COMUNICAREA N

FARMACIE

Prof. Dr. Farm. Dumitru Lupuleasa

 RELAII UMANE, INTERACIUNI I
COMUNICARE
HEIDEGGER: omul ocup i triete n lume pe trei dimensiuni:
lume proprie, personal (EIGENWELT);

lumea din jur (UMWELT) i

lumea ntlnirii cu ceilali (MIT-WELT).

Comunicarea este capacitatea de a transmite celorlali ideile,

faptele, sentimentele i concepiile; i firete de a le primi din
partea acelora care ni le transmit.

Comunicarea este mijlocul care permite stabilirea unui

raport ntre oameni.
ESTE COMUNICAREA NNSCUT SAU
DOBNDIT?
limbajul, orict de important ar fi el, nu este dect unul din
mijloacele de comunicare; limbajul scris trebuie s fie deprins;
limbajul spontan poate fi suficient pentru transmiterea mesajelor
simple i obinuite, dar nu i pentru transmiterea mesajelor mai
complexe, de exemplu exprimarea unui concept;

comunicarea verbal nu poate fi eficace dect dac cel care

vorbete, adic cel care emite mesajul, reuete s se
adapteze personalitii i capacitii celui care-l va primi ;
comunicarea nu se face doar prin limbajul vorbit sau scris (comunicarea
verbal) ci i prin mimica feei, atitudine i gesturi (comunicarea
nonverbal).

Exist o tehnic a comunicrii care

trebuie s fie nvat
 ELEMENTELE COMUNICRII
EMITOR MESAJ RECEPTOR

Emitorul poate fi medicul i / sau farmacistul.

Receptorul este pacientul.
Mesajul este informaia transmis pacientului. Codul

n sfera central a emitorului, nainte ca mesajul s fie

emis, se efectueaz anumite operaii mentale care sunt
eseniale pentru comunicare:
Percepia
Motivarea
Alegerea codului
Verificarea critic a mesajului codificat care va fi emis
emiterea mesajului conceput, elaborat i codificat
COMUNICAREA FARMACIST PACIENT
Responsabilitatea succesului terapeutic nu-i
revine numai medicului, ci este mprtit i de
farmacist, n cooperare cu pacientul.
Noile preocupri ale farmacistului vin din provocrile
actuale:

numrul mare de medicamente de care dispune
terapeutica;

polipragmazie sau automedicaie;

omul modern este un mare consumator, nu numai de
medicamente, ci i de asisten medical.
 COMPLIANA

Recomandarile adecvate privind modul de administrare

al medicamentului facute de farmacist pot determina
acceptarea si participarea acestora la tratament si o mai
buna intelegere a medicatiei pe care trebuie sa si-o
administreze.

Complianta (asentiment, cooperare, participare) poate fi

definita ca fiind gradul sau masura in care pacientul isi
administreaza sau utilizeaza medicatia, in acord cu
recomandarile medicului sau farmacistului.
 MOTIVE ALE LIPSEI DE COOPERARE A
PACIENTULUI
Printre factorii inhibitori se numara
caracteristicile personale (supradependenta sau
disperarea) si
factorii sociali si culturali (cum ar fi maladia ca o

scuza sau fatalismul).

Factorii limitativi coincid partial cu cei inhibitori si includ:

lungimea in timp a maladiei,

izolarea sociala,
saracia,

anxietatea si informatia gresita,

lipsa protezelor.

Factorul cheie care promoveaza participarea

la propriul tratament este motivatia.
SITUAII DE NON-COMPLIAN

Dificultatea de a respecta modul de dozare datorita

stilului de viata.
Regimul de administrare este prea complex si greu
de inteles.
Schema de dozare pentru reducerea dozei de
prednisolon
farmacistul este obligat sa elaboreze o schema
care sa ajute pacientul

Terapia cu mai multe medicamente (polipragmazie)

Lipsa de incredere in medic si medicatia prescrisa
SITUAII DE NON-COMPLIAN

Influenta informatiilor incorecte sau contradictorii sau

opiniile membrilor familiei, rudelor si prietenilor cu privire
la medicatie, la boala sau la ambele.

Recipientele pentru protectia copiilor mai greu de

manipulat de ctre varstnici (pacienii artrozici, senili,
etc.)
 CONTRIBUIA FARMACISTULUI LA
COMPLIAN
Cea mai importanta influenta a farmacistului asupra
compliantei este reprezentata de oferirea unor informatii
corecte la un nivel adecvat (comunicarea farmacistului
cu pacientul).

Farmacistul trebuie sa fie selectiv atat in ceea ce

priveste cantitatea de informatii transmise cat si in ceea
ce priveste ordinea si modul in care o face.

Farmacistul trebuie sa se asigure ca pacientul cunoaste

si intelege suficient utilizarea efectiva sigura a
medicamentului eliberat.
 COMUNICAREA NON-VERBAL

Informatii oferite prin etichete

Caracter informativ

Informatii oferite prin prospect

Prospectul nu trebuie sa fie considerat ca o alternativa
nici la o eticheta si nici la o recomandare orala ci el este
mai curand un supliment complementar si foarte util la
aceste mijloace esentiale si principale de comunicare.

Avantaje:
- spaiul mai puin restrictiv
dect cel al unei etichete,
- uurin la citire,
- potenialul de ilustrare.
Dezavantaje:
- prospectul se poate detasa de preparatul la
care se refera
- nu este interactiv (exp. recomandarea verbala)
- nu are o nota prieteneasca pentru consumator.
 COMUNICAREA NON-VERBAL

Conceperea unui prospect are n vedere

urmtoarele:
propoziiile s fie scurte;
s se evite limbajul tehnic;
mrimea i tipul literelor;
spaiul dintre rnduri;
imaginile prospectului;
contrastul i culoarea;
ilustraia grafic i designul;

preul.
 MODALITI DE AMBALARE A
MEDICAMENTELOR
CARE FAVORIZEAZA COMPLIANTA

Ambalare tip calendar;

Sisteme de ambalare;
SISTEMUL DOSETT (Astra Pharmaceutical)
SISTEMUL MEDIDOS (Aga Concern, Anglia)
SISTEMUL EZYDOSE (Pharmaceutical
Packaging)
 ALI FACTORI CARE POT INFLUENA
COMUNICAREA CU PACIENTUL I COMPLIANA

Gradul de educaie a pacientului;

Sprijinul familiei;
Mediul nconjurtor;
Personalul:
Imaginea profesional;
Comportarea farmacistului.
 CONCLUZII
Informatii de baza:
Cum si cand trebuie sa ia sau sa foloseasca
medicamentul?
Cat trebuie sa ia sau sa foloseasca medicamentul?
Cat timp va dura tratamentul?
Ce va face daca va uita sa-l ia sau sa-l utilizeze?
Ce sa faca daca ceva nu merge cum trebuie?
Este recomandabil si in siguranta sa conduca un
vehicul?
Este recomandabil si in siguranta sa consume bauturi
alcoolice.