Sunteți pe pagina 1din 82

UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIESTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR


DEPARTAMENTUL FORAJUL SONDELOR, EXTRACTIA
SI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR

PROIECT LA TRANSPORTUL
SI DEPOZITAREA
HIDROCARBURLOR

Coordonator: sef lucr.dr.ing. Renata RADULESCU

Student: Andreescu Liviu-Grigore


Specializarea: IPG - Foraj
Grupa: 20102
Anul: III
TRANSPORTULSI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR

PROIECT

TEMA PROIECTULUI

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT FLUIDE DE LA


SONDA LA RAFINARIE

CUPRINS:
Capitolul 1
Calculul hidraulic al conductei de alimentare cu apa; alegerea pompelor....................9
Capitolul 2
Calculul hidraulic al conductelor de evacuare a gazelor.15
Capitolul 3
Calculul hidraulic al conductei de amestec (sonda-parc)....22
Capitolul 4
Determinarea programului optim de evacuare a titeiului de la parcurile de separare (pe
considerente energetice)..27
Capitolul 5
Bilantul termic al depozitului central70
Capitolul 6
Proiectarea conductei de transport de la depozitul central la rafinarie.75
6.1. Calculul hidraulic...................................................................................................75
6.2. Calculul mecanic....................................................................................................78
6.3. Calculul de verificare.............................................................................................78
Concluzii si propuneri.80
Bibliografie...
81

2
3
INTRODUCERE

Transportul si depozitarea hidrocarburilor reprezinta o ramura de o importanta majora


a industriei petroliere deoarece contribuie la optima alimentare cu materie prima a rafinariilor
si a combinatelor petrochimice, in felul acesta impactand direct si imediat economia in
aproape toate ramurile acesteia.
Importanta cuvenita trebuie acordata si activitatii de colectare ce are drept scop
acumularea productiei de titei brut. Aceasta este relevanta deoarece titeiul este produs in zone
indepartate fata de rafinarii si adeseori izolate. In principiu procedeul de colectare se
desfasoara prin intermediul conductelor de legatura dintre sondele productive si parcul de
separatoare si rezervoare.
Activitatea de depozitare se desfasoara in concordanta cu cerintele tehnico-economice
de pastrare a produselor petroliere in spatii special amenajate pentru a fi transportate si
distribuite ulterior catre beneficiari. Din punct de vedere tehnic aceasta se realizeaza prin
intermediul rezervoarelor de acumulare de diferite forme si capacitati particularizate in functie
de produsul petrolier depozitat.
Conductele sunt cele ce permit mutarea unei mari cantitati de titei sau produse
petroliere fara intrerupere catre beneficiarii finali. Transportul produselor petroliere prin
conducte reprezinta, de facto, legatura dintre producator si consumator si prezinta o serie de
avantaje in raport cu alte tipuri de transport: posibilitatea automatizarii, continuitate,
regularitate, durabilitate in exploatare, livrarea prompta a produsului, reducerea substantiala a
distantei de transport, controlul optim al pierderilor de produse petroliere.
Conductele sunt sigure si eficiente si, deoarece multe sunt ingropate, in mare masura
ascunse in pamant (cu exceptia statiilor de pompare). Conductele transporta titetiul de la
campurile petroliere sau locatiile offshore catre rafinarii unde sunt transformate in produse
petroliere si derivate, apoi de la rafinarii catre terminale unde combustibilii sunt incarcati
pentru a ajunge catre consumatorii finali. Conductele opereaza 24 de ore pe zi, 7 zile pe
saptamana.
Lucrarea de fata urmareste evidentierea avantajelor transportului produselor
pentroliere prin conducte prin optimizarea volumului de tranport cu un consum energetic cat
mai redus. Studiul tehnic necesar va face apel la cunostinte din domeniile Matematica (in
special calcul diferential), Fizica, Proiectare, Mecanica si Hidraulica Generala.

4
TEMA PROIECTULUI

In cadrul unei brigazi de productie petroliera, pe un camp petrolier, se extind x sonde


care se racordeaza la un parc de separatoare nou. Productia acestui parc aste transportata la
depozitul central (notat cu DC) impreuna cu productia a inca patru parcuri conform schemei
de mai jos:

Q2, z2
P2
Q4, z4
P4
x1 x2 xn
L2 L4
B C D E zDC
P1
ASA La L1A LAB LBC LCD LDE DC
za, qa Q1, z1 L5
L3 Lt
p1 p1 m p1j P5
Lg P3 Q3, z3 Q5, z5
p2
R
p2m
p2j

Notatiile folosite in schema au semnificatiile enumerate mai jos:


P1,.P5 - parcuri de sonde;
La - lungimea conductei de ap;
qa - debitul sursei de apa;
za - cota topografica a sursei de apa;
Lij - lungimea conductei pe portiunea ij;
Lt - lungimea conductei de transport titei ntre depozitul central si rafinarie;
Lg - lungimea conductei de gaze;
p, pm, pj - presiune inalta, medie, joasa;
DC - depozit central;
R - rafinarie;
zi - cotele topografice ale parcurilor i, i = 15;
SA - sursa de apa;
Qi - debitele de titei de la parcurile Pi.

5
Date cunoscute
1. Schema sistemului de transport (schematizata mai sus)
2.Cote topografice: 3.Lungimea conductelor:

z S 295 m; La 10 0,1 2 10,2 km = 10200 m;


z SA 290 m; Lam 1,5 0,1 2 1,7 km = 1700 m;
z1 300 m; L1 A 4,4 0,1 2 4,6 km = 4600 m;
z 2 170 m; L AB 2,8 0,1 2 3 km = 3000 m;
z 3 180 m; LBC 3,2 0,1 2 3,4 km = 3400 m;
z 4 190 m; LCD 5,5 0,1 2 5,7 km = 5700 m;
z 5 210 m; LDE 3,85 0,1 2 4,05 km = 4050 m;
z A 160 m; L2 1,1 0,1 2 1,3 km = 1300 m;
z B 175 m; L3 1,8 0,1 2 2 km = 2000 m;
z C 160 m; L4 0,7 0,1 2 0,9 km = 900 m;
z D 180 m; L5 3,4 0,1 2 3,6 km = 3600 m;
z E 160 m; L 62 0,1 2 62,2 km = 62200 m;
z R 180 m; Lg 1,2 0,1 2 1,4
km = 1400 m.

4.Numarul sondelor racordate la parcul 1:


x 4 n 0,5 4 1 5 se alege: x=5
5.Productia parcurilor:
Q1 =x qam
m 3lichid
qam =8 zi

m3
Q1 =qam x= 40 zi

m3
Q2 =(210 + 5 2)=220 zi

m3
Q3 =(180 + 5 2)= 190 zi

m3
Q4 =(190 + 5 2)= 200 zi

m3
Q5 =(90 + 5 2)= 100 zi
6.Densitatea relativa a gazelor in raport cu aerul:
=0,67
7.Temperatura de congelare a titeiului:
Tc= 50 C
6
8.Temperatura de siguranta pentru transport:
Ts=Tc+(27)0C=5+5=100C;
9.Unele proprietati ale titeiului functie de temperatura (date de satier si SI)
Tabelul 1.Se transporta titeiul (TIP Depozit Turnu) de la depozit la rafinarie

Vascozitatea Vascozitatea Punctul de Punctul de Continut de


Temperatura Densitatea
cinematica dinamica congelare congelare parafina
[o C] [g/cm3]
[cSt] [cP] titei, [ C] reziduu, [ C] %gr
20 0,8277 12,083 10,001
30 0,8203 7,868 6,454
40 0,8129 4,215 3,427 +5 +18 -
50 0,8056 3,372 2,716
60 0,7982 2,810 2,243
1cP=10-3 Pas
1cSt=10-6 m2/s

Reprezentari grafice:

Variaia densitii cu temperatura


0.84
0.83
0.83
0.82
0.82 0.81
0.81
, g/cm 0.81
0.8
0.8
0.79
0.78
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65

t, C

7
Variaia vscozitii cinematice cu temperatura
14 12.08
12
10
7.87
8
, cSt 6 4.21
3.37
4 2.81
2
0
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65

t, C

Variaia vscozitii dinamice cu temperatura


12
10
10
8 6.45

, cP 6
3.43
4 2.72 2.24
2
0
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65

t, C

10.Ratia de solutie:
rs 250 1 2 250 2 252 m3 /m3
2
st

11.Impuritati:
i=(0,2+0,012) = 20,2%
12.Densitatea lichidului:
1 i t i a* (1 0,202) 825,256 0,202 1015 863,584 kg/m3;

a* 1015 kg/m3;

t 293,15 Tm 273,15 827,7 - 0,094 299,15 273,15 825,256


kg/m3
1,1825 0,001315 273,15 1,1825 0,001315 827,256 0,094

8
13.Temperatura medie:
Tsonda 2 T parc 42 2 18
Tm 26 0 C 299,15 K
3 3
Tsonda 420 T parc 18 0
C; C
14.Vascozitataea lichidului:
vl 1 i tm i v a* (1 0,202) 9 10 6 0,202 1,014 10 6 7,386 10 6
m2/s;
tTm
15.Vascozitatea titeiului la temperatura medie, :

log log 10 6 tTm 0,8 A B log Tm tTm 9cP 9 10 6 m 2 / s
(Graficul b )
constantele A si B se determina din sistemul de ecuatii:

log log 106 t 0C 0,8 A B log T1

log log 10 0,8 A B log T
1
6
t 2 0C 2


log log 10 12,083 10 0,8 A B log 293,15
6 -6


log log 10 6
7,868 10 -6 0,8 A B log 303,15
log 1,11 A B 2,467

log 0,938 A B 2,481
0,045 A B 2,467

- 0,028 A B 2,481
A=12,907
B= -5,214
16.Vascozitatea cinematica a apei de zacamant a:

a 1,0294 10 3
a 1,014 10 6
a*
1015
m2/s ;
a= 1015 kg/m3;
17.Vascozitatea dinamica a apei saratea:

a a 1 1,34 10 3 s 6,62 10 6 s 2 1,0294 10 3 Pa s



a 1,029 10 3 Pas

-s este salinitatea, s =20(kg NaCl/vagon);


-a este vascozitatea apei, a= 1 cP=10-3 Pas;
18.La parcul 1 gazele se separa pe trei trepte de presiune: inalta, medie si joasa:
p1 40 bar; p1m 13 bar; p1 j 5
bar;
p 2 38 bar; p 2 m 10 bar; p 2 j 2,5
bar;

9
Capitolul 1
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE ALIMENTARE CU APA

Determinarea diametrului orientativ:


Debitul de apa necesar pentru alimentare:
qa = 72 m3/ora = 0,02 m3/s;
v a 1...3 m/s, se alege: v a 1,5 m/s;

4 qa
d0 0,13
va
m=130 mm
Alegerea diametrului real (SREN 10208):
D=141,3 mm= 59/16 in;
d=131,7mm;
e= 4,8 mm;
Determinarea vitezei reale de curgere:
4 qa 4 0,02
v 1,211
d 2
0,1317 2 m/s;
Determinarea numarului Reynolds:
v d 1,211 0,1317
Re 158222,91
a 1,008 10 6 => regim turbulent
Determinarea coeficientului de rezistent hidraulic:
Se alege valoarea pentru regim turbulent:
= 0,015
0,3164

Re 0, 25
Determinarea caderii de presiune:

a a g z p1 zSA
La v2
p
d 2

10200 1,2112
p 0,015 1000 1000 9,806 10
0,1317 2 = 9,49 bar;
Determinarea presiunii de pompare a apei:
p SA p H p 9,49 6 15,29 bar

unde: pH(hidrant) =6 bar;


Determinarea puterii pompei:

10
p SA q a 15,49 10 5 0,02
N 44,25
0,7 kW unde =0,7;
Determinarea valorii energiei consumate:
W= Nt = 44,251036 = 265,5103 J
unde t = 6 ore/zi.

11
Model data:

12
Output data:

13
14
Capitolul 2

CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR DE GAZE

15
Conducta de presiune inalta:
Q g2*
p p
2
p
2
Lg
k2
pp = 40105 N/m2
p = 6105 N/m2
Debitul pe fiecare treapta:
1 40 252
Qg* Q1 r 3,360 10 3
3 3 m3/zi
Q g * 0,0388
m3/s
Unde r este ratia de solutie.
Modulul de debit:
0,5
Q g2*
k Lg
p2 p2
p
0,5
0,0388 2
K i 1400 0,0367 10 5
(1600 36) 10
10

0,5
T d 05
k 0 R aer
4 p0 Z T
p p
unde T0 = 273,15K,
p0 = 1,01325105 Pa,
R = 8314 J/kgK
Determinarea diametrului orientatv d0:
3
4 K i P0 Z p T p 0.5 8
d0
10 T0 Raer
0.5

16
3
4 0,0367 10 5 1,01325 10 5 0,6934 291,15 0,67 0.5 8
d0 0,0142
10 273,15 288,28 0.5 m
d 0 14,2 mm;

unde T0 = 273,15K,
p0 = 1,01325105 Pa,
R = 8314 J/kgK,
T p 18 273,15 291,15
K,
0,67 iar

R 8314
Raer 288,28
M aer 28,84
Se alege diametrul real din STAS 815/2-88:
- diametrul interior d0 = 15,7 mm
- diametrul exterior D = 21,3 mm
- grosimea peretelui e = 2,8 mm
1
1

Am considerat coeficientul de rezistent hidraulic: 100 d 3

Evaluarea coeficientului de abatere de la legea gazelor perfecte Zp = f(Tr, pr) s-a


determinat cu relatia:

9 pr 6
Z p 1 1 2
128 Tr Tr

9 0,82 6
Z p 1 1 0,6934
128 0,982 0,982 2
Temperatura i presiunea redusa:
T 291,15
Tr 0,982
Tcr 296,4

pp 40
pr 0,82
p cr 48,27

Conducta de presiune medie:


Modulul de debit:

17
0, 5
Q g2*
Km Lg
p2 p2
p m
0,5
0,0367 2
K m 1400 0,0865 10 5
( 256 4 ) 10 10

ppm = 16 105 N/m2
pm = 2 105 N/m2

Diametrul orientativ se deduce din Km


Diametrul real se deduce din SREN 10208
Evaluarea coeficientului de abatere de la legea gazelor perfecte:

9 pr 6
Z p 1 1 2
128 Tr Tr

9 0,331 6
Z p 1 1 0,8762
128 0,982 0,982 2

Presiunea redusa:

pp 16
pr 0,331
p cr 48,27

Determinarea diametrului orientativ

3
4 K m P0 Z p T p 0.5 8
d0
10 T0 Raer
0.5

3
4 0,0865 10 5 1,01325 10 5 0,8762 291,15 0,67 0.5 8
d0
10 273,15 288,28 0.5 0,02049 m
d 0 20,49 mm;

Se alege diametrul real din STAS 715/2-88:


- diametrul interior d0 = 20,9 mm
- diametrul exterior D = 33,4 mm
- grosimea peretelui e = 2,9 mm

Conducta de joas presiune:


Modulul de debit:

18
0,5
Q g2*
Kj Lg
p2 p2
p j
0,5
0,0367 2
K j 1400 0,1731 10 5
( 64 1,1025) 10 10

ppj = 8 105 N/m2
pj = 1,05 105 N/m2
Diametrul orientativ se deduce din Kj
Diametrul real se deduce din SREN 10208
Evaluarea coeficientului de abatere de la legea gazelor perfecte:

9 pr 6
Z p 1 1 2
128 Tr Tr

9 0,165 6
Z p 1 1 0,938
128 0,982 0,982 2

Presiunea redusa:

p pj 8
pr 0,165
p cr 48,27
Determinarea diametrului orientativ:

3
4 K j P0 Z p T p 0.5 8
d0
10 T0 Raer
0.5

3
4 0,1731 10 5 1,01325 10 5 0,938 291,15 0,67 0.5 8
d0
10 273,15 288,28 0.5 0,02692 m
d 0 26,92 mm;

Se alege diametrul real din STAS 715/2-88:


diametrul interior d0 = 32.4 mm;
diametrul exterior D = 42.2mm;
grosimea peretelui e = 4.9mm.

19
Velocity vs. Flow Length
15

Velocity (meters/sec)

10

0
0 2000 4000 6000 8000

Flow Length (meters)

Volumetric Flow Rate vs. Flow Length


0.4
Volumetric Flow Rate (m3/sec)

0.3

0.2

0.1

0.0
0 2000 4000 6000 8000

Flow Length (meters)

Pressure Static vs. Flow Length


0.6

0.5
Pressure Static (MPa)

0.4

0.3

0.2

0.1

0.0
0 2000 4000 6000 8000

Flow Length (meters)

20
Pressure Static vs. Flow Length
0.6

0.5
Pressure Static (MPa)

0.4

0.3

0.2

0.1

0.0
0 2000 4000 6000 8000

Flow Length (meters)

Volumetric Flow Rate vs. Flow Length


0.4
Volumetric Flow Rate (m3/sec)

0.3

0.2

0.1

0.0
0 2000 4000 6000 8000

Flow Length (meters)

Velocity vs. Flow Length


15
Velocity (meters/sec)

10

0
0 2000 4000 6000 8000

Flow Length (meters)

21
Velocity vs. Flow Length
1.5

Velocity (meters/sec)

1.0

0.5

0.0
0 5000 10000 15000 20000

Flow Length (meters)

Volumetric Flow Rate vs. Flow Length


0.15
Volumetric Flow Rate (m3/sec)

0.10

0.05

0.00
0 5000 10000 15000 20000

Flow Length (meters)

Pressure Static vs. Flow Length


0.6

0.5
Pressure Static (MPa)

0.4

0.3

0.2

0.1

0.0
0 5000 10000 15000 20000

Flow Length (meters)

Capitolul 3

CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE AMESTEC

22
(SONDA-PARC DE SEPARARE)

23
Model data:

24
Output data:

25
Capitolul 4

DETERMINAREA PROGRAMULUI OPTIM DE EVACUARE A


TITEIULUI DIN PARCURILE DE SEPARARE
Parcurile sunt echipate cu pompe PI 160 (Anexa 5). In vederea dimensionrii
colectorului si a stabilirii unui program optim de pompare se vor alege mai multe variante.

26
II.4.1. VARIANTA I: Pompeaz pe rnd parcurile:1 si 4 3 si 5 2:

Debitele

27
m3
Q1 Q4 40 200 240
Debitul pentru grupa 1: zi ;
m3
Q3 Q5 190 100 290
Debitul pentru grupa 2: zi ;
m3
Q2 220
Debitul pentru grupa 3: zi ;
n 3
Numarul de grupe de pompare : g .

Timpul zilnic de pompare (fr restrictii de W):


20 20
t zp 6,66
ng 3
ore.
Se alege tz= 7 ore.
Numrul de pompe necesar n fiecare parc:
Qi
n ci
q pt z

unde:
-Qi este productia zilnica a parcurilor (m3), (i = 15);
-qpeste debitul real al pompei (m3/ora), qp=16,23 m3/ora;
Q1 40
n pc1 0,352
q p t z 16,23 7

Q2 220
n pc 2 1,936
q p t z 16,23 7

Q3 190
n pc3 1,672
q p t z 16,23 7

Q4 200
n pc 4 1,760
q p t z 16,23 7

Q5 100
n pc5 0,880
q p t z 16,23 7

npc1=1 pompa
npc2 = 2 pompe
npc3 = 2 pompe
npc4 = 2 pompe
npc5 = 1 pompa.

28
Timpul de evacuare al productiei de la fiecare parc folosind formula:
Qi
t ev i
q p np i
Q1 40
t ev1 2,46
16,23 n p1 16,23 1

Q2 220
t ev 2 6,77
16,23 n p 2 16,23 2

Q3 190
t ev 3 5,85
16,23 n p 3 16,23 2

Q4 200
t ev 4 6,16
16,23 n p 4 16,23 2

Q5 100
t ev 5 6,16
16,23 n p 5 16,23 1

tev1 = 3 ore
tev2 = 7 ore
tev3 = 6 ore
tev4 = 6 ore
tev5 = 6 ore

Debitele de evacuare calculate folosind formula:


Qi
q ev i
t ev i

Q1 40 m3 Q2 220 m3
qev1 13,33 q ev 2 31,42
t ev1 3 h t ev 2 7 h

Q3 190 m3 Q4 200 m3
q ev 3 31,66 q ev 4 33,33
t ev 3 6 h t ev 4 6 h

Q5 100 m3
q ev 5 16,66
t ev 5 6 h
Tabelul 1
Nr.parc Q(m3/zi) npc npr tev(ore) qev(m3/or)
1 80 0,35 1 3 13,33
2 220 1,93 2 7 31,42
3 190 1,67 2 6 31,66
4 200 1,76 2 6 33,33
5 100 0,88 1 6 16,66

29
Dimensionarea tronsoanelor:
Dimensionarea tronsonului 1A:
D 88,9mm
4 13,33
d 01 A 0,06866m 68,66mm STAS d 73,7 mm
1 3600 e 7,6mm

vec = 1 m/s
Dimensionarea tronsonului 2A:
D 114,3mm
4 31,42
d 02 A 0,10541m 105,41mm STAS d 105,5mm
1 3600 e 4,4mm

Dimensionarea tronsonului 3B:
D 114,3mm
4 31,66
d 03 B 0,10581m 105,81mm STAS d 106,3mm
1 3600 e 4mm

Dimensionarea tronsonului 4C:
D 141,3mm
4 33,33
d 04C 0,10857 m 108,57 mm STAS d 115,9mm
1 3600 e 12,7 m

Dimensionarea tronsonului 5D:
D 88,9mm
4 16,66
d 05 D 0,07676m 76,76mm STAS d 77,9mm
1 3600 e 5,5mm

Dimensionarea tronsoanelor colectorului principal:

4 max q ev1 , q ev 2 4 31,42


d 0 AB 0,10541m 105,41mm;
v ec 3600 1 3600

Din STAS alegem D=114.3mm,


d=105.5mm,
e=4.4mm;

4 max q ev1 , q ev 2 , q ev 3 4 31,66


d 0 BC 0,10581m 105,81mm;
vec 3600 1 3600
Din STAS alegem D=114.3mm,
d=106.3mm,
e=4mm;

30
4 max qev1 q ev 4 , q ev 2 , q ev 3 , 4 46,66
d 0CD 0,12846m 128,46mm;
v ec 3600 1 3600
Din STAS alegem D=141,3mm,
d=130,1mm,
e=4,8mm;

4 max q ev1 q ev 5 , q ev 2 , q ev 3 , qev 4 4 47,99


d 0 DE 0,13028m 130,28mm;
vec 3600 1 3600
Din STAS alegem D = 141,3mm,
d = 131,7mm,
e = 4,8mm;

Diagrama de pompare

ora
1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2
pomp 1 2 3 4 5 6 9 11 24
0 2 3 4 7 8 9 0 1 2 3
a
1
2
3
4
5

. Orele 1-3: Pompeza parcurile P1 si P4:

Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:

4 q ev1 4 13,33 m
v1 A 0,867 ;
d1 3600
2
0,0737 3600
2
s
4 q ev 4 4 33,33 m
v 4C 0,877 ;
d 4 3600 0,1159 3600
2 2
s

Calculul vitezelor pe diversele portiuni ale conductei colectoare:


4 q ev1 4 13,33 m
v AB 0,423 ;
d AB 3600
2
0,1055 3600
2
s
4 q ev1 4 13,33 m
v BC 0,417 ;
d BC 3600 0,1063 3600
2 2
s
4 (q ev1 q ev 4 ) 4 46,66 m
vCD 0,974 ;
d CD 3600 0,1301 3600
2 2
s

31
4 q ev1 q ev 4 4 46,66 m
v DE 0,951 ;
d DE 3600
2
0,1317 3600
2
s

Calculul numarului Reynolds pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare


v1 A d1 0,867 0,0737
Re 1 A 7811 2300
v am 8,18 10 6

v 4C d 4 0,877 0,1159
Re 4C 12425 2300
v am 8,18 10 6
Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :

v AB d AB 0,423 0,1055
Re AB 5455 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,417 0,1063
Re BC BC BC 5418 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,974 0,1301
Re CD CD CD 15491 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,951 0,1317
Re DE DE DE 15311 2300
v am 8,18 10 6

Calcul coeficient de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la colectoare:


0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
1 A 0.25
0,03365 4C 0,02996
Re 1 A 78110.25 Re 4C
0.25
12425 0.25

Calculul de rezistenta hidraulica pe diversele portiuni ale conductei de colectare:


0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
AB 0.25
0,03681 BC 0,03687
Re AB 5455 0.25 Re BC
0.25
5418 0.25

0.3164 0.3164 0.3164 0.3164


CD 0.25
0,02836 DE 0,02844
Re CD 154910.25 Re DE
0.25
153110.25

Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conductele de legatura de parcuri la


conducta colectoare:
8 q ev1 1 A
2
8 13,332 0,03365
iL1 A L1 A 4600 80,64m
2 3600 2 g d1
5
2 3600 2 9,81 0,0737 5

8 q ev 4 4C
2
8 33,33 2 0,02996
iL 4C L4 2 900 9,13m
2 3600 2 g d 4
5
3600 2 9,81 0,1159 5

32
Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni ale conductei
colectoare:
8 q ev1 AB
2
8 13,33 2 0,03681
iL AB L AB 3000 9,57m
2 3600 2 g d AB
5
2 3600 2 9,81 0,1055 5

8 q ev1 BC
2
8 13,33 2 0,03687
iL BC LBC 3400 10,46m
2 3600 2 g d BC
5
2 3600 2 9,81 0,10635

8 (q ev1 q ev 4 ) 2 CD 8 46,66 2 0,02836


iL CD LCD 5700 60,20m
2 3600 2 g d CD
5
2 3600 2 9,81 0,13015

8 (q ev1 q ev 4 ) 2 DE 8 46,46 2 0,02844


iL DE LDE 4050 40,35m
2 3600 2 g d DE
5
2 3600 2 9,81 0,1317 5

Presiunea la depozitul central:


PE am g H 696,204 9,81 10 68297,6 Pa

Presiunea la parcul P1 :
p1 PE am g iL1 A iL AB iL BC iLCD iL DE z E z1
p1 68297,6 696,204 9,81 [80,64 9,57 10,46 60,20 40,35 (160 300)] 4,86 10 5 Pa
Presiunea la parcul P4:
p 4 PE am g iL 4C iLCD iL DE z E z 4
p 4 68297,6 696,204 9,81 [9,13 60,20 40,35 (160 190)] 6,12 10 5 Pa

Orele 4-6: Pompeza parcul P4:

Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:

4 q ev 4 4 33,33 m
v 4C 0,877 ;
d 4 3600
2
0,1159 3600
2
s

Calculul vitezelor pe diversele portiuni ale conductei colectoare:


4 q ev 4 4 33,33 m
vCD 0,696 ;
d CD 3600
2
0,1301 3600
2
s

33
4 q ev 4 4 33,33 m
v DE 0,679 ;
d DE 3600
2
0,1317 3600
2
s

Calculul numaruluil Reynolds pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:


v 4C d 4 0,877 0,1159
Re 4C 12425 2300
v am 8,18 10 6

Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :

vCD d CD 0,696 0,1301


Re CD 11069 2300
v am 8,18 10 6

v DE d DE 0,679 0,1317
Re DE 10932 2300
v am 8,18 10 6

Calcul coeficient de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la colectoare:


0.3164 0.3164
4C 0.25
0,02996
Re 4C 12425 0.25

Calculul de rezistenta hidraulica pe diversele portiuni ale conductei de colectare:


0.3164 0.3164
CD 0.25
0,03084
Re CD 11069 0.25

0.3164 0.3164
DE 0.25
0,03094
Re DE 10932 0.25

Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conductele de legatura de parcuri la


conducta colectoare:
8 q ev 4 4C
2
8 33,33 2 0,02996
iL 4C L4 2 900 9,13m
2 3600 2 g d 4
5
3600 2 9,81 0,1159 5

Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni ale conductei
colectoare:
8 q ev 4 CD
2
8 33,33 2 0,03084
iLCD LCD 5700 33,40m
2 3600 2 g d CD 5 2 3600 2 9,81 0,13015

8 q ev 4 DE
2
8 33,33 2 0,03094
iL DE LDE 4050 22,39m
2 3600 2 g d DE
5
2 3600 2 9,81 0,1317 5

Presiunea la depozitul central:


PE am g H 696,204 9,81 10 68297,6 Pa

34
Presiunea la parcul P4:
p 4 PE am g iL 4C iLCD iL DE z E z 4
p 4 68297,6 696,204 9,81 [9,13 33,40 22,39 (160 190)] 3,06 10 5 Pa

Orele 9-14: pompeza parcurile P3 si P5:

Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:


4 q ev 3 4 31,66 m
v3 B 0,990 ;
d 3 3600 0,1063 3600
2 2
s
4 q ev 5 4 16,66 m
v5 D 0,970 ;
d 5 3600
2
0,0779 3600
2
s

Calculul vitezelor pe diverse portiuni ale conductei colectoare :

4 q ev 3 4 31,66 m
v BC 0,990 ;
d BC 3600
2
0,1063 3600
2
s
4 q ev 3 4 31,66 m
vCD 0,661 ;
d CD 3600 0,1301 3600
2 2
s
4 (q ev 3 q ev 5 ) 4 48,32 m
v DE 0,985 ;
d DE 3600 0,1317 3600
2 2
s

Calculul numarului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta colectoare :


Se cunoaste vascozitatea amestecului vam din calculele efectuate la Capitolul 3.

v3 B d 3 0,990 0,1063
Re 3 B 12865 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,970 0,0779
Re 5 D 5D 5 9237 2300
v am 8,18 10 6

Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :

v BC d BC 0,990 0,1063
Re BC 12865 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,661 0,1301
Re CD CD CD 10512 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,935 0,1317
Re DE DE DE 15053 2300
v am 8,18 10 6

Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la conducta


colectoare:

35
0.3164 0.3164
3 B 0.25
0,02970
Re 3 B 12865 0.25
0.3164 0.3164
5 D 0.25
0,03227
Re 5 D 9237 0.25

Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe diversele tronsoane ale conductei


colectoare:
0.3164 0.3164
BC 0.25
0,02982
Re BC 12865 0.25
0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
CD 0.25
0.25
0,03124 DE 0.25
0,02856
Re CD 10512 Re DE 15053 0.25

Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conducta de legatura de la parc la


conducta colectoare:

8 q ev 3 3 B
2
8 31,66 2 0,02970
iL3 B L3 2000 27,96m
2 3600 2 g d 3
5
2 3600 2 9,81 0,10635
8 q ev 5 5 D
2
8 16,66 2 0,03227
iL5 D L5 2 3600 71,66m
2 3600 2 g d 5
5
3600 2 9,81 0,0779 5

Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni ale conductei
colectoare:
2
8 q ev 3 BC 8 31,66 2 0,02982
iL BC 2 L BC 3400 47,73m
3600 2 g d BC
5
2 3600 2 9,81 0,10635
8 q ev 3 CD
2
8 31,66 2 0,03124
iLCD LCD 5700 30,53m
2 3600 2 g d CD 5 2 3600 2 9,81 0,13015
8 ( q q ) 2 DE 8 48,32 2 0,02856
iL DE 2 ev 3 2 ev 5 L DE 4050 43,45m
3600 g d DE
5
2 3600 2 9,81 0,1317 5

Presiunea la depozitul central:


PE am g H 696,204 9,81 10 68297,6 Pa

Presiunea la parcul P3:

p3 PE am g iL3 B iL BC iLCD iL DE z E z 3
p3 68297,6 696,204 9,81 [27,96 47,73 30,53 43,45 (160 180)] 9,51 10 5 Pa

Presiunea la parcul P5:


p 5 PE am g iL5 D iL DE z E z 5
p 5 68297,6 696,204 9.81 [71,66 43,45 (160 210)] 5,12 10 5 Pa

36
Orele 17-23: Pompeaza parcul P2:

Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:


4 q ev 2 4 31,42 m
v2 A 0,998 ;
d 2 3600 0,1055 3600
2 2
s

Calculul vitezelor pe diverse portiuni ale conductei colectoare :

4 q ev 2 4 31,42 m
v AB 0,998 ;
d AB 3600
2
0,1055 3600
2
s
4 q ev 2 4 31,42 m
v BC 0,983 ;
d BC 3600 0,1063 3600
2 2
s
4 q ev 2 4 31,42 m
vCD 0,656 ;
d CD 3600 0,1301 3600
2 2
s
4 q ev 2 4 31,42 m
v DE 0,640 ;
d DE 3600 0,1317 3600
2 2
s

Calculul numarului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta colectoare :


Se cunoaste vascozitatea amestecului vam din calculele efectuate la Capitolul 3.

v 2 A d 2 0,998 0,1055
Re 2 A 12871 2300
v am 8,18 10 6
Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :

v AB d AB 0,998 0,1055
Re AB 12871 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,983 0,1063
Re BC BC BC 12774 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,656 0,1301
Re CD CD CD 10433 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,640 0,1317
Re DE DE DE 10304 2300
v am 8,18 10 6

Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la conducta


colectoare:
0.3164 0.3164
2 A 0.25
0,02970
Re 2 A 128710.25

Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe diversele tronsoane ale conductei


colectoare:
0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
AB 0.25
0.25
0,02970 BC 0.25
0,02976
Re 2 A 12871 Re BC 12774 0.25

37
0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
CD 0.25
0,03130 DE 0,03140
Re CD 10433 0.25 Re DE
0.25
10304 0.25

Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conducta de legatura de la parc la


conducta colectoare:
8 q ev 2 2 A
2
8 31,42 2 0,02970
iL 2 A 2 L 2 1300 18,59m
3600 2 g d 2
5
2 3600 2 9,81 0,1055 5

Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni ale conductei
colectoare:
8 q ev 2 AB
2
8 31,42 2 0,02970
iL AB 2 L AB 3000 42,90m
3600 2 g d AB
5
2 3600 2 9,81 0,1055 5
8 q ev 2 BC
2
8 31,42 2 0,02976
iL BC L BC 3400 46,92m
2 3600 2 g d BC
5
2 3600 2 9,81 0,10635
2
8 q ev 2 CD 8 31,42 2 0,03130
iLCD LCD 5700 30,12m
2 3600 2 g d CD 5 2 3600 2 9,81 0,13015
2
8 q ev 2 DE 8 31,42 2 0,03140
iL DE L DE 2 4050 20,20m
2 3600 2 g d DE
5
3600 2 9,81 0,1317 5

Presiunea la depozitul central:


PE am g H 696,204 9,81 10 68297,6 Pa

Presiunea la parcul P2:

p 2 PE am g iL 2 A iL AB iL BC iLCD iL DE z E z 2
p 2 68297,6 696,204 9,81 [18,59 42,90 46,92 30,12 20,20 (160 170)] 10,84 10 5 Pa
Se calculeaza puterea necesara la fiecare parc, pe fiecare interval de timp :

p1 q ev1 4,86 10 5 13,33


N1 2,57 Kw
La parcul P1: 3600 0,7 3600

p 2 q ev 2 10,84 10 5 31,42
N2 13,51Kw
La parcul P2: 3600 0,7 3600

p 3 qev 3 9,51 10 5 31,66


N3 11,94 Kw
La parcul P3: 3600 0,7 3600

La parcul P4: - intervalul orar 1-3:


p 4 q ev 4 6,12 10 5 33,33
N4 8,09 Kw
3600 0,7 3600
- intervalul orar 4-6:

38
p 4 q ev 4 3,06 10 5 33,33
N4 4,04 Kw
3600 0,7 3600

p 5 q ev 5 5,12 10 5 16,66
N5 3,38 Kw
La parcul P5: 3600 0,7 3600

Se calculeaza energia consumata la fiecare parc, pe fiecare interval de timp:

Pentru parcul P1: W1 N 1 t ev1 2,57 3 7,71Kw h

Pentru parcul P2: W2 N 2 t ev 2 13,51 7 94,57 Kw h

Pentru parcul P3: W3 N 3 t ev 3 11,94 6 71,64 Kw h


Pentru parcul P4: - intervalul orar 1-3:
W4 N 4 t ev 4 8,09 6 48,54 Kw h

- intervalul orar 4-6:


W4 N 4 t ev 4 4,04 6 24,24 Kw h

Pentru parcul P5: W5 N 5 t ev 5 3,38 6 20,28Kw h


Energia totala consumata pentru aceasta varianta de pompare :
Wt W1 W2 W3 W4 W5 7,71 94,57 71,64 48,54 24,24 20,28 266,98Kw h

VARIANTA II: Pompeaz pe rnd parcurile: 1, 3 si 4 2 si 5:

39
Calculul debitelor:
m3 m3 m3 m3 m3
Q1 40 Q2 220 Q3 190 Q4 200 Q5 100
zi ; zi ; zi ; zi ; zi

Debitul pentru grupa 1:


m3
Q1 Q3 Q4 40 190 200 330
zi

Debitul pentru grupa 2:


m3
Q2 Q5 220 100 320
zi
n 2
Numarul de grupe de pompare : g .

Timpul zilnic de pompare (fr restrictii de W):


20 20
t zp 10
ng 2
ore
Numrul de pompe necesar n fiecare parc:
Qi
n ci
q pt z

unde:
-Qi este productia zilnica a parcurilor (m3), (i = 15);
-qpeste debitul real al pompei (m3/ora), qp=16,23 m3/ora;
Q1 40
n pc1 0,246
q p t z 16,23 10

Q2 220
n pc 2 1,355
q p t z 16,23 10

Q3 190
n pc3 1,170
q p t z 16,23 10

Q4 200
n pc 4 1,232
q p t z 16,23 10

Q5 100
n pc5 0,616
q p t z 16,23 10

40
npc1=1 pompa
npc2 = 2 pompe
npc3 = 2 pompe
npc4 = 2 pompe
npc5 = 1 pompa.

Timpul de evacuare al productiei de la fiecare parc folosind formula:


Qi
t ev i
q p np i
Q1 40
t ev1 2,46
16,23 n p1 16,23 1

Q2 220
t ev 2 6,77
16,23 n p 2 16,23 2

Q3 190
t ev 3 5,85
16,23 n p 3 16,23 2

Q4 200
t ev 4 6,16
16,23 n p 4 16,23 2

Q5 100
t ev 5 6,16
16,23 n p 5 16,23 1

tev1 = 3 ore
tev2 = 7 ore
tev3 = 6 ore
tev4 = 6 ore
tev5 = 6 ore
Debitele de evacuare calculate folosind formula:
Qi
q ev i
t ev i

Q1 40 m3 Q2 220 m3
qev1 13,33 q ev 2 31,42
t ev1 3 h t ev 2 7 h

Q3 190 m3 Q4 200 m3
q ev 3 31,66 q ev 4 33,33
t ev 3 6 h t ev 4 6 h

Q5 100 m3
q ev 5 16,66
t ev 5 6 h
Tabelul 1
Nr.parc Q(m3/zi) npc npr tev(ore) qev(m3/or)
1 40 0,246 1 3 13,33
2 220 1,355 2 7 31,42

41
3 190 1,170 2 6 31,66
4 200 1,232 2 6 33,33
5 190 0,616 1 6 16,66

Dimensionarea tronsoanelor:
Dimensionarea tronsonului 1A:
D 88,9mm
4 13,33
d 01 A 0,0686m 68,6mm STAS d 73,7 mm
1 3600 e 7,6mm

vec = 1 m/s

Dimensionarea tronsonului 2A:


D 114,3mm
4 31,42
d 02 A 0,10541m 105,41mm STAS d 105,5mm
1 3600 e 4,4mm

Dimensionarea tronsonului 3B:
D 114,3mm
4 31,66
d 03 B 0,10581m 105,81mm STAS d 106,3mm
1 3600 e 4mm

Dimensionarea tronsonului 4C:
D 141,3mm
4 33,33
d 04C 0,10857m 108,57mm STAS d 115,9mm
1 3600 e 12,7 m

Dimensionarea tronsonului 5D:
D 88,9mm
4 16,66
d 05 D 0,07676m 76,76mm STAS d 77,9mm
1 3600 e 5,5mm

Dimensionarea tronsoanelor colectorului principal:

4 max q ev1 , q ev 2 4 31,42


d 0 AB 0,10541m 105,41mm;
v ec 3600 1 3600
Din STAS alegem D=114,3mm,
d=105,5mm,
e=4,4mm;

42
4 max qev1 q ev 3 , q ev 2 4 44,99
d 0 BC 0,10591m 105,91mm;
v ec 3600 1 3600
Din STAS alegem D=114,3mm,
d=106,3mm,
e=4mm;

4 max q ev1 q ev 3 q ev 4 ,q ev 2 4 78,32


d 0CD 0,16643m 166,43mm;
vec 3600 1 3600
Din STAS alegem D=219,1mm,
d=180,9mm,
e=19,1mm;

4 max q ev1 q ev 3 qev 4 , q ev 2 q ev 5 4 78,32


d 0 DE 0,16643m 166,43mm;
v ec 3600 1 3600
Din STAS alegem D = 219,1mm,
d = 180,9mm,
e = 19,1mm;
Diagrama de pompare:

ora
1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2
pomp 1 2 3 4 5 6 9 11 24
0 2 3 4 5 8 9 0 1 2 3
a
1
2
3
4
5

Orele 1-3: Pompeza parcurile P1, P3 si P4:

Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:

4 q ev1 4 13,33 m
v1 A 0,867 ;
d 1 3600
2
0,0737 3600
2
s
4 q ev 3 4 31,66 m
v3 B 0,990 ;
d 3 3600 0,1063 3600
2 2
s

4 q ev 4 4 33,33 m
v 4C 0,877 ;
d 4 3600
2
0,1159 3600
2
s

Calculul vitezelor pe diversele portiuni ale conductei colectoare:


4 q ev1 4 13,33 m
v AB 0,423 ;
d AB 3600
2
0,1055 3600
2
s

43
4 (q ev1 q ev 3 ) 4 44,99 m
v BC 1,408 ;
d BC 3600
2
0,1063 3600
2
s
4 (q ev1 q ev 3 q ev 4 ) 4 78,32 m
vCD 0,846 ;
d CD 3600
2
0,1809 3600
2
s
4 (q ev1 q ev 3 q ev 4 ) 4 78,32 m
v DE 0,846 ;
d DE 3600
2
0,1809 3600
2
s

Calculul numaruluil Reynolds pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare


v1 A d1 0,867 0,0737
Re 1 A 7811 2300
v am 8,18 10 6

v3 B d 3 0,990 0,1063
Re 3 B 12865 2300
v am 8,18 10 6

v 4C d 4 0,877 0,1159
Re 4C 12425 2300
v am 8,18 10 6

Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :


v d 0,423 0,1055
Re AB AB AB 5455 2300
v am 8,18 10 6
v d 1,408 0,1063
Re BC BC BC 18297 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,846 0,1809
Re CD CD CD 18709 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,846 0,1809
Re DE DE DE 18709 2300
v am 8,18 10 6

Calcul coeficient de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la colectoare:


0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
1 A 0.25
0,03365 3 B 0,02970
Re 1 A 78110.25 Re 3 B
0.25
12865 0.25

0.3164 0.3164
4C 0.25
0,02996
Re 4C 12425 0.25

Calculul de rezistenta hidraulica pe diversele portiuni ale conductei de colectare:


0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
AB 0.25
0,03681 BC 0,02720
Re AB 5455 0.25 Re BC
0.25
18297 0.25

0.3164 0.3164 0.3164 0.3164


CD 0.25
0,02705 DE 0,02705
Re CD 18709 0.25 Re DE
0.25
18709 0.25

44
Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conductele de legatura de parcuri la
conducta colectoare:
8 q ev1 1 A
2
8 13,33 2 0,03365
iL1 A L1 A 2 4600 80,64m
2 3600 2 g d1
5
3600 2 9,81 0,0737 5

8 q ev 3 3 B
2
8 31,66 2 0,02970
iL3 B L3 2000 27,96m
2 3600 2 g d 3 5 2 3600 2 9,81 0,10635

8 q ev 4 4C
2
8 33,33 2 0,02996
iL 4C L4 900 9,13m
2 3600 2 g d 4 5 2 3600 2 9,81 0,1159 5
Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni ale conductei
colectoare:
8 q ev1 AB
2
8 13,33 2 0,03681
iL AB L AB 3000 9,57 m
2 3600 2 g d AB 5 2 3600 2 9,81 0,10555

8 (q ev1 q ev 3 ) 2 BC 8 44,99 2 0,02720


iL BC LBC 3400 87,92m
2 3600 2 g d BC
5
2 3600 2 9,81 0,10635

8 (q ev1 q ev 3 q ev 4 ) 2 CD 8 78,32 2 0,02705


iL CD LCD 5700 31,12m
2 3600 2 g d CD
5
2 3600 2 9,81 0,1809 5

8 ( q ev1 q ev 3 q ev 4 ) 2 DE 8 78,32 2 0,02705


iL DE LDE 4050 22,11m
2 3600 2 g d DE
5
2 3600 2 9,81 0,1809 5

Presiunea la depozitul central:


PE am g H 696,204 9,81 10 68297,6 Pa

Presiunea la parcul P1:


p1 PE am g iL1 A iL AB iL BC iLCD iL DE z E z1
p1 68297,6 696,204 9,81 [80,64 9,57 87,92 31,12 22,11 (160 300)] 6,92 10 5 Pa
Presiunea la parcul P3:
p 3 PE am g iL3 B iL BC iLCD iL DE z E z 3
p 3 68297,6 696,204 9,81 [27,96 87,92 31,12 22,11 (160 180)] 10,86 10 5 Pa

Presiunea la parcul P4:


p 4 PE am g iL 4C iLCD iL DE z E z 4
p 4 68297,6 696,204 9,81 [9,13 31,12 22,11 (160 190)] 2,89 10 5 Pa

45
Orele 4-6: pompeza parcurile P3 si P4:

Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:


4 q ev 3 4 31,66 m
v3 B 0,990 ;
d 3 3600 0,1063 3600
2 2
s
4 q ev 4 4 33,33 m
v 4C 0,877 ;
d 4 3600 0,1159 3600
2 2
s
Calculul vitezelor pe diverse portiuni ale conductei colectoare :

4 q ev 3 4 31,66 m
v BC 0,990 ;
d BC 3600
2
0,1063 3600
2
s
4 (q ev 3 q ev 4 ) 4 64,99 m
vCD 0,702 ;
d CD 3600 0.1809 3600
2 2
s
4 (q ev 3 q ev 4 ) 4 64,99 m
v DE 0,702 ;
d DE 3600 0,1809 3600
2 2
s

Calculul numarului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta colectoare :


Se cunoaste vascozitatea amestecului vam din calculele efectuate la Capitolul 3.

v3 B d 3 B 0,990 0,1063
Re 3 B 12865 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,877 0,1159
Re 4C 4C 4C 12425 2300
v am 8,18 10 6

Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :

v BC d BC 0,990 0,1063
Re BC 12865 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,702 0,1809
Re CD CD CD 15524 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,702 0,1809
Re DE DE DE 15524 2300
v am 8,18 10 6

Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la conducta


colectoare:
0.3164 0.3164
3 B 0.25
0,02970
Re 3 B 12865 0.25
0.3164 0.3164
4C 0.25
0,02996
Re 4C 12425 0.25
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe diversele tronsoane ale conductei
colectoare:

46
0.3164 0.3164
BC 0.25
0,02970
Re BC 12865 0.25
0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
CD 0.25
0.25
0,02834 DE 0.25
0,02834
Re CD 15524 Re DE 15524 0.25
Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conducta de legatura de la parc la
conducta colectoare:
8 q ev 3 3 B
2
8 31,66 2 0,02970
iL3 B 2 L3 2 2000 27,96m
3600 2 g d 3 5 3600 2 9,81 0,10635
8 q ev 4 4C
2
8 33,33 2 0,02996
iL 4C L4 900 9,13m
2 3600 2 g d 4
5
2 3600 2 9,81 0,1159 5

Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni ale conductei
colectoare:
8 q ev 3 BC
2
8 31,66 2 0,02970
iL BC 2 L BC 3400 47,54m
3600 2 g d BC
5
2 3600 2 9,81 0,10635
8 ( qev 3 q ev 4 ) 2 CD 8 64,99 2 0,02834
iLCD LCD 5700 22,42m
2 3600 2 g d CD
5
2 3600 2 9,81 0,1809 5
8 ( q q ) 2 DE 8 64,99 2 0,02834
iL DE 2 ev 3 2 ev 4 L DE 4050 15,95m
3600 g d DE
5
2 3600 2 9,81 0,1809 5

Presiunea la depozitul central:


PE am g H 696,204 9,81 10 68297,6 Pa

Presiunea la parcul P3:


p 3 PE am g iL3 B iL BC iLCD iL DE z E z 3
p 3 68297,6 696,204 9,81 [27,96 47,54 22,42 15,95 (160 180)] 7,09 10 5 Pa
Presiunea la parcul P4:
p 4 PE am g iL 4C iLCD iL DE z E z 4
p 4 68297,6 696,204 9,81 [9,13 22,42 15,95 (160 190)] 1,88 10 5 Pa

Orele 9-14: Pompeza parcurile P2 si P5:

Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:

4 q ev 2 4 31,42 m
v2 A 0,998 ;
d 2 3600
2
0,1055 3600
2
s
4 q ev 5 4 16,66 m
v5 D 0,970 ;
d 5 3600 0,0779 3600
2 2
s

Calculul vitezelor pe diversele portiuni ale conductei colectoare:

47
4 q ev 2 4 31,42 m
v AB 0,998 ;
d AB 3600
2
0,1055 3600
2
s

4 q ev 2 4 31,42 m
v BC 0,983 ;
d BC 3600
2
0,1063 3600
2
s

4 q ev 2 4 31,42 m
vCD 0,339 ;
d CD 3600
2
0,1809 3600
2
s

4 (q ev 2 q ev 5 ) 4 48,08 m
v DE 0.519 ;
d DE 3600
2
0,1809 3600
2
s

Calculul numaruluil Reynolds pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:


v 2 A d 2 0,998 0,1055
Re 2 A 12871 2300
v am 8,18 10 6

v5 D d 5 0,970 0,0779
Re 5 D 9237 2300
v am 8,18 10 6

Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :


v d 0,998 0,1055
Re AB AB AB 12871 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,983 0,1063
Re BC BC BC 12774 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,339 0,1809
Re CD CD CD 7496 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,519 0,1809
Re DE DE DE 11477 2300
v am 8,18 10 6

Calcul coeficient de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la colectoare:


0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
2 A 0.25
0,02970 5 D 0,03227
Re 2 A 128710.25 Re 5 D
0.25
9237 0.25

Calculul de rezistenta hidraulica pe diversele portiuni ale conductei de colectare:


0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
AB 0.25
0,02970 BC 0,02976
Re AB 128710.25 Re BC
0.25
12774 0.25

0.3164 0.3164 0.3164 0.3164


CD 0.25
0,03400 DE 0,03056
Re CD 7496 0.25 Re DE
0.25
11477 0.25

Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conductele de legatura de parcuri la


conducta colectoare:

48
8 q ev 2 2 A
2
8 31,42 2 0,02970
iL 2 A L2 1300 18,59m
2 3600 2 g d 2
5
2 3600 2 9,81 0,1055 5

8 q ev 5 5 D
2
8 16,66 2 0,03227
iL5 D L5 3600 71,66m
2 3600 2 g d 5
5
2 3600 2 9,81 0,0779 5

Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni ale conductei
colectoare:
8 q ev 2 AB
2
8 31,42 2 0,02970
iL AB L AB 3000 42,90m
2 3600 2 g d AB
5
2 3600 2 9,81 0,1055 5

8 q ev 2 BC
2
8 31,42 2 0,02976
iL BC LBC 3400 46,92m
2 3600 2 g d BC
5
2 3600 2 9,81 0,10635

8 q ev 2 CD
2
8 31,42 2 0,03400
iLCD LCD 5700 6,29m
2 3600 2 g d CD 5 2 3600 2 9,81 0,1809 5

8 (q ev 2 q ev 5 ) 2 DE 8 48,08 2 0,03056
iL DE LDE 4050 9,41m
2 3600 2 g d DE
5
2 3600 2 9,81 0,1809 5

Presiunea la depozitul central:


PE am g H 696,204 9,81 10 68297,6 Pa

Presiunea la parcul P2:


p 2 PE am g iL 2 A iL AB iL BC iLCD iL DE z E z 2
p 2 68297,6 696,204 9,81 [18,59 42,90 26,92 6,29 9,41 (160 170)] 8,47 10 5 Pa
Presiunea la parcul P5:
p5 PE am g iL5 D iL DE z E z 5
p5 68297,6 696,204 9,81 [71,66 9,41 (160 210)] 2,80 10 5 Pa

Orele 14-15: Pompeaza parcul P2:

Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:


4 q ev 2 4 31,42 m
v2 A 0,998 ;
d 2 3600 0,1055 3600
2 2
s

Calculul vitezelor pe diverse portiuni ale conductei colectoare :

49
4 q ev 2 4 31,42 m
v AB 0,998 ;
d AB 3600
2
0,1055 3600
2
s
4 q ev 2 4 31,42 m
v BC 0,983 ;
d BC 3600 0,1063 3600
2 2
s
4 q ev 2 4 31,42 m
vCD 0,339 ;
d CD 3600 0,1809 3600
2 2
s
4 q ev 2 4 31,42 m
v DE 0,339 ;
d DE 3600 0,1809 3600
2 2
s

Calculul numarului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta colectoare :


Se cunoaste vascozitatea amestecului vam din calculele efectuate la Capitolul 3.

v 2 A d 2 0,998 0,1055
Re 2 A 12871 2300
v am 8,18 10 6
Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :

v AB d AB 0,998 0,1055
Re AB 12871 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,983 0,1063
Re BC BC BC 12774 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,339 0,1809
Re CD CD CD 7496 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,339 0,1809
Re DE DE DE 7496 2300
v am 8,18 10 6

Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la conducta


colectoare:
0.3164 0.3164
2 A 0.25
0,02970
Re 2 A 128710.25

Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe diversele tronsoane ale conductei


colectoare:
0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
AB 0.25
0.25
0,02970 BC 0.25
0,02976
Re AB 12871 Re BC 12774 0.25
0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
CD 0.25
0.25
0,03400 DE 0.25
0,03400
Re CD 7496 Re DE 7496 0.25

Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conducta de legatura de la parc la


conducta colectoare:
8 q ev 2 2 A
2
8 31,42 2 0,02970
iL 2 A 2 L2 2 1300 18,59m
3600 2 g d 2 5 3600 2 9,81 0,1055 5

50
Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni ale conductei
colectoare:
8 q ev 2 AB
2
8 31,42 2 0,02970
iL AB 2 L AB 3000 42,90m
3600 2 g d AB
5
2 3600 2 9,81 0,1055 5
8 q ev 2 BC
2
8 31,42 2 0,02976
iL BC LBC 3400 46,92m
2 3600 2 g d BC 5 2 3600 2 9,81 0,10635
2
8 q ev 2 CD 8 31,42 2 0,03400
iLCD LCD 5700 6,29m
2 3600 2 g d CD 5 2 3600 2 9,81 0,1809 5
2
8 q ev 2 DE 8 31,42 2 0,03400
iL DE LDE 4050 4,47m
2 3600 2 g d DE
5
2 3600 2 9,81 0,1809 5

Presiunea la depozitul central:


PE am g H 696,204 9,81 10 68297,6 Pa

Presiunea la parcul P2:

p 2 PE am g iL 2 A iL AB iL BC iLCD iL DE z E z 2
p 2 68297,6 696,204 9,81 [18,59 42,90 46,92 6,29 4,47 (160 170)] 8,13 10 5 Pa
Se calculeaza puterea necesara la fiecare parc, pe fiecare interval de timp :
La parcul P1:
p1 q ev1 6,92 10 5 13,33
N1 3,66 Kw
3600 0,7 3600
La parcul P2:
- intervalul orar 9-14:
p 2 q ev 2 8,47 10 5 31,42
N2 10,56 Kw
3600 0,7 3600
- intervalul orar 14-15:
p 2 q ev 2 8,13 10 5 31,42
N2 10,13Kw
3600 0,7 3600

La parcul P3:
- intervalul orar 1-3:
p3 q ev 3 10,86 10 5 31,66
N3 13,64 Kw
3600 0,7 3600
- intervalul orar 4-6:
p3 q ev 3 7,09 10 5 31,66
N3 8,90 Kw
3600 0,7 3600
La parcul P4:

51
- intervalul orar 1-3:
p 4 q ev 4 2,89 10 5 33,33
N4 3,82 Kw
3600 0,7 3600
- intervalul orar 4-6:
p 4 q ev 4 1,88 10 5 33,33
N4 2,48 Kw
3600 0,7 3600

p 5 q ev 5 2,80 10 5 16,66
N5 1,85 Kw
La parcul P5: 3600 0,7 3600

Se calculeaza energia consumata la fiecare parc, pe fiecare interval de timp:


Pentru parcul P1:
W1 N 1 t ev1 3,66 3 10,98 Kw h

Pentru parcul P2:


- intervalul orar 9-14:
W2 N 2 t ev 2 10,56 7 73,92 Kw h

- intervalul orar 14-15:


W2 N 2 t ev 2 10,13 7 70,91Kw h

Pentru parcul P3:


- intervalul orar 1-3:
W3 N 3 t ev 3 13,64 6 81,84 Kw h

- intervalul orar 4-6:


W3 N 3 t ev 3 8,90 6 53,4 Kw h

Pentru parcul P3:


- intervalul orar 1-3:
W4 N 4 t ev 4 3,82 6 22,92 Kw h

- intervalul orar 4-6:


W4 N 4 t ev 4 2,48 6 14,88 Kw h

Pentru parcul P5:


W5 N 5 t ev 5 1,85 6 11,1Kw h

52
Energia totala consumata pentru aceasta varianta de pompare :
Wt W1 W2 W3 W4 W5 10,98 73,92 70,91 81,84 53,4
22,92 14,88 11,1 339,95 Kw h

VARIANTA III: Pompeaz pe rnd parcurile: 1 si 2 3 si 5 4:

Calculul debitelor:
m3 m3 m3 m3 m3
Q1 40 Q2 220 Q3 190 Q4 200 Q5 100
zi ; zi ; zi ; zi ; zi
Debitul grupei 1:
m3
Q1 Q2 40 220 260
zi
Debitul grupei 2:
m3
Q3 Q5 190 100 290
zi

Debitul grupei 3:
m3
Q5 100
zi
ng 3
Numarul de grupe de pompare : .

Timpul zilnic de pompare (fr restrictii de W):


20 20
t zp 6,67
ng 3
ore.
Se alege tz= 7 ore.

53
Numrul de pompe necesar n fiecare parc:
Qi
n ci
q pt z

unde:
-Qi este productia zilnica a parcurilor (m3), (i = 15);
-qpeste debitul real al pompei (m3/ora), qp=16,23 m3/ora;
Q1 40
n pc1 0,352
q p t z 16,23 7

Q2 220
n pc 2 1,936
q p t z 16,23 7

Q3 190
n pc3 1,672
q p t z 16,23 7

Q4 200
n pc 4 1,760
q p t z 16,23 7

Q5 100
n pc5 0,880
q p t z 16,23 7

npc1=1 pompa
npc2 = 2 pompe
npc3 = 2 pompe
npc4 = 2 pompe
npc5 = 1 pompa.

Timpul de evacuare al productiei de la fiecare parc folosind formula:


Qi
t ev i
q p np i
Q1 40
t ev1 2,464
27,26 n p1 16,23 1

Q2 220
t ev 2 6,777
27,26 n p 2 16,23 2

Q3 190
t ev 3 5,853
27,26 n p 3 16,23 2

54
Q4 200
t ev 4 6,161
27,26 n p 4 16,23 2

Q5 100
t ev 5 6,161
27,26 n p 5 16,23 1

tev1 = 3 ore
tev2 = 7 ore
tev3 = 6 ore
tev4 = 6 ore
tev5 = 6 ore
Debitele de evacuare calculate folosind formula:
Qi
q ev i
t ev i

Q1 40 m3 Q2 220 m3
qev1 13,33 q ev 2 31,42
t ev1 3 h t ev 2 7 h

Q3 190 m3 Q4 200 m3
q ev 3 31,66 q ev 4 33,33
t ev 3 6 h t ev 4 6 h

Q5 100 m3
q ev 5 16,66
t ev 5 6 h

Tabelul 1
Nr.parc Q(m3/zi) npc npr tev(ore) qev(m3/or)
1 40 0,352 1 3 13,33
2 220 1,936 2 7 31,42
3 190 1,672 2 6 31,66
4 200 1,760 2 6 33,33
5 100 0,880 1 6 16,66

Dimensionarea tronsoanelor:
Dimensionarea tronsonului 1A:
D 88,9mm
4 13,33
d 01 A 0,0686m 68,6mm STAS d 73,7 mm
1 3600 e 7,6mm

vec = 1 m/s
Dimensionarea tronsonului 2A:
D 114,3mm
4 31,42
d 02 A 0,10541m 105,41mm STAS d 105,5mm
1 3600 e 4,4mm

55
Dimensionarea tronsonului 3B:
D 114,3mm
4 31,66
d 03 B 0,10581m 105,81mm STAS d 106,3mm
1 3600 e 4mm

Dimensionarea tronsonului 4C:
D 141,3mm
4 33,33
d 04C 0,10857m 108,57mm STAS d 115,9mm
1 3600 e 12,7 m

Dimensionarea tronsonului 5D:
D 88,9mm
4 16,66
d 05 D 0,0767 m 76,7 mm STAS d 77,9mm
1 3600 e 5,5mm

Dimensionarea tronsoanelor colectorului principal:

4 q ev1 q ev 2 4 44,75
d 0 AB 0,12580m 125,8mm;
vec 3600 1 3600

Din STAS alegem D=141,3mm,


d=130,1mm,
e=5,6mm;

4 max q ev1 q ev 2 , q ev 3 4 44,75


d 0 BC 0,12580m 125,8mm;
vec 3600 1 3600
Din STAS alegem D=141,3mm,
d=130,1mm,
e=5,6mm;

4 max q ev1 q ev 2 , q ev 3 , q ev 4 4 44,75


d 0CD 0,125,80m 125,8mm;
v ec 3600 1 3600
Din STAS alegem D=141,3mm,
d=130,1mm,
e=5,6mm;

4 max q ev1 qev 2 , qev 3 qev 5 , qev 4 4 48,32


d 0 DE 0,13072m 130,72mm;
vec 3600 1 3600
Din STAS alegem D = 141,3mm,
d = 131,7mm,
e = 4,8mm;

Diagrama de pompare:

56
Ora
1 1 1 1 1 1 2 2 2 2
pomp 1 2 3 4 5 6 7 11 18 24
a 0 2 3 4 5 9 0 1 2 3

Orele 1-3: Pompeza parcurile P1 si P2:

Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:

4 q ev1 4 13,33 m
v1 A 0,867 ;
d1 3600
2
0,0737 3600
2
s
4 q ev 2 4 31,42 m
v2 A 0,998 ;
d 2 3600 0,1055 3600
2 2
s

Calculul vitezelor pe diversele portiuni ale conductei colectoare:


4 (q ev1 q ev 2 ) 4 44,75 m
v AB 0,935 ;
d AB 3600
2
0,1301 3600
2
s
4 (q ev1 q ev 2 ) 4 44,75 m
v BC 0,935 ;
d BC 3600 0,1301 3600
2 2
s
4 (q ev1 q ev 2 ) 4 44,75 m
vCD 0,935 ;
d CD 3600 0,1301 3600
2 2
s
4 (q ev1 q ev 2 ) 4 44,75 m
v DE 0,912 ;
d DE 3600 0,1317 3600
2 2
s

Calculul numaruluil Reynolds pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare


v1 A d1 0,867 0,0737
Re 1 A 7811 2300
v am 8,18 10 6

v 2 A d 2 0,998 0,1055
Re 2 A 12871 2300
v am 8,18 10 6
Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :
v d 0,935 0,1301
Re AB AB AB 14870 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,935 0,1301
Re BC BC BC 14870 2300
v am 8,18 10 6

57
vCD d CD 0,935 0,1301
Re CD 14870 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,912 0,1317
Re DE DE DE 14683 2300
v am 8,18 10 6

Calcul coeficient de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la colectoare:


0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
1 A 0.25
0,03365 2 A 0,02970
Re 1 A 78110.25 Re 2 A
0.25
128710.25

Calculul de rezistenta hidraulica pe diversele portiuni ale conductei de colectare:


0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
AB 0.25
0,02865 BC 0,02865
Re AB 14870 0.25 Re BC
0.25
14870 0.25

0.3164 0.3164 0.3164 0.3164


CD 0.25
0,02865 DE 0,02874
Re CD 14870 0.25 Re DE
0.25
14683 0.25

Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conductele de legatura de parcuri la


conducta colectoare:
8 q ev1 1 A
2
8 13,33 2 0,03365
iL1 A L1 A 4600 80,64m
2 3600 2 g d 1
5
2 3600 2 9,81 0,0737 5

8 q ev 2 2 A
2
8 31,42 2 0,02970
iL2 A L2 2 1300 18,40m
2 3600 2 g d 2
5
3600 2 9,81 0,1055 5
Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni ale conductei
colectoare:
8 (q ev1 q ev 2 ) 2 AB 8 44,75 2 0,02865
iL AB L AB 3000 29,44m
2 3600 2 g d AB
5
2 3600 2 9,81 0,13015

8 ( q ev1 q ev 2 ) 2 BC 8 44,75 2 0,02865


iL BC LBC 2 3400 33,36m
2 3600 2 g d BC
5
3600 2 9,81 0,13015

8 ( q ev1 q ev 2 ) 2 CD 8 44,75 2 0,02865


iLCD LCD 5700 55,93m
2 3600 2 g d CD
5
2 3600 2 9,81 0,13015

8 ( q ev1 q ev 2 ) 2 DE 8 44,75 2 0,02874


iL DE LDE 2 4050 37,50m
2 3600 2 g d DE
5
3600 2 9,81 0,1317 5

Presiunea la depozitul central:


PE am g H 696,204 9,81 10 68297,6 Pa

58
Presiunea la parcul P1:
p1 PE am g iL1 A iL AB iL BC iLCD iL DE z E z1
p1 68297,6 696,204 9,81 [80,64 29,44 33,36 55,93 37,50 (160 300)] 7,29 10 5 Pa
Presiunea la parcul P2:
p 2 PE am g iL 2 A iL AB iL BC iLCD iL DE z E z 2
p 2 68297,6 696,204 9,81 [18,40 29,44 33,36 55,93 37,50 (160 170)] 11,92 10 5 Pa
Orele 4-7: pompeza parcul P2:

Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:


4 q ev 2 4 31,42 m
v2 A 0,998 ;
d 2 3600 0,1055 3600
2 2
s

Calculul vitezelor pe diverse portiuni ale conductei colectoare :


4 q ev 2 4 31,42 m
v AB 0,656 ;
d AB 3600 0,1301 3600
2 2
s
4 q ev 2 4 31,42 m
v BC 0,656 ;
d BC 3600
2
0,1301 3600
2
s
4 q ev 2 4 31,42 m
vCD 0,656 ;
d CD 3600 0,1301 3600
2 2
s
4 q ev 2 4 31,42 m
v DE 0,640 ;
d DE 3600 0,1317 3600
2 2
s

Calculul numarului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta colectoare :


Se cunoaste vascozitatea amestecului vam din calculele efectuate la Capitolul 3.

v 2 A d 2 A 0,998 0,1055
Re 2 A 12871 2300
v am 8,18 10 6

Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :

v AB d AB 0,656 0,1301
Re AB 10433 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,656 0,1301
Re BC BC BC 10433 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,656 0,1301
Re CD CD CD 10433 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,640 0,1317
Re DE DE DE 10304 2300
v am 8,18 10 6

Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la conducta


colectoare:

59
0.3164 0.3164
2 A 0.25
0,02970
Re 2 A 128710.25

Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe diversele tronsoane ale conductei


colectoare:
0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
AB 0.25
0.25
0,03130 BC 0.25
0,03130
Re AB 10433 Re BC 10433 0.25
0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
CD 0.25
0.25
0,03130 DE 0.25
0,03140
Re CD 10433 Re DE 10304 0.25
Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conducta de legatura de la parc la
conducta colectoare:
8 q ev 2 2 A
2
8 31,42 2 0,02970
iL 2 A 2 L 2 1300 18,59m
3600 2 g d 2
5
2 3600 2 9,81 0,1055 5

Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni ale conductei
colectoare:
2
8 q ev 2 AB 8 31,42 2 0,03130
iL AB 2 L AB 3000 15,85m
3600 2 g d AB
5
2 3600 2 9,81 0,13015
8 q ev 2 BC
2
8 31,42 2 0,03130
iL BC LBC 3400 17,97 m
2 3600 2 g d BC
5
2 3600 2 9,81 0,13015
8 q ev 2 CD
2
8 31,42 2 0,03130
iLCD LCD 2 5700 30,12m
2 3600 2 g d CD 5 3600 2 9,81 0,13015
8 q ev 2 DE
2
8 31,42 2 0,03140
iL DE LDE 4050 20,20m
2 3600 2 g d DE
5
2 3600 2 9,81 0,1317 5

Presiunea la depozitul central:


PE am g H 696,204 9,81 10 68297,6 Pa
Presiunea la parcul P2:
p 2 PE am g iL 2 A iL AB iL BC iLCD iL DE z E z 2
p 2 68297,6 696,204 9,81 [18,59 15,85 17,97 30,12 20,20 (160 170)] 7,01 10 5 Pa
Orele 10-15: Pompeza parcurile P3 si P5:

Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:

4 q ev 3 4 31,66 m
v3 B 0,990 ;
d 3 3600
2
0,1063 3600
2
s
4 q ev 5 4 16,66 m
v5 D 0,970 ;
d 5 3600 0,0779 3600
2 2
s

Calculul vitezelor pe diversele portiuni ale conductei colectoare:

60
4 q ev 3 4 31,66 m
v BC 0,661 ;
d BC 3600
2
0,1301 3600
2
s

4 q ev 3 4 31,66 m
vCD 0,661 ;
d CD 3600
2
0,1301 3600
2
s

4 (q ev 3 q ev 5 ) 4 48,32 m
v DE 0.985 ;
d DE 3600
2
0,1317 3600
2
s

Calculul numaruluil Reynolds pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:


v3 B d 3 0,990 0,1063
Re 3 B 12865 2300
v am 0,818 10 6

v5 D d 5 0,970 0,0779
Re 5 D 9237 2300
v am 0,818 10 6

Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :

v BC d BC 0,661 0,1301
Re BC 10512 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,661 0,1301
Re CD CD CD 10512 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,985 0,1317
Re DE DE DE 15858 2300
v am 8,18 10 6

Calcul coeficient de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la colectoare:


0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
3 B 0.25
0,02970 5 D 0,03227
Re 3 B 12865 0.25 Re 5 D
0.25
9237 0.25

Calculul de rezistenta hidraulica pe diversele portiuni ale conductei de colectare:


0.3164 0.3164 0.3164 0.3164
BC 0.25
0,03124 CD 0,03124
Re BC 10512 0.25 Re CD
0.25
10512 0.25

0.3164 0.3164
DE 0.25
0,02819
Re DE 15858 0.25

Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conductele de legatura de parcuri la


conducta colectoare:

61
8 q ev 3 3 B
2
8 31,66 2 0,02970
iL3 B L3 2000 27,96m
2 3600 2 g d 3
5
2 3600 2 9,81 0,10635

8 q ev 5 5 D
2
8 16,66 2 0,03227
iL5 D L5 2 3600 71,66m
2 3600 2 g d 5
5
3600 2 9,81 0,0779 5
Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni ale conductei
colectoare:
8 q ev 3 BC
2
8 31,66 2 0,03124
iL BC LBC 3400 18,21m
2 3600 2 g d BC 5 2 3600 2 9,81 0,13015

8 q ev 3 CD
2
8 31,66 2 0,03124
iLCD LCD 5700 30,53m
2 3600 2 g d CD 5 2 3600 2 9,81 0,13015

8 (q ev 3 q ev 5 ) 2 DE 8 48,32 2 0,02819
iL DE LDE 4050 42,89m
2 3600 2 g d DE
5
2 3600 2 9,81 0,1317 5

Presiunea la depozitul central:


PE am g H 696,204 9,81 10 68297,6 Pa

Presiunea la parcul P3:


p3 PE am g iL3 B iL BC iLCD iL DE z E z 3
p3 68297,6 696,204 9,81 [27,96 18,21 30,53 42,89 (160 180)] 7,48 10 5 Pa
Presiunea la parcul P5:
p5 PE am g iL5 D iL DE z E z 5
p5 68297,6 696,204 9,81 [71,66 42,89 (160 210)] 5,09 10 5 Pa

Orele 18-23: Pompeaza parcul P4:

Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:

4 q ev 4 4 33,33 m
v 4C 0,877 ;
d 4 3600
2
0,1159 3600
2
s

Calculul vitezelor pe diverse portiuni ale conductei colectoare :

4 q ev 4 4 33,33 m
vCD 0,696 ;
d CD 3600
2
0,1301 3600
2
s

62
4 q ev 4 4 33,33 m
v DE 0,679 ;
d DE 3600
2
0,1317 3600
2
s

Calculul numarului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta colectoare :


Se cunoaste vascozitatea amestecului vam din calculele efectuate la Capitolul 3.

v 4C d 4C 0,877 0,1159
Re 4C 12425 2300
v am 8,18 10 6

Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :

vCD d CD 0,696 0,1301


Re CD 11069 2300
v am 8,18 10 6
v d 0,679 0,1317
Re DE DE DE 10932 2300
v am 8,18 10 6

Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la conducta


colectoare:

0.3164 0.3164
4C 0.25
0,02996
Re 4C 12425 0.25

Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe diversele tronsoane ale conductei


colectoare:

0.3164 0.3164 0.3164 0.3164


CD 0.25
0,03084 DE 0,03094
Re CD 11069 0.25 Re DE
0.25
10932 0.25

Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conducta de legatura de la parc la


conducta colectoare:

8 q ev 4 4C
2
8 33,33 2 0,02996
iL 4C L4 900 9,13m
2 3600 2 g d 4
5
2 3600 2 9,81 0,1159 5

Calculul presiunilor sub forma de termeni de inaltime pe diversele portiuni ale conductei
colectoare:

2
8 q ev 4 CD 8 33,33 2 0,03084
iLCD LCD 2 5700 33,40m
2 3600 2 g d CD 5 3600 2 9,81 0,13015
8 q ev 4 DE
2
8 33,332 0,03094
iL DE LDE 4050 22,39m
2 3600 2 g d DE
5
2 3600 2 9,81 0,1317 5

Presiunea la depozitul central:


PE am g H 696,204 9,81 10 68297,6 Pa

63
Presiunea la parcul P4:

p 4 PE am g iL 4C iLCD iL DE z E z 4
p 4 68297,6 696,204 9,81 [9,13 33,40 22,39 (160 190)] 3,06 10 5 Pa

Se calculeaza puterea necesara la fiecare parc, pe fiecare interval de timp :


p1 q ev1 7,29 10 5 13,33
N1 3,85 Kw
La parcul P1: 3600 0,7 3600

La parcul P2: - intervalul orar 1-3:


p 2 q ev 2 11,92 10 5 31,42
N2 14,82 Kw
3600 0,7 3600
- intervalul orar 4-7:
p 2 q ev 2 7,01 10 5 31,42
N2 8,74 Kw
3600 0,7 3600

p3 q ev 3 7,48 10 5 31,66
N3 9,39 Kw
La parcul P3: 3600 0,7 3600

p 4 q ev 4 3,06 10 5 33,33
N4 4,04 Kw
La parcul P4: 3600 0,7 3600

p 5 q ev 5 5,08 10 5 16,66
N5 3,35Kw
La parcul P5: 3600 0,7 3600

Se calculeaza energia consumata la fiecare parc, pe fiecare interval de timp:

Pentru parcul P1: W1 N 1 t ev1 3,85 3 11,55Kw h


Pentru parcul P2: - intervalul orar 1-3:
W2 N 2 t ev 2 14,82 7 103,74 Kw h

- intervalul orar 4-7:


W2 N 2 t ev 2 8,74 7 61,18 Kw h

Pentru parcul P3: W3 N 3 t ev 3 9,39 6 56,34 Kw h

Pentru parcul P4: W4 N 4 t ev 4 4,04 6 24,24 Kw h

Pentru parcul P5: W5 N 5 t ev 5 3,35 6 20,01Kw h

64
Energia totala consumata pentru aceasta varianta de pompare :
Wt W1 W2 W3 W4 W5 11,55 103,74 61,18 56,34 24,24 20,01 277,04 Kw h

Se va alege prima varianta drept varianta optima de pompare deoarece energia totata

consumata la prima varianta este cea mai mica dintre cele 3.

Orele 1-3:

65
66
Orele 4-6:

67
Orele 9-14:

68
Orele 17-23:

69
Capitolul 5

BILANTUL TERMIC AL DEPOZITULUI CENTRAL

In depozitul central, titeiul curat este depozitat n rezervoare metalice cilindrice verticale cu
capacitti corespunztoare conform (Anexa 6).

Pentru depsirea temperaturii de congelare si asigurarea transportului titeiului spre rafinrie


acesta se nclzeste cu ajutorul serpentinelor la o temperatur t i=600C. Aburul de nclzire va
fi de tip saturat produs n agregate tip ABA conform STAS 6579-71 (Anexa 7).

Cantitatea de titei curat n parcul central va fi egal cu:

Qtiteibrut Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 40 220 190 200 100 750m 3 / zi

i 20,2
Q iei net 1 Q ieibrut 1 750 734,85m / zi
3

100 100

ceea ce inseamna:

Q ieinet 673,2
nr 0.734
V 1000 ;

Se aleg : nr =1 rezervoare.
Rezervoarele au urmatoarele caracteristici:
Capacitatea nominala : V = 1000 m3;
Capacitatea efectiva 1062 m3;
Diametrul interior al primei virole : D = 12370 mm;
70
Inaltimea partii cilindrice : H = 8840 mm;
Numarul virolelor : n = 6;
Grosimea tablelor : - capac : 5 mm;
- fund : 5 mm;
- manta : 5 mm;
Inclinarea capacului 1/20;

Calculul cantitatii totale de caldura:


Caldura necesara ridicarii temperaturii titeiului la temperatura de siguranta:
Qnec QI QII QIII

unde :
QI reprezinta caldura necesara ridicarii temperaturii titeiului de la temperature de siguranta Ts

la temperatura de incalzire Ti ;
QII reprezinta cantiatea totala de caldura necesara topirii parafinei cristalizate ;

QIII reprezinta cantitatea de caldura necesara anihilarii pierderilor de caldura.

Temperatura de siguranta:
Ts=Tc+(27)0C=5+5=100C = 283,15 K
Temperatura de incalzire:
Ti 60 0
C = 60 + 273,15 = 333,15 K;
Temperatura medie:
Ti 2Ts 333,15 2 283,15
Tm 299,81
3 3 K=26,660C;
Caldura necesara ridicarii temperaturii titeilui la temperatura de siguranta:
QI t ct V Ti Ts 863,584 0,636 1000 (333,15 283,15) 2,746 10 7
kcal ;
unde:
ct - caldura specifica titeiului;

V- volumul titeiului din rezervor;


ct 0,4825 0,00077 Tm 100

ct 0,4825 0,00077 299,81 100 0,636 kcal/kg 0C ;

Cantitatea totala de caldura necesara topirii parafinei:


QII t V 863,584 1000 0 40 0 kcal ;

71
unde:
este caldura latenta de vaporizare; 40 kcal/kg ;

reprezinta continutul de parafina; 0 ;

Cantitate de caldura necesara compensarii pierderilor de caldura:

QIII k S Tm Text

unde:

k este coeficientul global de schimb de caldura;

S reprezinta suprafata rezervorului;

T ext este temperatura mediului exterior.


k S k f S f k og S og k l S l

unde:

k f este coeficientul global de schimb de caldura pentru fundul reyervorului;

k og este coeficient de oglinda;

k l este coeficient lateral.


kcal kcal kcal

k f =1 m h C ; k og 1,5 m h C ; k l
2 o 2 o 5 m ho C ;
2

Cantitatea de caldura necesara compensarii pierderilor de caldura se determina in doua cazuri:


Vara : Text = 25 0C;
Iarna : Text = -15 0C;

Calculul rezervorului:
Rezervorul are o forma cilindrica iar suprafetele de fund si de oglinda sunt egale:
D 2 12,37 2
S f S og 120,17
4 4 m2 ;
S l D h 12,37 8,321 323,366 m2 ;

V 1000
h 8,321
S f 120,17
m;
kS = 1120,17 +1,5 120,17 + 5 323,366 = 1917,255 kcal/h 0C
Vara :

72
QIII 1917,255 (26,66 25) 3182,64 kcal ;

Qnec Q I Q II QIII 2,746 10 7 0 0,000318264 27,46 10 6


kcal
Iarna :
QIII 1917,255 ( 26,66 15) 79872,84 kcal ;

Qnec QI QII QIII 2,746 10 7 0 0,007987284 27,53 10 6


kcal

Numarul de agregate necesare incalzirii titeiului:

Debitul de abur necesar(kg abur/ora) la p = 8 atm si t = 175 0C:


Q
Qabur
iabur

iabur 560 kcal/kg - entalpia aburului;

Vara:
27,46 10 6
Qabur 49035,71
560 kg abur/ora ;
Iarna:
27,53 10 6
Qabur 49160,71
560 kg abur/ora ;
Cantitatea de apa necesara producerii aburului, pentru raportul de conversie 1/1:
Qabur
Qap
1000 ;
Vara :
49035,71
Qap 49,03571
1000 kg apa/h;
Iarna :
49160,71
Qap 49,16071
1000 kg apa/h;

Debitul de gaze necesar producerii aburului:


Q
Qg
pcal ;

pcal 8760 kcal/m3 si reprezinta puterea calorica a gazului;


unde : st

Vara:

73
27,46 10 6
Qabur 3134,70m st3
8760 ;
Iarna:
27,53 10 6
Qabur 3142,69m st3
8760 ;

.Lungimea serpentinelor de incalzire:


S sp
L
Lungimea serpentinelor de incalzire: d ;
S sp
unde : -aria suprafetei sepentinei ;
d diametrul serpentinei, d =338,2 mm ;
Q
S sp
Tab T fc Tab Ts
k abt
2 2
Tab - temperatura de incalzire a aburului (K); Tab = 448,15 K;
unde:
T fc T fc
- temperatura finala a condensului, = 375,15 K;
k ab t 3300 W/m2k;1 kW = 860 kcal/h;

Vara:
27,46 10 6
S sp 210,34
448,15 375,15 448,15 283,15
3,3 860
2 2 m2 ;
S sp 210,34
L 197,96
d 0,3382 m;
Iarna:
27,53 10 6
S sp 210,88
448,15 375,15 448,15 283,15
3,3 860
2 2 m2 ;
S sp 210,88
L 198,47
d 0,3382 m;

Timpul de racire al tieiului din rezervor:

Timpul de racire al titeilui din rezervor se calculeaza astfel :

74
t ct V T Text 863,584 0,636 1000 333,15 298,15
ln ln 242,7ore
kS Ts Text 1917,255 | 283,15 298,15 |

unde: Tezt 25 C (vara) ; Tezt 15 C (iarna);


0 0

Iarna:
t ct V T Tezt 863,584 0,636 1000 333,15 298,15
ln ln 96,38ore
kS Ts Tezt 1917,255 283,15 258,15

75
Capitolul 6

PROIECTAREA CONDUCTEI DE TRANSPORT DE LA DEPOZITUL

CENTRAL LA RAFINARIE

Transportul titeiului curat de la depozitul central la rafinarie se face folosind pompe


2PN-400 echipate cu camaa de 7 ." care au un volum pe cursa dubla de 30,6 l/cd un
numar de curse duble pe minut egal cu 50 cd/min ;
Vcd 30,6 l/cd ; 0,7

ncd 50 cd/min ; p p max 70


bar ;
6.1 Calculul hidraulic:
Determinarea debitului unei pompe:
q r Vcd n cd 30,6 50 0,7 64.26 m3/h ;

Calculul hidraulic al conductei:


pD pR 8 Q2 L
2 t 5 t t g zR zD
p g p g g d

unde : - p D este presiunea la depozitul central ;

- p R este presiunea la rafinarie ;


Determinarea debitului de titei curat:

Cu impuritatile i 0,202 dupa cum au fost determinate in Capitolul I;


Qt 1 i Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 0.798 * 750 598,5

Qt 598,5 m3/zi =24,93m3/ora

Calculul numarului de pompe:


Qt 598,5
n pc 0.517
q r t z 64,26 18

np 1 t z 18 ore;
pompa ;
Determinarea diametrului orientativ al conductei de titei curat:
4 Qt 4 24,93
d0 0,06639
vec 2 3600
m =66,39mm; unde vec 2 m/s;
Se alege conform STAS 715/8-88 diametrul efectiv al conductei de titei curat:
D = 88,9 mm; d =73,7 mm; e =7,6 mm;

Determinarea temperaturii medii intre temperatura de la depozitul central i temperatura de


la rafinarie:

76
TD 60 0 C = 60+273,15 =333,15 K;

Pentru vara : TR 18 273,15 291,15 K ;

Pentru iarna : TR 2 273,15 275,15 K ;


Vara :
TD 2 TR 333,15 2 291,15
Tmv 305,15
3 3 K=32C;
Iarna :
TD 2 TR 333,15 2 275,15
Tmi 294,49
3 3 K=21,33C;

Calculul vitezei reale de curgere:


4 Qt 4 24,93
v 1,623
d 2
3600 0,0737 2 m/s ;

Determinarea vascozitatii cinematice si a densitatii titeiului la temperatura medie:

Iarna:
(2130) ( t 20 t 30 ) (2130)(12,0837,868)
t T = + t 30 = +7,868=11,6615 cSt =11,6615 10
m
(2030) (2030)

( 2130 ) ( t 20 t 30 ) (2130 ) ( 82 7 , 7820,3 )


t T = + t 30 = +820,3=82 6 , 96 kg /m3
m
(2030 ) ( 2030 )

Vara:

(3240) ( t 30 t 40 ) (3240)(7,8684, 215)


t T = + t 40 = + 4, 215=7,137 cSt=7,137 106 m 2
m
(3040) (3040)

(3240) ( t 30 t 40 ) (3240) (820,3812 ,9)


t T = + t 40 = +812,9=818 , 82 kg /m3
m
(3040) (3040)

77
Calculul numarului Reynolds:
- Pe timp de var:
v d 1,623 0,0737
Re 16759 2300
v Tm 7,137 10 6
- Pe timp de iarn:
v d 1,623 0,0737
Re 10258 2300
v Tm 11,66 10 6

Calculul coeficientului hidraulic:


- Pe timp de var:
0,3164 0,3164
0, 25
0,02780
Re 16759 0, 25
- Pe timp de iarn:
0,3164 0,3164
0, 25
0,03143
Re 10258 0, 25 ;
Calculul pantei hidraulice:
- Pe timp de var:
8 Qt2 8 24,93 2
i 0, 02780 0,05066
3600 2 2 g d 5 3600 2 2 9,81 0,0737 5 m
- Pe timp de iarn:
8 Qt2 8 24,93 2
i 5 0,03143 0,05727
3600 2 2 g d 3600 2 2 9,81 0,0737 5 m
Calculul presiunii la rafinarie:
- Pe timp de var:
PD PR t g i Lt z R z E 0,803 10 5 818,82 9,81 0,05066 62200 180 160

= 25,52105 Pa = 25,52 bar


PR H t g 10 818,82 9,81 80326 Pa 0,803 bar

- Pe timp de iarn:
PD PR t g i Lt z R z E 0,811 10 5 826,96 9,81 0,05727 62200 180 160

= 29,14105 Pa = 29,14 bar


PR H t g 10 826,96 9,81 81124 Pa 0,811 bar
Determinarea numarului de statii de pompare:
p D 29,14
ns 0,416
se alege: n s 1 statii de pompare;
pp 70
,

78
Determinarea puterii necesare pompelor:

- m 0,96 , este randamentul motorului;

- t 0,75 , este randamentul transmisiei;


- k = 1,1 , este coeficientul de suprasarcina;
p p Qt 70 10 5 598,5
N k ns 1,1 1 74081W 74,081kW
m t 0,96 0,75 86400 ;
Calculul energiei consumate :
W N t z 320 74081 18 320 4,267 10 5 kWh;

6.2.Calculul mecanic al conductei:


Grosimea peretelui evii se determin pe baza teoriei efortului unitar maxim (tangenial).
pD D
e a1 a2 a1 a 2
2 a

unde: - este coeficient de calitate a imbinarii(sudurii),


- = 0,7...0,9, se alege =0,85 ;
- a1 este adaos pentru neuniformitatea grosimii peretelui
a1 = (0,125...0,15), se alege a1 = 0,135 mm;
-a2 este adaos pentru coroziune, a2 = (0,5...1) , se alege a2 = 0,75 mm;
- a este efortul unitar de curgere, a =c /c;
- c =2,07108 N/mm2;este efortul unitar de curgere;
- c = 1,67...2 este coeficient de siguranta, se alege c =1,7;
2,07 108
1,217 108
a 1,7 N/mm2;

29,14 10 5 0,0889
e 0,000135 0,00075 0,002137
2 0,85 1,217 10 8 m = 2,13mm
e = 2,13< 12,7 mm deci conducata a fost bine aleasa.

6.3.Calculul mecanic al conductei (verificare):

Grosimea de perete :
pD D
e a1 a2 a1 a 2
2 a

79
unde: - este coeficient de calitate a imbinarii(sudurii), = 0,7...0,9, se alege =0,8;
- a1 este adaos pentru neuniformitatea grosimii peretelui
- a1 = (0,125...0,15), se alege a1 = 0,125 mm ;
- a2 este adaos pentru coroziune, a2 = (0,5...1) , se alege a2 = 1 mm ;
- a este efortul unitar de curgere, a =c /c ;
- c =2,07108 N/mm2;este efortul unitar de curgere ;
- c = 1,67...2 este coeficient de siguranta, se alege c =1,67 ;
2,07 108
1,217 108
a 1,7 N/mm2;

29,14 10 5 0,0889
e 0,000125 0,00100 0,00245
2 0,8 1,217 10 8 m = 2,45 mm;
e = 2,45 < 12,7 mm deci conducata a fost bine aleasa.

80
Concluzii i propuneri

Proiectarea sistemului de transport si de depozitare este un calcul complex care


are in vedere realizarea unei scheme tehnice de transport si depozitare, astfel incit
cheltuielele efectuate pentru aceasta, sa fie cat mai reduse, dar cu un randament maxim.
Unii dintre parametrii care intervin in calcul depind de proprietatile fluidului
transportat (densitate, vascozitate, ratia gaze-solutie, presiune, temperatura etc.) iar calculele
sunt valabile numai pentru fluidul transportat si pentru care s-a fcut calculul.
Calculul variantelor de pompare a necesitat o atentie deosebita din partea
proiectantului deoarece trebuie sa se ajunga la o varianta cat mai eficienta din punct de
vedere economic, ct si din punctul de vedere al timpului de pompare si evacuare a
produselor petroliere.
Aceasta operatiune se face printr-un sistem de parcuri, conducte de legatura,
depozit si, in cele din urma, rafinarie, acest sistem putand fi adoptat la procesele
automatizate, usurand n acest fel responsabilitatile personalului angajat.
Tinand cont de faptul ca transportul produselor petroliere prin conducte are costul
cel mai redus, acesta are prioritate fata de alte metode de transport. Intretinerea sistemului
este usoara, el necesitand revizii tehnice periodice de cateva ori pe an de catre persoane
autorizate.

81
Bibliografie
1. Albulescu, M., Trifan, C., - Hidraulica, transportul i depozitarea produselor petroliere i gazelor
Editura Tehnic, Bucureti, 1999;
2. Bulu, L., - Colectarea, transportul i depozitarea ieiului - multiplicat Institutul de Petrol i Gaze,
Ploieti, 1978;
3. Creang, C., - Curs de chimia ieiului - Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1962;
4. Creu, I., Stan, Al., - Transportul fluidelor prin conducte. Aplicaii i probleme - Editura Tehnic,
Bucureti, 1984;
5. Creu, I., Soare, Al., i alii - Probleme de hidraulic - Editura Tehnic, Bucureti, 1972;
6. Creu, I., - Hidraulic general i subteran - Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1983;
7. Dragotescu, D.,N., i alii - Transportul pe conducte al ieiului, gazelor i produselor petroliere -
Editura Tehnic, Bucureti, 1961;
8. Drug, V., Ungureanu, O., - Transportul gazelor naturale - Editura Tehnic, Bucureti, 1972;
9. Gheorghe, Gabriel, - Distribuia i utilizarea gazelor naturale - Editura Tehnic, Bucureti, 1972;
10. Ghiliceanu, M., - Transportul ieiului i gazelor prin conducte - Culegere de probleme, Editura
Tehnic, Bucureti, 1954;
11. Grigorescu, D., Iung, M., - Deshidratarea gazelor naturale - Editura Tehnic, Bucureti, 1971;
12. Iamandi, C., i alii - Hidraulic i maini hidraulice; elemente de calcul; aplicaii Institutul de
Construcii, Bucureti, 1982;
13. Idelcic, E.,I., - ndrumar pentru calculul rezistenelor hidraulice - Editura Tehnic, Bucureti, 1984;
14. Ioanesi, N., Marinescu, D., - Depozitarea, transportul i gestionarea produselor petroliere - Editura
Tehnic, Bucureti, 1980;
15. Oroveanu, T., David, V., Stan, Al., Trifan, C., - Colectarea, transportul, distribuia i depozitarea
produselor petroliere i gazelor Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983;
16. Oroveanu, T., Stan, Al., Talle, V., - Transportul petrolului Editura Tehnic, Bucureti, 1985;
17. Oroveanu, T., Stan, Al., - Transportul, distribuia i depozitarea produselor petroliere Institutul de
Petrol i Gaze, Ploieti, 1981;
18. Oroveanu, T., Trifan, C., - Une methode de calcul des gasoducts functionmant en regime non-
stationnire Buletinul Institutului de Petrol i Gaze, Ploieti, vol. XXXV, 1993;
19. Rdulescu, A.G., - Proprietile ieiurilor Romneti Editura Academiei, Bucureti, 1974;
20. Soare, Al., - Transportul i depozitarea fluidelor Vol. 1 i 2, Editura U.P.G., Ploieti, 2002;
21. Soare, Al., Rdulescu, R., - Transportul i depozitarea hirocarburilor Editura U.P.G., Ploieti, 2004;
22. Toma, I., Berechet, I., - Transportul, depozitarea i exportul produselor chimice petroliere Ministerul
Industriei Chimice, Bucureti, 1978.
23. Trifan, C., Albulescu, M., Neacu, S., - Elemente de mecanica fluidelor i termodinamic tehnic,
Editura U.P.G., Ploieti, 2005;
24. Simescu, N., Trifan, C., Albulescu, M., Chisli, D., - Activitatea gazier din Romnia -Editura
U.P.G., Ploieti, 2008.

82