Studii de caz - Taxe si Impozite Actual

23 Aprilie 2010 - Nr. 2 / 2010

Taxe si Impozite Actual: Cazul 1: Cesiune de creante

Taxe si Impozite Actual: Cazul 2: Ajustare de TVA la o cladire

// Cazul 1: Cesiune de creante //

Intrebare:

O firma detine anumite drepturi de creanta. O alta firma partenera detine un imobil (vechi).
Se doreste un schimb. Cedarea drepturilor de creanta in schimbul imobilului. Trebuie sa fie emisa
o factura prin care sa fie cedate drepturile de creanta?
Daca da, sunt purtatoare de TVA? Daca nu, ce document sta la baza inregistrarilor contabile?
Firma partenera emite factura pentru imobil?

Solutie oferita in luna Aprilie:

Cesiunea de creante este o conventie prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte
persoane. Creditorul care transmite creanta se numeste cedent; persoana care dobandeste creanta prin
cesiune se numeste cesionar; debitorul creantei transmise se numeste debitor cedat. Asadar, partile
conventiei care are ca obiect cesiunea unei creante sunt cedentul si cesionarul.Prin aceasta conventie se
transmite creanta pe care cedentul o are fata de debitorul cedat. Prin efectul cesiunii, noul creditor al
debitorului cedat va fi cesionarul.
Codul civil reglementeaza cesiunea de creanta la materia vanzari si are in vedere numai cesiunea
de creanta cu titlul oneros. Este posibil insa ca cesiunea de creanta sa se faca si printr-un alt contract cu
titlu oneros decat vanzarea, cum este contractul de schimb.

Din momentul realizarii acordului de vointa creanta se transfera catre cesionar. Creanta trece in
patrimoniul cesionarului cu toate drepturile pe care i le conferea cedentului. Cesionarul devine creditor in
locul cedentului, preluandu-i toate drepturile insa creanta ramane neschimbata.
Cesionarul devine creditor pentru valoarea nominala a creantei, indiferent de pretul pe care l-a
platit si chiar daca cesiunea s-a fascut cu titlu gratuit. Spre exemplu, cedentul transmite cesionarului o
creanta de 500 de lei pe care o are impotriva debitorului cedat, pentru suma de 400 lei, sau o doneaza.
Cesionarul va pretinde debitorului cedat sa-i plateasca valoarea nominala a creantei, adica suma de 500
de lei.

Art. 126 alin. (1) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca, din punct de vedere al
taxei pe valoare adaugata, sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
a) operatiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in
sfera taxei, efectuate cu plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, actionand ca
atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte dintr-o activitate economica;

Potrivit art.141 alin.(2) lit. a) pct.3 din legea mentionata, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata
urmatoarele servicii de natura financiar bancara: tranzactii, inclusiv negocierea, privind conturile de
depozit sau conturile curente, plati, viramente, creante, cecuri si alte instrumente negociabile, exceptand
recuperarea creantelor.

Conform pct. 35 alin.(8) si (9) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, in situatia in care, conform contractului, scopul operatiunii nu il constituie
recuperarea de creante, ci acordarea unui credit, societatea care preia creantele aferente unui credit
acordat asumandu-si pozitia creditorului, operatiunea este scutita de taxa pe valoarea adaugata,
nefacand obiectul exceptiei prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal.
In cazul in care din analiza contractului rezulta ca operatiunea reprezinta recuperare de creante,
aceasta este considerata pentru persoana care preia creantele o prestare de servicii efectuata cu plata,
taxabila din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, indiferent daca persoana care preia
creantele preia sau nu riscul privind neincasarea acestora.
In aceasta situatie, asa cum este prevazut la alin. (10) al acestui punct, baza de impozitare a taxei
pe valoarea adaugata o reprezinta contravaloarea serviciului, inclusiv componenta de finantare, si se
determina in functie de tipul contractului, putand fi calculata fie ca suma a dobanzii aferente finantarii si a
comisionului de administrare si colectare a creantelor, fie ca diferenta intre valoarea nominala a
creantelor si pretul de achizitie al acestora, in cazul creantelor care nu au depasit termenul de scadenta,
fie ca diferenta intre valoarea economica sau de piata a creantelor agreata de parti si stipulata in
contractul incheiat si pretul de achizitie al acestora in cazul recuperarii creantelor cu termenul de
scadenta depasit.

Potrivit prevederilor art. 155 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, persoana
impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decat o livrare/prestare fara
drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) si (2), trebuie sa emita o factura catre fiecare
beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al
taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa.

Astfel, pentru cazul exemplificat operatiunea de cesiune a creantelor nu este impozabila din punct
de vedere al taxei pe valoare adaugata.
Pentru creantele cesionate societatea nu are obligatia emiterii unei facturi.

Potrivit art 6 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un
document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document
justificativ.

In acest sens, Norma metodologica de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile

aprobata prin Ordinul Ministerul Economiei si Finantelor Publice nr. 3512/2008 privind documentele
financiar-contabile stabileste, la lit. A -Norme generale- punctul 2, ca documentele justificative trebuie sa
cuprinda urmatoarele elemente principale:
- denumirea documentului;
- denumirea/numele si prenumele si, dupa caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care
intocmeste documentul;
- numarul documentului si data intocmirii acestuia;
- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este
cazul);
- continutul operatiunii economico-financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al efectuarii
acesteia;
- datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate, dupa caz;
- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii
economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale persoanelor in drept
sa aprobe operatiunile respective, dupa caz;
- alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate.

Documentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate pot dobandi calitatea de document
justificativ numai in conditiile in care furnizeaza toate informatiile prevazute de normele legale in vigoare.

Astfel, aceasta cesiune trebuie consemnata intr-un document justificativ. Acest document trebuie sa
contina elementele principale enumerate si poate fi o contractul incheiat intre cele doua parti.

Potrivit art. 141 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe
valoare adaugata livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor pe care sunt construite, precum
si a oricaror altor terenuri.
 Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de constructii noi, de parti de constructii noi sau
de terenuri construibile.
In acest sens:
- constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant;
- livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu
pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei
parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii;
- o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori
destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv
taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior
transformarii;

In conformitate cu prevederile art. 126 alin. (9) lit. c) din legea mentionata, aceste operatiuni sunt
scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea
taxei datorate sau achitate pentru achizitii.

Alin. (3) al articolului 141 prevede ca, orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea acestor
operatiuni. In acest sens, punctul 38 alin. (3) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca aceasta optiune se va notifica organelor fiscale competente pe
formularul prezentat in anexa nr. 1 la aceste norme si se va exercita de la data inscrisa in notificare.
O copie de pe notificare va fi transmisa clientului.

Astfel, pentru vanzarea cladirii se poate aplica scutirea de taxa prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. f)
din Codul fiscal daca aceasta nu a fost modificata sau asupra acesteia nu s-au efectuat lucrari de
transformare in valoare de minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, astfel incat sa fie
considerata constructie noua in sensul prevazut la acest articol.

Daca ulterior achizitiei au fost efectuate lucrari de modernizare si transformare astfel incat cladirea
sa fie considerata noua sau daca societatea opteaza pentru taxarea acestei operatiuni, vanzarea se va
efectua in regimul normal de taxare. Factura se va emite cu TVA colectata.

Potrivit art. 137 alin. (1) lit.a) din legea mentionata, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii,
baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din tot ceea ce constituie contrapartida
obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului
sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni.

************************************************************************************************************************
**************************

// Cazul 2: Ajustare de TVA la o cladire //

Intrebare:

Se efectueaza ajustare de TVA la o cladire care este achizitionata in regim de "taxare inversa" (caz
1) sau fara TVA (caz 2) in cazul in care sete demolata? Daca da, sub ce formula contabila?

Solutie oferita in luna Aprilie:

In cazul in care cladirea a fost achizitionata in regim de taxare inversa - respectiv in anul 2007 -
intrucat doar atunci a fost valabil acest raspuns - se procedeaza la ajustarea TVA in situatia in care
aceasta este demolata.
Ajustarea TVA se face in urmatoarele situatii - prevazute la art 149 din Codul fiscal
a) in situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila:
1. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice;
2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei;
3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de
deducerea initiala;
b) in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;
c) in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat
face obiectul oricarei operatiuni pentru care taxa este deductibila. In cazul unei livrari de bunuri, valoarea
suplimentara a taxei de dedus se limiteaza la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv;
d) in situatia in care bunul de capital isi inceteaza existenta, cu exceptia cazurilor in care se
dovedeste ca respectivul bun de capital a facut obiectul unei livrari sau unei livrari catre sine pentru care
taxa este deductibila;

Astfel, prin demolare bunul de capital / imobilul isi inceteaza existenta si prin urmare intra in sfera
ajustarii TVA-ului. Faptul ca s-a aplicat taxarea inversa - aceasta nu inseamna ca societatea nu si-a
exercitat dreptul de deducere al TVA, ci dimpotriva a fost dedus TVA si a inregistrat TVA-ul prin nota
contabila 4426 = 4427.
Ajustarea de TVA pentru bunuri de capital achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2007 se face pe o
perioada de 20 de ani, incepand cu data de 1 ianuarie a anului in care imobilul a fost achizitionat.
Perioada de ajustare este practic din 1 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2026. Veti determina TVA-ul aferent
perioadei pentru care societatea a folosit activul in scopul activitatilor cu drept de deducere: 2007 - 2010 -
4 ani - pentru care pastrati dreptul de deducere, iar partea de TVA aferenta celor 16 ani o considerati TVA
nedeductibil. De exemplu, daca ati dedus TVA in valoare de 20.000 lei > TVA deductibil /an = 20.000 / 20
ani = 1.000 lei. Pentru suma de 4.000 lei: 1000 lei x 4 ani veti pastra dreptul de deducere, iar suma de
16.000 lei : 1.000 x 16 ani o veti considera ca TVA nedeductbila - o veti inscrie in Decontul de TVA la rd.
29 Ajustari conform prorata / pentru bunuri de capital.
Nota contabila este
635 = 4426
Cheltuieli cu alte taxe, impozite TVA deductibila
si varsaminte asimilate
2. In cazul in care bunul a fost achizitionat fara TVA, inseamna ca nu s-a dedus TVA, in consecinta
nu se face ajustare intrucat nu are ce sa se ajusteze.