III.

SUPRAFATA SUBIACENTA ACTIVA

a.Relieful(cel mai important)
- determin tipurile principale de climat: de munte, de deal i podi, de cmpie; alt. reliefului
determin etajarea climatic (temp. scade cu 0,6C/100 m, iar pp. cresc cu 70-100mm/100 m);
versantii vestici primesc o cantitate mai mare de caldura fata de cei estici.
- orientarea versantilor- versantii V si NV- umiditate mai mare cu 2-4%, precipitatii cu cca.
100mm mai mult la aceasi altitudine, nebulozitate de 0,04 mai mare;

b.Vegetaia
- Partea superioara a padurii contituie suprafata subiacenta activa secundara, retine
aproximativ 80% din rad.solara si cca. 15-20% din precipitatii.
PADUREA GENEREAZA IN INTERIORUL EI:
-Temperature moderate
-Evapotranspiratie ridicata
-Umezeala in aer si la nivelul solului
-Calm atmosferic
-Obstacol in deplasarea aerului

PRECIPITATIILE
Precipitaiile atmosferice au o mare nsemntate n stabilirea caracteristicilor climatice
ale unei uniti geografice, fiind condiionate, pe ansamblu, de sistemul circulaiei maselor de
aer (oceanice, continentale, sudice sau polare), dar i de desfurarea unitilor morfologice.

Descreste de la V la E-Timisoara-627mm/an.
-Buc-550mm/an
-Constanta-377mm/an

In functie de lat. se impun diferentieri ai parametrilor,temperaturii, precipitatiilor, iar acestea

se gasesc intre N-8.5C iar in S 10-11C. Precip. ridicate in V tarii-600mm/an si scazte in E
300 mm/an.

-Izoterma de 11C se desfasoara in cea mai mare parte in S tarii (defileul Dunarii, Balta
Ialomitei) si V tarii (C.Timisului).
- Izoterma de 10C se desfoar n sudul i vestul rii, n general la contactul cmpiei
cu dealurile, la o altitudine de 150 200 m(C. Romne cu Piemontul Getic i cu Sub. de
Curbur, Dealurile de Vest i Cmpia de Vest, sudul Podiului Brlad i a Podiului Covurlui).
-Izoterma de 8C se desfasoara la alt. de 800m la baza dealurilor intalte si munti josi,
localizat la periferia Carp., arealul Subcarp, (Pod. Sucevei,etc.)
-Izoterma de 6C in medie se desfasoara la alt. de 1000m, baza muntilor, contactul cu
dealuri inalte pericarpatice si intracarpatice in depresiuni de contact.
-Izoterma de 0C caract. .crestelor Carpatilor la 2000m, mai reduse in N (1800-
1850m) fata de Carp.Meridionali. Ea delimiteaz baza etajului climatic alpin n munii
Rodnei, Bucegi, Leaota, Iezer, Piatra Craiului, Fgra, Cndrel, ureanu, Parng, Retezat,
Godeanu, arcu.
-Izoterma de -2C delimita creste mai inalte de Carp. 2400-2500m.
Brizele montane:Brizele de vale (zi) i de munte (noapte) se datoreaz nclzirii inegale a
suprafeei active; n zonele montane brizele au loc tot timpul anului.

Lacuri glaciare sunt localizate n zonele montane ce au fost afectate n pleistocen de

glaciaiune. Dup topirea gheii, n excavaiile din circurile i de pe vile glaciare, prin
acumularea apei au rezultat lacuri cu dimensiuni mici, mai sunt numite iezere

Lacuri n masive vulcanice lacul Sf. Anadin M. Ciomatu. Se poate aduga ochiurile de ap
din unele microdepresiuni de pe platourile vulcanice, majoritatea au rezultat prin procese de
tasare nival;
Lacurile de baraj natural (formate prin alunecari masive de teren), se pot forma in cadrul
vailor, prin barerea albiilor raului de catre mase de roca alunecate de pe versanti, ex. pot fi:
Lacul Rou

Lacuri carstice, acestea se pot forma pe calcare sau sare. L. Vrsoara,

Lacurile din regiunile de deal i podi, acestea sunt naturale si antropice, cele naturale sunt
formate prin alunecari de teren si prabusiri, limanuri fluviatile, fiind reprezentate si de lacuri
termale0

, Iazurile sunt lacuri pe rurile din cmpie pentru piscicultur, irigaii iar n ultimile decenii i
agrement (cmpiile Boian, Gvanu Burdea, Mostitea,

- Lacuri amenajate pentru agrement sunt n localitile mari sau n vecintatea acestora (pe
Colentina la Bucureti

Se deosebesc 11 categorii de izvoare: oligominerale (Baile Felix,Calimanesti,Baile Olanesti),

sulfuroase (Baile Herculane,Cozia), termale, carbogazoase (Vatra Dornei,Tusnad, Buzias),
alcaline (Borsec,Poiana Negri,Zizin,Covasna), alcalino-feroase (Borsec,Zizin,Tinca),
clorosodice (Turda, Ocna Sibiului, Ocna Mureului, Ocnele Mari, , Slnic Prahova,
etc.),iodurate, sulfatate (vin de la adncimi mari pe linii de falie),radioactive ;

Regiunile extracarpatice de cmpie, podiuri i dealuri rocile argiloase favorizeaza

formarea de panze de apa la adancimi diferite, de la 1m la cateva sute de metri, la adancimi
mari exista panze captive vhechi din diferite faze geologice.

Crivul -Crivatul, caract. prin deplasarea pe directia N-E-S-E cu viteze de 100-120km/h,

produce ger si viscol iarna

Austrul - este un vnt uscat, iarna este geros, vara secetos, se resimte n sud-vestul rii. Se
dezvolt la periferia anticiclonilor centrali n Pen. Balcanic

Suhoveiul - este specific prii sudice a rii, este de obicei ncrcat cu praf , fiind fierbinte i
uscat.. n Dobrogea se mai numete i vntul negru.

Munteanul bate dinspre Munii Buzului spre Cmpia Brganului, produce ploi toreniale
nsoite de grindin (de obicei cu dimensiuni mari)