Sunteți pe pagina 1din 7

BILET 1

a) Problemele medicale ale varstnicului

b)Tehnica punctiei pleurale

Se va discuta cu pacientul si acesta va fi informat despre beneficiile pe care I le aduce interventia, dar si
de riscurile si complicatiile ce pot aparea si se va semna consimtamantul informat.

Inainte de punctie se identifica marginea superioara a lichidului prin efectuarea unei radiografii toracice
fata si profil pentru localizarea, respectiv aprecierea cantitatii colectiei pleurale sau prin echografie ori prin
simpla percutie.

Se vor administra cu 10 min. inainte de procedura 0,5-1 mg Atropina subcutanat asociata cu un sedativ.
Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda pe pat sau pe scaun, usor aplecat inainte, cu bratul de partea
hemitoracelui afectat ridicat deasupra capului pt a mari cat mai mult dimensiunea spatiilor intercostale.

Se tamponeaza cu alcool iodat jumatatea inferioara a hemitoracelui corespunzator si se iodeaza totodata


policele si indexul mainii stangi a examinatorului deoarece cu acestea se repereaza spatiul intercostals VI , VII pe
linia axilara medie sau posterioara. Se realizeaza anestezie locala cu Xilina 1%, dar aceasta este obtionala
deoarece durerea este determinate de strabaterea seroasei si nu a tegumentelor.

Se efectueaza punctia cu un ac de 8 10 cm cu diametrul de 1 mm grosime la care este atasat un robinet


cu 2 sau 3 cai prevazute cu robinete. Punctia se efectueaza pe marginea superioasa a coastei inferioare a spatiului
intercostals ales, pt a se evita lezarea pachetului vasculo nervos intercostal, aspirandu-se continuu. Se extrag
20- 40ml de lichid care este trimis la laborator pentru : insamantare pe medii de cultura, examen bacteriologic
direct, examen citologic si examen biochimic : proteine, glucoza etc.

c) Dismenoree
Sindrom dureros care preced sau nsoete menstrua ia.

BILET 2

a)Infarctul de miocard la varstnic


Inima unui vrstnic, nu se mai poate adapta la efort. Apare frecvent dispneea la eforturi minime. De
aceea la batrni simptomul principal nu este durerea precordiala ci dispneea.Infarctul miocardic la vrstele
naintate scade ca frecventa. Moartea coronariana scade dupa 70 de ani, dar creste moartea vascularo-cerebrala.
Infarctul miocardic este mai frecvent la femeile vrstnice dect la barbatii de aceeasi vrsta. Interesant este si
faptul ca la persoanele vrstnice, se gasesc factori de risc mai putini dect la nevrstnici. Hipertensiunea arteriala
este cel mai frecvent factor de risc la batrni. Urmeaza diabetul zaharat. n concluzie, la bolnavul vrstnic, scade
numarul factorilor de risc, frecventa acestora fiind n ordine hipertensiunea arteriala, diabetul zahart si angorul,
spre deosebire de bolnavii nevrstnici unde pe primul plan se situeaza obezitatea, fumatul si hiperlipidemia.

Apar infarcte cu tablouri false abdominale, fals cerebrale sau fals pulmonare, care creeaza mari
dificultati de diagnostic. Alteori apar tablorui nesemnificative, care sugereaza o suferinta minora: algii toracice,
articulare, curbatura, viroze respiratorii etc. Cele mai interesante forme, sunt formele atipice, mute sau
silentioase. In absenta durerii, pot apare semne neurologice nespecifice (astenie, ameteala, scurte pierderi de
cunostinta, dispneia ca expresie a insuficientei cardiace). Alteori infarctul debuteaza sub forma unui accident
vascular cerebral. Cnd apare, durerea este atipica, are caracter de jena sau disconfort, alteori este intricata, n
special coronaro-osteo-articulara, sau are localizare epigastrica (C. Bogdan). Mai frecventa dect durerea este
dispneea, care de obicei nu este paroxistica.

b) Tehnica punctiei abdominala


Se va discuta cu pacientul si acesta va fi informat despre beneficiile pe care I le aduce interventia, dar si
de riscurile si complicatiile ce pot aparea si se va semna consimtamantul informat.

Materialele necesare pentru punctia abdominala sunt : antiseptic(tinctura de iod), campuri sterile,
pansament steril, ac/trocar/ cater special din plastic siliconat, tun de drenaj, recipient colector, manusi sterile.
Pacientul va fi rugat sa isi goleasca vezica urinara ianintea efectuarii punctiei.

Pozizia pacientului este in decubit dorsal, usor inclinat spre stanga, la marginea patului, cu jumatatea
superior a corpului usor ridicata. Locul punctiei se practica de obicei in fosa iliaca stanga. Punctia se poate
realiza si sub ghidaj ecografic, pentru mai multa siguranta si pentru depistarea colectiilor localizate.

Se dezinfecteaza zona cu tinctura de iod si se izoleaza cu campuri sterile, se poate practica anestezia
locala cu xilina 1% strat cu strat, se ataseaza acul la o seringa, se introduce acul pe peretele abdominal 3.4 cm,
depasirea peritoneului este semnalata printr.o senzatie de scapare in gol, la aspirarea cu seringa apare lichidul
peritoneal. Initial se recolteaza eventualele probe pentru analiza lichidului peritoneal. Daca punctia este
evacuatorie, se ataseaza tubul de dren la ac si se permite scurgerea lichidului in recipientul colector. Nu se vor
evacua mai mult de 5-6 litri / sedinta si nu se va depasi un debit de 1 litru / 5 minute. Dupa evacuarea cantitatii
de lichid stabilite, se extrage acul apoi se maseaza zona si se panseaza.

c) Polipnee
Termen care defineste o modificare patologica a frecventei respiratorii (respiratie rapida si superficiala),
cretere a frecvenei respiraiei peste limitele normale n cursul unui efort fizic, al unei stri emo ionale, precum
i n unele boli pulmonare, cardiace

BILET 3

a)Osteoporoza varstnicului
Osteoporoza nseamn "os poros". Pn nu demult considerat o stare normal a vrstnicului,
osteoporoza este considerat n prezent o boal, caracterizat prin reducerea densitii minerale osoase, asociat
cu compromiterea structurii osoase trabeculare, ceea ce predispune osul la fractur n urma unui traumatism de
mic intensitate sau chiar n lipsa acestuia. Dup vrsta de 35 de ani osul pierde n mod continuu din substan a
sa, un fenomen normal i natural odat cu naintarea n vrst. Aceast pierdere poate deveni ns o problem
serioas dac "rezerva osoas" ini ial a fost prea mic sau dac pierderea de substan osoas se face prea
repede. Rezultatul este creterea riscului de fractur, fie printr-o cdere obi nuit, ca n cazul ncheieturii minii
sau oldului, fie printr-un efort moderat de ridicare, ca n cazul vertebrelor

b) Tehnica punctiei vezicale


Punctia vezicii urinare consta in introducerea unui trocar la nivelul vezicii urinare in scop evacuator.
Bolnavul este ras in regiunea hipogastrica si asezat in decubit dorsal, se va face dezinfectia regiunii hipogastrice,
anestezie locala cu xilina 1%, cu acul montat la seringa se patrunde perpendicular pe tegument, pe linia mediana,
imediat deasupra simfizei pubiene, in plina zona de matitate, dupa ce acul strabate 4-5 cm., rezistenta peretelui
abdominal scade si se patrunde in vezica urinara ( in seringa se aspira urina), vezica se goleste cu seringa lent
(pentru a evita hemoragia ex vacuo) sau se adapteaza la ac un tub de polietilena prin care urina se colecteaza intr-
un sac collector, dupa golire se extrage acul si se aplica un pansament.

c) Polifagie
Foame excesiv, patologic (determinnd un consum exagerat de alimente).

BILET 4

a)Fractura proximala de femur la varstnic


La vrstnici sunt accidente obisnuite cu prognostic foarte grav, cu mare invaliditate si mortalitate
crescuta. Organismul vrstnic ntruneste numeroase conditii care pot duce la osteoporoza si fractura. Dintre
acestea: lipsa de expunere la soare cu scaderea vitaminei D, regimuri hipolipidice, recomandate obisnuit
vrstnicului, prezenta unor boli demineralizante (mielom, metastaze osoase, diabet, boli imobilizante etc),
restrngerea activitatii fizice, vertije si tuburari de echilibru, afectiuni neurologice si psihice cu risc de cadere, si
lipotimii, diferite infirmitati, hipertensiune, diabet, artroze, sedative supradozate etc. Dementele si hemiplegiile
sunt n special expuse la fracturi de col femural. Prevenirea ramne si aici arma cea mai eficace.

Adeseori apar complicatii cardiovasculare: (accidente vasculare cerebrale, tulburari de ritm si conducere,
insuficienta cardiaca), boli infectioase, infectii urinare, incontinenta, suprainfectii bronhopulmonare,
tromboembolii, escare de decubit. ngrijirile precoce si reeducarea detin un' rol foarte important.

b)Tehnica sondajului vezical la femei


Sondajul vezical reprezinta introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in vezica urinara realizand
astfel o comunicatie intre interiorul vezicii si mediul extern.

Sondajul se efectueaza in conditii de asepsie perfecta atat pentru pacienta cat si pentru mainile celui ce-l
efectueaza si pentru instrumentar. Pacienta este asezata in decubit dorsal cu genunchii departati (pozitie
ginecologica) Asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile, evidentiaza meatul urinar (locul pe unde iese urina),
dezinfecteaza cu oxiceanura de mercur orificiul uretral, de sus in jos in directia anusului, operatia se face de 2-3
ori, scoate sonda cu o pensa anatomica sterila si o prinde intre degetul mediu si inelar ale mainii drepte,
lubrifiaza sonda cu ulei steril, sonda va fi orientata cu varful in sus si se introduce in uretra 4-5 cm, paralel cu
inaintare sondei, extremitatea libera a acesteia va fi coborata printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura
trecerea/inaintarea ei prin vezica. Primele picaturi de urina se lase sa se scurga in tavita renala apoi urina se
colecteaza in recipientele pregatite in functie de scop sau intr-un recipient de colectare. Dupa ce urina a fost
recoltata, capatul liber al il pensam cu o pensa hemostatica iar extragerea sondei se va face cu aceleasi miscari in
sens invers.

c)Sonda gastrica
Paralizie a unui singur membru sau al unei pri din corp

BILET 5

a)Terapia medicamentoasa a varstnicului


Se constata astazi pretutindeni si n special la batrni, un supra consum de medicamente, cu efecte
secundare inerente. n general batrnii consuma excesiv hipnotice, psihotrope, laxative si antibiotice. De aceea se
recomanda o posologie diminuata si o su-pravegere stricta. Batrnii au tendinta de a face provizii de droguri si de
a nu respecta corect prescriptiile. Diazepamul, Fenilbutazona, Propanololul, Morfina etc, sunt stocate la batrni
n snge prin diminuarea fluxului sanghin hepatic. Deci se va reduce administrarea lor. Nitrazepamul produce n
doze obisnuite tulburari psihomotorii de 36 de ori mai frecvente ca la tineri. Medicamentele administrate oral
sunt mai putin absorbite la batrni. Proteinele fiind scazute la batrni, drogurile care se unesc cu ele ca Dicu-
marinicile si Fenitoina, cresc concentratia n snge. Digoxinul prin alt mecanism si va mari de asemenea
concentratia.. La vrstnici eliminarea renala a medicamentelor scade. Aceasta este valabil pentru Digoxin, care n
doza obisnuita poate deveni toxic. Gentamicina si streptomicina pot atinge n schimb concentratii toxice. Creerul
vrstnicului este mai sensibil la barbiturice si la opiacee. n general se constata o sensibilitate net crescuta la
batrni, fata de drogurile digitalice, parasimpaticolitice, sedative, hipnotice, sulfamide si indometacin. n
concluzie este prudenta scaderea dozelor medicamentelor Ia batrni, la 30 - 50% fata de adult.

Reactii adverse si efecte secundare. Batrnii reactioneaza advers Ia medicamente, mai frecvent dect
bolnavii tineri. Un risc crescut apare Ia cei care iau antiparkinsoniene, antihipertensive, psihotrope, digitalice,
antibiotice si antiinflamaioare. Se ntlnesc adeseori hemoragii dupa anticoagulante, coma hipoglicemica dupa
antidiabetice orale.

b)Tehnica sondajului vezical la barbat


Sondajul vezical reprezinta introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in vezica urinara realizand
astfel o comunicatie intre interiorul vezicii si mediul extern.

Bolnavul este asezat in decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate, asistenta imbraca manusile
de cauciuc sterile, alege sonda cu care efectueaza sondajul folosind o pensa anatomica sterile, sonda este
lubrifiata, asistenta dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic steril si oxiceanura de mercur, intre degetele
inelar si mic ale mainii drepte se prinde extremitatea libera a sondei si cu ajutorul unei pense sterile tinuta in
aceiasi mana apuca sonda in imediata vecinatate a varfului, introduce varful sondei in meatul urinar si impinge
usor cu pensa in timp ce cu mana stanga intinde penisul cat mai bine pentru ca sa dispara cutele transversale ale
mucoasei uretrale care ar putea impiedica patrunderea sondei in vezica. Daca pe parcursul inaintarii sondei
aceasta intalneste obstacole anatomice sau functionale sau daca se produc spasme, asistenta retrage sonda si
pregateste o alta de calibru mai mic (sonda Thieman). Patrunderea sondei in vezica se semnaleaza prin scurgerea
urinei prin sonda, sonda se fixeaza cu leucoplast pana se evacueaza urina, urina se recolteaza in eprubetele sau
recipientele pregatite in functie de examenele de laborator ce se vor efectua. Restul urinei se capteaza in tavita
renala sau intr-un alt recipient, indepartarea sondei se va face cu ajutorul unei pense anatomice dupa ce
extremitatea libera a fost inchisa prin comprimare.

c) Hemiplegie
Paralizie care afecteaz jumtate stng sau dreapt a corpului, muchii atini sunt rigizi sau sunt moi i
slbii. Hemiplegia poate apare ca urmare a unui accident vascular cerebral, unei tumori, unui traumatism sau a
unei infecii a sistemului nervos, leziunea se afl de partea opus membrelor atinse.

BILET 6

a)Institutionalizarea varstnicului
Pe masura naintarii n vrsta, ca urmare a unor grave invaliditati - sindromul de imobilizare, dementele,
incontinentele, pierderea autonomiei si a capacitatii de autoservire -la care se adauga factori sociali ca
diminuarea veniturilor, lipsa familiei sau imposibilitatea acesteia de a asigura supravegherea si ngrijirea, apare
cresterea solicitarilor de spitalizare pe termen lung. Din populatia de peste 65 de ani, 4%, este internata
permanent. Dupa unii autori, aceasta nu este dect o forma mascata de izolare a batrnului, pe care o promoveaza
familia si societatea. Se constata o presiune crescnda att din partea familiilor ct si din partea unor unitati
spitalicesti (cu bolnavi parasiti, sau cu spitalizari ndelungate si frecvente), de a forta internarea n camine spital.
Decizia este un

act de mare raspundere si trebuie sa cuprinda numai urgente medicale sau sociale. Experienta arata ca mediul cel
mai prielnic pentru batrn ramne familia (aceasta este si dorinta batrnilor), de aceea ntoarcerea la domiciliu
este un deziderat, mai ales conditiile de la domiciliu sunt prielnice.

In unitatile pentru vrstnici (camine de batrni, camine spital), asistenta trebuie asigurata n echipa
(medic generalist, medic geriatru, psihiatru, psiholog, fizioterapeut). Un rol principal l are asistenta medicala si
personalul de ngrijire. Calitatile morale ale acestora nicaieri nu sunt mai necesare ca n aceste unitati.

Pentru batrni familia constituie factorul vital fundamental. De aceea resursele familiei trebuiesc
valorificate ntotdeauna. Conflictul dintre generatii exista, dar nu este o regula. Fenomenele de respingere si
violentele fata de vrstnic trebuiesc cunoscute, combatute n masura posibilitatilor. Cnd nu mai exista alta
posibilitate, cnd bolnavul este singur, cnd viata n familie este imposibila, medicul si echipa pe care o conduce
trebuie sa preia toate functiile familiei normale: rabdare, afectiune si sustinere morala.
b)Tehnica punctiei rahidiene
Puncia rahidian reprezint ptrunderea cu un ac n spaiul subarahnoidian, printre vertebre. Se face de
catre medic, ajutat de 1-2 asistenti medicali si se desfasoara in sala de tratamente, salon sau in sala de operatie in
cazul rahianesteziei. Medicul si asistentii medicali isi spala si dezinfecteaza mainile ,asistentii medicali dezbraca
pacientul, protejeaza patul/masa de punctie cu musama, medicul stabileste locul punctiei iar asistentul aseaza
pacientul in pozitia corespunzatoare in functie de locul punctiei si starea pacientului. Asistentul pregateste locul
punctiei prin dezinfectie tip III si daca e cazul serveste seringa cu anestezic iar medicul face anestezia locala.
Medicul primeste manusile chirurgicale, campul chirurgical pe care il asaza sub locul punctiei, asistentul
dezinfecteaza locul punctiei si serveste acul cu mandren iar medicul executa punctia. Pozitia pacientului este
mentinuta de asistent, sustinandu-i ceafa cu o mana, iar cu ceala impingand usor regiunea epigastrica. Dupa
executia punctiei, medicul scoate mandrenul, asistentul mentine eprubetele pentru recoltarea lichidului, apoi
serveste manometrul Claude pentru masurarea tensiunii LCR. Asistentul serveste seringa cu solutiile
medicamentoase, iar dupa administrarea acestora, medicul retrage acul de punctie.

Asistentul dezinfecteaza si comprima cu o compresa sterila locul punctiei, aplica pansament uscat fixat
cu romplast, apoi aseaza pacientul in pat in pozitie decubit lateral, fara perna si este necesar sa isi pastreze
aceasta pozitie timp de 24 de ore.

c)Tetraplegie
Paralizie a celor patru membre datorit leziunii mduvei spinrii.

BILET 7

a)Diabetul zaharat tardiv


Este o boala metabolica cronica, care are drept cauza principala deficitul absolut sau relativ de insulina si
se caracterizeaza prin perturbarea predominanta a metabolismului glucidic, cu hiperglicemie, glicemii pe
nemancate ce depasesc 120 mg%, prezenta de glucoza in urina, alaturi de afectarea si a celorlalte metabolisme
(lipidic si protidic).

Clinic se deosebeste:

Diabetul zaharat de tip I, insulino-dependent, care se echilibreaza numai prin tratament cu insulina. Se
intalneste 15 20% din cazuri. Apare la copil (diabetul juvenil), la adolescent, la adultul tanar dar adeseori si la
varstnici peste 60 65 ani (diabetul senil).

Diabetul zaharat de tip II, insulino-independent, care apare in genere dupa 40 de ani, la persoanele
obeze. Din aceasta categorie face parte si diabetul care apare dupa 65 70 de ani, care se datoreste aterosclerozei
vaselor pancreatice. Este cel mai frecvent intalnit.

La varstnici, diabetul zaharat este relativ frecvent (4 10% din populatia de peste 65 de ani), apare in
special la femei, este mai rar insulino-dependent si de obicei insulino-independent. Lipseste caracterul ereditar,
domina ateroscleroza pancreatica, debutul este insidios, este descoperit cu prilejul unui episod infectios
intercurent, evolutia este lenta si se manifesta prin triada clasica: poliurie, polifagie, polidipsie.

b)Administrarea insulinei
Insulina este medicamentatul care asigur supravieuirea pacien ilor cu diabet zaharat tip 1 i controlul
glicemiilor pentru un numr semnificativ (n cretere) dintre pacien ii cu diabet zaharat 2 i gravide cu diabet
gestaional. Exista insulina cu actiuna rapida si insulina cu actiuna lenta. Caile de administrare - Calea subcutanat
- Calea intravenoasa

Stabilirea dozei si tipul de insulina se face de ctre medic, individualizat, medicul instruiete pacientul
cum s-i ajusteze dozele n funcie de coninutul de hidrocarbona i din diet. Administrarea se face cu seringi de
insulina cu gradatii pentru 40 , respectiv 100 unitati de insulina pe mililitru. Pregatirea dozei - Se spala si se
dezinfecteaza minile, se aspira n seringa o cantitate de aer egala cu doza de insulina ce trebuie administrata. Se
punctioneaza dopul de cauciuc si se ntoarce flaconul. Se introduce aerul sub presiune si se lasa sa curga liber
insulina n seringa pna se obtine doza necesara. Se scoate aerul si se schimba acul.

Injectarea insulinei - Se dezinfecteaza locul si zona nconjuratoare, se lasa sa se evapore alcoolul -


alcoolul inactiveaza insulin. Se executa pliul cutanat si se injecteaza insulina subcutanat. Nu se freaca si nu se
maseaza locul punctiei. Se pastreaza o distanta de minim 4 cm de injectia precedenta.

c)Pareza
Este o paralizie parial a muchilor scheletici. Parezele sunt cauzate frecvent de tulburri neuronale, mai
precis a neuronilor efereni care transmit impulsurile motorii de la creier sau mduva spinrii, aceste tulburri
fiind de fapt ntreruperi din diferite motive de boal a cii de transmitere a impulsului la mu chi.

BILET 8

a)Patologia geriatrica a sangelui


La batrani apare o deshidratare, care influenteaza echilibrul hidroelectrolitic intra-celular, scad proteinele
(serinele) si cresc globulinele si lipidele.

Anemia, apare frecvent la batrani, prin imbatranirea hematopoezei. Se dato-reste deficitului factorilor
eritropoetici necesar formarii Hb (Fe, Vitamina B1, Acid folic, proteine, vitamina B6). La aparitia anemiei
contribuie mai multi factori, ce pot aparea si dupa unele medicamente sau malmutritie. In general este bine
tolerata.

Cele mai obisnuite tipuri de anemie care apar la varstnic sunt:

- anemia feripriva, mai frecventa la femei si la barbatii de peste 60 de ani, prin sangerari digestive, malnutritie,
neoplasme si hemopatii maligne, infectii severe, medicatie antiinflamatoare si analgezica (salicilati);

- anemia pernicioasa (Biermer), datorita lipsei vitaminei B12. Este in relatie mai ales cu tiroidopatiile si diabetul
zaharat. Pot sa agraveze o insuficienta cardiaca preexistenta. Simptomele neurologice sunt mai putin severe, dar
tulburarile psihice domina tabloul clinic.

- anemiile secundare altor imbolnaviri (anemii nefrogene, din mixedem, hepa-topatii cronice, limfoleucoza
cronica, disglobulinemii etc). Apar frecvent la varstnici.

LEUCEMIA LIMFATICA CRONICA este cea mai frecventa leucoza intalnita la batrani, in special la
barbati. Tabloul clinic este atenuat. Apar infectii repetate, ade-nopatii generalizate, superficiale si profunde,
splenomegalie, limfocitoza. In forma leucemica, leucocitele depasesc 100 000/mmc, in forma subleucemica 10 -
30 000/ mmc (cu 80% limfocite) si in forma leucemica, leucocitele ajung la 10 000/mmc, cu 50 - 60% limfocite.
Anemia este frecventa.

b)Tehnica injectiei intravenoase


Injectia intravenoasa directa permite o abordare rapida si un efect imediat. Este folosita in urgente sau in
cazurile in care nu se poate face intramuscular administrarea. Pacientul trebuie supravegheat deoarece efectele
sunt rapide si imediate.

Tehnica - se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu bratul in extensie, pe o mica perna protejata de
musama, aleza sau prosop, se alege locul punctiei, se dezinfecteaza locul punctiei, se leaga garoul, se leaga
punctia venoasa, se controleaza daca acul este in vena, se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea usoara a
garoului, se injecteaza lent, tinand seringa in mana stanga, iar cu policele mainii drepte se apasa pe piston, se
verifica, periodic, daca acul este in vena, se retrage acul, cand injectia s-a terminat, la locul punctiei se aplica
tamponul imbibat in alcool, compresia, se supravegheaza in continuare starea generala.

c)Anorexia
Anorexia este o tulburarea a conduitei, alimentare caracterizata printr-un refuz mai multsau mai putin
sistematic de a se hrani, intervenind ca mod de raspuns la anumite conflicte psihice.Anorexia este o boala
care isi face simtita prezenta mai ales in randul adolescentilor si alpersoanelor singure.

BILET 9

a)Patologia geriatrica dematologica


Este de competenta specialistilor. Epidermul senil se subtiaza, renoirea epiteliala scade, cicatrizarea
plagilor se face greu. Elasticitatea si troficitatea pielii diminua. Apar frecvent dermatoze senile. Se ntlnesc:
pruritul senil, purpura senila, epitelioame si ulcerul ischemic de presiune (escara).

a) Pruritul senil, apare dupa 60 de ani, lipsesc leziunile cutanate, se ntlneste mai frecvent la batrni barbati, este
foarte rezistent la tratament si nu are o etiologie cunoscuta bine. Suferinta este chinuitoare, mpiedica somnul, se
nsoteste de depresii care pot merge pna la suicid. Mai recent se considera ca se nsotesc de prurit, unele anemii
feriprive si boli hepatice, boala Hodgkin, leucozele, poliglobulia, hiper si hipo tiroidia.

b) Purpura senila, este un sindrom hemoragie specific vrstnicilor. Apar pete echimotice pe fata dorsala a
minilor si antebratelor. Apare mai frecvent la femei. Dureaza cteva saptamni si este urmata de macule cafenii
persistente. Se mai descriu si purpure ortostatice, carentiale, n diabet si hipertensiunea arteriala.

c) Epitelioamele, pot fi bazo celulare si spino celulare. Nu constituie obiectul expunerii. Este de domeniul
dermatologiei.

d) Escarele (ulcere ischemice de presiune)

b)Tehnica injectiei intramusculare


Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a unei substante
coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.

Administrarea :

Se confirma identitatea pacientului, se explica procedura pacientului,se asigura intimidate, se spala


mainile, se pun manusile, se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent
injectii intramusculare. Se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare, se invita bolnavul
sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit, se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare, se lasa
pielea sa se usuce, se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi, se pozitioneaza seringa cu
acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze
muschiul, se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul montata la
seringa. Se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange, daca apare
sange, se va retrage acul si se va relua tehnica, daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru
a permite muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia. Dupa injectare se retrage acul ptrintr-o
singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a fost introdus

Se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea
medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier), se
indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele sangerari sau
reactii locale

c)Dispnee
Greutate n respiraie datorit mai ales unor boli cardiace sau respiratorii.