M-am regsit.

Ce dor mi-era de mine,

Copilul vistor de altdat!
M simt plutind privirea mea-nsetat
Se pierde-n orizonturi largi, senine.

De-acum, ispititori, n van mai cat

Viclenii ochi... i tiu att de bine!
O, nu mai tremur cnd m uit la tine,
i azi te iert, cci rana-i vindecat.

Iar visul tu ca pnza Penelopii

Se ese ziua, noaptea se distram...
Noian de ntuneric ne desparte!

Zdarnic zmbitoare te apropii,

i glasul tu tremurtor m cheam
Tot mai strin-mi eti, tot mai departe...