153.

Tipuri de sisteme bancare subterane ntlnite n criminalitatea financiar bancar

Acest gen de sisteme bancare subterane dateaz de foarte mult timp, probabil inainte de apariia sistemelor
bancare in accepiunea actual i se pare c i au originea n Orient.

Sistemul bancar subteran presupune, n esen, transferarea, fr urme, a mari sume de bani in diverse zone prin
ocolirea procedurilor bancare legale, mai ales in acele tri care nu dispun de reglementri privind controlul
valutar.

Motivele folosirii acestui sistem sunt diverse, de la trimiterea de mici sume de bani unor rude in rile srace, la
evaziunea fiscal i finanarea marii criminaliti: terorism politic sau religios, traficul de arme i de droguri etc.

Denumirea sub care este cunoscut acest sistem variaz de la zon la zon : chop shop , hawalla , stash house
,etc. Hawalla este un cuvnt n dialect urdu care nseamn referin, recomandare, iar hundi nseamna
ncredere n limba hindus.

ncrederea ntre parteneri este piatra de temelie a tranzaciilor subterane, fr de care intreaga structur se
prbuseste. Aceast ncredere este obinut prin orice modalitate, n primul rnd prin violen, care l oblig
pe partener s respecte regula jocului;

Sistemul hawalla. n prezent, acest sistem este cel mai rspndit i eficient. Bancherii hawalla sunt, de
regul, membrii unor vechi familii sau clanuri de traficani. Ei pot avea meserii onorabile, ceea ce le permite
intrarea n contact cu un numr mare de persoane i, firete, cu sume mari de bani n numerar, fr ca aceasta s
bat la ochi. Ei se bucur de o mare ncredere si respect din partea comunitii i dup o anumit perioad de
timp ajung s-i domine i pe clienii cu care intr n contact n mod repetat.

Sistemul de comunicaii nchis i neoficial existent permite noilor clieni s afle ntr-o manier relativ uoar
cine este bancherul hawalla local i nu sunt probleme in atragerea clienilor cu toate c bancherul nu-i face o
publicitate deschis. Bancherul hawalla joac, adesea, un rol-cheie n viaa comunitii. Astfel, el poate aranja
zilnic trimiterea unor sume de bani n ara de origine a unui emigrant pentru a-i susine familia srac. El poate
aranja trimiterea n alte ri a unor mari sume de bani din profiturile obinute n comunitatea sa, evitnd astfel
taxa pe venituri. ns el poate fi de acord, corupt sau forat s trimit mari sume de bani n alte ri pentru
finanarea criminalitii majore, cum ar fi traficul de droguri.

Acest veritabil sistem bancar internaional nu poate face, desigur, obiectul nici unui control sau supravegheri
exterioare. In multe cazuri, nici unul dintre membrii familiei nu cunoate toate legturile din retea i, astfel,
secretul este asigurat. Folosirea n scopuri criminale a sistemului hawalla este, din pcate, larg rspndit i
poate avea efecte serioase asupra creterii criminalitii, asupra stabilitii guvernelor i economiilor naionale.

Crima, ca afacere, trebuie s fie finanat i acest lucru este valabil pentru orice tip criminal: drogurile nainte
de a fi transformate n profituri fabuloase, trebuie pltite; armamentul i muniia pentru terorism trebuie
finanate. Fondurile de finanare necesare pot s parvin nu numai de la bancherii hawalla, ci i de la filiale
respectabile ale sistemului bancar naional, utilizat cu bun-credin de cei mai muli dintre ceteni.
Un bancher hawalla detine in mod cert si conturi in filialele sistemul bancar conventional si, prin acestea, poate
pune la dispozitie clientilor sai toate serviciile oferite de acest sistem bancar.

154. Principalele aspecte, obiect al probaiunii, care trebuie clarificate prin investigarea accidentelor de
Munc

Principalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea unui accident de munc, probleme care sunt
comune i evenimentelor sau avariilor din industria minier i petro chimic, provocate de explozii sau
incendii, sunt, n esen, urmtoarele:
1.Stabilirea cauzelor accidentului.

Cauzele accidentului care, dei sunt de o mare diversitate, se clasific, de regul, n dou mari categorii: cauze
de natur tehnic i cauze de natur organizatoric. n ipoteza unor avarii, cum sunt cele provocate de explozii
sau incendii, cauzele pot fi i consecina unor aciuni intenionate, premeditate.

Cauzele de natur tehnic, mai frecvente fiind cele determinate de funcionarea defectuoas a
instalatiilor i utilajelor, uzura prematur a aparatelor, mainilor sau instalaiilor, calitatea
necorespunztoare a materialelor, defeciuni n aprovizionarea tehnic.
Cauzele de natur organizatoric, frecvente fiind lipsa lurii unor msuri corespunztoare de securitate
si sntate n munc, neglijente n procesul de productie, n exploatarea masinilor, utilajelor,
instalatiilor, superficialitate n respectarea normelor securitate a muncii sau indisciplina.
2.Determinarea mprejurrilor n care a avut loc accidentul.
Prezint interes pentru stabilirea elementelor pe baza crora s se fac o ncadrare juridic corect a faptei.
Pentru incadrarea evenimentului n categoria accidentelor de munc, trebuie stabilit dac acesta s-a produs n
timpul procesului de munc, si dac cel accidentat era n curs de ndeplinire a atributiilor sale de serviciu.
3. Determinarea consecintelor accidentului. In investigarea acestor cauze, organul judiciar are obligatia
s stabileasc cu exactitate consecintele accidentului de munc, inclusiv pericolele aprute prin neluarea sau
nerespectarea normelor de securitate si sntate n munc sau a altor norme cu caracter tehnic si existenta
raportului de cauzalitate ntre actiunea ori inactiunea persoanelor responsabile si rezultatul produs. Aceste
aspecte sunt si ele deosebit de importante pentru ncadrarea juridic a faptei. De pild, dac accidentul s-a
soldat cu moartea unei persoane, ne vom afla n faa unui concurs ideal de infractiuni: infractiune contra
protectiei muncii si ucidere din culpa.
4.Stabilirea prevederilor legale care au fost nclcate. Normele legale de securitate si sntate n munc
care au fost nclcate ori alte norme prin care se stabilesc msuri tehnice sau organizatorice privind procesul de
productie, exploatarea, ntretinerea utilajelor instalatiilor si masinilor, conditiile de aprovizionare cu materiale
si combustibili, trebuie s fie cunoscute pentru o corect stabilire a rspunderii penale, civile sau
administrative.
5.Identificarea persoanelor care rspund de organizarea si conducerea procesului de productie. In
aceast categorie in att persoanele care au obligaia s ia msurile de securitate si sntate n munc, ct si cei
care trebuie s le respecte, n scopul stabilirii cu exactitate a formei de vinovie (intentie sau culp) n functie
de care se va aplica sanctiunea penala si, fireste, va fi incadrata juridic fapta comis.
6.Initierea msurilor de prevenire a altor accidente. Msurile tehnice si organizatorice de prevenire a
altor accidente sau avarii in sectorul respectiv reprezint o problem deosebit de important, de a crei
rezolvare rspund, in egal msur, conductorul procesului de productie din compartimentul in care s-a
produs evenimentul si specialistii chemati in acest scop .

155. Cercetarea la faa locului a accidentelor de munc

Este o activitate cu o important particular, de calitatea acesteia depinznd efectiv intreaga rezolvare a
cauzei . Se impune efectuarea cu maxim urgent de ctre echip, n componenta carora vor intra organele
competente s efectueze cercetarea.

1.Luarea primelor masuri.Este firesc ca primele masuri sa vizeze acordarea primului ajutor victimelor
accidentului de munca sau avariei , limitarea sau inlaturarea pericolelor iminente ,repunerea in functiune cat
mai urgent a a instalatiilor si utilajelor.
Cercetarea propriu-zisa a locului faptei urmeaza sa se desfasoare , in linii mari , potrivit regulilor tactice
criminalistice proprii acestei activitati , parcurgand aceleasi faze : statica si dinamica.

2.Obiectivele cercetarii propriu-zise la fata locului sunt urmatoarele :

-stabilirea pozitiei , starii initiale a instalatiilor , masinilor si utilajelor, interesand printre altele daca erau sau
nu in functiune inainte de accident
-cercetarea minutioasa a urmelor
-examinarea minutioasa a victimei( pozitie fata de masini , etc)
-verificarea si ridicarea documentelor(registre , jurnale) a inregistrarilor ,diagramelor , etc.
-clarificarea eventualelor imprejurari negative
-cunoasterea specificului si particularitatilor locului evenimentului (supraveghere , intretinere ,etc.)
-initierea primelor masuri tehnice si organizatorice de prevenire a altor evenimente ori extindere a celor in
curs de executare
-ascultarea martorilor oculari , a victimelor , etc.

3.Fixarea rezultatelor.
Se face prin mijloace cunoscute :-procesul verbal fiind principala modalitate .Acesta va fi insotit de schite ,
revelari , de inregistrari audio-video ori de filmare. Aceste inregistrri pot fi facute nc din momentul sosirii la
fata locului salvarea, fiind surprinse imagini din momentul activittii de stingere a incendiilor, de victimelor, de
limitare sau nlturare a pericolelor.

156. Efectuarea altor acte de urmrire penal n cazul investigrii accidentelor de munc
Efectuarea altor acte de urmrire penal

Audierea martorilor.
Audierea martorilor, att a celor oculari, cat si a celor care au cunostinta despre particularittile locului
accidentului, are drept scop obtinerea de date despre starea si comportarea victimelor inaintea producerii
evenimentului, despre functionarea instalatiilor, precum si despre orice alte situatii speciale sesizate. Vor fi
adresate ntrebri si n legtur cu modul de asigurare ori respectare a msurilor de protectie a muncii, precum
si despre msurile tehnice viznd asigurarea securittii funcionrii masinilor, utilajelor s.a
Ascultarea suspectului sau inculpatului.
Ascultarea suspectilor, a celor responsabili de buna desfasurare a procesului de productie, de luarea msurilor
de securitate si sntate n munc, vizeaz clarificarea modului n care au fost initiate, respectate aceste msuri,
dac ele au fost bine cunoscute, dac s-a controlat in mod eficient si permanent respectarea lor.
Dispunerea de expertize judiciare.
Prin dispunerea de expertize judiciare se urmreste indeosebi clarificarea aspectelor de natur tehnic, a
circumstantelor de loc, de timp si de mod in care s-a produs accidentul ori avaria.
Pe lng activitile de mai sus, frecvent sunt necesare ridicri de obiecte si de inscrisuri, perchezitii, uneori
confruntri.
Dac este posibil, se pot efectua si reconstituiri, mai ales dac este necesar verificarea declaratiilor unor
martori sau inculpati. Din punct de vedere tehnic se pot face si experimente de natur mecanic, fizico-
chimic,etc.

157. Particulariti metodologice privind investigarea accidentelor de munc din domeniul minier

Se caracterizeaz printr-un grad deosebit de complexitate si dificultate, ce implic o conlucrare activ intre
organele de urmrire penal si specialistii din diverse compartimente.
1. Principalalele cauze ale accidentelor de munc din domeniul minier.
Specificul investigrii penale a accidentelor de munc din domeniul minier este determinat nu numai de
specificul activittii din exploatrile miniere, ci si de cauzele acestor accidente, care se clasific in
a. Accidente de munc in legtur cu deschiderea, sparea si sustinerea lucrrilor produse prin prbusiri,
surpri sau cderi de roc.
b. Accidente de munc in legtur cu circulatia si transportul in subteran determinate de clcarea sau de
strivirea victimelor intre vagonete si peretii galeriilor.
c. Accidente de munc n legtur cu lucrrile cu materiale explozive, incendiile din subteran si focurile
de min.
Pentru aflarea adevrului, organul judiciar trebuie s colaboreze strns cu specialistii din domeniul minier, de
un mare ajutor fiind expertizele tehnice care, prin concluziilor lor permit stabilirea naturii juridice a
evenimentului, multe dintre accidentele de munc, dintre avariile miniere fiind consecinta existentei unor
factori naturali de pericol.
2.Cercetarea la fata locului.
Cercetarea la fata locului este esential pentru clarificarea cauzelor si imprejurrilor accidentului, n condiiile
grele din subteran, ea necesitnd mult atentie, calm, concentrare si perseverent. Un aspect important ce
difereniaz cercetarea la fata locului a accidentelor de munc din exploatrile miniere si de care organul de
urmrire penal trebuie s in seama este faptul c, la locul accidentului vor ptrunde mai nti echipele de
interventie pentru salvarea victimelor si nlturarea pericolelor de producere a altor accidente, activitatea lor
determinnd, prin forta lucrurilor, anumite modificri ale situatiei de fapt. In linii mari insa, cercetarea se va
ghida regulile generale locului de cercetat.
In faza de pregtire a se impune delimitarea exact a produceri locului accidentului, prin natura
exploatarilor miniere ,aceasta putand avea o intindere destul de mare.In acelasi timp, organul de
urmrire penal trebuie s obin operativ primele informatii despre eveniment, procednd la ascultarea
imediat a martorilor oculari, a conductorilor procesului de productie si, n msura posibilitilor, a
victimelor.
In faza static a cercetrii se vor examina, stabili si fixa aspectul de ansamblu al locului accidentului,
starea si pozitia instalatiilor, a utilajelor si victimelor. Pentru aceasta vor fi msurate: distanta dintre
corpul victimei si diverse obiecte ca si distanta dintre utilajele si instalatiile antrenate in accident
(mijloace de transport, instalatii de aeraj ,dispozitive electromecanice etc.) .Totodata, vor efectuate
fotografii, nregistrri videomagnetice si schite.
In aceast faz se va stabili si punctul din care ncepe cercetarea dinamic.
In faza dinamic a cercetrii, care este preferabil s inceap din punctul n care se afl victima,
socotit centrul locului accidentului desi in accidentele de min este dificil s se impun o astfel de
regul vor fi examinate amnuntit corpul victimei, starea instalatiilor, a utilajelor, n vederea
descoperirii urmelor, a indiciilor cu privire la cauzele si conditiile n care s-a produs accidentul.
Totodat, se efectueaz fotografii de detaliu, ridicri de urme, de mijloace materiale de prob etc.

158. Particulariti metodologice privind investigarea accidentelor de munc sau avariilor din domeniul
petrochimic
Factorii majori care fac domeniul industriei petrochimice ca, de altfel, si cel al industriei chimice, mai
vulnerabil la incendii si explozii sunt urmtorii:
a) Materialele, substantele, inclusiv materiile prime ori derivate a acestora, sunt, in majoritatea lor, inflamabile
sau explozive;
b) Procesele fizico-chimice, procedeele tehnologice de prelucrare se desfsoar l temperaturi si presiuni
ridicate, cu o anumit vitez, parametri ce trebuie tinuti sub un strict control
c) in combinatele sau unittile petrochimice se afl, n permanent, depozitat, n curs de prelucrare sau de
miscare, o cantitate de produse cu un grad ridicat de inflamabilitate,
d) Unii salariati sau tehnicieni, antrenati direct in procesele de productie, trateaz cu superficialitate obligatiile
de respectare a regulilor de exploatare a instalatiilor, fiind de multe ori, mai ,,familiarizati" cu pericolul.
1. Factori obiectivi de pericol : procesele specifice produselor petroliere si a derivatilor acestora si
propriettile fizico-chimice ale produselor petroliere.

Cauzele accidentelor de munc sau avariilor in industria petrochimic.

Luand in calcul si factorii de pericol amintiti mai sus , cauzele se impart in doua categorii: cauze tehnice si
cauze organizatorice.
1. Cauzele principale de natur tehnic se pot clasifica, la rndul lor, n cteva categorii, potrivit
urmtoarelor criterii :
- Cauze specifice proceselor de rafinare a tieiului si de prelucrare a produselor petroliere
- Cauze n legtur cu depozitarea produselor petroliere
- Cauze specifice ncrcrii sau descrcrii produselor petroliere
2. Cauzele de natur organizatoric sau tehnico-organizatorice,
Aceste cauze sunt organizri necorespunztoare a activittii la locurle de munc, fiind nclcate cerintele de
securitate mpotriva avariilor, exploziilor, incendiilor, a altor evenimente printre care si accidentele de munc,
in functie de criteriile de mai sus. cauzele pot fi clasificate astel
a) Cauze privind predarea si preluarea in mod necorespunzator schimbului
b) Cauze in legtur cu prezentarea sau primirea la lucru a personalului cu o capacitate de munca redus,
indeosebi din cauza de oboseala, a imbolnvirilor, alcoolice.
c) Cauze in legtur cu organizarea necorespunzatoare a procesului de productie
d) Cauze privind lipsa de supraveghere si control a locurilor de munc
Lor li pot adauga si alte cauze subiective, cum ar fi neglijenta personalului in efectuarea unor lucrri ori
executarea acestora fr acordul sau controlul responsabililor procesului de productie.
3. Cercetarea la fata locului.
Aceasta se va desfasura potrivit regulilor tactice generale cunoscute.In ipoteza unei avarii cu consecinte
deosebite, echipa de cercetare poate avea o component mai larg, conducerea ei fiind asigurat de persoane
numite special n acest scop de ctre organele centrale ale sau administratiei de stat.
a) In faza static a cercetrii, n multe cazuri este posibil, dac nu examinarea, cel putin fixarea prin
fotografiere si inregistrare videomagnetic a aspectului de ansamblu si chiar a unor detalii (prin
folosirea teleobiectivelor sau transfocatoare) aproape concomitent cu actiunile de stingere a incendiului,
de limitare si prevenire a altor pericole. Specialistii criminalisti vor efectua activitile tipice cercetrii n
faza static, prioritare fiind fotografiile judiciare, inregistrrile video, eventual conservarea unor urme
sau mijloace materiale de prob . Organele de urmrire penal vor acorda atentie obtinerii primelor date
cu privire la eveniment, eventualele victime martorii oculari, personalul de exploatare aflat la locul
accidentului.
b) In faza dinamic a cercetrii locului faptei, se procedeaz la examinarea minutioas a locului faptei,
pentru descoperirea tuturor urmelor, a mijloacelor materiale de prob, fr a se porni cu idei
preconcepute referitoare la valoarea lor probatorie sau la semnificatia lor in ansamblul datelor
obtinute.Organele judiciare se vor ocupa si de studierea sau ridicarea documentelor privitoare la
 functionarea instalaniilor, a altor inregistrri de tipul diagramelor sa., din care pot fi desprinse informatii
asupra modului de functionare a instalatiei.
4. Fixarea rezultatelor cercetrii se face prin proces-verbal, insotit de planse fotografice, de regul de
desene schit, de relevri.
5. Efectuarea altor acte de urmrire penal.
Efectuarea altor acte de urmrire penal este absolut necesar pentru elucidarea sub toate aspectele a cauzelor
accidentului, a imprejurrilor n care a avut loc si a stabilirii persoanelor responsabile de producerea lui.
Totodat, vor trebui luate msuri de repunere urgent n functiune a instalatiilor avariate, de prevenire, n
conditii de deplin securitate, inclusiv de reparare a prejudiciului cauzat.
Toate aceste aspecte pot fi elucidate prin urmtoarele activitati de anchet:
Ascultarea martorilor
Ascultarea suspectilor sau a inculpatilor
Dispunerea expertizelor judiciare ( Expertizele tehnice , Expertizele criminalistice)

159. Particulariti metodologice privind investigarea accidentelor de munc din domeniul construciilor

Fa de varietatea activitilor si, implicit, a lucrrilor efectuate, plecndu-se de la frecventa cu care se produc,
in literatura de specialitate, accidentele de munc din domeniul constructiilor au fost mprtite in urmtoarele
categorii :
accidente in legtur cu efectuarea lucrrilor de zidrie;
accidente in legtur cu nerespectarea regulilor de protectie a muncii privind exploatarea macaralelor, a
altor mecanisme si utilaje folosite in domeniul constructiilor
accidente in efectuarea lucrrilor de montaje si terasamente.
Cauzele accidentelor din domeniul constructiilor.
Cauzele acestor accidente sunt de natur organizatoric, tehnic sau legate de nerespectarea de ctre personalul
muncitor a regulilor de protectie a muncii.
- Cauzele organizatorice privesc pregtirea, coordonarea si controlul necorespunztor al procesului de munc
de ctre cei nsrcinati cu conducerea.La aceasta se adaug lipsa sau superficialitatea instructajului de protectie
a muncii.
-Cauzele tehnice se refer la folosirea unor materiale si utilaje cu caracteristici tehnice necorespunztoare,
depreciate sau uzate, precum si la efectuarea de lucrri, destinate inclusiv protectiei muncii, fr respectarea
normelor sau tehnologiei de constructie.
-Accidentele de munc provocate din cauza nerespectrii de ctre angajati a regulilor de protectie a muncii, n
activitatea proprie, cum ar fi, de exemplu: folosirea sau manipularea necorespunztoare a materialelor,
uneltelor, masinilor, nentrebuinarea echipamentului individual de protectie
Cercetarea propriu-zis a accidentelor din constructii.
Prin cercetarea la fata locului se va ncerca stabilirea situatiei de fapt, a mprejurrilor accidentului,
descoperindu-se, fixndu-se si ridicndu-se urmele, alte mijloace materiale de prob. In acest scop, este
necesar ca organul de urmrire penal s studieze documentatia constructiei (proiectele de constructie si
organizare a santierului; certificatele privind calitatea lucrrilor si materialelor s.a.), actele de control si revizie
a instalatiilor, fisele de instructaj etc .
O atentie deosebit trebuie acordat consemnrii n procesul-verbal a rezultatelor cercetrii si fixrii lor
fotografice, unele detalii care pot scpa n timpul cercetrii la faa locului fiind sesizate la analiza ulterioar a
cazului. Totodat, vor trebui cunoscute regulile de protectie a muncii aplicabile in sectorul accidentului, pentru
a se putea stabili crei persoane i revine sarcina lurii msurilor de protectie si ce prevederi trebuia respectate
de ctre fiecare angajat in parte.

160. Particulariti metodologice privind investigarea accidentelor de trafic rutier

1. Notiuni generale
Gradul deosebit de periculozitate al accidentelor de circulatie este ilustrat de faptul ca in intreaga lume din
totalul deceselor si al ranilor cu caracter violent, involuntar, peste 30% apartin accidentelor din domeniul
transporturilor.
Circulatia pe drumurile publice, a vehiculelor, pietonilor si celolrlalte categorii de participanti la trafic
drepturile, obligatiile ce le revin, precum si atributiile unor autoritati ale administratiei publice, institutii de stat
sunt sunt supuse dispozitiilor prevzute in O.U.G. nr. 195/2002 si H.G. nr. 139/2006.

2. Cauzele accidentelor de circulatie.

Se apreciaz c accidentele sunt provocate de actiunea a trei categorii importante de factori, aflati frecvent intr-
o anumit interdependen: factorul uman, tehnic si rutier.

3. Imprejurri prin care trebuie stabilit cercetarea accidentelor de trafic

Cercetarea accidentelor de circulatie presupune stabilirea unor elemente sau clarificarea unor aspecte care s
serveasc la conturarea naturii juridice a evenimentului,
Cauzele si imprejurrile n care s-a produs accidentul.
Regulile de circulatie care au fost nclcate,
Consecintele produse de accident,
Pe lng evenimentele de mai sus, n functie de circumstantele n care s-a produs accidentul, uneori
este necesar s se clarifice dac evenimentul putea fi sau nu evitat, aspect cu rezonant n exercitarea
actiunii penale si in stabilirea rspunderii civile.

4. Particularitti privind cercetarea la fata locului a accidentelor de trafic rutier

Din cauza specificului ei, desi se supune regulilor generale tactice criminalistice si procesual penale, ii sunt
proprii si cateva particularitti care se regsesc, ntr-o form sau alta, n ntreaga metodologie a cercetrii
evenimentelor rutiere.
Cercetarea la fata locului a accidentelor de circulatie este orientat n dou directii importante
a) Stabilirea mprejurrilor de loc, timp si mod n care s-a produs accidentul, mprejurri pe care le-am amintit
mai sus
b) Descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor formate cu ocazia producerii accidentului.
Pe baza datelor obtinute prin cercetarea la locul faptei, n care se include si ascultarea persoanelor
implicate n accident si a martorilor oculari, organul de cercetare penal are posibilitatea s formuleze primele
versiuni referitoare la natura evenimentului.
Primele msuri la locul accidentului sunt luate de organul de politie care se deplaseaz operativ la
fata locului. Sarcinile lucrtorului de politie sosit primul la locul evenimentului sunt urmtoarele :
-Acordarea primului ajutor victimelor, identificarea si trimiterea lor de urgent la spital
-Asigurarea pazei locului si luarea msurilor necesare de conservare a urmelor
-Raportarea evenimentului, iar in functie de graviatatea acestuia sa se decida daca se impune ca cercetarea sa
fie efectuata de o echipa specializata
-Identificarea celorlalte persoane implicate in accidentsi a martorilor oculari.
-Luarea msurilor de descongestionare , in masura posibilitatilor, a circulatiei, de inalturare a unor pericole
create de producerea accidentului.

5. Pregtirea cercetrii locului accidentului.

Cercetarea locului accidentului se face ctre o echip, n componenta creia vor intra, pe lng lucrtorii
serviciului circulatiei ,specialisti criminalisti si eventual medicul legist, dac accidentul a avut ca urmare
moartea unor persoane rmase la fata locului.
In situatii deosebite nu se exclude participarea a procurorului la efectuarea cercetrii.
Pregtirea cercetrii va consta in:
a verificarea si completarea msurilor luate initial de lucrtorul de politie sosit primul la locul faptei,
indeosebi de protejarea si urmelor.
Delimitarea exact a locului faptei, care nu se reduce numai la locul in care se afla victima sau
autovehiculul, acesta cuprinznd ntreaga portiune de drum si terenul nconjurtor al accidentului
obtinerea unor prime informatii cu privire la mprejurrile de producere a evenimentului
Stabilirea sarcinilor si a metodelor tehnico-stiintifice care vor fi aplicate pe parcursul cercetrii, precum
si a locului de unde incepe cercetarea.
6.Efectuarea cercetrii propriu-zise.
a) In faza static a cercetrii se procedeaz la examinarea si fixarea aspectului de ansamblu a locului
accidentului, la stabilirea pozitiei si a raportului de distant dintre vehicule, dintre victim si vehicul,
dintre acesta si umele descoperite.
Vor fi efectuate fotografii judiciare operative de orientare, schit, msurtori fotografice, msurtori
necesare ridicrii schitei locului accidentului, o atentie deosebit trebuind s fie acordat masurarii urmei de
franare.Un alt aspect asupra cruia trebuie s se concentreze o de urmrire penal este cel al surprinderii unor
eventuale mprejurri negative ale accidentului .
 b) In faza dinamic,cea mai laborioas etap a cercetrii, se trece la examinarea amnuntit a locului
accidentului in vederea descoperirii, fixrii, ridicrii, si interpretrii urmelor accidentului, examinare ce
se efectueaz n functie de specificul fiecrei categorii de urme pe baza unor metode tehnico-stiintifice
proprii, la care ne-am referit in prima parte.
Astfel, ntr-un accident de circulatie se ntlnesc urme de mai multe categori
urme ale sistemului de rulare
urme ale unor prti din caroserie sau diverse subansambluri
urme sub form de resturi de obiecte si materiale
urme biologice de natura uman indeosebi urme de sange, fire de pr, resturi de tesut
urme sub forma unor resturi de imbrcminte sau a altor obiecte
c) Prin examinarea si interpretarea urmelor descoperite la locul accidentului este posibil s se
stabileasca:
-tipului de vehicul
-stabilirea vitezei de circulatie,
-viteza vehiculului,
d) Fixarea rezultatelor cercetrii se face prin proces-verbal, fotografiere, schit, iar n situatiile
deosebite este preferabil s se recurg la nregistrarea pe band videomagnetic si eventual, la filmare.
Examinarea imbrcmintei si corpului victimei, a leziunilor pe care le prezint aceasta, trebuie facut
de ctre medicul legist potrivit regulilor aplicate in cazul oricrei violente.
5. Efectuarea altor acte de urmrire penal
a. Ascultarea martorilor.
b. Ascultarea persoanelor implicate n accident.
c. Dispunerea, efectuarea si valorificarea constatrilor tehnico-stiintifice si a expertizelor
judiciare.
d.Efectuarea altor acte de urmrire penal.
Alte aspecte de urmrire penal, cum sunt, de exemplu, reconstituirea, perchezitia, confruntarea sunt efectuate
in functie de particularitile fiecrui caz, servind la stabilirea adevrului.

161. Metode de ambalare sau disimulare n vederea traficrii drogurilor sau substanelor stupefiante
In scopul traficrii drogurilor se apeleaz la metode diversificate de ascundere si transportare a urmrindu-se
sustragerea de la depistarea de ctre autoritile vamale sau judiciare.
Cele mai frecvente sunt urmtoarele
a. Fabricarea pe cale industrial a mijloacelor de ascundere a drogurilor, prin folosirea masinilor, cutiilor
si etichetelor unor linii tehnologice de la fabricile de conserve, folosind in cest scop complicitatea unor
persoane din astfel de intreprinderi. operatiunea const n inlocuirea produseis lor alimentare cu stupefiante.
b. Producerea pe cale artizanal a mijloacelor de ascundere, prin achizitionarea de masini si materiale de
baz cum sunt: capace, cutii goale, etichete (noi sau dezlipite de pe cutii pline) cu dimensiuni corespunztoare.
Mijloacele de ascundere fabricate artizanal trebuie s respecte caracteristicile celor fabricate industrial.
c. Inlocuirea produsului finit din cutiile de conserve, efectuat n mai multe modaliti
 o Deschiderea normal a cutiei, eticheta fiind dezlipit, cutia desfcut, apoi golit de continut, curtat si
tiat transversal pe dedesubtul sulului care marcheaz sertisajul fabricii.
o Tierea transversal a cutiei si confecrionarea unui capac veritabil. Se poate astfel transporta orice fel de
drog, n stare solid sau lichid, fr s degajeze miros.
d.Imbibarea testurilor cu stupefiante pentru transportul cocainei. Metoda const in dizolvarea acesteia n
alcool pur. Se mbib apoi testura de bumbac de regul lenjerie cu acest care a fost prealabil filtrat. Dup
uscarea testurii, aceasta poate fi transportat fr a atrage atentia.
e.Folosirea sistemului postal, n special prin ascunderea n scrisori sau obiectele din colete,ascunderea
stupefiantelor in colete. Aceasta const n ascunderea lor n diverse obiecte trimise prin coletele postale.
f.Flosirea curierilor. Acestia practic uneori sistemul nghitirii drogurilor, ei absorband mici casete de plastic,
ct o mslin, ermetice si impermeabile, coninnd fiecare cteva grame de cocain. Recordul a fost atins de un
columbian, care a reusit s nghit 171 de ,,msline".

162. Metode de mascare a mirosurilor specifice unor droguri

Pentru a preveni depistarea drogurilor datorit mirosului specific al unora dintre acestea, de ctre cinii de
urmrire specializati in asemenea operatii, traficantii recurg si din acest punct de vedere la metode diverse:
- impachetarea in cartoane speciale sau in canistre de tabl, n special a marijuanei, in care s-au introdus pesti
uscati cu miros neptor si bile contra moliilor.
-Introducerea in colete, alturi de droguri a unor esente de usturoi sau ceap al cror miros deruteaz cinii de
serviciu.
- Ambalarea n containere nchise ermetic, care nu permit nici o degajare de miros exceptand faptul n care
aceste cutii au fost manipulate de persoane murdare de drogul ambalat
Metode de evitare sau anihilare a diferitelor dispozitive folosite pentru depistarea drogurilor. Pentru
evitarea dispozitivelor de depistare a drogurilor, se folosesc metode ingenioase, n funcie de complexitatea si
modernitatea msurilor de supraveghere de la punctele de trecere a frontierei.
Astfel: La punctele de trecere a frontierei, mai ales la cele aglomerate, se folosesc pentru depistarea
stupefiantelor si dispozitive cu raze X, pentru controlul bagajelor cltorilor staniol sau totusi, traficantii cu
experient sau cunostinte in domeniu, invelesc drogul n hrtie indigo, care opresc razele X .Pentru transportul
drogurilor sunt folosite si avioane,elicoptere, nave maritime. Pentru interceptarea acestora, autorii folosesc
tehnici ultrasofisticate: aparatur de control, avioane AWACS (cu avertizare timpurie) .

163. Modaliti de ascundere n trafic a stupefiantelor

Reprezinta o problema atat pentru autoritati cat si pentru contrabandisti.
a. Locuri de ascundere in mijloace de transport.
Stupefiantele pot fi ascunse in: autoturisme autobuze si autocamioane; trenuri de calatori si de marfa
 Mijloacele de transport auto, in special autoturisme, constituie principalul mod, frecvent folosite in
contrabanda cu stupefiante, deoarece in ele se pot ascunde transporta pana la 100 kg de marfa.
Amenajarea ascunztorilor necesare contrabandei realizate in raport de constructia si tipul
autovehiculelor, s-au descoperit ascunztori inclusiv in plafon, tapiseria scaunelor, faruri. Locurile de
ascundere enumerate sunt folosite si in cazul autobuzelor si autocamioanelor cu singura deosebire c, in
cazul acestora, pot exista numeroase alte locuri, tinnd cont de gabaritul pe care il au .
Vagoanele de cale ferat reprezint, n contrabanda cu stupefiante, mijloace transport des folosite de din
cauza multiplelor posibiliti de ascundere. De pild, ascunderea se poate face in toalete, in
compartimente, pe culoare si chiar in instalatiile din exteriorul vagonului.
In avioane drogurile se pot transporta in bagajele pasagerilor si in numeroase alte locuri
Pe vapoare, locurile cele mai propice pentru ascunderea stupefiantelor sunt: trompa de vant, cisternele
goale de carburanti, dulapurile si rafturile cu registrele de navigatie etc.
b. Locurile de ascundere in obiecte de imbrcminte sau pe corp.
Traficantii transport personal drogurile disimulndu-le in diferite obiecte pe care le au asupra lor, sau in
imbrcminte, ca si in toate cavitile anatomice ale femeilor si brbailor. Ele pot fi ascunse in gur, reverul
hainei, epoleti, interiorul cravatei, buzunare, cptuseala, catarame de la curea etc.
Femeile pot simula graviditatea, ascunznd stupefiante scul fixate pe abdomen. In obiecte de uz casnic si
personal.
Cel mai adesea se constat: confectionarea unor valize cu fund dublu.

164. Moduri de operare frecvente ale traficanilor de droguri

1. Fabricarea drogurilor.
O mare varietate de narcotice (codeina, methadona stimulente (amfetaminele) depresive (diazepam),
sunt fabricate legal in scopuri medicale. Aceste droguri ns pot fi subiect al abuzului ilegal.
O alt categorie o reprezint stupefiantele a cror materie prim este dat de culturile clandestine de mac
opiaceu, canabis, planta de coca, ciuperci halucinogene etc. Culturile clandestine sporesc adesea n detrimentul
culturilor alimentare. Traficantii de Acest gen de activitate ilegal il face pe fermier complet dependent de banii
proveniti de la droguri.
Ca si culturile, fabricarea stupefiantelor se face n mod clandestin, in laboratoare special amenajate in
subsoluri, buctrii nefolosite sau depozite de unelte dar si n cldiri special construite in locuri izolate.
Echipamentul tehnic este improvizat, foarte ieftin, fiind cumprat din magazine fr a trezi suspiciuni. Practica
a dovedit c traficantii nu folosesc prea des aceeasi incapere pentru producerea de stupefiante, ci schimb
frecvent laboratorul, pentru a nu fi identificati de politie .Existenta laboratorului este tradata de mirosul de
aceton, amoniac sau alte.
2. Transportul drogurilor
Se face pe rute aeriene, rutiere si maritime de transport. Mijloacele de transport sunt diferite, ncepnd
cu omul si terminnd cu avionul si elicopterul.
In zona est europeana, inclusiv in Romania, drogurile se transporta in autoturisme particulare , aparent
inocente care nu apar pe listele organelor de politie.
 3. Distribuirea drogurilor.
Piata neagr sau piata secret unde sunt desfcute stupefiantele este diferit. In unele locuri aceast pia
nu este ins chiar att de secreta.De exemplu, n Asia de Sud-Est opiul se vinde in mod deschis. Productorii de
opiu l ambaleaz in sculete de pnz si ii dau forma unei turte. Pe marfa ambalat se aplic si o marc de
recunoastere.
Aceast marc poate consta ntr-un desen reprezentnd un pun, fluturi, carti de joc etc.
In ceea ce ii priveste pe narcomani, pentru procurarea drogurilor, acestia folosesc metode, mijloace
diferite, de la cele pasnice, la cele extrem de violente. La nceput, au certitudinea c vor putea oricnd renunta la
ele si deci ar putea ncerca s fac uz de acestea pentru a le simti efectele .Se insal, deoarece stupefiantele pun
stpnire pe ntregul sistem nervos central, pe care-l afecteaz, astfel c vointa individului de a se abtine de la
consumul de stupefiante este anulata.

165. Modaliti de depistare a traficanilor de stupefiante

Pentru depistarea traficantilor si a drogurilor, organele de politie specializate apeleaz la mijloace diverse care
depind de complexitatea de modul de organizare si de specificul organelor cu atributii in acest domeniu, de
capacitatea si competenta profesional a acestora si de experienta pe care o au .
1.Metode tactice.
Pentru depistarea traficului de stupefiante se efectueaz:
supravegheri si verificri, verificri de registre, corespondente si evidente financiar contabile, inclusiv cele pe
suport informatic, care ar putea avea legtur direct sau indirect cu bunurile importate, exportate sau
tranzitate pe teritoriul national.
supravegherea si verificarea operativ a cldirilor, depozitelor, terenurilor, unde ar putea s se gseasc
stupefiante sau precursori (substante utilizate frecvent n fabricarea drogurilor),
prelevarea de probe in vederea identificrii si expertizrii bunurilor ce au facut obiectul operatiunilor vamale
chiar simplele discutii cu cei care trec frontiera, purtate cu abilitate, pot oferi indici asupra unui posibil trafic
pentru depistarea traficantilor se apeleaz si la ceea ce este denumit urmarirea zborurilor sensibile adica a
acelora despre care se detin informatii c sunt folosite pentru transportul unor produse si substante stupefiante,
ascunse in diferite locuri de pe aeronave( in aceast situatie, controlul se va efectua atat asupra cltorilor,
personalului navigant si a bagajelor acestora) si asupra aeronavei, verificndu-se cu atentie toate locurile
posibile de ascundere a stupefiantelor, folosindu-se specialisti (mecanici) care cunosc caracteristicile tehnice de
constructie ale aeronavei.
o metod specific folosit de politie pentru depistarea traficantilor o constituie "livrarea controlat", cnd
drogurile sunt lsate intentionat s treac prin filtrele organelor de control pentru ca, prin urmrirea persoanelor
care le transport, s se ajung n final la marii traficanti sau la alte persoane implicate, la retelele si filierele
organizate de acestia, mijloacele si metodele folosite etc.
2.Metode tehnico-stiintifice de depistare.
Drogurile si implicit traficantii sunt descoperiti cu ajutorul cinelui detector de droguri (special dresat pentru
depistarea acestora ). Asezat in fata valizelor, el le zgrie cu labele pe cele care contin droguri.
 Sunt folosite dispozitive cu raze X mai ales pentru controlul a locurilor greu accesibile, ca si aparatura de
examinare neutronic.
Pentru interceptarea transporturilor clandestine, autoritatile folosesc tehnic ultrasofisticat, cum ar fi nave
rapide, aparatur de control (radare), avioane AWACS (radar foarte mare de scanare) si sateliti.
3.Identificarea toxicomanilor.
Pentru identificarea toxicomanilor pn la efectuarea unei investigatii medico-legale, trebuie stiute urmtoarele:
cand se apropie momentul injectrii sau ingerrii, deci nevoia de drog, la toxicomani apar simptome ca
lacrimari, curgeri nazale, dureri, mancarimi, cascaturi, transpiratii, frisoane, dilatarea pupilelor, irascibilitate,
agitatie, nervozitate;
sub influenta stupefiantelor sunt somnolenti, apatici, putin comunicativi, privesc in gol si se izoleaz pentru a
"gusta plcerea" stupefiantului
diversele obiecte aflate in preajma drogatului, asupra sa sau mirosurile specifice i pot trda
urmele lasate de instrumentele de administarare pe membrele superioare sau inferioare sunt indicii c este
vorba de toxicomani, ceea ce presupune examinarea medical.
De asemenea, identificarea toxicomanilor este posibil si pe baza registrelor aflate la proprietarii de farmacii si
angajatii acestora, a retetelor cu timbru sec onorate de policlinici, spitale si farmacii in care, pentru aceeasi
persoan, sunt trecute, la intervale de timp scurte, diagnostice diferite.

166. Investigaia penal n domeniul criminalitii organizate: organizarea, pregtirea i realizarea

flagrantului
Cercetarea infractiunilor din domeniul criminalitatii organizate presupune cunoasterea aprofundat a
fenomenului prin culegerea, stocarea si prelucrarea, in bazele de date, a unor informatii complete privind
infractorii, antecedentele penale, structura organizatiilor criminale, modurile de operare, tranzactiile suspecte
etc.
1.Organizarea flagrantului
Flagrantul reprezint unul dintre cele mai complete i eficiente mijloace de evidentiere a elementelor de fapt, de
constatare n timp util i in mod complet a faptelor ilicite i a autorilor acestora. Astfel cum este definit de art.
293 NCPP, ne aflm n prezena acelei fapte penale, descoperite in momentul comiterii ori imedit dup
svrire, iar constatarea acesteia este concretizat n prinderea fptuitorului in momentul i n locul comiterii
faptei ori ct mai aproape de momentul svririi.
Acest element este, deseori,esenial in cercetarea faptelor tipice criminalitii organizate.
NCPP prevede in mod expres obligaia persoanei care l-a reinut pe fptuitor de a preda de ndat organelor de
politie toate corpurile delicte, obiectele i inscrisurile ridicate.

Firete, este considerat flagrant i infraciunea al crei fptuitor, imediat dup svrire, este urmrit de
organele de ordine public i de siguran naional, de persoana vtmat, de martorii oculari sau de strigtul
public ori prezint urme care justitic suspiciunea rezonabila c ar fi svrit infraciunea sau este surprins
aproape de locul comiterii infraciunii cu instrumente sau orice alte obiecte de natur a-l presupune participant
la infraciune.
2.Pregatirea actiunilor de organizare a flagrantului
n primul rnd, trebuie analizate i verificate datele care motiveaz aciunea, respectiv informaiile obinute de
la informatori, mai ales de la cei sub acoperire, sau cele aduse la cunotina organelor de urmrire penal prin
sesizarile, plngerile sau denunurile diferitelor persoane.
Organizarea flagrantului, dup verificarea i completarea datelor, este in sarcina procurorului si a poliitilor din
compartimentele specializate.
Planificarea aciunii are urmtoarele repere obligatorii:
Stabilirea locului, zonei i mediului unde se va desfura aciunea, recunoaterea zonei si fixarea activitilor
ce se vor desfura n teren, a spaiului nchis sau deschis al aciunii.
Efectuarea unor investigaii complexe n vederea identificrii persoanelor implicate, a legturilor lor
infractionale, a modalitilor de operare i a mijloacelor folosite.
Coroborarea tuturor datelor i stabilirea modalitilor concrete de aciune
O dat stabilite aceste obiective, se va elabora planul aciunii, care va cuprinde n amnunt atribuiunile exacte
ale forelor participante, se va efectua instructajul acestor persoane n aa fel nct fiecare s cunoasc ce
activiti va executa, n ordinea cronologic a momentelor principale ale aciunii. Atragem atenia asupra
discreiei organizrii flagrantului, caracterul su secret fiind esenial pentru reuita aciunii, mai ales c ne aflm
n fata faptelor comise de indivizi calificai i bine informai.
3.Patrunderea in zona de actiune
Efectivele participante vor intra n zona de aciune pe trasee diferite, ocupndu-se locurile i poziiile dinainte
stabilite. Se vor lua masuri de blocare a cailor de acces pt persoanele suspecte sau autovehicule, pe toata durata
desfasurarii flagrantului.
Pe intreaga durata se va urmari indeplinirea SIMULTANA a trei cerinte:
Asigurarea securitatii personalului participant si a cetatenilor aflati in zona
Luarea masurilor de protejare pentru persoanele care lucreaza sub acoperire, a celor infiltrate in cauza si a
informatorilor
Protejarea si asigurarea tuturor materialelor folosite pentru identificarea infractorilor
4.Realizarea flagrantului propriu-zis
n funcie de fazele comiterii actului infracional, de regul, exist trei posibiliti de aciune a echipei de
intervenie pentru realizarea flagrantului:
a.Intervenia nainte de consumarea actului infracional, prevenindu-se astfel posibilitatea comiterii
unei infraciuni cu un grad ridicat de pericol social.
b.Intervenia n timpul comiterii faptei. n momentul n care faptele se afl in curs de desfurare,
intervenia implic riscuri multiple, rnirea agenilor care au intervenit, luarea de ostatici de ctre infractor,
pentru a-i asigura scparea,recurgerea la gesturi sinucigase.
c.Intervenia dup consumarea actului infracional. Este considerat cel mai prielnic moment de
aciune, ntruct infractorul se afl ntr-un moment de relaxare dup svrirea actului infracional, intervenia
forelor participante dispunnd astfel de avantajul factorului surpriz. Ins i n acest momente sunt posibile
reacii ale faptuitorilor, de genul celor menionate anterior.
 167. Efectuarea urmririi penale n investigarea traficului de stupefiante
Efectuarea urmririi penale propriu-zise.
n anchetarea traficului de stupefiante, printre primele acte de urmrire penal efectuate se afl
percheziia, alta dect cea realizat n cazul flagrantului.
n asemenea situaii, percheziia trebuie efectuat cu operativitate, realizndu-se elementul surpriz, fr
ns a se neglija problemele de detaliu. Momentul efectuarii perchezitiilor trebuie ales cu mult grij, acestea
efectuandu-se, de regul, atunci cnd cercetrile ajung n stadiul n care exist convingerea c se vor putea
obtine maximum de probe.
La efectuarea percheziiei, n mijloacele de transport se impune folosirea unor specialiti (mecanici,
tinichigii auto), n vederea descoperirii ascunztorilor amenajate meteugit.
n cazul percheziiilor efectuate la domiciliile unor toxicomani aflai sub influena consumului de
stupefiante trebuie apelat la concursul medicilor pentru a acorda asistena de specialitate i, la nevoie, a dispune
internarea.
De un ajutor preios n descoperirea obiectelor ascunse sunt mijloacele tehnice aliate in trusa criminalistica.
Substanele sau produsele ridicate, ambalate in mod corespunztor i cu etichet pe ambalaj, trebuie duse cu
operativitate la laboratoarele de specialitate pentru analizare in vederea stabilirii dac sunt sau conin
stupefiante.
Alturi de procesul-verbal,ca mijloace tehnice auxiliare de fixare a rezultatelor percheziiei se mai
folosesc fotografierea i nregistrarea pe band videomagnetic.
Din cauza faptului c toxicomanii folosesc stupefiante sub diferite forme, recoltarea, ambalarea i
expedierea se va face n funcie de starea acestora, de ctre medic sau un specialist al politiei.
Examinarea inscrisurilor
Cu ocazia efecturii percheziici, pot fi ridicate i anumite nscrisuri care au legtur cu fapta cercetat.
O problem care trebuie clarificat n acest caz este determinarea exact a criteriilor dup care se stabilete
legtura cu fapta, astfel nct s nu fie ntrziate cercetrile.
Dispunerea de constatri tehnico-tiintifice i expertize
Sunt absolut necesare in cauzele penale referitoare la traficul de stupefiante, ele constituind principalele
modaliti tiinifice de dovedire existenei stupefiantului.
Unele substante stupefiante, dup ptrunderea n organism, sufer o serie de transformri (prin
metabolizare) din care pot rezulta compui netoxici. Evidenierea acestora n produsele biologice poate constitui
o dovad a existenei initiale n organism a stupefiantului de la care provin.
Sarcina identificrii stupefiantelor este de competena specialitilor i a laboratoarelor de profil, unde se
vor trimite pentru analiz substantele bnuite a face parte din aceast categorie.
n cazuri urgente, lucrtorii vamali sau organele de politie care intr n posesia unor substane suspecte a
fi stupefiante sau a conine asemenea substante, pot proceda la o prim identificare, utiliznd n acest scop trusa
de reactivi, ce d rezultate bune, dac este folosit corect.
ntrebrile la care trebuie s rspund specialistul sau expertul trebuie formulate clar si precis. Primele
ntrebri la care trebuie s se rspund exact sunt urmtoarele:
 -substanta este sau conine stupefiante?
-n caz afirmativ, despre ce anume este vorba?
Avnd n vedere c prin expertizele toxicologice se identific stupefiantelor, este necesar s fie trimise
pentru asemenea analize i unele obiecte suspecte ca: seringi, fiole, pahare, pipe, resturi de igri etc., pentru
descoperirea eventualelor urme ale acestor substane
Metode de identificare a drogurilor
De cele mai multe ori se efectueaz o serie de teste de culoare care produc o coloratur caracteristic
pentru multe droguri ilicite comune.
Urmtoarea faz const n identificarea dogului. n multe situaii specialitii folosesc teste specifice,
precum spectrofotometria n infrarosu i spectrometria de mas, pentru a identifica un drog prin excluderea
tuturor celorlalte.
Testele de rutin folosite de specialiti n identificarea drogurilor sunt: testele deculoare, testele
microcristaline, cromatografia, spectrofotometria i Spectrometria de mas.
Ascultarea persoanelor implicate in traficul de droguri
Din perspectiva tactic criminalistica ascultarea se va face n funcie de situaia concret a fiecarei
persoane implicate.
n sensul legii penale, toxicomanii nu sunt considerai infractori, dar trebuie ascultai pentru a se obine
date cu privire la statutul de traficani, sursele de aprovizionare cu stupefiante, existena altor consumatciri
cunoscui de ei, locurile de comercializare sau de consumare, preul de vnzare al dozelor precum i orice alte
date ce pot fi exploatate in activitatea de umrrire penal.
Orice persoan implicat n tralicul de stupefiante trebuie ascultat pomindu-se de la imprejurarea
concret n care a fost prins, pentru a se stabili: din ce loc i de la cine i-a procurat stupefiantele; metodele i
mijloacele folosite pentru procurarea Stupeftantelor; unde, cnd, cum i cui urma s le predea; preul pltit i
suma ce urma s o incaseze pentru stupefiante sau serviciile fcute.

168. Constatarea infraciunii flagrante n cazul faptelor de corupie

Organele judiciare trebuie s procedeze cu mult rigoare la pregtirea flagrantului, apelnd la
modalitile procesual penale, tehnico-tactice criminalistice.
Constatarea infraciunilor flagrante reprezint, practic, cea mai sigur modalitate de probare a faptelor de
coruptie .
1. Pregatirile in vederea constatarii infractiunii flagrante
a. Organizarea flagrantului
b. Elemente de referinta in pregatirea flagrantului
c. Alctuirea echipei de prindere in flagrant
d. Pregtirea de capcane criminalistice i folosirea altor mijloace tehnice crininalistlce.
Capcane criminalistice.
 Se recurge frecvent la capcane cu substante fluorescente, scriindu-se cuvntul MITA cu un creion
fluorescent, pe bancnotele sau pe alte valori.Totodat, n procesul-verbal de pregtire a actiunii, vor a
nregistrare i seriile acesta bancnote.
Mijloace tehnice de nregistraresau supraveghere.
Organele judiciare pot utiliza mijloace tehnice de nregistrare video si audio.

2. Realizarea propriu-zis a aciunii de constatare a infraciunii flagrante

Desfurarea propriu-zis a aciunii de surprindere in flagrant va parcurge urmtoarele etape:
a.Supravegherea locului in care va fi surprins fptuitorul.
Fiecare membru al echipei va supraveghea zonele sau spaiile, persoanele care i-au fost incredintate. Ei
vor comunica n permanen cu conductorul echipei, informndu-l prompt asupra celor ntmplate, asupra unor
elemente noi, neanticipate, care pot afecta desfurarea flagrantului
n cazul prezenei denuntorului, acesta este instruit s fac anumite gesturi prin care s transmit
echipei mesaje. Cele mai indicate sunt nregistrrile video i audio care pot fi valorificate ulterior n
administrarea probatoriului.
b.Realizarea efectiv a flagrantului.
n funcie de complexitatea aciunii, echipa va alege momentul interveniei, asigurndu-se de efectul
elementului surpriz asupra infractorului, element tactic semnificativ pentru destrmarea sistemului de aprare a
acestuia.
Regulile tactice criminalistice care trebuie urmate in aceste momente sunt urmtoarele:
Intrarea cu rapiditate n spatiul infracional, n aa fel nct fptuitorul s nu poat s fug. Dac spaiu
este deschis, se vor bloca toate directiile, iar dac spaiul este inchis se vor bloca toate cile de acces
Membrii echipei, prestabilii, vor avea grij ca fptuitorul si nu distrug obiecte sau bani aflai la vedere
sau asupra sa, s nu ncerce s se sinucid.
Conductorul echipei, ceilali membrii trebuie s-i decline identitatea, prezentnd legitimatia, astfel
inct toate persoanele prezente s aud. Totodat, se atrage atenia c orice atingere adus
reprezentanilor organelor judiciare de fa, constituie infractiunea de ultraj.
Identificarea functionarului, subiect activ al infaciunii pe baza documentelor de identitate pe care le are
asupra sa. Vor fi reinute toate datele din documentul de identitate.
Efectuarea perchezitiei corporale a autorului. Inaintea percheziiei se recomand fptuitorului s declare
ce valori sau bunuri deine i de unde provin. Apoi se solicita faptuitorului sa scoata din buzunar
obiectele si valoriele si sa dea explicatii cu privire la acestea.
Percheziia ntregului spaiu n care a fost surprinsa faptuitorul. Se vor cuta bunuri care vor putea fi
folosite ca mijloc de prob. n cazul in care s-au gst bani sau bunuri marcate criminalistic, autorul va fi
ntrebat dac a pus mna pe acestea si n ce context.
ntiinarea autorului cu privire la dreptul de a fi asistat de un aprtor.