Tema proiectului

S se proiecteze un dispozitiv special in faza documentatie de executie pentru

prinderea semifabricatului din desenul de mai jos, la prelucrarea prin strunjire a suprafetei
marcate, in condiii in care prelucrea se face pe un strung SNA-450, programul anual de
fabricaie fiind de 50000 bucai pe an.
 E1. ANALIZA TEMEI DE PRIECTARE. INFORMAREA
INIIAL. STABILIREA DATELOR INIIALE

F1.1. Analiza temei de proiectare

Se cere proiectarea unui component al sistemului tehnologic care sa permita

orientarea-pozitionarea si fixarea piesei la o operaie de prelucrare prin strunjire exterioara.
Proiectul trebuie realizat in faza DE, adica trebuie elaborat atat desenul de ansamblu
cat si desenele reperelor principale. Dat fiind programul anual de producie, de 40000 buc
pe an, se poate aprecia, conform indicaiilor din literatura de specialitate, c producia are
un caracter de serie mijlocie si prin urmare, dispozitivele de proiectat pot avea o
complexitate medie.
Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria
pieselor de revolutie, fiind vorba de o strunjire de degrosare, doua strunjire frontale si una
normala;
F1.2. Informarea iniial

Din analiza literaturii de specialitate de baz [GOJINECHI N. i GHERGHEL

N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983], [GHERGHEL N.,
Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981],[ ],[ ],
rezult ca pentru rezolvarea temei de proiectare ar putea fi utilizate integral sau prin
modificari sau adoptare, inversare, solutiile prezentate sintetic in tabelul de mai jos:

Sursa
Nr.
Schita si denumirea Figura Numrul
sol. Paginile
(tabelul) lucrrii
1.

Fig 4.33.a
304 [1]

Mecanism de strangere cu membrane

plane
2.

Fig. 4.5,c 260 [1]

Mecanism de centrare strangere cu

pene
3.

Fig 4.19.d. 282 [1]

Mecanism mandrina cu bucsa elastica

4.

Fig 4.9
267 [1]

Mecanism de strenbgere cu falci

accionat prin spirala plana
5.

Fig 4.11,b
271 [1]

Mecanism de strangere cu bile si

role
 6.

Fig 4.19.e
282 [1]

Mecanism mandrina cu bucsa elastica

7.

Fig 4.19.b. 282 [1]

Mecanism mandrina cu bucsa elastica

8.

Fig. 7.30.
Pg. 68 [2]

Mecanism de centrare i strngere

cu degajri i 3 role

Lista bibliografica:
1. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
2. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor , Vol. 2. Inst.
Politehn. Iai, 1981
F1.3. Stabilirea datelor iniiale

Datele iniiale necesare proectrii dispozitivelor

1. Date legate de pies:

piesa de prelucrat constituie o piesa cilindrica, in trepte, de revolutie de complexitate medie;

materialul
in tema de proiectare este indicat ca material pentru piesa 40 Cr 10,
profilul de prelucrat este o suprafata cilindrice exterioara la un diametru de 40 mm si doua
suptarafete frontale de lungime 40 mm respectiv 70 mm.
2. Date legate de scul:
tipul sculei: cutit de strung pentru degrosat;
notare tipul placutei de CMS
dimensiuni ale prii active : se vor utiliza placute din CMS triunghiulare fixate mecanic; unghiul
de atac principal k = 90 grade, lungimea muchiei active este de 12 mm;
metoda de prindere a sculei este fixarea in dispozitivul port cutit aflat pe papusa mobila:
3. Date legate de maina-unealt:
4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control):
subler
micrometru
rugozimetru
echipament de control al abaterilor alcatuit din: placa de control, comparator cu cadran
Micrometru de exterior L = 150, precizie 0.05mm
ubler de exterior L = 25mm, precizie 0.1mm
Abaterea de la paralelism a dou suprafee plane este definit ca diferena distanelor dintre planele
adiacente n limitele lungimii de referin
5. Date legate de accesorii:
6. Date legate de instalaiile de ridicat i transportat:
piesa fiind de dimensiuni reduse nu este necesar prezenta unei instalaii de ridicat si transportat.
Date legate de accesorii

- trus de chei;
- pomp + instalaie de racire ungere;
- set de cuite de strunjire longitudinal, frontal, interioar;
 E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.-
E). STABILIREA SOLUIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A
DISPOZITIVULUI

F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce

va sta la baza proiectrii dispozitivului

Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem tehnic
posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/ geometric impuse prin tem i
conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.)

tehnic posibile

Nr. Schema de proiectare tehnic posibila (SP-TP) Avantaje Dezavantaje

crt.
Deumirea Schita
0 1 2 3 4
1. Prelucrarea succesiva strangere necesita
cu o singura scula a uniforma a dispozitiv de
piesei din aceeasi piesei; prindere a
prindere; piesa este nu necesita piesei;
orientata si fixata pe dispozitiv de grad scazut de
dispozitivul de prindere utilizare a puteri
proiectat acesta fiind multiplu a masinii unealta;
fixat folosind sculelor(fiind scade
universalul strungului utilizata o durabilitatea
sau direct pe arborele scula) sculei;
principal timpi
ajutatori
de orientare-
strangere
scazuti;
costul scazut
al sculei;
nu necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei complex
2. Prelucrarea cu doua strangere necesita
scule piesei din doua uniforma a dispozitiv de
prinderi; piesa este pieselor; prindere a
orientata si stransa pe grad ridicat piesei;
dispozitivul de de utilizare a scade
proiectat puteri masinii durabilitatea
unealte; sculei
costul scazut timp de
al sculelor; prelucrare mare
timpi ajutatori
de orientare-
pozitionare si
strangere
ridicati;
productivitate
scazuta;

3. Prelucrarea succesiva costul scazut timpi ajutatori

cu o singura scula a al sculelor; de orientare-
piesei din doua strangere pozitionare si
prinderi; piesa este uniforma a strangere
orientata si fixata pe pieselor; ridicat;
dispozitivul de necesita
proiectat acesta fiind dispozitiv de
fixat folosind prindere a
universalul strungului piesei;
sau direct pe arborele scade
principal durabilitatea
sculei;
productivitate
scazuta;

4.
 A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare

Nr. Criteriul Unitati partiale

Crt. pentru SP-TP
numarul:
1 2 3

1. Precizia suprafetelor prelucrate 60 60 60

2. Gradul de uniformitate a strangerii pieselor 60 60 50
3. Gradul de utilizare a puter disponibile a MU 45 45 45
4. Timpi ajutatori de OP si S 60 60 50
5. Durabilitatea sculei 45 45 45
6. Necesitatea folosirii dispozitivului de prindere multipla a pieselor 60 30 30
7. Costul sculelor 50 60 50
TOTAL 380 360 330

Adoptam ca si schema optima de prelucrare varianta numarul 1:

Prelucrarea succesiva cu o singura scula a piesei din aceeasi prindere; piesa este orientata si fixata
pe dispozitivul de proiectat acesta fiind fixat folosind universalul strungului sau direct pe arborele
principal
 F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziionat n timpul
disponibil i poate fi folosit

Pozitia piesei Orizontala

proiectari diispozitivuluiSchema optima de prelucrare ce sta la baza

Modul de prelucrare al suprafetelor Succesiv

de acelasi tip sau de tip diferit
Numarul pieselor Cu o scula 1
prelucrate
1. simultan Cu mai multe
scule
Numarul pieselor Pe un rand 1
prelucrate din Pe mai multe
aceeasi prindere randuri
Numarul posturilor de lucru 1

2. Tipul de dispozitiv, dupa gradul de Dispozitiv demontabil

universaliate
3. Dispozitiv existent sau care poate fi
achizitionat in timp util si poate fi folosit
4. Gradul de mecanizare a dispozitivului
 Conditii (C) Gradele de libertate ale piesei
Translatii Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz
+ + +
determinate
Conditii de
(CD) precizie

+ + + +

+ +

+ +

Asigurarea inchideri fortelor + + + + + +

supliCon
ditii

de aschiere, centrifugale, de
inertie si de strangere prin
elementele de orientare sau de
orientare si strangere
ment
are

Limitarea zonei de lucru a + + + + + +

sculelelor aschietoare (a cursei
avansurilor), pentru cresterea
productivitatii prelucrarii
Total conditii +
Tipul schemei de orientare necesara Orientare cu motivatie tehnico-economica,
incompleta

A3.1.5. Alegerea suprafeelor de orientare-poziionare ale pieselor

Suprafetele de orientare-pozitionare sunt suprafetele : D, C, din urmatoarele considerente :

pe aceste suprafete se poate aseza piesa pentru a putea fi prelucrate suprafetele A, B;
sunt suprafete de determinate a bazelor de cotare;
asigura stabilitatea piesei pe elementele de orientare pozitionare in timpul prelucrarii.

A3.1.6. Evidenierea elementelor de orientare-poziionare sau de orientare-

poziionare i strngere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru
materializarea orientrii-poziionrii pe suprafeele de orientare-poziionare alese
ale pieselor, precum i a simbolurilor acestora
[1] dorn (bolt) rigid lung tesit (frezat) fix;
[2] dorn (bolt) rigid lung fix;
[3] dorn (bolt) rigid scurt mobil;
[4] mechanism tip menchina;
[5] mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
[6] reazem plan;