Dosar- 3 referate

Tema1: Carbunii

Tema2: Resursele de apa dulce si suprafetele irigate

Tema3: Fondul funciar

Sem 1

Rezervele de caruni si principalele tari producatoare

Def

Clasificare

Utilizari

Evaluari

Repartitia geografica

Impactul asupra mediului

O roca sedimentara caustobiolitica, ce provine din incarbonizarea resturileor

vegetale

Clasificare:

-Superiori (7000-9000 kcal/kg): Antracitul, huila

-Inferiori(2600-5000 kcal/kg): Carbune brun, Lignit, Turba

Istoric cu privire la utilizarea carbunilor: Sec XIX- sec carbunilor,

Utilizat pe scara larga ca si combustibil pt Motorul cu Aburi- James Watt- realizatorul

primului motor eficient
Utilizarea pe scara larga:

Obtinerea cocsului, cocsul, combustibil pt obtinerea energiei electrice si ind

materialeleor de constructii, Industria chimica, Combustibil pt incalzirea locuintelor,
lichefierea carbunilor

Principalele tari: China, SUA, Jap, Africa de S,......Germania

Primele estimari privin rez de carbuni- 1913- Congresul Internat de Geologie e la

Torino- 7100 mld T- America N, Asia, Europa, Africa, Australia- ierarhie

Intensificarea lucrarilor de i de noi res- 16 500 mld t

Rez exploatabile- aprox 860 mld T

Contributia carbunelui la balanta energetica mondiala-41%

Estimare pt 2030-44%

Scaderi ale ponderii carbunilor- de la 26%in 1990 la 24% in 2003-UE, Europa

Centrala si E si fostele state sovietice

Cresteru ale ponderii carbunilor- SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelanda, tarile in
curs de dezv ale Asiei(China+India)

Repartitia carbunilor in Asia

China(R.P.Chineza)

-reg carbonifere: N-E- Fushun, Benxi, Shanxi; N- Taiyuan si Datong; Central si S-

Yuunan si Hunan

Crestere dupa 1950

Produce 39,8% din totalul mondial-loc 1

Predomina carbunii superiori, localizati la adancimi reduse

India

-a II-a prod asiatica, a III-a niv mondial

-HUILA

Carb Sup: V de Calcutta- Bengalul de V, Madhya Prades, Bihar

Partea C-Estica Valea Goavari

Reg E-in apropriere de Madras

Statul Tamil Nadu

Kazahstan

-rezerve ce ar asigura prod pt 100 ani

In ultimii ani prod a scazut cu 50%

Karaganda, Ekibastuz

America

-a detinut mult timp suprematia

-Locul 2 mondial, 22% din prod-9% exporturi

-Reg Mt stancosi

Dakota N

Colorado

Wyoming

-Reg Mt Appalachi

Pensylvania

Alabama

Virginia de V

-Mississippi

-Central e
Illinois

Montana

Indiana

Kentucky

Ohio

-Central V

Iowa

Missouri

Nebraska

-S

Texas

Louisiana

Gen 50% din energia electrica din USA

Texas-cel mai mare consumator

Montana-cele mai amri rezerve(119 mld T)

Wyoming- cel mai mare prod(400 mil T in 2004)

Fiecare pers din USA consuma 3.8 T de carbune anual

Canada

Productie echilibrata de carbuni, usor avantaj-c. Sup

95% din prod totala-25 mine, dintre care 13 exclusiv pt export

E- Noua Scotie, New Brunswick

S: Alberta, Saskatchewan

Europa

RUSIA
Cele mai mari baz carbonifere

Primul loc in lume la rez si prod de turba

Dupa 1990 a scazut industria prod de carbune(5% prod mond)

Baz. Peciora

Cele mai mar rez de carb sup

Cel mai extins baz carb al Europei

Donbasul Polar-alimenteaza reg St. Petesburg, Reg. Ind a Moscovei

Baz. Moscova

Poseda carbuni energetici

Princ sursa de combustibili pt int energ electrice din reg

Reg Mt Ural-imp locala-Baz Ekaterinburg;Baz Kizel;Baz Celeabinsk

Baz Cuznetk

-pe raul Tomi

-extrage carb cocsificabil pt siderurgia Siberiei de V

Partea Asiatica-Baz. Kansk-Acinsk;Baz. Cermhovo-Irkutsk;Baz. Tunguska-partea

centrala a Sib;Baz Lena-valorif mai slaba

Partea de N-Baz Taimir;Baz Kolima

Extremul orient-Baz Bureea;Baz Suhlan;Baz Sahlin

Polonia

Rez mari de carb superiori- 90%- Silezia Sup

Restul-Sileza Inf- baz Walbrzych; baz Lublin

Prin porturile de la M Baltca Polonia exporta f mult

C Inf: Baz Turkow; baz Konin-Turek

Turba: NE- Colinele Mazuriei

Marea parte a prod provine din subteran; se are in vedere red productiei

Germania

Loc 2 Europa, 3% mondial

E- Reg- Reg Saxono-Turingiana>50% prod-baz. Lauchamer

V-Achen; Ville Koln

Baz Saar- la granita cu Franta

Baz Ruhr- princ reg de extractie a carb sup; rezerve-peste 20 mld t

Germania a cunoscu o red substantiala a prod de carbune, mai ales dupa 90

Ucraina

Baz Donetk

Situat pe cursul inf al Donetului

60% din ind- carb energetici

300 str de carbune, 100 exploatabile

Cea mai ridicata pondere a carb coxificabili din Europa

Poz geo favorabila a dus la dezv industriei(mai ales cea siderurgica)

Marea Britanie

A dominat ind mai mult de 100 ani

Carb. Superiori de suprafata

Baz Wales

Baz Yorkshire
Baz Northumberland

Cehia

Domina Carb Sup

Ostrava Kavina(Silezia Ceha)- Baz Rosice(V de Brno), Baz Pizen, Baz Kladno(V de
Praga)

Carb inf- Boemia N, Baz Most, Baz Sokolov

Romania-ce-a fost odata....

4.22 mil. T-aprox 80%-inferiori

Lignitul-peste 70%

Baz Olteniei- Z de expoat Motru; z de exploat Jilt; z de exploat Rovinari; z de exploat

Valcea(Berbesti-Alunu); z de exploat Mehedinti(Husnicioara)

Baz Arges(Aninoasa-Godeni)

Baz Barcau-Crasna

Baz Petrosani-huila

Mt Banatului(exploatari de la 1790)

Africa de S

Rez form aproape in totalitate din carb superiori

Dupa 1990 cresterea a crescut constant cu 5 mil t/ an, datorita cererii ridicate:
2003- 240 mil t/an)

Prov Transvaal Baz- Witbank

Prov Orange

Prov Natal
Australia

-,are det de rezerv de carb

-a 3a prod mond

Reg Alpilor Australieni- Baz Sydney, Baz Ipswitch, Baz Newcastle, Baz Blair Athol

NE- Charles

SV- Collie

Ins. Tasmania

Res de apa dulce si terenuri irigate

Df: in sensul cel mai larg, apa existenta sub diverse stari de agregare la supraf
planetei, n subsol si atm

Utilizari: alimentatie-problema irigatiilor, energie-energ hidraulica, problema

mediului- unul din factorii de mediu cei mai amenintati cu poluarea si epuizarea

Caract

-epuizabil, regenerabil, refacandu-se in mod ciclic

-Distrib neuniforma in spatiu si timp

-Posibilitati de transp limitate

-Regim puternic infl de catre om, atat dpdv cant cat si calitativ,

-Res refolosibile

-Factor de mediu important

Importanta res de apa dulce la niv mondial

In a doua jumatate a sec XX-a devenit materie prima critica

La sf sec XX pop era intre 6 si 7 mld loc

Jumatate din loc locuiesc in mediul urban

Cea mai imp manifestare unde s-au dezbatut multiplele aspecte ale res de apa a
fost Conf Nat Unite asupra Res de Apa-Mar del Plata(Argentina)

Imp res de apa dpdv militar, medical si casnic variaza de la o tara la alta

Doua din 5 pers traiesc in baz hidrografice ale unor rauri: 9 tari-Amazon; 11-Nil,
Mekong

O tara din amonte utiliz raul inevitabil, cant, calitatea si debitul apei sunt afectate pt
cei din aval-se aplica si la lacuri si str acvifere

Irigatiile

-extind limitele sp agricole-asigurarea de hrana pt oameni; dezv in zone aride si

semiaride-tari in curs de dezv

Irigarea prin aspersiune, irigare prin scurgere la suprafata pe brazde sau fasii,
irigare prin submersie sau inundare completa, irigare prin udare subterana

In fct de vechime

Irigatii traditionale(N Africii, Asia de S SE-subterane-kanate, fogara;irigarea prin

canale;cu shaduf-uri-India;utilizarea rotii hidraulice sau fortei animale)

Irigatii moderne-sist de irigatii alimentate din lacurile de acumulare-Egipt, India,SUA

-sist de irigatii alimentate din artere hidro prin intermediul unor canale magistrale-
Asia Centrala

-sist de irigatii ce fct pe baza apelor subterane-Australia, SUA

Supraf-300 mil ha-18% supraf arabila

40% din necesarul de hrana

Repartitie-ierarhie: Asia, America de N si Centrala, Europa, Africa, Am S, Oceania

Pondere: India-20%, China-20%, SUA-8%, Pakistan-7%

India-57 mil ha-delta Gangelui si baz sup al Indusului, permit instalarea culturilor in
sez uscat, care se recollt primavara-rabi

China- depasita de India cu 1 mil ha; permit obt recontelor bune pe valea flv. Huang
He si Chang Jiang

SUA-22 mil ha- S-SV

Pakistan-19 mil ha; cele mai extinse sist- reg cu pp mai reduse din E

Importanta

-compensarea deficitului sezonier de umiditate

-obt unei eficiente agricole sporite

-Asia de S-2-3 recolte

-culturile de orez pot creste de 1.5-2 ori

-pt tarile dezv irigatiile contribuie la inlocuirea unor culturi, cu o val mai mica, cu
altele, mai eficiente si rezistente la umiditate

Probleme privind asigurarea necesarului de apa pt irigatii

-China are mari probleme in asigurarea apei in China de N, unde prod jumatate din
prod de grau si 1/3 din cea de porumb

India-niv panzei freatice este in scadere in maj statelor-inclusiv Punjab si Haryana-

princ prod de cerale

SUA-utiliz excesiva a res subterane fosile Ogallala

Supraf a scazut cu 15% comparativ cu 1980

 Fondul funciar

Totaliatea supraf de teren cuprinsele intre granitele tarii, inclusiv cele submerse,
constructii si cai de comunicatie

Clasif

Dupa calitatea solului

-fara restrictii in agricultura(11%)-Europa, America Centrala, America de N

-terenuri afectate de seceta(25%)- Africa, Asia de S

-ter sarace in minerale(23%)-Asia de S, Am de S, Europa

-ter putin profunde(22%)-Asia de N si centrala S

-terenuri cu excedent de umiditate(10%)- Asia Sem Australia, Am N, Centrala

-terenuri ingh permanent(6%)- Am de N, Asia N si centrala

Dupa mod de utilizare

Terenuri agricole

-teren arabil

-t ocupat de vii

-t oc de livezi

-pasuni naturale

-fanete naturale

Terenuri neagricole

-supraf oc cu paduri

-supraf acop de ape si balti

-fondul funciar al altor supraf-constructii, cai de comunicatie

Factori cate infl viata planteor si sist de prod agricola

Factori cosmico-atmosf

-lumina
-caldura

-aerul

-apa meteorica

Factori teluro-edafici

-solul

-apa si org vii din sol

Relieful

-alt

-orientarea versantilor

-panta

Clima

-temp

-vanturi

-pp

Zonalitatea culturilor in raport de zonalitatea climatica

Zona Ecuatoriala

-Caract cl- cl cald si umed, variatii zilnice si anuale de temp mici

-Caract economiei agricole: -cult plantelor: arbore de cafea, bananierul,arborele de

cauciuc, palmierul de ulei, cocotierul, etc.; -cresterea animalelor

Zona subecuatoriala

-caract cl- 2 sezoane-ploios,secetos

-cult plantelor: orez, trestie de zahar, mei, sorg, iuta, oleaginoase, proumb etc,
-cresterea animalelor

Z Tropicala

-cl cald cu diferentieri zilnice si anotimpuale de temp mari

-plante:bumbac, curmal,orez, citrice, etc, cresterea animalelor

Z subtropicala sau mediteraneana

-veri calde si secetoase, ierni ploioase

-plante: grau, orez, citricem maslin, vita de vie, ceai, porumb, iuta, bumbac,
cresterea animalelor

Z temperata

-ierni friguroase(cand cultura plantelor nu se practica), veri calduroase ce prez

diferentieri imp intre z oc si cele continentale

-orz, grau de toamna, sfecla de zahar, pomi fructiferi, secara, cartof, cresterea
animalelor

Zona subpolara

-ierni lungi si friguroase, veri scurte si racoroase

-orz, secara de primavara, animale

Cele mai mari supraf agricole se int in Asia