Sunteți pe pagina 1din 14
CAPITOLUL I CONTABILITATEA {N GESTIUNEA iNTREPRINDERIIL Demers specializat in cunoasterea universului migcarilor de valori cuantificabile monetar, contabilitatea s-a dezvoltat pe masura ce comanda sociala a fost lansata. O discriminare in cadrul informatiei contabile in raport’ cu confidentialitatea sau nonconfidentialitatea acesteia a generat, in zilele noastre distinctia intre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune. 1.1, Evolutia conceptului de contabilitate a intreprinderii Conceptul de contabilitate a intreprinderii a acoperit, de-a lungul.timpului continuturi diferite. Eugen Schmalenbach in cunoscutul sau plan de conturi a subliniat existenta in intreprindere a doua categorii de probleme care ulterior il vor conduce la a stabili o distinctie intre contabilitatea financiara si contabilitatea intreprinderii' atribuind primei, intre altele, fenomenele inerente pe care le incumba finantarea intreprinderii si exigentele dreptului comercial, fiscal, etc. gi celei de a doua, fenomenologia legata de conditiile interne de exploatare”. Pe de alta parte, Erich Schneider* folosind un criteriu similar cu Schmalenbach, separa miscarea bunurilor intreprinderii in dowd cicluri: administrativ sau comercial si tehnic ori industrial a caror tratament contabil considera ca apartin contabilitatilor externe gi interne, atribuind primei dintre acestea, ca si continut, problematica finantarii cumpararilor si vanzarilor, iar secundei costurile si productia. "E, Schmalenbach, Grundlagen der Selbstkosten - rechnung und Preispolitik, Leipzig, G. A. Gloeckner, 1928 : 2 & Schmalenbach, Kostenrechnung und Preispolitik, op. cit., p. 30 3B Schneider, Einfiihrung in die Grundfragen des Industriellen Rechnungswesen Coepenhague, Ed. Gad. 1939 fn termeni asemanitori s-a pronuntat, de asemenea, gi Richard Mattessich’, care desi nu cu aceleasi justificdri ca gi cei anteriori recunoaste existenta contabilitdtii financiare gi pe aceea a costurilor. Contabilitatea intreprinderii se referd atat la contabilitatea financiara cat si la contabilitatea de gestiune. Mattessich> opereaz’ o disjunctie intre contabilitatea monetari si contabilitatea nemonetara in functie de folosirea sau nefolosirea monedei ca mijloc omogenizator al marimilor reflectate in contabilitate. In continuare, autorul structureaza contabilitatea monetara in doud ramuri, Microcontabilitatea si Macrocontabilitatea. in cadrul microcontabilitatii clasificarea se continua in functie de subiectele din patrimoniu: subiecte private sau subiecte publice ajungand a distinge existenta contabilitatii unitatilor familiale, contabilitatea guvernamentala (publica) si contabilitatea intreprinderii. Ajunge astfel la urmatorul tablou* al clasificarii contabilitatii: Contabititatea ‘Nemonetara Contabilitatea venituti national ‘Contabiltatea input - Princip de bara Macro- a erale * abilitate Ben contabilitat Contabilitateacirculaiet ‘monetare Contabiltatea balanei de Contabilitatea ‘a ‘monetara Contabit itor fa Contabilitatea Financiars puvemamentald—/ o svcere si costur Contabititatea Planificare intreprinderit sibugete veriodice Fig. nr. 1 Tabloul clasificarii ramurilor contabilitatii *Preluata dupa Enrique Lopez Gonzalez, », Contabilidad financiera Madrid, McGraw - 4111, 1994, p. 22. Contabilitatea intreprinderii este, asadar, 0 ramura a contabilitatii care se refera la contabilitatea aplicata la nivel micro, care se ocupa, in general, de “R. Mattessich, Accounting and Analytical Methods, Homewood, llinois, R. D. Irwin, 1964 p. 16 si p. 139 > R. Mattessich, Towards a General and Axiomatic Foundation of Accountancy with and Introduction to the Matrix Formulation of Accounting Systems, Accounting Resarch, vol. Ill, nr. 4 octobre (1957), p. 139 unititile economice de productie, La acelasi nivel cu ceea ce numim contabilitatea intreprinderii flinjeazd contabilitatea publica, {n opinia profesorilor Oprea Calin si Mihai Ristea ,,contabilitatea organizaté si condusi la nivelul intreprinderilor este denumita contabilitatea intreprinderii™*, Autorii spanioli, Enrique Lopez Gonzalez, Alicia Rodriques Perez si Cristina Mendana Cuérvo, considera ci, in functie de tipul de utilizatori carora le este destinata informatia produsd in cadrul contabilitatii, se poate vorbi de: contabilitate financiara si contabilitate de gestiune. Contabilitatea financiard este adresati in mod fundamental —catre beneficiarii cu putere de decizie mediata sau fara putere de decizie actual fiind numai potentiala. {n schimb contabilitatea de gestiune serveste beneficiarilor cu putere de decizie imediati sau directa’. 1.2. Dualismul contabil si palierele contabilita¢ii Nevoile informationale ale diferitilor utilizatori de informatie contabila, a determinat construirea a doua reprezentari ale aceleasi realitati, o reprezentare interna” gi o alta ,extem&”. in plan formal, separarea celor doua categorii de informatii contabile genereazi dualismul in contabilitate. Potrivit acestei abordari, sistemul de contabilitate este organizat pe dowd paliere sau circuite: - contabilitatea financiara sau generala; = contabilitatea de gestiune, manageriala sau intema. Organizarea distincté a celor doua circuite nu trebuie perceputd ca o fragmentare arbitraré a contabilitatii, deoarece componentele mentionate sunt intercorelate. in contabilitatea de gestiune sunt reflectate dintr-un punct de vedere propriu elementele patrimoniale si operatiuni economice care sunt evidentiate si in contabilitatea financiara. Baza documentara utilizataé in cele dou circuite este unica. Relatia de interdependent dintre cele doua subsisteme se manifest in cadrul sistemului dualist de contabilitate, prin faptul c& ele se completeaza reciproc sub aspect informational, ca instrumente ale procesului decizional’ (vezi fig. nr. 2). £0. Calin, M. Ristea, Bazele contabili P. 19 H, Bouquin, Contabilitatea de gestiune, Editura TipoMoldova, Iasi, 2004, traducere de N. Tabard, p.143 s.u. *N. Feleagi, I. lonageu, Tratat de contabilitate financiard, vol. 1, Editura Economica, Bucuresti, 1998, p.35 ° B. Horomnea, Bazele contabilitafii, Editura Sedeom Libris, lasi, 2004, p. 40 Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003, T Fig, nr. 2 Dualismul contabil si procesul decizional Sursa: E. Horomnea, Bazele contabilititii. Concepte si aplicatii, Editia a Il-a, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2004 Trecerea la economia de piaté a impus o abordare diferentiaté a informatiei produse de catre contabilitate. Aceasta delimitare s-a concretizat ina distinge existenta unei informatii care se doreste sau exist obligatia legal de a fi facutd publica si o alté informatie care este destinatd strict managerilor societatii si pentru care nu exista obligatia de a fi facuta publica. Pentru primul tip de informatii avem contabilitatea financiard, iar pentru cel de-al doilea contabilitatea de gestiune. Contabilitatea financiara este standardizati cuprinzand reguli de terminologie, de evaluare si prezentare, gandita de normalizatorii romani la nivelul anului 1994 pentru a obtine o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor'®. Evolutia ulterioara a condus la situatia in care astazi de la contabilitatea financiard A se astepte mult mai mult, Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a 1 Mf. Ristea, M. Dima, Contabilitatea societatilor comerciale, Editura Universitara, Bucuresti, 2003, p.9 Comunitatilor Economice Europene, lansat Contabilitatii financiare o noud c realizeze situatii financiare anuale care sa ofere utilizatorilor o imagine fidela a activelor, datoriilor, a Pozitici financiare gi Profitului sau pierderii entitatii. Daca prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii se considera ci vpentru a dao imagine fidela a pati rimoniului, a situatiei financiare sia Tezultatelor obtinute trebuie tespectate cu bund cr redinta regulile privind evaluarea_patrimoniutui gi celelalte norme si principii contabile!'”, Reglementirile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunititilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate aprobate prin O.M.F.P. nr, 94/2001, considerau c& situatiile financiar buie s& respecte Prevederile Tespectivelor reglementari, Legii. contabili tii nr. 82/199] Tepublicata, Cadrului Seneral de intocmire: gi prezentare a situatiilor financiare si Standardelor Internationale de Contabilitate iar. at Suficiente si politicilor acord cu Cadrul general de ii aprobate prin Ordinul n Nr . 1752/2005, a omanda sociala, fn cadrut | ei trebuie si se >» Cu Standardele Internationale Sus previd formatul si contabile si Tegulile de » evaluare, scoatere din evidenta si Prezentare a elementelor in Situatiile financiare anuale i lividuale, Tegulile de intocmire, aprobare, auditare/verificare, Potrivit legii, si Publicare a situatiilor financiare anuale, Planul de conturi general, precum si continutul si functiunea conturilor contabile, ‘ pe ert " Ministerul Finantelor, Sistemul Contabil al agentilor economici. Bditura Economica, 1994, Regulamentul de aplicare a Legii contabilititi, art. 23, p. 29 ; 9 Daca aplicarea prevederilor acestor reglementiri nu sunt suficiente pentru a oferi o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare, profitului sau pierderii entitatii, atunci se impune prezentarea unor informatii suplimentare. Daca in cazuri exceptionale ce privesc o intreprindere, respectarea uneia dintre prevederile cuprinse in reglementarile contabile conforme cu directivele europene nu raspunde cerintei de a prezenta o imagine fidela, administratorii intreprinderii se pot abate de la cerintele acestora att c&t este necesar pentru a obtine informatii credibile gsi mai relevante'?, Orice astfel de abatere trebuie prezentata in notele explicative, impreuna cu o explicatie a motivelor acesteia gi © situatie privind efectele abaterii asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare sia profitului sau pierderii. Prin politica contabila elaboratd se va asigura ci situatiile financiare furnizeaza informatii care sa fie relevante pentru nevoile utilizatorilor de Iuare a deciziilor si credibile in sensul ca: - Teprezint fidel activele, datoriile, pozitia financiara si profitul sau Pirderea intreprinderii; - sunt neutre, adica nepartinitoare; - sunt prudente; = sunt complete sub toate aspectele semnificative; fn acest caz intreprinderea trebuie sa prezinte in notele explicative informatii despre reglementarile contabile care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare anuale si despre politicile contabile folosite. Deasemenea se vor oferi informatii suplimentare care nu sunt prezentate in bilant, contul de profit si pierdere si dupa caz, in situatia modificarilor capitalurilor proprii si/ sau situatia fluxurilor de trezorerie, dar sunt relevante pentru intelegerea oricdrora dintre acestea. Pentru fiecare element semnificativ din din situatiile financiare anuale trebuie sa existe informatii corespunzatoare in notele explicative. Acestea trebuie si cuprinda deasemenea informatii privind metodele de evaluare aplicate diferitelor elemente din situatiile financiare anuale si metodele utilizate pentru calcularea ajustarilor de valoare. Pentru elementele incluse in situatiile financiare care sunt sau au fost initial exprimate in moneda straina, trebuie prezentate bazele de conversie utilizate pentru a le exprima in moneda nationala, respectiv cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Rominiei, valabil la data bilantului. Contabilitatea de gestiune este mai putin standardizata, astfel incat, fiecare intreprindere sa-si poati elabora propriile evidente si instrumente de gestiune adaptate nevoilor si specificului acestora. Organizarea si functionarea acesteia se bazeaza pe concepte si principii pur interme ale caror continut este liber de standardizare fiind definit in functie de propriile conventii ale fiecdrei 12 OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementirilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate publicat in Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014, pet.62 10 intreprinderi (de exemplu formula costului produselor vindute) si care se gasesc deci in afara oricdrei standardizari®. Principalele obiective ale contabi tii de gestiune sunt: _7 Sunoasterea costurilor diferitelor functii ale intreprinderii, cum ar fi: functia de productie, functia comercial, functia administrativa, de cercetare dezvoltare; asigurarea bazei de evaluare a bunurilor obtinute din productia proprie, inregistrate in contabilitatea financiara la cost de productie; = explicarea rezultatelor obtinute, calculand costurile produselor, lucrarilor si serviciilor pentru a le compara cu pretul de livrare aferent acestora; - stabilirea previziunilor privind cheltuielile si; veniturile (costuri prestabilite, bugete etc.); = obfinerea indicatorilor de gestiune ce permit s& se constate gi sd se explice eventualele abateri fat de previziuni. Contabilitatea de gestiune are asadar, drept obiect, furnizarea tuturor informatiilor in masura si permit’ luarea deciziilor de catre manageri. Desi obligatorie, organizarea contabilitatii de gestiune beneficiaz’ de libertati sporite in ceea ce iveste posibilitatea de adaptare de catre fiecare agent ‘economic in functie de nevoile de informare in vederea actului decizional. Adresandu-se celor care administreazi $i gestioneaza, contabilitatea de gestiune vine sa completeze prin dimensiunea economico-managerialé, ce sé doreste a fi adoptata la nivelul ei, dimensiunea juridico-contabil& a contabilitatii financiare'””. Potrivit Reglementarilor contabile actualizate, pentru evaluarea elementelor patrimoniale sunt stabilite reguli precise, functie de momentul si scopul acesteia: intrarea in patrimoniu; evaluarea cu ocazia inventarierii si prezentarea elementelor in bilant, (la inchiderea exercitiului). si evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum. Aceste metode de evaluare, odaté adoptate de unitatea patrimoniala, trebuie si fie aceleasi in tot cursul exercitiului precum si de la un exercitiu la altul. Schimbéri in metodele de evaluare pot si aiba loc doar in cazuri justificate si atunci cand in urma schimbarii intreprinse are de cAstigat imaginea fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Schimbirile in metode trebuiesc mentionate in anexa la bilant cu prezentarea influentelor asupra situatiei patrimoniale, financiare gi a rezultatului exercitiului. Normalizatorii romani au refinut intr-o prima etapa, prin Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii aprobat prin HGR’ 704/93, in mod explicit, “gic we iota 3M, Ristea, M. Dima, Contabilitatea societifilor comerciale, Bditia revizuitd si imbundtatita, Editura Universitard, Bucuresti, 2003, p.10 14M, Epuran $i altii, Contabilitate si Control de gestiune, Bucuresti, Editura Economics, 1999, p.l7 PGR 704/93 a fost abrogaté de HGR nr. 22 din 16 januari 2003, publicati in Monitoral Oficial din 27 ianuarie 2003 1 re aca principiul prudentei, tun numér de sase principii gi convenii contabile, iy ene te principiul principiul permanentei metodelor, principiul contin bilantului de deschidere a independentei exercitiului, principiul intangibilitati many unui exercitiu si principiul necompensarii. i stati i regulile Reilemehaig care stabilesc caracteristicile Ee : fon Contabile de bazi, forma si continutul situatiilor financiare anuale, avé OMEP. Beneral conformitatea cu directivele europene'’, au fost aprobate Eig atid nr. 3055/2009. Fixeazi noua principii si reguli contabile de baza. ama Acestora se regisesc cele sase principii retinute prin Regulamentul de apli ted Legii Contabilitatii nr. 82/91 la care se adauga principiul evaluarii separate elementelor de activ si de pasiv, principiul prevalentei economicului: asupra juridicului si Principiul pragului de semnificatie. i Reglementirile contabile privind intocmirea situasiilor financiare individuale si situatiile financiare consolidate aprobate prin OMFP 1802/2014 au preluat un numar de Zece principii generale care stau la baza recunoasterii si evaluarii elementelor Pp rezentate in situatiile financiare anuale, astfel evaluarea Teprezinta procesul prin care se financiare sunt recunosci bilantul prescurtat, si in determina valoarea la care elementele situatiilor ute in contabilitate si prezentate in bilant, respectiv contul de profit si pierdere, Elementele prezer ntate in situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate sunt recunoscute si evaluate in conformitate cu principiile generale prevazute de reglementiri. 1, Principiul continuitatii activitifi, Trebuie s& se prezume c& entitatea isi desfasoara activitatea pe baza Principiului continuitatii activitatii. Acest principiu presupune cA entitatea isi continua in mod normal fui ictionarea, fara a intra in stare de lichidare sau reducere semnificativa a activitati O entitate nu va intocmi situatiile financiare anuale pe baza principiului Continuitatii activitatii daca organele de conducere stabilesc dupa data bilantului fie cA intentioneaza si lichideze entitatea sau si inceteze activitatea acesteia, fie ca nu exista nicio alta varianta realist in afara acestora. Aceste prevederi nu se aplica situatiilor financiare anuale int tocmite de entititile absorbite in cadrul unui proces de fuziune sau de divizare, potrivit legii. Deteriorarea rezultatelor din exploatare si a pozitiei financiare, ulterior datei bilantului, indicd nevoia de a analiza daca Presupunerea. privind continuitatea activitatii este incd adecvata. Daca administratorii unei entitati au luat cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative. fn cazul in care situatiile financiare anuale nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii, aceasta informatie trebuie prezentata, impreund cu 'SMinisterul Finantelor Publice, Reglementiri contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul nr. 3055/2009, sectiunea 1 12 Motive hes Saad ae Stat la baza deciziei conform careia entitatea nu isi mai Poate nest fatea, Evenimentele Sau conditiile ce necesiti prezentari de att Pot apiirea $i ulterior datei bilanfului, — Te aflate in lichidare, potrivit legii, prezinta acest fapt in declaratia teste Situatiile financiare anuale. fn scopul prezentarii: bilantului, acestea Procedeaza la reclasificarea Creantelor pe termen lung in creanfe pe termen scurt, Teepectives datoriilor Pe termen lung in datorii pe termen scurt, 2 Principiul permanenfei metodelor, Politicile contabile si metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la:altul, 3. Principiul prudengei. La intocmirea situatiilor financiare \ anuale, Tecunoasterea si evaluarea trebuie realizate pe o baza.prudenta si, in special: a) in contul de Profit si pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului; b) sunt recunoscute datoriile aparute in cursul exercifiului financiar curent sau al unui exercitiu Precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilanfului si data intocmirii acestuia; a tty c) sunt recunoscute deprecierile, indiferent daca: rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau. profit. Inregistrarea ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectueazi pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit si Pierdere. Activele si veniturile nu trebuie sa fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile, subevaluate. Totusi, exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberati a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberati a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situatiile financiare nu ar mai fi neutre sivnu ar mai avea calitatea de a fi credibile. in afara sumelor recunoscute in conformitate cu pet. 51 alin. (1) lit. b), trebuie recunoscute toate datoriile previzibile si pierderile potentiale care au aparut in cursul exercitiului financiar respectiv sau in cursul unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia. 4. Principiul contabilitétii de angajamente. Efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc (si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit) si sunt inregistrate in contabilitate si raportate in situatiile financiare ale perioadelor aferente. Trebuie sa se tind cont de veniturile si cheltuielile aferente exercitiului financiar, indiferent de data incasirii veniturilor sau data platii cheltuielilor. Astfel, se vor evidentia in conturile de venituri si creantele pentru care mu a fost intocmita inca factura (contul 418 "Clienti - facturi de intocmit"), respectiv in conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit inca factura (contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"). In toate cazurile, inregistrarea in 13 r ivrarea bunurilor, i se eff ntelor care atest livrarea bunurl aceste conturi se efectueazi pe baza documel epee: a respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de insot lucrari ete. . A i in aceeagi Sycaitre ideo cae reel direct i concomitent Fic tranzactie sunt recunoscute simultan in contabilitate, prin asocie! ee caitiill cheltuielile si veniturile aferente, cu evidentierea distinct a aces cheltuieli. : ; Principiul contabilitatii de angajamente se aplicd inclusiv la recunoasterea dobanzii aferente perioadei, indiferent de scadenta acesteia. tin 5. Principiul intangibilitatii. Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitit financiar trebuie s corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent. - in cazul modificarii politicilor contabile si al corectarii unor erori aferente Perioadelor precedente, nu se modificd bilantul perioadei anterioare celei de Taportare. 5 inregistrarea pe seama rezultatului ‘reportat a corectatii erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente, precum si a modificarii politicilor contabile nu se considera inclcare a principiului intangibilitatii. 6. Principiul evaludrii separate a elementelor de activ si de datorii. Componentele elementelor de active si de datorii trebuie evaluate separat. 1. Principiul necompensarii. Orice compensare intre elementele de active si datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa. Toate creantele si datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe baza de documente justificative, Eventualele compensari intre creante si datorii fat de aceeasi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale. pot fi inregistrate: numai dupa contabilizarea creantelor si veniturilor, respectiv a datoriilor si cheltuielilor corespunzatoare. in situatia de la alin. (3), in notele explicative se prezinta valoarea bruti a creantelor si datoriilor care au facut obiectul compensirii. In cazul schimbului de active, in contabilitate se evidentiaz’ distinct operatiunea de vanzare/scoatere din evidenta si cea de cumparare/intrare in evidenté, pe baza documentelor justificative, cu inregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operatiunilor. Tratamentul contabil este similar si in cazul prestarilor reciproce de servicii. Contabilizarea si prezentarea elementelor din bilant si din contul de profit si pierdere tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al angajamentului in cauzé. Respectarea acestui principiu are drept scop inregistrarea in contabilitate si prezentarea fidelé a operatiunilor economico-financiare, in conformitate cu realitatea economicé, punand in evident drepturile si obligatiile, precum si riscurile asociate acestor operatiuni. Evenimentele si operatiunile economico-financiare trebuie evidentiate in contabilitate asa cum acestea se produc, in baza documentelor justificative. 14 man justificative care stau la baza inregistririi in contabilitate a acstoalee iat ‘Onomico-financiare trebuie si reflecte intocmai_modul cum conracieiss He Tespectiv sa fie in concordanta cu realitatea. De asemenea, peratiunil Incheiate intre parti trebuie si prevadi modul de derulare a ‘Or SI sd respecte cadrul legal existent. Forma Juridica a unui document trebuie sa fie in concordanta cu'realitatea economica. Atunci cand exista diferente intre fondul sau natura economica a unei operatiuni sau tranzactii si forma sa juridicd, entitatea va inregistra in contabilitate aceste operatiuni, cu respectarea fondului.economic.al-acestora. 4 Exemple de situatii cand se aplica acest principiu pot fi considerate: incadrarea de catre utilizatori a contractelor de leasing in leasing operational sau financiar; recunoasterea veniturilor din chirii, respectiv a cheltuielilor din chirii in functie de fondul economic al contractului si de eventualele gratuitati (stimulente) aferente; incadrarea operatiunilor la vénzare in nume propriu sau comision, respectiv consignatie; recunoasterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor in contul de profit si pierdere sau.ca venituri in.avans, respectiv cheltuieli in avans; recunoasterea participatiilor detinute ca’ find de natura actiunilor detinute la entititi afiliate sau sub forma altor imobilizari financiare; incadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare. Entitatile au obligatia ca la intocmirea documentelor justificative si la contabilizarea operatiunilor economico-financiare sé tind seama de toate informatiile disponibile, astfel incat sa fie extrem de rare situatiile in care natura economic& a operatiunii sa fie diferité de forma juridicé a documentelor care stau la baza acestora. 8. Principiul evaludrii la cost de achizifie sau cost de productie. Elementele prezentate in situatiile financiare se evalueaza, de regula, pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie. Cazurile in care nu se foloseste costul de achizitie sau costul de productie sunt cele prevazute de prezentele reglementari. in situatia in care s-a optat pentru reevaluarea imobilizarilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justi, se aplicé prevederile sectiunii 3.4 "Evaluarea alternativa la valoarea justa". 9. Principiul pragului de semnificatie. Entitatea se poate abate de la cerintele cuprinse in prezentele reglementari referitoare la prezentarile de informatii si publicare, atunci cAnd efectele respectarii lor sunt nesemnificative. 15 1.3, Structura contabilititii financlare si structura contabilitatii de gestiune Contabilitatea financiari produce informatiile sintetizate in a financiare anuale. Potrivit reglementirilor continute in Cadrul Seneral ‘i LAS.C,, majoritatea utilizatorilor au nevoie de aceste informatii in procesu decizional, pentru: ° a hotari cénd si cumpere, si pistteze sau si vind o investitie de capital; © aevalua raspunderea sau gestionarea manageriala; ; ay * a evalua capacitatea intreprinderii dea plati gi de a oferi alte beneficii angajatilor sai; © aevalua garantiile pentru creditele acordate intreprinderilor; * a determina politicile de impozitare; * a determina profitul si dividendele ce se pot distribui; © aclabora si utiliza date Statistice despre venitul national; © areglementa activitatea intreprinderilor. Asadar, Produsul cel mai important a Contabilitatii financiare 71 reprezinta Situatiile financiare. in randul utilizatorilor de situatii financiare pot fi inclusi: investitorii, angajatii, creditorii financiari, furnizorii si alti creditori comerciali, clientii, guvemul $i institutiile sale, publicul., De aceea in structura situatiilor financiare sunt cuprinse: - bilantul; ~ contul de profit si pierdere; - situatia modificdrilor capitalului propriu; - situatia fluxurilor de trezorerie; - politici contabile si note explicative. Contabilitatea de gestiune reprezentind un mod de prelucrare a ‘are sé furnizeze suportul Pentru luarea deciziilor de c&tre manageri, a evoluat siea de-a lungul tir impului. La inceput, sfera ei aproape c& se suprapunea calculatiei costurilor, necesara contabilitatii financiare interesata de determinarea rezultatului si pentru determinarea nivelului stocului. Asa se face cA atunci cand vorbim de contabilitatea costurilor, expresia se referé in principal la activitatea efectuata pentru Satisfacerea necesitatilor Contabilitatii financiare, adicd pentru elaborarea conturilor anuale. Expresia »contabilitate de gestiune” are o sferi mi ult mai ampli in care contabilitatea costurilor apare doar ca o parte, la ca adaugandu-se analiza costurilor gi controlul bugetar asa cum rezulta si din fig. nr. 3, 16 Contabilitatea de gestiune Contabilitatea Rationalizare Analiza Fig, nr 3: Sfera contabilitati de gestiune sursa: Vicente M. Ripall Felit si Tomas J Balada Ortega, Contabilidad de gestion: Investigation y practica empresarial, Revista Espanola de Financion ¥ Contabilidad, vol. XXIII —Num. 81, p. 914. Asa cum precizeaza Michel Capron in ,,Contabilitatea in perspecti I ,obiectivele contabilitatii analitice sunt diverse si numarul lor a crescut in ultimul timp”. Contabilitatea de gestiune urmareste sa determine costurile diferitelor functii asumate de intreprindere. Ea furnizeaza baza de evaluare a principalelor elemente ale bilantului si permite explicarea anumitor rezultate prin compararea costurilor cu preturile de vanzare ale produselor. Contabilitatea de gestiune serveste drept baza contabilitatii bugetare. Ea stabileste previziunile de cheltuieli gi de venituri ce vor fi comparate cu rezultatele. Analiza abaterilor stabilite constituie metoda de baza a controlului de gestiune ce permite, pornind de la aceste observatii, s& fie stabilite masurile corective. Datele furnizate de contabilitatea de gestiune si-au extins cimpul de actiune, ajutand cercetarea operationala. Astfel, calculul rentabilitatii unei investitii presupune stabilirea costurilor previzionale gi a rezultatelor. Pe langa calculul costurilor de productie, contabilitatea analiticd se mai foloseste si pentru a cunoaste costul unei greve, al absenteismului, al accidentelor de munca, al pensionarii anticipate, al recurgerii la executarea unor lucrari. Astfel ci de informatiile contabilitatii de gestiune, .nu s-ar putea lipsi, astazi, nici 0 intreprindere mai important” concluzioneaza Michel Capron in lucrarea amintita. jn mod concret contabilitatea de gestiune se organizeaza de catre fiecare unitate patrimonialé, in functie de specificul activitatii si necesititile proprii, avand ca obiective principale urmitoarele: calcularea costurilor, stabilirea 17 uselor, lucririlor si serviciilor executate; rezultatelor si @ rentabilitatii prod rt, lucririlor rviciil ; ; intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati, urmarirea si controlul executirii acestora fn scopul cunoasterli rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale si altele. Ca atare din sfera contabilitdtii de gestiune fac parte: = contabilitatea analiticd a stocurilor; = calculatia costurilor; « calculajia analiticd a rezultatelor; + intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli; = obtinerea indicatorilor de gestiune gi analiza acestora, inclusiv 7 analiza costurilor. in prezent sub aspect normativ, contabilitatea de gestiune nu este standardizata, reglementirile contabile roménesti'® .precizind ca agentii ‘economici au obligatia si organizeze si s4 conducé contabilitatea de gestiune adaptati la specificul activitatii. Contabilitatea de gestiune poate fi organizata fie prin utilizarea unui sistem de conturi specifice, fie prin dezvoltarea conturilor ee financiara sau, pur si simplu, cu ajutorul evidentei tehnico — is Legea contabiltajii ns. 82/1991 republicata in temei : fi ne, 82/1991 republicaté in temeiul art. II din ‘ Giver sae publi n Montoral Ocal al Romie ae ae TIO . 2007, cu modificiri prin Legea 86 icaté in Monitorul Oficial Per cl cu modi pn Legs 862008 publica in Monin Ofil hen Ministerul Fis i peter a See ae ae reat od unele masuri referitoare la organizarea gi m e ie 1, aprobate pri it publica prin Ministeral Oficial me 23 din 12 anus 2008 Oo SeeeMbre 2003, 18