Un nou mod de gndire e necesar dac oamenii vor s supravieuiasc.

Albert Einstein

1. INTRODUCERE

Prin managementul deeurilor se nelege : colectarea,

transportul, valorificarea i eliminarea deeurilor, inclusiv supervizarea
acestor operaii precum i ntreinerea i monitorizarea ulterioar a
amplasamentelor de eliminare (legea nr. 211/2011)
ncepnd cu anul 1993 a fost creat, n urma unui contract ntre
Ministerul Mediului si Gospodririi Apelor si Institutul de Cercetare-
Dezvoltare privind Protecia Mediului ICIM Bucureti, baz de date
privind generarea si gestionarea deseurilor la nivel naional. Datele se refer
att la deseurile industriale, ct si la deseurile municipale. Din 1999,
colectarea si procesarea informaiilor referitoare la tipurile i cantitile de
deeuri s-a fcut n conformitate cu Hotrrea de Guvern 155/1999. Acest
hotrre a introdus obligativitatea agenilor economici de a-i ine evidena
deeurilor, de a le raporta la cererea autoritilor judeene de mediu (APM) i
de a le clasifica conform cerinelor europene de clasificare (Catalogul
European al Deeurilor). n anul 2002 aceasta hotrre a fost abrogata prin
Hotrrea de Guvern 856/2002 care a introdus totodat noua Lista de
deseuri, inclusiv deseurile periculoase. De asemenea, Romnia raporteaz
date privind deseurile din 1995 ctre sistemul de raportare la EUROSTAT si
la Agenia Europeana de Mediu (prin reeaua EIONET). Datele culese prin
sistemul de raportare sunt necesare pentru a putea analiza i determina
modalitile cele mai eficiente si eficace de gestionare a deseurilor pe
diferite zone.
n prezent, problema gestionrii deeurilor se manifest i n
Romnia, tot mai acut, din cauza creterii cantitii i diversitii acestora,
precum i a impactului lor negativ, tot mai pronunat, asupra capitalului
natural.
Dezvoltarea urbanistic i industrial a localitilor, precum i
creterea general a nivelului de trai al populaiei, este nsoit de producerea
unor cantiti din ce n ce mai mari de deeuri. Prin varietatea substanelor
organice i anorganice coninute, acestea fac dificil procesul degradrii
aerobe i anaerobe de ctre microorganisme, provocnd, n cazul evacurii i
depozitrii necontrolate, att poluarea solului, ct i a aerului i a apei. Sunt
afectate, de asemenea, ecosistemele din vecintatea acestor depozite, crend
riscul unor dezechilibre n cadrul lanurilor trofice.(* Dr. Mihaela (Rdeanu)
STOICA)

DEEU insemn orice substan sau obiect pe care posesorul l

arunc, intenioneaz sau este obligat s-l arunce.

Deseurile reprezinta una dintre problemele cele mai presante in

activitatea de protectie a mediului, respectiv in asigurarea unei dezvoltari
sustenabile.
Categorii de deeuri comform HG nr. 856/2002:
01. Deeuri de la explorarea miniera si a carierelor si de la tratarea fizica
si chimica a mineralelor
02. Deeuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare
si pescuit, de la prepararea si procesarea alimentelor
03. Deeuri de la prelucrarea lemnului si producerea placilor si mobilei,
pastei de hrtie, hrtiei si cartonului
04. Deeuri din industriile pielariei, blanariei si textila
05. Deeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si
tratarea pirolitica a carbunilor
06. Deeuri din procese chimice anorganice
07. Deeuri din procese chimice organice
08. Deeuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (ppfu)
straturilor de acoperire (vopsele, lacuri si emailuri vitroase), a
adezivilor, cleiurilor si cernelurilor tipografice
09. Deeuri din industria fotografica
10. Deeuri din procesele termice
11. Deeuri de la tratarea chimica a suprafeelor si acoperirea metalelor si
a altor materiale; hidrometalurgie neferoasa
12. Deeuri i de la modelarea, tratarea mecanic si fizica a suprafeelor
metalelor si a materialelor plastice
13. Deeuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi (cu excepia
uleiurilor comestibile si a celor din capitolele 05, 12 si 19)
14. Deeuri de solventi organici, ageni de rcire si carburani (cu
excepia 07 si 08)
15. Deeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire,
filtrante si mbrcminte de protecie, nespecificate n alta parte
16. Deeuri nespecificate n alta parte
17. Deeuri din construcii si demolri (inclusiv pmnt excavat din
amplasamente contaminate)
18. Deeuri din activiti de ocrotire a sntii umane sau din activiti
veterinare si/sau cercetri conexe (cu excepia deseurilor de la
prepararea hranei n bucatarii sau restaurante, care nu provin direct
din activitatea de ocrotire a sntii)
19. Deeuri de la instalaii de tratare a reziduurilor, de la staiile de
epurare a apelor uzate si de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa
si uz industrial
20 Deeuri municipale si asimilabile din comer, industrie, instituii,
inclusiv fraciuni colectate separat

2. NOTIUNI GENERALE DESPRE FIRMA

SC Complex Rapid SRL, cu sediu n in jude ul Maramure ,

localitatea Baia Mare, bd. Traian, nr.29; punct de lucru amplasat n localiatea
Mocira, judeul Maramure se ocupa cu fabricarea betonului, (conform cod
CAEN Rev.1-2663) si fabricarea betonului (conform cod CAEN Rev.1-
2662).

3. PREZENTAREA CATEGORIILOR DE DESEURI

GENERATE

Comform Autorizatie de Mediu nr. 13-12 din 9.01.2013 SC Complex

Rapid SRL are urmatoarele categorii de deeuri:

a. Deeuri produse:
1.cod 20 03 01 deeuri menajere - cantiti variabile;
2. cod 19 12 09 nmol din decantor - cca 3 mc/luna
 b. Deseuri colectate:
1.cod 20 03 01 deeuri menajere - cantiti variabile;
2. cod 19 12 09 nmol din decantor - cca 3 mc/luna

c. Deeuri stocate temporar: deeurile menajere se colecteaz

selectiv i depozita temporar n pubele;

d. Deseuri valorificabile: nmolul din decantor sevalorific ca

ngrmnt pe terenuri agricole.

Mai jos, va prezint autorizatia de mediu pe care o detine

societatea, contractele de vanzare-cumparare cu firmele care se ocupa de
preluarea deseurilor si evidenta gestiunii deseurilor. Raportarile evidentei
gestiunii deseurilor se fac anual sau la solicitarea APM Maramures.

A1 Deeurile menajere

Aceasta categorie de deseuri cuprinde in special gunoaiele menajere

propriu-zise, gramezile de deseuri, deseurile legate de folosirea
automobilelor (epave, pneuri, bidoane) etc.

Cantitatile de deseuri casnice produse, difera de la o tara la alta, in

functie de nivelul de dezvoltare, traditie, etc. Astfel, in 1990, un francez
arunca zilnic 1 kg de gunoi, cantitate comparabila cu cea produsa de catre
ceilalti vest-europeni, dar inferioara de aproape doua ori celei produse de un
american ori un canadian.

Se constata in ultimele decenii cresterea ponderii, in cadrul deseurilor

menajere, a hartiei si a cartonului, a materialelor putrescibile etc.

Tratamentul deseurilor menajere.

Principala cale o constituie in acest sens reciclarea, pentru care sunt

folosite curent trei metode: compostajul, incinerarea, depozitarea. Ponderea
acestora este foarte variabila de la o tara la alta, de la o epoca

Fiecare procedeu de tratare are avantajele si dezavantajele sale:

 a. compostajul: priveste mai ales partea fermentabila (cca 50%
din total) a gunoaielor (deseuri alimentare, hartie, etc.) Din
punct de vedere tehnic, compostajul consta in lasarea deseurilor
mai multe luni in aer liber, sa fermenteze. Apoi, in uzine, are
loc operatia de compostare, care da nastere la asa-numitele
humus-uri ori elemente chimice in cantitate slaba, precum
magneziu, cupru, zinc etc.

Imprastierea gunoiului pe camp (mocirlele verzi) este cunoscuta inca din

antichitate, Aceasta metoda, la fel ca astazi compostajul, a suferit concurenta
ingrasamintelor chimice (mai concentrate si astfel mai usor manipulabile),
precum si efectul negativ al prezentei crescande in deseuri a sticlei,
metalului ori materialelor plastice, putin apreciate de catre agriculroti. Pentru
a inlatura acest ultim inconvenient, compostajul necesita o triere prealabila,
care adeseori lasa mult de dorit.

b. incinerarea : vizeaza partea combustibila a deseurilor

menajere. Contrar uzinelor de compostaj, care reclama spatii
intinse, incinerarea este o solutie compacta utilizata cu
precadere in cazul marilor aglomeratii urbane. Din pacate,
deseurile menajere sunt un combustibil destul de sarac de cca
cinci ori mai putin caloric decat carbunele - si, in afara de
aceasta, foarte eterogen. In interiorul cuptorului sunt necesare o
buna aerare si un amestec al deseurilor, in conditiile unei
temperaturi maxime de 900 C. Dificultatea consta in epurarea
fumului.

c. depozitarea: ramane procedeul cela mai frecvet in tarile

dezvoltate. Depozitariel brute, sunt in general interzise prin
lege. Ca atare acestea sunt supusee unui control si unor reguli
speciale de realizat. Depozitarea controlata consta in a nivela
la intervale scurte de timp ( lao zi sau doua) si a separa
straturile de gunoaie de cele de nisip ori pamant. Aceasta
tehnica evita mirosurile si risipirea, dar nu rezolva toate
problemele delicate. Astfel, locul de depozitare trebuie sa fie
tans, apele de ploaie care se infiltreaza si polueaza trebuie sa fie
 recuperate si tratate in scopul de a se evita orice contaminare a
apelor subterane. Biogazul care rezulta din fermentarea
interna a gunoaielor depozitate trebuie captat si imprastiat
(existand riscul de mirosuri si de ezplozie). In sfarsit, trebuie
prevazuta reamenajarea sitului dupa exploatare.

d. reciclarea si colectarea selectiva a unor deseuri menajere.

Reciclarea textilelor, hartiilor vechi, sticlei, plasticului,
metalelor, oria a altor asemenea materiale are deja o lunga
istorie. Recuperarea deseurilor se face in fucntie de natura
acestora si de conditiile socioeconomice concrete din fiecare
tara. Din diverse motive, mai ales moda cerintelor pietei, se
discuta asupra justificarilor selective. Sunt prezente trei mari
posibilitati:

- din punctul de vedere al materialului reciclabil se realizeaza o

economie financiara (Acest material uzat are o valoare), o economisire de
materii prime (padurile pentru hartie) ori de energie;

- din punctul de vedere al tratamentului general al gunoaielor se

urmareste o ameliorare calitativa ori cel putin cantitativa a operatiei de
tratare;

- in sfarsit, din punctul de vedere al protectiei mediului, printr-o

colectare selectiva se evita dispersia in natura a deseurilor menajere care nu
se amesteca cu alte deseuri : deseuri stanjentoare (aparate menajere, epave
de automobile, pneuri) ori deseuri periculoae (uleiuri uzate, baterii cu
mercur, medicamente, deseuri toxice precum vopselurile ori solventii
dispesati in micic cantitati).

A2 Namolul din decantor