Sunteți pe pagina 1din 204
ALOLOGATIGS (ORTODOXA vol. 2 Introducere »larasi le-a vorbit lisus » zicdnd: Eu sunt Lumina lumii; cel ce Imi urmeaza Mie nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii” (Ioan 8, 12). in primul volum al Apologeticii Ortodoxe am propus 0 abordare si o asumare in acelasi timp a Apologeticii in duhul Traditiei orto- doxe, fundamentata patristic si eclesial. In acest al I-lea volum al lucrarii urmarim identificarea concreta a unor repere apologetice pen- tru contextul actual, marcat de semnificative deschideri si de nume- roase provocari in ceea ce priveste relatia dintre teologie, filosofie si stiinta. Pe de o parte, am incercat sa prezentam, intr-o forma succinta, principalele date ale stiintelor si mutatiile pe care tehnologiile realizate de pe urma lor le-au produs in ultimul secol. Pe de alta parte, strida- nia noastra a fost orientata catre pastrarea aceleiasi asumAari, in acelasi Duh cu al Traditiei Sfintilor Parinti, ca reper pentru conturarea unei perspective teologice, spirituale asupra noilor conditii de viata prezen- tein postmodernitate. Propunem in acest volum o marturie cuprinzatoare si edificatoa- te despre Adevarul Vietii, in contextul tendintelor contemporane, va- lorificand, in acelasi timp, temele gi perspectivele convergente ce fac Posibil dialogul dintre gandirea teologica, reflectia filosofica si cer- Cetarea stiintificd, in conditii de rigoare stiintificd specifica cercetarii academice. Acest volum prezinta teme gi aspecte ce tin de contem- Poraneitate. Intreg textul este structurat pe doud coordonate: prima Vizeaza investigarea, prezentarea gi analiza unor teorlt stiinyifice aa 'deologii cu impact semnificativ in perioada actual, cea de-a dota Umarind afirmarea catorva repere ale Apologeticii Ortodoxe in co! textul, Tealitatilor analizate. ‘ —_ Pastrand abordarea dez : pune pe o polemica steril’, ci pe Pe Traditiei ortodoxe care se cere valor candu-se de la problemele specitice ¢ ; cat si evitim deopotriva abordarile reductioniste gi conduc la pozitii unilaterale si entuziasmul lip fafa stiintei si tehno cordism pigubitor pentru teologie gi deliberat $i atitud 1e care forteaza, ad ny care rselor cimpuri ale exploririi $i cunoastenii In prima parte a volumului vor fi abordate aspecte privind re. Pere pentru 0 Apologetica Ortodoxé contemporand, nuantandu.g competenile specie ale Apologeticii asumate ca disciplind teologicg tnwverstard in contetul actual. Tot in aceasta parte vor fi prezentaj mmartunisiton| contemporani si contributiile acestora in edificarea ung Apologetic: pentru lumea de astizi. In urmétoarele doua parti va 4 endentiati pozitia Apologeticii Ortodoxe in raport cu datele recente ale fuintelor Universului (fzica cuanticd, situaiile limita din diferite dome, Dilalecereetiriistintifice,cosmologie) sale stiinflor veti (implicatiile Crolutionismului,aspecte ale neurostintclor contemporane). In ultine, le doua part va fi menjionata perspectiva Apologeticii Ortodoxe in ra- aren Croan sociale, culturae, ale sistemului tehnologic actual din Societatea contemporana, Dincolo de radiografiaatenté a implicaiilor teoriilor stiingifice sau culturale si a realitailor cu care se confiunta societatea actuala, de sesi- sea, ¥ Prezentarea nuantata a beneficillor si riscurilon pe care le anga- Jeazd acestea, am cautat articularea unui dialog intre teologie si stiintd, Onan at alia competentelor si datelor specifice. Aceas- ales in contextal in cane se e0l08ica extul in care exista din Partea stiinfei actuale o asumare si eunoasterealimitelor in demersul de Cercetare. Astfel, este evidentiat: ‘aina lumii si a vieti, ‘ationalitatea profunda a intreg oni no Poate fi epuizata printe-un exercit, seated & itregi creafii care nut Side performant er citiu al ratiunij analitice, oricat de subtil acesta. Fata de asemenea deschideri, teologia are —_——™ tru vremurile in care trim, care lei Bisericii probleme, inexplicabile daca nu deps de injelepciune, cuprinzind in el insusi viru infinite, Stinta dezvaluie,asadat din ce ince mai man complexitatea realului. Ce complexitate, ce unitate, ce bogitic de sandire! De unde vin acestea, daca nu existé un Dumnezeu Care £l fnea lucreaza? De unde vine astizi aceasta cunoastere stintifica, daca Durmnenns na ayezat dintru inceput complexitatea rationala a lumii? Nu exsta stinga Posibild fara aceasta rationalitate a universului instuita de Creator Insusl, Teologii trebuie si fie in dialog cu stiima, dar totdeauna vise du-L pe Dumnezeu, simtind ca Dumnezeu Insusi conduce umanitatea in progresul stiinfef; Duhul Sfant lucreaza aici. Astzitrebuie sa facem 0 altfel de teologie: pe de o parte, mai spiritual, pe de alta parte, int-un dialog adecvat cu stiinta”", In redactarea prezentului volum de Apologetica am cooperat cu au- fori cu care am avut bucuria ca in ultimii ani s& ne regisim in aceeasi Perspectiva de asumare, de infelegere si de marturisire a constiinteiapo- logetice, intr-un efort comun de a valorifica Traditiapatrstca gi ecle- siald in contextul actual marcat de intalnirea dintre gindirea eco Cercetarea stiintifica gi reflectia filosofica. Este vorba de Pr. ee e nescu (coordonatorul directiei Teologie ortodoxa $i fl din ada Centrului Ortodox de Sti i Certare Durr Sos ns is), Diac, Sorin Mihalache (lector universitar la Faculta Guizone, M.A. Costa DE BeAunscAaRD, Mic dogmatic vorbis Di "Pr. Dumitru SrAntioae, M. 007. pr 186-167. 1a Cernica, trad. Cornelia Ica ts Ed. Deisis, Sibiu, 2007, PP. Ortodoxa Dumitru bai) Pec prt Univers! Ortadoxd Haron VT onatr al manualulu de Apologetic sin num, ong a ui Parinte Pa. im cu recunostinga Preaferic wh Daniel pentru binecuvantarea acordata pentru realizarea aceste| ject T si multumese Pr. Prof, Dr. Viorel Ionita, consilier Sei referatul de sintez3, Pr. Prof. Dr. Stefan Buchiu, deca- nul Facultatit de Teologie Ortodoxa Justinian Patriarhul, Universitatea din Bucuresti, pentra referatul corelativ confinutului lucrarii, domnu- Ii Prof, Dr. Constantin Cucos, profesor universitar la Facultatea de Pathologie si Suinte ale Educatiei, Universitatea ALI. Cuza din Iasi, pen- tru referatul cu privire la aspectele pedagogice si didactice ale lucrarii, Pr. Prof. Dr. Constantin Pituleanu si Pr. Dr. Mihai Hau, consilieri patri- arhali, pentru cooperarea excelenta si consecventi in procesul de edi- tare si publicare a volumului, precum si domnului Cristian Antonescu, pentru munca de corecturi gi redactare a textului, Nadijduim ca acest al I-lea volum al manualului Apologetica Orto- doxd si evidentieze repere apologetice utile studentilor, masteranzilor gi doctoranzilor teologi, precum $i celor preocupati de aspectele actuale ale problematicii care deriva din intalnirea dintre teologie, filosofie i stiinta incontextul contemporan. Ne exprimam speranta cd acest volum nu ofe- 14 doar anumite informatii in acest domeniu deopotriva complex gi pro- vocator al relatiei dintre teologie, filosofie si stiina, ci prezinta si o anu- itd perspectiva de abordare a dialogului, inradacinata in Tradiia ecle- sialé si patristicd, cu un rol in planul edificari spirituale gi culturale. Ne dorim ca acest demers si fie continuat, aprofundat si nuanfat, astfel in- <4 potentialul cuprinzator si consistent al teologiei ortodoxe si fie valo- tifcat si concretizat printr-o marturie credibil si convingitoare in fafa Provocérilor lumii contemporane. ecolegilor autori, m Conf. Dr. Adrian Lemeni, covrdonatorul lucrarii Apologetica Ortodoxé, vol. I acultatea de Teologie Ortodoxd Justinian Patriarhul, Universitatea din Bucuresti Introducere ... Cuprins I, REPERE PENTRU O APOLOGETICA 04 CONTEMPORANA RTODOXA “entity 1. Premise pentru o infelegere corecta anaturii Apologeticii Ortodoxe ae 1.1, Teologie versus stint. Distinct convergente 1.2. Influenfa modernitatiiasupra cercetariiteciogice 1.2.1. Modernitate gi cercetare stiintificd 1.2.2, Teologie si disciplinaritate ....... 1.3, Despre locul si rolul cercetari tintiice in contextul vietiiteologice se 1.3.1, Teologie harismatica stintifica, empiric, academica gi stint teologict .... = 1.3.2. Cercetarea teologica intre harisma gi stint... 31 2. Apologetica asumat ca propunere de disciplina teologicd universitar’ : 2.1. Apologetica, 2.2. Caracterizari ale Apologetic in contemporanciate ~ o analiza criticd 2.2.1.0 definire a Apologetic mm 2.2.2. Despre riscul intelegerii Apologetic - exclusiv ca stint’ 2.3, Disciplina Apologetic e demes sau de stint? ~ de ene de odin te ~ 2.3.1. Exigente i 213.2. Exigente de ordi siting 0 o. . j si contribuia acestora 43. Marturisitori contempors la cdificarea unei Apologetic pent 31. Repere apwtogetice ale teolossel Pirintelas De 3.1 Panitele P antru lumea de azi wae - marturisitor ortodoxe ilustrate 4.1.2 Reciprocitatea dintre natural si supranatural, a 3.1.3, Relatia dintre ratiune gi credinga 3.2. Marturistori gi deschideri catre Apologetica ciesiald in cadrul teologiei academice romanesti 3.2.1. Nichifor Crainic ¢i asumarea relatic dintre teologie, spiritualitate si cultura 3.2.2, Parintele larion Felea ~ marturisitor in Duhul Adevarului 32.3, Reflectiateologica a Parintelui Constantin Gale Cuvantul Care 2ideste si deschiderile multiple catre cultura gi stinta contemporana 324. Parintele Dumitru Popescu gi asumarea Tational-duhovniceasca a Apologetici Marturisitori romani din diferite domenii ale cunoasteri 33:1. Petre Tutea - Adevarul revelat i 330 ieee toate cdutarile filos i Icanescy ~ marturisitor cosmos gi istorie 71 33. r al etosului cre “stin $i romanese hard ~ i 333. cl 3.4.4. Panayotis Nellas area une Nellas $i structurarea unei an i antropologi ul actual . 402 I, APOLOGETICA ORTODOXA IN RAPORT CU DATELE RECENTE DIN ARIA STINTELOR UNIVERSULUI 109 1. Cosmologia stiintifica actuala - interfatd in relatig dintre teologie gi stiin , : AML 1.1. Universul in expansiune - descoperite a secolului al XX-lea 1.2, Date ale cosmologiei patristice . sw nz 1.3. Cosmologia in teologie si stiinga. Distinctit si puncte de convergenta, Citeva exemple .. 115 1.3.1. Miraculoasa adecvare dintre om si lume ‘sugereaza existenta unui Creator ... sl 1S Lumea are un inceput. Contingenta spatiului si timpului vend 8 1.3.3, Distinctii necesare: inceputul si originea Creatie 1.3.4, Doctrina ex nihilo, vidul cuantic si explordrile recente ale cosmologici wvwumsermnd2d 1.3.5, Diversitatea gi unitatea lumii. O posibilé is perspectiva stiintificd a 1.3.6. Universul gi viata. - 1.3.7. Diversitatea gi unitatea lumii ~ ; is o perspectiva teologicd --- in lumina inva 1.4 , Datele cosmologiei in lumina inva despre rationalitatea creatie! aturii 2. Mutatii majore in fizica secolului al XX-lea, Descoperiri relevante, implicatii epistemologice $i posibile evaluari din perspectiva teologica 2.1, Mutatii majore in fizica sevolului al XX-lea 2.1.1. Structura cuantifi ificata a lumii sensibi 2.1.2, Materia lumii este con din pachete de energie Complementaritatea 2.1.4. Principiul de incertitudine 2.1.5. Comportarea stranie a constituentilor materiei. Efectul tunel 22. Posibile evaluari din perspectiva teologica 2.21, Incertitudinile stintifice ~ trepte catre dezmarginirea ratiunii omenesti -2. Taina materiei se intrevede in rezultatele mecanicii cuantice , 22.3. Constitutia energeticd a materiei $ilucrarea energiilor necreate . 2.3. Lumina in abordarea 23.1. Luminile un; 2.3.2. Hristos - 22. intelor. Dous perspective din aria fenomenologia si hermeneutics. : axiomatice. Impl tcoremelor de incompletitudine a 3.2.1. Matematica 5 3.2.2, Implicatiile teoremelor de incompletitadine ale lui Godel on, 3.3. O perspectiva a teologi 3.3.1. Intrebari legitime si o miscare structurala 3.3.2, In teologia ortodoxa, despatimirea premerge cunoasterii.. 3.3.3. Viata este mai cuprinzatoare decit ratiunea 3.3.4. Cunoasterea se implineste prin viata in comuniune cu Dumnezeu gi cu semenii IIL. APOLOGETICA ORTODOXA IN RAPORT CU DATELE RECENTE DIN ARIA STIINTELOR VIET esnnenscone 1. Miracolele vietii.. oferite de contextul cosmologic 1.1.3. Aspecte remarcabile privind unitatea Jumii vii .. 1.2. O perspectiva teologica asupra vietii ... 1.2.1, Duhul Sfant, Apele primordiale si vietuitoarele Creatiei 1.2.2, Apele terestre ~ chipul vazut a ap ogresivitatea Creatiei ... : 123 ope a teolgieortodon® own 1.2.5, Diversitatea si unitatea lumi O PERSPECTIVA A APOLOGETICI ORTODOXE wn 1, Sistemul ideologic al consumismului su DA? 252 1256 filosofice si teologice Privind viata persoanei 2, Consumismul - ideologie dizolvanti a reperelor x 16___— — farturisirea 26. Mi masuniste terapeutice efectele : parele emotionale 323. Depisirea lumii sensbile prin transfigurarea ‘Viehi omenesti, in era bunast sia drepturilor individuale 43. Vi V. PROVOCARI ALE SISTEMULUI TEHNO! LOGIC ACTUAL. O PERSPECTIVA A APOLOGETICH ORTODOXE 1. Stiinta gi tehnica in postmodernitate 1.1. Cateva mutat 1.1.4, Prefacerea raporturilor omului cu materia lumi 1.2, Mutaii majore in infelegerea munci in raportarea la semeni § 1.2.1, Metamorfozele munci de raportare a omului i am si distanja moralé logic actual = fa marca iden atea CO” ntemporand Jhnologic actual 24. Imy sistemului tei € 25. Torn Babel ~ paradigms biblcalogi de tip tehnologic 26, Marturisirea Apologeticii Ortodoxe { in contextul sistemului tehnologic actual 3. Implicaiile mediului televizual gi virtual 343. Impactul televiziunii asupra naturii umane 3.4. Hiperrealul siimaginarul mediului virtual 355. Vitelul de aur ~ paradigma biblicd pentru logica de tip idolatru specificé televia 3.6. Martu ica Ortodoxa in lumea dominata de mediul televizual si virtual 5 ; ~Terapiicu ceule stem Chimioterapie pentru c 5.1.3. Mecanismele vieti celulare mult mai rafinata . 5.14, Reducerea sau lo 5.1.7. Transumanism afd post-umana, Pseudo-mantuire prin tehnologi fa, Etica gi céteva accente apologetice CONCLUZIL I REPERE PENTRU O APOLOGETICA ORTODOXA CONTEMPORANA entru o infelegere corecta a naturii Apologeticii Ortodoxe modernitate, int teologica. existential, cercetare, teologie harismatica, LAL, Teologie versus stiinfa. Distinctii si convergente Ne pare cu neputinga a putea rezuma viata crestinului la un parcurs individual de tip moral ca urmare a unei acumuléri de cunostinte de ordin religios. Viafa crestind inseamna infinit mai mult prin aceea cd priveste de- venirea omului la nivel existe ru impartsirea din prezenta lui Dum- nezeu prin Apare necesitatea discernamantului duhovnicesc nu doar in evaluarea situatillor de viata, ci si a ceea ce tine de universul ideatic si cultural in care trdim, Miza efortului este dea nu rataintalnirea cu Hristos prin investirea noastra gresita in lucruri perisabile (,picat’ din gre- cescul éapria, inseamn’, intre altele, si ratarea fintei, jar in acest context un nobil castig priveste valorificarea teologicd a bogitile culturilor lumii de azi pe drumul propriei noastre deveniri, Devenirea teologic’ nefind tnsi produsul exclusiv al intelectului uman, ea implica un efort al fini intregi provocat, printre altele, de o ardenta cautare de injelegere side sens, aceasta {ntrucit inaintea unui credincios ,se deschid limitele posibilitatii omenest. Inaintea lui se ridica, de o urgenta exceptionali, toate problemele existentei umane: problema vietii si a morfi, problemele libertait si ale create, sensul vietii si al sufe problemele relatiei dintre revelate gi credings, dintre credingé si cunoastere,dintre lege gi har dintre venice imp, [+] Dumnezeu gi relatile Sale cu lumea si cu om Aceste probleme cer teologic investirea noastr vietii Liuntrice, altfel spus in cdmara inimii cu voc A in laboratorul” atie de bisercd in tan Aton serie de ceil arian ess Sibiu, 2008, p. 238. ui Si 7 Vioga $i invagatura startul Sofronie, trad. Pr. Prof. Dr. Ioan Ie, El care suntem chem cuntrul vostru” = ceasch ajngind a Ri Una este cercetare, dare puncte mines condusa logic oblig unversul si se dezvaly. ‘electual proiectat asupra lui, alta este ide catre ceea ce Insusi Dumne. ine printr-o transfigurare a capacitatilor na. legete, experienta marilor asceti ardtand cA ,toate aceste probleme, toate marile teze dogmatice se infatisau inaintea loi de cele in care se exerciti activita- ‘fica. Mintea omeneasca e condusa de Duhul Jui Hristos spre cunoasterea lui Dumnezeu, spre 0 cunoastere existentiala, astfel incit tul cunoastere nu desemneazi i abstract, o intelegere rationalé, ci intrarea in sfera existentei divine”?, : Incl timp, rebuie si uim in consderare slocurile unde reflecia Panstcl, cea dereltaté de exempla de Sf, Maxim Marturisitorul, sub- lnazi ci ratunie lucurilor,intreaga rationalitate a lumii, ordinea ‘i frumusetie ei, pot fi mancare pentru mintea omului, pris ‘pre intlegerea tot mai cuprinzitoare a lumii create. in aceasta privinta, Pa Fintele Staniloae afirma ca fiecare trebuie si Cunoasca lumea dupa puterea ale (p Cunoastere ind) "€ conform compe- ‘unoasterea ,orizon- seamna transcendent) lor natu adica 9 ‘tiintei moden liferenta fata de Neeste ct tot ce in ia sea ™ Athonitul..p 238, a léuntric, toare in Dumnezeu, care duce | olectura a re omenesti, Teologul proiecteaza catre | de stiing: ume o altfel de privire decat omul "a doxologic, cel din urma d cand spunem ca in fata ascetul le pos testine, adica despre o experienta umana universal, experienta diverselor profesiui al diverselor condi toate orizontui tatea experientei ‘nu avem in vedere domeniul cunostintel. $i situatiifamiliare, sociale sau al diferitelor virste, si asa mai departe. [...] Vorbim despre posibilitatea omului de a face experienta adancului cAderi, a cdintei gia invieri in Hristo. Experienta Profesiunilor, a cunoasteriistinjifice, a condixilor sociale tine de planal | existenjei temporale, empirice; experienta mintuirii sia invierlin Hris- tos ¢ experienta vesniciei. In prima experienta suntem in prezenta unei fragmentari extreme sia unei diverstii indefinite; in cea de-a doua se manifest aseménarea omului cu Dumnezeu si unitatea fngiala a nea- mului omenesc”®, : A vorbi despre teologie ca despre 0 modalitate de cunoastere ie Let sPectiva pur epistemologica este cu neputintd. Crestinul este cose ck Dumnezeu lo deveire inti de tatin lanl ig eae me zul in domeniul stiintei, Rugiciunea unifica intreaga fing ci finitd a fenomenelor, din fag- mintea se retrage din moliplitata ena Via inva anura start 2% exte realizata prin logic rtodoxe sunt respin, pretind ca ofera soluys ‘unitatea cunoasterii prin demers intelectual. Este de ructurali a unui astfel de demers, aceasta pen. tro in aest mod de cunoastere mintea recurge la 0 sinteza care vag mereu ginevitabi artificial. Unitatea la care ajunge mintea pe aceasti cake ns este ceva real, nici obiectiv, nu este decat o entitate intelectuali provenité dintr-un rationament abstract” A doua cale este cea specifica vietii duhovnicesti, prin care ,cu- nossterea existent consta in a indrepta mintea omeneasca spre inter ‘ue inses i apoi spre Dumnezeu, Aici are loc inversul a ceea ce se pe- tunci se vede pe sine insagi gi intreg ie o astfel de marturie. re cele doua abordiri cel putin relativ la fi in modernitate, si mai ales in contextul 2a competentele speci aide ears petentele specifice fiecirei cdi ee * es cenkerBente intre cercetarea de tip § Lt epee ae BOS Poate parea lipsit de pragmal ‘unoasere,facilitind ines ene On DUAN i *ciitind inetegerea pont a poo lelor de conlucrare. ee mig "Vit magn Star a ey ‘rn on 1 ta de tip religios su sunt re- c reflectare interioaré a real in de tip gandire logica, Stew cory ms Bia, nefiind doar un > Propune un altfel de interioare pusé in lucrare cu pu- iy antrenat $i perfectionat prin asa, att terea rugiciunii. Acest viata in cadrul Biseri logia produc rez: metoda utiliza videnta cu priorta- lor din natura, intrucit se foloseste demers strict deo rationait impregnata de iubire,o rationalitate care face mai curind apella simbol decat la categorii analitice de gandire. Este vorba de o ration: arata inteligibila prin lucrarea harului care te poarté aunt tatea unei Prezente coplesitoare, ditatoare de sens si de visti. Continuand investigat lare comunitara: in stiint, prin raportarea la intifice, in teologie, prin ceea ce numim eclesiala. Crestinul traieste experienta in mod acelasi timp, relational ca parte integranta din Trupal lui Hristos, care este Biserica, sila care raporteazi toattrairea sa in timp experimenteaza incadrat in paradigma acceptaté de ‘cieia fi incredinteaza rezl- raportarea la const personal constituie un ,laborator” (alii prefera sintagma w in care experiem prezenja lui Dumnezeu. eee Aga cum omul de ting ptrunde cu instrument sin cul infinitului mic sau mare, adicd in adéncuri hipiscop La 187710” ul — 0 Sd pit Gal Tze Ai: See Aton ih rarer Csi SP ran 28, — profunde, duhovnice sonal a fieciruia tezati descoperi comori ascun r-adevir, daci oamenii de stiinta incear. ca si descopere ceva esential nou, supunand rezultatele discernaman- 4, trditorii crestini fac descope. contradictie cu duhul jubirii lui Hristos, va aduga Sfintei sale Tra doar experienta de viata care duce la indumnezeire. natura lor diferita. In timp ce aparatura tehnicé faciliteaza ,prelungirea’ omului in exterior, puterea de patrundere a ratiunii oferind coerenta si sistematizare demersului de observare a naturii, trdirea crestina pre- supune cresterea omului léuntric prin care simturile duhovnicesti re- generate, restaurate, determina o transfigurare a participarii persoanei umane in lume, Fondul experimentului stiintific rimane producerea unor informatii precise privind natura, interogarea sa fiind declarati eficienta daca aceasta a raspuns intr-o corect incadrare in paradigma de investigare, in timp ce ,obiectul” experientei teologice este o realitate personala transcendenta care scapa fundamental oricirei manipulari de cAtre om si care nu poate fi cunoscuta autentic decat in masura in care omul se deschide harului dumnezeiesc. Astfel, Dumnezeu, prin rug’- ciune, este chemat sa inlesneasca si si cilduzeasc& participarea omului la realitatea dumnezeiasca si, prin aceasta, deopotriva la realitatea pro- funda a acestei lumi. Ortodoxi inta’, nu se doreste decat expresia unei autentice raportari la Dumnezeu, prin har, si prin aceasta expresia unei adecvate raportari la lume gi la semeni, cu alte cuvinte ris- ae on a Lea a omului de a-L cunoaste pe c Le levarat si de a trai viata deplina in lume, impreuna cu semenii, ’Pactul stiintelor la nivel metodolo- care se face cercetare in sfera pre- ne Pregnant. Modernitatea va modif- ‘area prin intermediul colo de granitele stiintelor \clor filosofice gi Putem regasi intr-o forma embri- onara de-a lungul veacurilor si in lucrarile unor P dezvolta incepind cu moderni universitar familiarizat cu exigentele metodologice de ordin stintifec {acum insa, ca niciodata in istorie in ceea ce priveste anvergura gi diferenta de perspectiva fata de universul Traditi Avand experienta modemitatii, nei cum (mai) poate fi conceput cercetitorul teolog? Cum intelegem cercetarea teologicé in calitatea sa dorita de invest la pentru viafa eclesiala? Considerim afirmarea prealabilé a distinctiei dintre teologie gi tintin calitate de cai cu competente diferite in planul cunoasterii este imperios necesara prin aceea ca permite 0 asumare a cercetirii teologice in dubla dimen- siune de investitie sacramental-liturgica (Dumnezeu Se descoperi omu- lui in ,laboratorul” siu liuntric prin viata de rugiciune gi prin curifirea filologic, arheologic, etc. privind continutul izvoarelor Bisri Fl legitime privind raporturile dintre viata fic’, respectiv despre posibila sinergie din- prin harul lui Dumnezeu si utlizarea iba lui Dumnezeu. warilor noastre, Apologetica, ast apofatismal apologiel resting Astazi apar intreba rismatica gi reflec tre roada competentelor naturale in s In ceea ce priveste obiectul preocup’ fel de intrebiri au darul de a sub! in strans& relatie cu posibil manifesta in oameni, inspirandi prin integrarea dif Dumnezeu prin ex? fica 1.2.1. Modernitate gi cercetare sti manifest, intre altele, in cimpul stiinfelor ng. eee todologic. Aceasta implica utiliza ‘uri, printro revolutie la nivel metodologi _ ae rea formalismului logict matematice si verificarea experimental, ca premise de rigoare in ceea ce priveste investigarea universului incon. juritor Prvirea omului se concentreazi acum pe descoperirea natu- ri prin observarea fenomenelor in aspectele lor cuantificabile. Relatia ‘omului cu natura se plaseazi acum sub semnul exterioritatii. Au loc i i. Omul este astiel tentat si abandoneze abordarea contemplativa a lumii ca taina, tarea ei ca spatiu al vietii personale si comunitare, destinat u cooperare gi solidaritate cu seme tile de cercetare se extind vii iin structurile materi 4a capat, cu precizia ceruta d 0- si macro-cosmos, in organism luand proportiile unei anchete duse pani le rigoarea stiintificd. Vorbim mai nou de experiment, care nu est : doar o cercetare ad-hoc a unor fenomene natu Hr S O actune de investigare cu strategie pel .Validarea une 31 atic dat de © anamité ate le vor fi inte me tae prea —o Peni a po. © actiune de sim ay Paramettii considera semnificatin peace i eri. ‘ala maxim rezultatal cercetiri Revolutia modernitat stlintifice, manifestata prin deciziile Sinoadelor, al cercetirii stiinific se precizeaz pe drumul Precum i studii comparative cu ale relig devin obieet =. Asistim la o proliferare a disciplinelorteologice care specializarii propriu disciplinelorstintifice. Me- ite de stiintele istorice gi flologice sunt importate in cercetarea teologicd. Acestea nu au fost, desigur, complet necunoscute in Evul Media occidental sau in lumea eruditilor bizantini, dar utilizarea lor in contextul dezvolti Pretentii stiintifice a izvoarelor Bisericii. Organizarea pe baze disciplinare a Predarii si cercetarii teologice va fi asumata treptat sin Oriental ortodox. 1.3, Despre locul si rolul cercetariistingifice exe m: © tema importanta de reflecti Sel competente intre teologie si sti i termeni re (cu previzarea 62 fon ide intelect, cum ce €SE cumscris Sintagma existent unui den Preocupatrilor de reologice. Trebuie afirmat limpede c& nu po. teologie in general i teologia stiingificg Seams ee rezultate din sera religiosului, SE. Siluan Atho. nitul opera 0 distinctie de competente intre teologia ca rezultat al rugé. iunii ¢i teologia ca speculatie a igenfei omenesti asupra diferit lor aspecte ale vietii eclesiale, pentru c& aceasta din urma pot fi rezulta- tul difertelor discipline stiintifice care imprumuti competente de ordin atheologic, istoric, flologic, etc. in vederea limuririi unor puncte de interes ‘Proprii vieiibisericest. Le numim teologie doar prin conventie, intrucat in realitate est vorba de discipline stiinjfice, Sfantal avea mult respect pentru ele, numindu-le el insusi stinge teologice, dar nu le recunostea competent {in planul vieti vegnice intru Duhul Sfant, ci doar un rol pozitiv in planul Niet storice a Bisericii, Aceste stiinfe nu ni-L pot face cunoscut pe Dom a a Sfant este Cel care ni-L descopera. In teologia ca $i con- ena ets asa cum subliniazd stareful Siluan, sfinjii nu mai In ea pi inteligenti ci dupa cele inspirate de Duhul Sfint. 7 ‘rminologic al Sfantului APE riscd Sd altereze te afirmand cu putere primatul es. “Stiinta teologica si teologie idis cauté réspuns la intrebarea tndita, pe care o numeste deopotriva sti Considera ca in timp ce prima se apleaca asupra experientei necreatului care se dezvaluie prin intermediul creatului, a doua se ‘ocupa exclusiv cu _—__creatul, in virtutea aplicarii metodei ice care nu ii permite s4 accepte “mifcreatul ca obiect de cunoastere. Cea din urma privilegiaza fenomenolo- Bia si ignora ontologia si abordarea personals, de unde ideea ca poate fin Sfapt un fel de {4 auxiliaré teologiei, avand in vedere abordarea Sa, care #tte mai mult o proiectie umana decit teologie ca revelatie a Jui Dumnezeu ia an ZXfeorgios Mantzaridis, dupa cum putem constata, este distincta de cea a FFantului Siluan, mesajul este in esenta acelasi. Adevirata teologie necesité —kperienta practicd, empirica, lucrarea de despatimire a oma in preventa hharului lui Dumnezeu. Ea poate folosi recultatele unor discipline since sul propriu al termenului. Nu poate fi inga ‘ ea Biserici i diferitele cunostinerezul- jia ca rezultat al vietii de rugaciun ‘ telectuale pe teme teologice. Dumnezciescul prinzatoare a acest rintelui Dumitru Stanilo care evident Plog ee i forma cider cose teologiei. Aceasta, inclusiv in voile concrete ale erediniose -4 cu viata Biserici si cum legitri cu vats Bir i —_ Revi ey ue elesal,trebue ie Cuprinzatoare, Pirintele sy, audoas nesmenean: Teologiatrebuie st fe, a i Biserica, apostolic, coy 5 temporani cx fecare epoca si profetic-eshatologica [...]. Prin credingi e §, ei reveasie realizate in tecut, prin nadejde e deschis& viitorului de part cipare eplinil bundtaile lui Hristos si conduce inaintarea spre El, iar prin dragste ssstie pariciparea de pe acum la aceste bunt, printr-o coma, J niune sprit cu Hrstos cu semenii Prin acestetrei insusiri, teologia ese - traditional sin acelag timp, contemporand si profetic-eshatologics”, “a Teologia nu se epuizeaza in capacitatea de a explica si de a argumen- # ——_tacitine mai ales de marturisirea de via care presupune 0 comunicare / ¢ conduce catre comuniune. Taina persoanei $i a viefii de comuniune Sunt realitifundamentale pentru studiul teologiei. Parintele Stiniloae arati co teologie care intra fa gi intelepciunea lu- miilsipierde nobletea. Teologia trebuie si fie deschisa fata de provocarile Fee otemporane dar trebuie si rimana fid: iii sale speci- le implinirea in Persoana lui lisus Hristos side actua- acest fel se poate vorbi de un dialog redl in teologie, Avansarea in cunoasteea lui Dumnezeu prin rugi 4 in mod necesar prezenta apofatismului. Ps, loae arata 4, aciune im- 1.3.2. Cercetarea teologica intre harisma gi stinta inelor stiintifice in cdmpul cercetari teologice nu impiedic& nicidecum manifestarea teologiei ca functie harismatica in cadrul unei comunitati istorice. Nikos Matsoukas considera cd aceasti teologie precede istoric si metodologic teologia stiintificd, ce o urmea- 28 pe cea dintai ca un comentariu sau ca o ciutare de izvoare generate de ea, Discursul despre Dumnezeu prinde ridicini gi se dezvolt prin de credinta. Din se naste Sfanta aceasti experienta a credinfei si din viata comunit i itinua a acestei viefii, Traditie, Teologia este expresia giinterpretarea con ! i = teologia este expres vede iscursul despre Dumnezeu nu este cdezvoltiri axiomatice, realizeazi mati vrbihoP 7. SrAniton M.A, Costa pe Beaunsans Mi bareaza toat cereetare Este evident ot © ral ce apurhne trevut a teologicd in sinul aceleiasi m ci este vorba despre raporturile dintre teologie si se mantioce in chiar interiorul vietii Bisericii. Astfel, nu exist é sare, nici abordare nedifereny - tea fae o contuneintre cele doud. Orientarea patristicd evita toate aceste Saportii consruind un mod adecvat de receptare care se contureaza tot ze in pespectha unui alt raport: dist SPs, teaioga Taporteazi la creat (asumat ca fiind in ra post direct nl pent setonom dee it de Dumnezey Sez teh), ur teas harem BASSI Prin ceatal care se den Bowls {Nice Marne bea fed Reames np yy TSAO MURS Seng OSS tad Mansel Rapa Bd Bua - rs PPS fe stiinge teologice din varful 1 se pot sub armonioasi intre dre anasie Pe langa teologia harismatica, in strinss tificim teologia ¢1 Parfi ale aceleiagi u nu pot cd ar fi fost de neconce- put daca, nar fi existatteologia harismat im c& raporturile dintre teologie gt tici, Numele de teologie scolastica provine de la scolile monastce. [Aceas- ta era teologia de scoala] Prin .scolastc” int ‘umim astizi academic” sau i mint, 13 aici un simplu exert pentru ee inferea in ina tec cl hoe Mataocnas seo P cunasterea de Dumnezeu, pe cand org, mina de pe Tabor, care este considera ica harisma a corpului eclesial si exer la bizantnilor este ins8 raspunsul la metoda unig, izant ordinea era urmatoarea: si abia tn cele din urma reflect nu accept cd dialetica ar putea studia necreatu este in mod clar o premisé care provine de la realitatea creat In conscina,valoarea sa, ca gi cea a teologiei catafatice, ‘eatha gi secundard i totus niciodata Parinit ortodocgi nu au res Pr 2 find intl Au acceptat-o in cadrul unitii functionale cat ‘st inte metoda dialectic si demons cee ir fonda pe contemplarea prez strumentele proprii demersului premisa a oricirui progres si cunoay dumnezeiesti,iluminarea si vederea sunt namica ce transforma toate aspectele re. vorba de energii ale Duhului Sfint care sfinte de energiile epute ca o miscare di in niciun caz sa const tuie baza si punctul de aga cum doresc scolasticii. Aceasta transforma, Duh este fundamentals, Este nevoie de experienta de a rugaciunii, a faptelor. Teo. »exemplelor” vine mai pe urma”. Aceasté fun. plecare al teolog re prin Sfa atea sa de teologie a apologiilor, poate beneficia de rigoarea , att ca expunere, cat si ca ‘a Bisericii gi provocirile lu- 1 duhovnicesc propriu celui icd de dialog intre I Nikos Mataousas rade BB kos MarsovKAs. cern P14 ® Nikos MaTsouKAs, Jntroducere... P. 141. e deo ri geticd, pe ca an Te Ne peo Subiecte de rezolvat ve ditnge demersul singe! de celal teologiei in plan 1. Princes 8 cunoasteni? a demersului sti in modernitate? 2. Care su ; onceputa cercetaea teologica la confluenta dintre sting siharisma? Argumentati. Bibliogratie 1S Bucuresti, 2. Antonopoulos, Nectarie Arhim., Sfantul Arh 1961 - Crerurgul fara de arginti, trad. Cristian Spatarelu, Ed. Biserica Ortodioxa / Egumenita, Galati, 1998; 3. Matsoukas, Nikos, Introducere in gnoseologia teologica, trad. Ma- rice! Popa, Ed. Bizantind, Bucures 4 Sofronie, Arhimandritul, Viata si invafatura starefului Siluan Athonitul scrise de ucenicul sau, arhimandritul Sofronie, trad. Pr. Prof. Scriptura, Ed. Institutului Biblic gi de Misiune Ortodoxa, Dr loan ka, Ed. Deisis, Sibiu, 2008; 5. Stiniloae, Ed. Institurului Dumitru Pr, Teologia Dogmatica Ortodoxd, vol. c si de Misiune al isericii Ortodoxe Romane, 6 Stiniloae, § Dumitru Pr, ¢; > Costa d » Mica bith. Diy le Beauregard, Marc Antoi Ed Deis, Sia, ayn” D'alegur la Cernica, trad. Cornelia Ted jt 4 2. Apologetica asumat td ca proy teologica tunere de discipling mat Punere de discipling Cuvinte cheie: argument, exigent, ration nt teoogica Avand ca punct de plecare dis logie i stiinta in calitatea lor de dem competente diferite, dechise cooper in plan academic in tona ie teres a cercetiriiteologice, vom incercain cele ce urmeazi, pomind des @ scurta analiza a ceea ce poate si nu poate fi Apologetca Ortodoxd sa descoperim care sunt exigentele de ordin teologic signifi ale discipli- nei cu acelasi nume in spatiul invitamantului teologic universitar acted ictia enuntata anterior dintre teo- ersuri de cunoastere cu obiecte gi 2.1, Apologetica, in cautarea propriei identitati Tdentificam cu usurinta apologia Bisericii primare, sine referim cu Precadere la perioada numita a Apologetilor de limba greaca gi latina, a respingere a unor atacuri venite din partea autoritilor politic sau a reprezentantilor diferitelor curente de gindirefilosofic-relgioasa.Por- nind insa de la experienta Sf. Ap. Pavel in Areopagul ateniangitraversind intreaga istorie a crestinismului pana in zilele noastre in cdutarea mani- festarii filonului apologetic eclesial, nu vom putea limita intelegerea apo- logiei crestine la un demers negatv in sine, de respingere a unor agresiuni indreptate impotriva crestinismului, ci vom vedea mai. curio eee acl demers poctv de afirmare a temeiarilor credit! in Arp of tri unui veac anuome.Afiemam deci cb. apelagiaortadxd coi mod fundamental afrmati ar nu onegte inst nearen eal cu care s-a confruntat trdirea cretina din parte celor innTMT tind de-a Iungul veac acestei lumi gi au prig¢ crest srmarea marturisitoarea Dumneze- ie in fapt o afirmatie). ae celor care mu I cunose inc ului celui Viu lucrate we getic in se serveste apolog. “Adevaratului Dumnezeu. A\ ia ca un act de teologice, se poate servi de orice elemens, in sens larg, cultural, cu sco, jorul unui sistem de val tenfie. Apolo. getul este chemat si se facd ,tuturor toate” (1 Corinteni 9, 22) pentru ca feciruia in pate, ost sau indiferentcredingei,si-iofere temeiuri pentry Propria-i devenire in Hristos (rastigni lume pentru tot omul, fir exceptie). Sentem de acord ca flosofia a ajutat citre formularea unor rispun- Suri valable in contestul paradigmelor de gindire gi infelegere ale pri- melor veacuri crestine, dar aceasta, prin mecanismele proprii de cugeta- Te propuse, nu s-a dorit a fio gramatica” a revelatiei divine, un criteriu Viabil de imterpretare. Tar daca aceasta tendit negativa se va simti cu Precadere in teologia apuseana aristotelizati ee ‘4 prin teologia unor nume de sath aa Toma Aquino gi Anselm de Canterbury, un impact al siu ren gest lal ationalizaiiexcesive ac " 2 redintei prin intermediul unei mat eee acesteia din urma cu exercitiu ratiunii, ceea ce va Credina, ca forma aa aa al de abordare a rea ‘tilor credintei. Uni fii, a capitat scphtemplare a realititi, diteritelor doctrine ec ee SV de validarg + RViziunea Ortodoxi U8 Apologeticiin legit oem Specific Biserici, SM are impiedicg manife Starea suflului de viat’ inclinim spre convingerea cao bazeze atat pe argument, fie el stiiny viat’, pe manifestarea unei mart cutorului catre intalnirea cu ra mA depasese posibil spre exemplu, 0 apologie ve, care credeau, pana la intalni $i neperisabile ale) st Departe de a fi o realitate de miarturisire proprie doar crestinis- Primelor veacuri, apologia exprima 0 dimensiune fundamenta- 1%, neintrerupta a Bisericii. tat Apologetii dintra inceput, cit si cei de ‘mai tarziu si pana in zilele noastre, au Prilor epocii lor din interiorul reflec crui context 1 ce transforma rea cu ele, exclusiv dovezilor eologice, adaptindu-se fie- tural si social prin deslusirea duhovniceasca a ceea ce Putea insemna triirea lui Dumnezeu intr-un context socal, cultural g istoric bine determinat, Intr-o continuitate de Perspectiva, Apologetica Nu poate fi tratatit astizi ca simpla disciplina teologica academica menita s@ invefe cum sd justificdm rational credinga. Apologetica nu este justi. Care, ci mdrturie. Orice demers de marturisire a trairii ccregtine intr-un mod accesibil celui care nu a cunoscut inci aceasta paren ent Matoare fine de Apologetic’. Accesibilitatea fine su atl de ae zare de notiuni si concepte, cat, fundamental, ener deri launtrice prin har, Rolul fundamental a Apolo eran de adaptare a continutului triirii crestine argi in fabricarea unor ido culturala a cuiva - intreprindere care poate sfars! *Jon ViADUCA,. fe aajuta la operarea un estusii, din inter entru no Apr sald de aprofundare a manifestarié de ory tpansen pp rt Buri, opofundare prin care se poate naste Bee peteecne apolgetalsilornoastre, Apologetica, in calitatea Spa teologici universitard, este acea forma de aprofundare 3 =a apologetic ecesial care si rispunda (si) exigentelor de studing de cercetare de ordin academic. Exista riscul ca a doua sa fie mai Putin rinzatoare decat cea dintai in masura in care, beneficiind de constr, ree ‘Propriistintelor, ar accepta si dea seama de manifes. ‘area necreaului doar pe citi ingiduie paradigma mijloacelor academice Proprii studiului ¢i cercetarii stintifice. Credem insa c& idealul ar fica cle din urmi si nu producé o limitare, ci o completare a dimensiunii duhovnicesti in cadrul unei investigari utile vietii Bisericii, 22. Caractrizriale Apologetic in contemporaneitate > oanaliza critica Diteritepreocupari contemporane in a identifica ce poate fi si ce nu Poate fi Apologetica Ortodoxa oferiin cd _ Cele ceurmeacacitevarepere Prezentate printr-o evaluare criticd. 221 Odefnice a Apologeticit teologice care se ocu 4, dupa cum am re, © Apologetic sine, adaptindu-se la real nu inseamna o fal ne un rispuns adre oferire reald a lui Dum: interior de celalal Aceast: fcare a reperelor personal de creda Presupy- in coordonatele cautiricelulak, presum si acea fabricat de intelect. A apara de. asemenea maniera incit etabiltaifecareipersoane in part. Nu credem suficiente probele rationale sau argument loge pen {Tu apirarea trairii crestine, desi este evident cd acesten pot da con- intr-o marturie ireductibilé la exercitul rational specific actu plinelorfilosofice sau sine Spreexempl, a descrie din punct de vedere matematic, chimic sau biologi iubies ca ‘manifestare umana nu inseamni a Limuri natura ei. Psihologi, cu toate Aerivatele ei lucritoare in dire adaugi mai mult, da, din persp rental lin ete suficient, A ingeleg 3.0 aprofunds cu rul lui Dumnezeu, care aprinde launtrc iubirea de Dune eon Pe masura exersirii intru despatimire. Pot ea Aceasta inseamna o participare la interioritateae, prin ex adigmi de inv Eonar tae 3 ida, sau poate Fi ensuluneispirria eis hl O obstinate et nnezew 4 ae in Univers: Inteligenta infinita, Cauza, Tato. ra s nald a tuturor indust de minunata funcfionare a Universului, Rating ‘Suprema, ne pare mai curind un esec, din punct de vedere teolog Este vorba de un apofatism de grad ctualist, care rimane incg Aeparte de ceea ce ar putea consttui adevarata misiune a Apologetici, fi anume o sinerge lueratoare inte catafatic si apofatic care sa slujeascd fnathr oreuli cu Taina Dummezeului celui Viu manifest prin oamen, Univers $i Scriptura. Apelegeca, asa cum dorim si 0 conturim prin manualul de fa, cere deschierea cite Dumnezeu prin viata liturgicd, drept sera personala, smerité a sufetului, Dialogul + in acest sens Apolo- ruc at cea idoli, Dumnezeu Cel real neincdpand in concepte, Apolo- man, marturisitor prin inl, care sa spargé labirintul complicat al unor injelegere plenard, Nu argument Re fa 0m deschis x ul huts W bomibicd euy Meena act Gitre un ful fy adevarutilor funda. lunul necesar, dar ny uri. Oamenii apirg 2m spune prin de- onal este tor adeva $i Continua lor adincin turii adanci a ac trea aceste adeviruri prin t venirea intru el. Asadar, a defini Apologetica drept ficarea si apararea sistem: 4 care se ocupa cy, fundament Ei nu aparau construind un zid din cérimizi con- de Dumnezeu, scriau apologii in care insiruirea era O expresie a prezentei sinergice a Duh Sulletele lot. Inspiratia divina, la picioarel cireia agezay jetenie competenti, Ricea ca aceasta si se exprime spre edificarea insd o edificare nu atit formal juridic, filosoficd sau ¢ este dobsndirea prezenjei Duhu a trebuie si exprime aceasts * ind, Bucucy. 198 P ‘een i te Ms 48 — nea otul rupté de dimensiunea per. ia vein har, negliind unicitatea de trdire a persoanei, Tata dec soaneisiav : dictate in cimpal teologie, care intr tot mai mult sub incidenta leglor Jogicii umane. © Teologia transformati in stiint’, demers exclu: v intelectual, ne- i sau a dus la aparitia lectualista. Anselm de Can- Jn chiar campul teol Me paradigmatic: a impune ca nec TELE Este © Ap, TMoacei umane, schemele scolastice. In ori- acceptarea 4 ce contesta libertatea $i fixe de gindire propuse marturisita de Doma: Religia este nu atat demersul de aint SU aceasta ocupinduse even etaizica, ct af Pr experinte rupaciuny, "Marea relate cu fy in sens cresti®» umai cd exist cr Aint clo evlavogo crednt tn tie. Caci credintaesteg Wt pot fi demons una ce este temelia ucrurlor mai pres de mate erga a nile lucrurior serves pentra a ne pure ¢u rajiunile duhovnicest fundamentate pe Revels nezeu nu poate opune un adevar altui adevir Ty ca Dumnezeu Se reveleaz omului tocmai intrucis Si Producd prin mijloacele sale naturale oastiel de cunoagere a seve. dea in acest context perspectiva palamité despre dstinca dee adevirul stiinfelor si adevarul teologiei. In ce sens poate fi retinuta perspectiva de folosce a rfunt in Sustinerea adevarurilor de credinja in interioral Ortodaxie? Credem cd este vorba de exerctiul duhovnicesc de idemifcare a acelor rani care {OiNers din cimpul diferitelor singe gflosoi cite afrmapilecredinet Insd identficarea unor convergente nu este acelai luca cu tnporl de credibilitate din cémpul siijelor. Una este si conterpl prin create Fatiuni duhovnicesti, marturisitoare in directia Celui care lea sédit in ersul, alta este ‘constrangerea de a accepta ideea cd Dumne- zeu exista, in baza judecatilor specifice lumii in care tréim. mo Fara experienta harului, teologia nu poate pisi ee Colo de inteligenta si de categorii analitice. Pentru an reas tul 3 de mai sus, deslusirea adeviratlu chip al Apologetic ; i it, necesari, Apologetic pos sale fine de o exigenta interioai si, implicit, rele clo care ms Lait te ajuta cu rolul de ambasador al teologiei in suflet ed Hamann vl ray . 21 89; in Fai Sp. Maxiat MAxTURSIrORCL, Capee posi, 1999, p.130, 18 flinga a lucrurilor, dar poate demonstry iv si stie ceva despre natura Sa, In felal icd a ajuns la un moment-dat, la conclu dea dreprul neteologice privind competenta Apologeticii, Dupa Conci- 4bal Vatican I este afirmata posibilitatea ,cunoasterii nat 1e- 2ev" priatr-o metodi dublé: a prior, deducind ceea ce este continut in Rerun de Caza prima (perfectunea, unicitate,infnitul); a posterior, | Pomind dela creazuri, pot fi deduse perfectiunile dumnezei jt poari cate cele doua cai ale teologici catolice: nega f ath’. prin care suprimim la Dumnezeu toate imperfectiuni i infinit prin analogie, doar superioare, cide * haga te $4 teemat! Vine “bm VdtHch, he € prin Apologetica mente manif tii stiintifice gresite pe ca lucram cu fapte dovedite ‘nu cu teorii. Cind prezentim o te orle, este necesar si aratam si limitele ei", Este respinsd deopotriv nincercarea de a modifica invititura Biserci asi init si se pot. veasca cu teorii ice ale vremii", observa acelasi autor. O afi. ie a competentelor este necesara. Stiinta se ocupé cu at cit putem cunoaste pe orizontala, adici fara si excludem a priori po: ima cercetatorului credincios) in timp ce demersul teologic este unul al cooperiri dintre vertical si era dintre har si competenta omeneascé, de asumare a realttii ms nate de res grecs et syriaques) aE Fy Ps 202 pp 98536 23. Discipina Apologetic: un demers de teologie si/sau de gtingge dup cum am visu in primul volum al aceste lc Apologia, dap i de fa este prin natura sa demers de telogie (tologhsie)avind ea punct de pornire manijesent lomulus apologetic propria flomul apologetic specific spi scoperacrestinuli de azi spre cunoastere si aprofundon Vocatiapiortara a unui asf de demers mu poate fi dectt cea ap talnini cu Hristos in Tradiia vie a Biserci, cu mérturisirea sfntilo, Fila © scopul nobil al stimuli vcopet apologetce cre ‘uli contemporan, se ncesar ous o distinct intr Apologe lina universtart cu acelasi mume. Dach Apologetica p 10% astizi orice tine de isi cles de ordin apologetic Proprie vietii Biseric ‘Profundare prin care se poate naste, cu darul tui Dumnezeu, apologetzu ‘Or noastre, Apolog etica, in ‘alitatea sa de disciplina tol, id universit, ee & sproindarea fom poop deel ace forma pei / seer desu decoren a lesial cu Specifcitatea cdi riispunde Dispinaspogacs rier medial academic mentele metodolo MA in contextyl Universitar instr f vocatia sa de ce fara ca aceasta $4 constitu re la oT si-duboymic 'ituie o renuntar Fi fate de stings teologica, “ ” Manifestindy-se ‘astfel (si) in cali- in sens larg, $i disc. ate constitu’ penta i de aprofundare a manifetiri Sciplina universitara Apologetcd nu se cu mijloacee investgarii de ordin fe att de stuati in storie cea trebuie includ pre sap eeres de transmitere vie, in temeiul eperiente eplin integrate ec sial a apol Gli, impartigire care este de natura duhovniceasca. na Este necesar si evocim capacitatea apologetuli dea ti si se ineles celui cdruia ti adreseaza mesaulcredinte. Adresarea os loc in coordonatele intelectual-culturale ale ane eae librare a mesajului apologetic nu il face insi mai putin cena Apologet a ind cont de mentalitata, de niv rare tural al interlocutoril este limitatv si credem na seal cot ior de convingerile lor pentru a intinde o punte 4. tiut si ele din afard. Mai curand se poate spune ci Apologetiiau de Insusi Domneceu, a snd ca pe o manifestare P apologia crestin 2.32. Enigente de ordin stingific (0 prima categorie de exigente stiintifice priveste activitatea speci, i universitard presupune exigeny stitfice i rigoare la nivel metodologic privind transmiterea (dorit sis ternaticd a cunostintelor si cercetarea, Apologetica nu poate face exce ivoarele tuale specificestiinfelor exacte. 0 a doua categorie de exigente fice trebuie vazuta in relate a ‘mul contemporan. Acesta din urma primeste, prin educatie, o viziune asi ra lumii alimentata de produsele Apologei au mers pe drumul spinos 4eni 9,22), dupa cuvantul Sf Ap, Pavel 2a poate insemna a ajuta cite propr uni intelectuale vehiculate prin in- fice. Nu credem c Ortodoxia poate turalé ca si apologie, autonoma fata de har! un tumnezeu (nu poate cons fica, iar Stitul © prezenta obiectivabia pig 2 rere ce oe ng firé roade 10 greutate aparte, dat find f ste singer ei mpea me Jul, dintre care nu putem sa nu remarcém sci baterilor in numele unei exercitari corecte a1 folosi instrumentarul rational propriu logica formala, ci presupune o rea de descoperire a r nifesta ca vectori cit mii Apologetica poate intelor, dar nu se poate lisa la te care implica o cautareajutaté haric tunilor adinci care structureaza Universal fi se ma. re Logosul, Ratiunea divind, Suse giimplinite aor Subiecte de rezolvat 1. Care ar fio situare corecta a Apologeticii Orodone fit de argument? 2. Care sunt exigentele de ordin teologic si stintiic relativ la dis ciplina Apologetica? side Bucuresti, 2013; : 2. Maxim Marturisitorul, Sf, Capete gnostce, 1, 8-9, in Bucuresti, 1999; 3. Softonie, Arhimandri trad. lerom, Rafail Noica, Ed. Reintregirea, Alba I 20 ns 4. Vliduca, Ion, Elemente de apologetica ortodoxa, ianti, rtodoxt Ed 5. Vliduca, lon, Mic dictionar de apologeticd ortodox i si contribufia acestora j este pent Pavel. Este insi un dat hermeneutic al ei biblice actuale feat pentru Pavel «chip al lui Dumnezeu» este Hristo: De fapt, Parintii au prelun, ia de mai sus a lui Pavel si inainte de H paulina Hristos - C pul lui Dumnezeu, Deja la Irineu, Clement, Nyssei .a. ~ ca sa ne limitim numai la cei asupra acestei teme ~ este clara di i Dumnezeu, iar omul, chipul lui His chip al Chipului”®, In opinia lui Nellas, fundamentale privind ai omulu ristos,legind tema eri ommul ~ dupa chi- Origen, Atanasic, Grigorie al Pentru care avem monografii ia ca Hristos reprezinta 105, c&, adic, omul este aceasta corelatie gi distinctie are trei consecinte intropologia, si anume: consttutia hristologicd a lestinul hristologic al omului si obarsia in Hristos a omului”, Con- i Nellas in urma acestei analize are un pronunfat substrat apo- logetic- marturisitor: Devine astfel limpede faptul ci esenja omului na Se afld in materia din care a fost creat, iin Arhetipul (mode) pe bara Caruia a fost plismuit si spre care tinde. [..] Acest ultim heer onl Ri c4 adevarul ontological omului nu se afl in el insusi, ee Sutonom: in insusirile lui naturale, cum sustin ee ee flet sau in partea superioari a sufletului, mintea (intelectu, 7 Panayotis Nevias, Omul ortodoxa, trad, Joan I Ia jt, Ed. De ” Panayotis NeLLas, Omu zitivist, demersul a omului I nevazut” (Coloseni ia hristologics a tic $i eclesial, se impune cu Ill-lea mileniu crestin, omul logice gi cul. ‘Pune ~ in viziunea diac. Joan I. Icg it~ deo , care, daca nu va fi re-dimensionata in | & pare c& va sfarsi sub ,zodiile unui tot mai apasator Parintele loan Ica jr subliniaza contrib 1a antropologia ortodoxd si prezint al incercirilor a demonsteazé faa cdoml nase poate ttentic decat printr-un recurs autentc ale Hristos,Dumne- zeul-Om. fn functie de Hristos, omul ¢ poate defini, ii poate identifica sensul si scopul existente, ii poate regis echiin existente,ubrerit de diferitele alienai antropologice, reduc ale ultimelor seco Pentru a exprima aceasta stare, precum $i im; ei asupra existen- {ei umane, exegetii crestini s-au folosi adeseor de concept de ine de piele”, concept care se referd exclusiv la starea omului de dupa cédere 8 care este exprimat pentru prima dain Crten Fue Panay is Nellas araté cd ceea ce observatia empitci ume 0 bale Omului, pentru invaatura biblicd§ oe seo ee . i gina a dupa cidere, nu insdgi natura lui a ei : vile, mul pata ani ich era fesutd din harul, lumi ZATO Reluate de meta defi lca ato i pp 67. dens si trupul care devine sale Panayotis Nella, itn P ; tizeazd cd in acestea nu este vorba d * omit oy t sens, toate stiintel wel insusirle ei. In acest sen, le, art tea dimer cpu hui Duomnezeu”in om, ct $0 adapya, 4 orl prin milostenia lui Dumnezeu la conitile create de cidereg pleat. All rus capaitpile de ati cu care a fot inzestrat onl scan erau intr-un anume grad spirituale, s-au inchis in materialitate, $i in Toc si ‘se inalge la treapta de , simturi spirituale” au decézut la freapta de simply functi psibo-somatice, biologice®, Panayotis Nella oferdo viziune ortodoxa nu numai asupra omului¢ fi 4 cosmosuli sia rollui omului in lume, teme deosebit de importante unor conceptii s on in Hristos $i in Biserica, este omul, ci $i cos Biserica, centrul care omul se i indeamnas plecand dela textele Site sr innoim viata pri simple facultati de a trai, , ‘omul asumd $i incorporeaza cosm 1. Ica Ioan 1. jr, ,«lndumnezeirea» omului, P. Nellas gi conflictul an- ‘ropologiilor’, Studiu introductv la Panayotis Nellis, Om ~ ania! dhurmeceit Perspective pentru 0 antropologe ortodaxd, Ea Desi, Sibu, 999; 2. Ioja, Cristinel, Homo adorans, Inte lisusHrists¢poliesmal ami Contemporane, Ed. Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2008; 3. Nellas, Panayotis, Omul - animal indumnezet Perspective pertrao ‘antropologie ortodoxa, trad. loan I. Ic jt, Ed. Desis, Sibiu, 199 Panayotis Nettas, Omul - animal indumnccett == eee II APOLOGETIC, A O} IN RAPORT CUD, AT. DIN ARIA STIINTELO) RTODOXA ELE RECENTE R UNIVERSULUT 1. Cosmologia stiintficé actuatg - in relatia dintre teologie si stingy "84 Cuvinte cheie: crea, cosmologie, Big Ban, Tationalitatea Crea tate, diversitate. fionalitatea Creatie, uni- 1.1 Universu in expansiune —descoperine a secluti al Xela In diverse forme, ideea unui univers etern a Supravietuit unui sir lung de secole $i unor contestatar ilustri O gisim, de exernp, expri- mati, intr-un fel indirect, la Newton: ,Spatiul absolut, considerat in ng tura sa fird nicio relafie cu ceva extern, raméne totdeauna asemenea g imobil” si »timpul absolut, adevarat si matematic, in sine sidupa natu- ra sa, curge in mod egal fara nicio legiturd cu ceva extern”. Viziunea susjinuté de Newton va avea $i oponenti cu nume sonore infilosofe i stiinfe. Leibniz, de exemplu, refuza sa identifice spatiul euclidian absolut cu spatiul fizic, iar episcopul anglican George Berkeley va refuza ideea spafiului absolut, pe temeiul c& ar insemna cd exista ceva infinit, si abso- lut, inafara lui Dumnezeu, In 1916, Albert Einstein formuleaza Relativitatea Generala, 0 genera lizare a Relativitafii Restranse si a legii atractiei gravitationale a lui New- ton, 0 teorie unificata care oferd o descriere mai precisa a gravitatiei, prin intermediul unor ecuatii ce traduc interactiunea propriu-zis4 in curbura Spajiu-timp. In paralel, alti doi fizicieni, tinarul Alexander Friedman gi Georges Lemaitre, gisesc in aceste ecuatii soluicareindi- © posibilitatea ca Universul in care tréim si fie in expansiune. 1030 Observatiile efectuate de Edwin Hubble in a! et ao aratat, independent de toate aceste lucriri, ci galaxile se indep * ae Newson Pin fie naturale ad Pro. Vitor Maria Isaac Newton, Principiile matematice ale filo. Ed. Academiei, Bucuresti, 1956, pp. 30-31 entru un observator t indiferent unde a ve yor schimba radical reprez tat jedepornire pentru un nou model q tinde in toate direct ceste rezul inca ind datele' in expansiune. Potrivit acestui unei explozii care 2 stelelor gi corpurilor cosmice, dar matoare, noscute. In deceniile ur re [a radiatia cosmica de fond sau descrierea ori nou model, generat spafiul $i treaga materie si toate form: le galactic. 5 Ce cy. citeva descoperiri cum.“ IM sun, i teoria nucley considers ic a secoluly lor din Univers (aspecte cuprinse fat modelul dinamic al univers: i cea mai mare descoperire stii de unii cercetat al XX-lea. Intracit modelul cosmologic cu Big Bang este cel utilizat astzi pe scari largi, cea mai mare parte din considerafiile ce urmeaza vor face tezele lui. Incercdm sa subli tristice, dar si citeva deosebiri importante le care se fac pe marginea acestui model si doctrina creatiei conturata in spatial crestinismului risiritean, 12. Date ale cosmologiei patristice ae unei lumi create ex-nihilo apartine in mod exclusiv culturii si ime n uto-cetine.Existi doud menfiuni nou-testamentare ce pot a _ Ese vba despre textul din debutul Evangheliei Sfimtuhd Fee Lao ta si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumné facie aa Sate prin El s-au ficut; si fra El nimic nu s# Enri:sPrin ceding ingen >> 4 Paseul prezent in Epistola cite | Ii Dummer po s-au intemeiat veacurile prin cuvintsl suri stin dene a Talc cele ce se vid” (Evrei 11, 3). Ua Git chin Veco aceas concept ete resent exp locdin 2 Macabe; ent. Vladimir Lo 7 "7,28, matturisiten une; (ooo © exemplu, invocd “neifemei din neamul lui Israel cit | | €xemplu, are m faptul c& Dumnereu a ficut lumea firs of oon primarea lui este fara echivoc. Dumnezey a fo dandu-i existent [. de nimic. are gi trebuinge, pe cind Cel necreat nate trepund eee © contribuie decisiva in aceastéinelegee a lumii Sf nasie cel Mare. Intre lumea creata si Dumnezeuva site tie pripastie de netrecut, Pe de o parte, Fiinta absolut ain yarns Cel etern si neschimbat, nemur i Dumnezeu, din vegni- cie, Dumnezeu adevarat. Pentru a exprima faptul cd pripastia cea mai mare este intre Dumnezeu si Creatie, nicidecum intre Dumnezeu-Tetdl inceput (ev prezent in Facerea, indici lui Dumnezeu cu timpul si in- prima clipi a dialogului lui Dumnezeu coborit la creaturd cu creatura ce incepe ,drumul ei temporal "8, Cuvantul beresit ae ® Vladimir Lossky, Teologia misicd a Biserii de Anastasia, Bucuresti ia, Bucuresti, p. 122 “Vladimir Losskr, Teologia mist». 284 Ras trad. P.Vose Rid Bd * Gheorghe F Anoustescy, Tin # diel Patristcaclasica rasdrteand, Ed. Universita din BESTT “ Pr, Dumitru SrANILOAE, Teologia Dogmatt oa oag. fide Misiune al Bieriii Ortodoxe Romine, Bucur metafizic, sens pentru care Sf Vasile cel Mare va cerea marcheazi deo dde moment a de atingere, s-ar putea spune, al voinfei nonexistenfala ex Dacinkeitur cu tecogia crea, inexpresia el ortodoxa ee eset de sernifcativ fatal ck expresaev apy apare in prologul ‘Shelici Sfantului Joan sin Proverbe 8, 22. Acest fapt este comentat aes, line de Lyon, Origen, Sf. Vsile cel Mare Sf. Grigori de Nyse Jocul nowtestamentar indicat, inceputul lumi e pus in legituré ey ie gosul, Cavintal ni Dumnezeu, pentru cé .numai Cuvantl, implicig {in El woinfa si gindirea, poate face sa inceap ceva nou cu adevarat’®, Pe de alta parte, infelesul metafizic de principiu, regasit in ty. a faptul ci lumea a fost ficuta toati deody. inceput toate erau ascunse in ceea ce s-a {xepilaioy), Sf. Grigorie de Nyssa afirm’ c& Scriptura invafi ‘pe feprl cd Dumnezew a creat lumea in rezumat, din prima migcae ‘oie La, Toate celelalte elemente constitutive lumii au apirut int. Faenmlté succesiune, conform infelepciunii lui Dumnezeu, Care fee Simfité prezenta in ele, concretizindu-se de-a Jungul timpului, ci cand acelea se cuveneau sé apar’®, ps (I) in: Messager de PBearchat du Patria 7.P-134,pud Pr, Dumitru SrantL0Ae, Teo in cele imediat a ante Inceput, si ap L sau cee P inceput a fost creat de Dumnezeu cana pitt 8 fost cea de care si apari noi ordin, totul ese din yoia har Poet? prin yoia Lui se foloseste si de cele anterioare”, # lui Dumnezeu, dar 1,3, Cosmologia in teologe ¢stiima. pj si puncte de convergent. Citeva exemple 1.3.1, Miraculoasa adecvare dint om s lume sugereazi existenta unui Creator Malte date 5 situatii din cuprinsul explriridor stnice ale univer sului sunt relevante pentru reflectia teologiei ortodoxe. fn primul rind, chiar posibilitatea cunoasterii universului, prin intermediul ajutorul unor aparate sofisticate construite de om, repretint o situa cx totul semnificativa, pe marginea cireia nici stint, nici sofia infelor nu zabovesc prea mult, cu toate cd este vorba de insesi premisele cunoasteri Cosmologia ne araté un faptuimitor, anumeci omulsenasteint-un univers care poate fi cunoscut. Chiar daca departirile cosmosui sunt impresionante, chiar daca structurile lui sunt gigantice, universul poate fi explorat. Migcarile gi formarea structurilor cosmice, stele, planete~ le sau galaxiile, precum gi procesele interne care se petrec in interior acestora, care duc la formarea galaxilor, la arderea si moartea a toate aceste aspecte pot fi descrse de leg. Folosind conte ET €,rajiunea omeneascé poate alcitui dere suficient de SOE toate aceste fenomene, fir si fie necesard o cilatore tea acestor real din one hen | Pe dea osmosului nua f pos Yeni spre noi, prin lumina, iii, cu rtate nu at decit daci imaginile explorarea c. odes ™ Pe Damar Srnatons Ta mat OM 4 Ind univesul se dezviluie prin ino regune foarte oe si infelege cu mintea ~ jg fi cpactate omit ea vedere sa lumina interigaras desrsh de Pin eth acumulae de lumini spiritual; 4 cunoast sense rtodox’ afirma, prin Inga cu acest, teoogi 0 Prin vog nici a Sf Maxim Marturisitorul, ca rajunea omencasca Poate si sexi. 2 tana pn came onal sunt cea ae ‘Astor wiz, bun ivbitor, Cae a pus in lume intelesuri despre py ‘is om pte epost ssa inelege. Dumnezeu La fica 84 lecturezelumea creat s8 sesizeze & lumi, andy ~ face, Mtelese fa €4 Paty, Om f. Moni atea aceay, dar nea ui, capabild sa 0 descrie, de sine side ea, ca dar 1 ot forta pa nitoan dovedindu.sefolosnee lositoare in, Dumita adecvare intze fy muri adecvate pen. Fen: Maxim Martutstorul sibinaes Sn eagePa de vite in alcatuitea la Pin SiMtUr aspectele sensible se lesuriintelizibite d Pentru minte In felul acesta, lumea sens we ib OM, prin intelesurile pe cae dle adund in minte. Reflectileflosofice dezvolite in ne fenomenologiei au analiza aceasté adecvare a echipamentuli senor culo Intr-ade- vis trupul omenesc este inzestrat cu simputi in stare s sean forme, Fenomenologia remarca si ea modul in care dintr-o diversitate de 5 Perceptii distincte, sunete, imagini sau texturi ale diferitelor lucruri, omul recepteaza in fiecare clips de viafé o singura lume, reali- znd 0 unificare a datelor camp Mai mult chiar, din per- Spectiva teologica, aceasti realitate unitari a lumii este receptata sub ur anumit sens. Teologia ortodoxa vede in toate acestea onl este chemat nu doar sa retina din lumea creaté acele aspecte ordonate care Se preteaza la descrieri matematice. Epopeea intalnirii omului cu lumea Bi Se reduce doar la lectura stiintificd a fenomenelor, la evidenierea le- Bilor sila instrumental . Omul poate sesiza gi eae fumuseti din lume, cantul pisisilor,roadele florile chmpul a ne ' nuanfele cerului in timpul un dar giflul in care viet intrajutoreaza in coexistenta lor. Omut poate recepta frumusejea lumi umii gi in viata viefuitoa- Viata gilucrurile i, constint,libertatea sau pu ide intelegere, infelegndu-le pe toate ca daruri ce arati bund 1-0 folosin {¥eticd a lumii gi a lucrurilor ei, in folosul lo, pentru ae face pe toate transparente pentru Adaptind inspirat 0 abordare folo 2eu-Creatorul, care se dovedesc, prin aceasta, decisive pentru visas ritual a omul ‘legerea lumii. Intrucit lumea a fost ficut’ din Rimic, ex nihilo, toate cele pe care le rede rans eo insi reprezinta plasticiziri ale ratiunilor divin, : fe vii ime ce corespund planului lui Dumnezeu bare enerale, Sf. Maxim ‘Miarturisitorul ie : ae ci: fing (obo), diferent (eos: . iy) si rien (combinare®, B peitia (stabiitatea / és) miso no am Sinteza, amestecarea /Kpdou). In prim in Filia Se Maxiat MARTURIS! {24.Pe Dumitru Stinioae, vl 2008 pp. 62.63, ICA ORTODOXA i unificatoare ay Dumnezeu Teatiei del inceput 4 creat lucrurile re- Mentine ca atare in in discutie de Sf. Ma. tenta unei cauze. . ~ / Bow). Din Perspectiva Maxim Mirturisitorul ' ratiuni generale pot le real Caracteri- Pastreazé structura st si cle caracteris o discontinuitate de puter Dumnezeu, noi nu putem cuni invocate aici, de exemplu, inter le fundamentale (considerate af, fixe) care realizeaza Si Maxim Marturisitorul vede apoi deosebirea, dife: al lumii, in care este cu legata de diferentele existente intre naturile i formele iprinsd si structuratarealitatea ti dinamica copurilr ei. In par i set de legi cu care opereaza chimia gi fizica atomului este cea care asigura condiile de posibiitate pentru toate tia prin inginerie, construc Stanjei creatie. Vazutd ca ratiune generalé, diverstatea existentelor din cuprinsul creat explorarea lung ‘mal ae astai descriri precise ale unor procese gi fenomene rezene in univers, caracterizate de legidistincte Stiinta a constatat cue rit le lor si realitay i ins trebuie spus ci perspectiva teologica privind pozita, Pe de alta parte, unele legis stabilitatea ca rafiune generala a lumii, poate include, dincolo de toa- tele pe cel vegetal sianiml | te aceste caracterist ce, multe alte aspecte ale puterilor create, Am vazut ci interactiunile fizice, constantele fundamentale gi legile ce guverneaza lumea fizicd structureazi un fundal ae [etuitoarelor si vietii omenesti, Mai depart ins in med wa im Comportamentul fiecarei specii exist multe aspecte in is tn. Prinse ceea ce intelege teologia r nm miButitea $i inflorizea din cuprinsul ve eee primiver | Todirea din fiecare ee eal vii dovedese fiptl 5s, Ambit, 20 uson xe Romine =< in Se. Maxine Mero Ws Bucuresti, 2006, p. 198. ™ Pr Dumitru SvAwizoas, nota 147,18 "SMA Mirunsmroncc: ambigua 9 Dumltra $243 ———— Jucririle celorlalte si cririle e, pune un hotar in| (Aéyai), se vede confor pusi de Dumnezeu in carea (xivn as de asemenea, rafiuni generale ale k tecarea / xpaonc) sunt, In felul cum fiecare parte a naturié com, pl care fiecare specie vie, prin puter ey ) si unirea (combinarea, inteza, any, lumii cree Potivitinflegeri féntului Maxim, miscarea confera elementelor gs combina Imp Ce unirea face ref stanjei potenta asocieri 1a orizontul integrator al Logosulului in care sunt chemate s& se de viryeasd toate cele create, lucrurile,vieluitoarele omul si misc ly In paragrafele urmitoare, vom readuce in discujie abordarea Sf. Marin Mirturisitorul cu referire la aceste doud ratiuni ale crea unirea),intr-olecturé teologicé a lu ” r Mecanicacvantict a demons fi ae i Suleste caracterizat de astfel de proprieth TET gg puametiot de principiu ce limiteaz’, inevitabil, cuno i 4 i a 138 unui sistem cuantic. Precizarea po7! eucare se poate masura im sibild cunc Isului va face impos ee valabil pentru orice particul’, 12.1.5. Comportarea strani¢ a cor amateriei. Efectul tunel Pentru a vedea cit de mult provoac ica cuantic’ repreys, tues intlegerea comund despre realitatea inconjuritoaree imp tants invocim un efectspecificmicrocosmosuluis tunelareacuant, 0 piatrd nu poate trece dintr-o parte a unui geam pe partea ca, lalta, decat in citeva situatii clare, Se poate afirma cu certit tul cd in situatia in care geamul este inchis, piatra n sdincolo” de geam decit daca trece prin el. Acest lu doar daca viteza cu care este aruncaté piatra va fi suficient de mae @ Si poati trece dincolo, si daca geamul nu este Prea gros, ca ea sj Poati sparge sticla. Desigur, daca aceasta vitezi nu va fi sufi tare, piatra va lovi geamul, insi nu-l va sparge, dincolo. Descrierea acestor evenimente este in co: rienta directi, La nivel cuantic, comportarea este d este folosit un electron, iar i fip. poate sjung CTU este po $i astfel nu va trece nformitate cu expe ; Pe Partea cealalta, ca si cum fara ca geamul sa fie sp: il tunel araté asadar, cd 10 ere de potential care, dit DOXA 2.1.6. Un exemplu semnifica pri = partculele care compun radiata luminoasa pe ne precum difractia luminii erau exp al radiafiei luminoase, Pe de ah in speta a fotonilor deo parte, fenome- ledou art, fenome fost formulata tot in legiturd cu lumina. Pe lingd aceass, liniat c& mecanica cuanticd asociazé fotonulu, paticula umn, masa zero, prezentand fotonul ca energie cuantifcati find exer, Ja indemand pentru a indica masa in stare de energie puri merit sub- i din perspectva teologica ifice - trepte cétre dezmarginirea ratiunii omenesti In regimul microcosmosului, datele mecanicii cuantice ne arati Poate cel mai evident, ca simfurile nu ne ofera informatii complete des- Pre cele ce sunt in lumea sensibila, despre ceea ce este materia, Lumea ur materia isin aces ek sepsis credem salto dest impr oastre. Ceea ce numim indeobste bunt sim nstrns giao Jumea sensibild, Se nt ee ‘ Pede alta parte, mecanica cuantici ofer sugesti le pei a ie r bipolare, citre 0 acceptare a paradoxuli Sea fii cuan- ovide rh produs de reultatle fi nt Putem evidentia aici o tururd proust deem hg Soe] lealuri 140 de cunoastere rojectelor rafionaliste stere po eae ace in Discus despre spirit po ale’, Pentru a fi pozitiva, dupa su i Auguste Comte trasa, in Litiviste ale cunoasterii ration: * . cy. noastretrebue fe real, nu himerict, utd, nu zadarnics, sign, tm incerta, precsd, nu vag’. (S-ar putea intrevedea aici unj germen; crizeifilosofce ce a umbrit gindirea europeand in ultiml seco tonareaproectelor metafiice in lumea ral (sesizabilé prin sm uiltarisma siatelor ~ proiferareainginerilor,exploatarea exagen a resurselor prin tehnologi -, supralicitarea judecdtilor logice pentra cunoastere sigurd, care a antrenat descalificarea stiintelor Spirituluj jn raport cu cele ale naturi, pentru precizia celor din urma,) Un secol mai tarziu insé, stiinta a parisit tardmul lumii sensi. ke, intrind in microcosmos, foarte departe de pragul simfur ‘cum s-a spus, nici matematica nu poate tele acestui spatiu nou, au risérit afirmatii care contrazic dec, ide. alul formulat de Comte: legile fundamentale ale fenomenelor natura- 4e sunt, in mod esential, probabiliste, si nu deterministe, cauz, ste, prin natura sa probabilista, accesibila in cunoastere™?, tea nu determinista, certitudinea nu este 222 Taina materiei se intrevede in rezultatele mecanicii cuantice ale realitatii, Datele cule- calucrurile ApOLOGETICA ORTODOXA_ gle inci nu si-au pierdut 0 anu: d proprietatile materie sensibila care nu ¢ strind de paradox. In felal acer cum insigi materia sensibili se face scoalé pentru n dezmarginindu-i intelegerea, constituindu.se ca 9 t sf sesizeze limitele simturilor si ratiunii sale, si pre; o cuprindere mai larga, in experienta noua a creai dere a celor dumnezeiest lo de lucrurile lumii sensible, Pirintele Dumitru Stiniloae evidentiaza acest fapt, chiar in tratatul siu de teologie dogmatica: ,Ratiunea s-a obignuit acum sé uneasca legerea realitatii in asa mi- cat nu-i mai este deloc greu si vada modul antinomic de afi al intregii realitagi. Pentru ea este azi un fapt general ci pluraltatea nu sfasie unitatea i unitatea nu anuleazi pluralitatea (.] Acest mod dea fi al realititii este recunoscut astizi ca superior notiuni de odi- nioard a rationalul nofiunea rationalului a devenit, sub forta realitatii, complexa si antinomica = | Din perspectiva teologica deci, abisul universului fizic, teritori lui cuantic, se Poate const 'a putem vedea atiunea omului, reapta prin care gitindw pentru entru 0 ve- de a le intelege. Datele m elasticitate a materiei, care dupa cdderes lot a, ol Lp Pr. Dumitru Staxaoae, Teologia Dogmatios Ooo we Adam, mai pastreazi prom spiritual, o materie CAPS Je mecani a eeede chipari ale matet sa o anunfa in eshaton. ce ne inconjoar are insusitt de sub au i wo inca de pe ae ei fundamentale nu se comporta la fel ca lucry; 5 ca Je avem la indemina, in planul experi ntelor sensibile. Aceata eereaza ca materia poate primi, in interioritatea structurilor ei mina noi ual titi eisubtile, pro} poe pea acomodate cu planul sensi De aceea, cu indrzneslé remarcabil, Parintele Dumitru Stinlog lead, ntr- epocdintunecata de materialism, reflect teologicd dese rateriatransfigurati de proprietiile neasteptate ale materiei sensiie