare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Pentru Disciplina Sisteme Bugetare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I.

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SPITALULUI CLINIC DE OBSTETRICA -

1.1 Scurt istoric

Spitalul Clinic de Obstetrica Ginecologie Cuza Voda a fost infiintat in

Pana in anul 1949 a functionat cu un numar de 30-40 paturi de

La 1 iulie 1951 spitalul a fost unificat si a capatat numele de Spitalul

infiintarea Centrului regional de terapie intensiva neonatala , spitalul a

Un secol si jumatate de activitate didactica , medicala si stiintifica

1.2 Domeniul de activitate

Spitalul Clinic de Obstetrica - Ginecologie Cuza Voda Iasi este pital

Spitalul Clinic de Obstetrica - Ginecologie este unitate sanitara cu

Serviciile medicale acordate de spital se adreseaza populatiei feminine

Spitalul Clinic de Obstetrica GinecologieCuza VodaIasi colaboreaza cu

Activitatile organizatorice si functionale cu caracter medico-social sunt

In conformitate cu Legea nr 95/2006 privind reforma in domeniul

Spitalul colaboreaza cu celeltalte unitati sanitare din municipiul Iasi si

In baza prevederilor OMS nr 1408/2010 privind aprobarea criteriilor de

1.3 Organizarea interna

Spitalul Clinic de Obstetrica Ginecologie Cuza Voda Iasi este spital

Structura organizatorica - aprobata prin Dispozitia 302/21.05.2015

- Sectia Clinica Obstetrica I - 55 paturi;

- Sectia Clinica Neonatologie II - prematuri - 65 paturi (din care

Sectiile sunt subordonate conducerii spitalului si colaboreaza intre ele

Asistenta medicala de urgenta in conformitate cu prevederile OMS nr

Conducerea spitalului este reprezentata de:

Consiuliul de administratie este constituit in conformitate cu prevederile Legii

o Membru - Dr. Nazaryan Zare - reprez. Directia de Sanatate

o Membru - Prof . univ . dr. Azoicai Doina - reprez. U.M.F.

o Membru - Dascalu Petru - reprez al Consiliului Judetean Iasi;

o Membru- Ec. Servescu Marian - reprez al Consiliului Judetean Iasi

o Membru - Ing Mandache Dragos - reprez . Presedintelui C.J. Iasi

o Membru - Dr. Mihaila Catalin - reprez Colegiului Medicilor Iasi -

Membru supleant dr.Rosin Oanan Luminita reprez C.M-cu statut de

Sedintele consiliului de administratie sunt conduse de un presedinte de

Consiliul de administratie are urmatoarele atributii:

a. Avizeaza bugetul de venituri si cheltuieli al spitaalului precum si

Comitetul director functioneaza in conformitate cu Legea 95/2006

Comitetul director este compus din urmatorii membrii:

Director Fin. Contabil Ec. Gica Cosescu

Managerul are in subordine directa pe :

Atributiile managerului sunt urmatoarele:

a) Stabileste numarul de personal pe categorii si locuri de munca in

ca urmare a propunerilor comitetului director cu respectarea

Atributiile generale ale Directorului Medical conform O.M.S.P

Participa la elaborarea planului de dezvoltare a spitalului pe

Directorul Financiar Contabil are urmatoarele sarcini:

Asigura si raspunde de buna organizare si desfasurare a activitatii

Atributiile Directorului de Ingrijiri:

controleaza , prin sondaj , indeplinirea artibutiilor prevazute in fisa

stabileste pentru personalul de subordine , la propunerea asistentilor

Atributiile Comitetului Director in conformitate cu O.M.S.P

elaboreaza planul de dezvoltare al spitalului de perioada mandatului ,

fundamenteaza si supune spre planul de achizitii publice precum si a

Consiliul medical functioneaza in conformitate cu Legea nr 95/2006 privind

Principalele atributii ale Consiliului medical sunt:

evalueaza necesarul de servicii medicale al populatiei deservite de

a. planului de dezvoltare a spitalului, pe perioada mandatului;

face propuneri comitetului director in vederea elaborarii bugetului de

Functioneaza in conformitate cu Ordinul M.S. nr 1209/2006 pentru

Componenta nominala a Consiliului Etic este stabilita prin decizie interna

o Sef sectie Obstetrica III - presdintele ;

o Reprezentat Con siliul Judetean Iasi - membru ;