Tema 11:Politica concurentiala

1. Definirea concurentei

Diferitele acceptiuni in functie de care concurenta este definita sunt contextuale:

Astfel, "concurenta este insasi forma activa a liberei initiative, libera initiativa generata de proprietatea privata,
aceasta constituind la randul ei, o trasatura esentiala a economiei de piata, al carei mecanism este concurential. Ea
reprezinta confruntarea deschisa, rivalitatea dintre agentii economici vanzatori ofertanti pentru a atrage de partea lor
clientela. In acelasi timp, concurenta exprima comportamentul specific interesat al tuturor subiectilor pe proprietate,
comportament care se realizeaza in mod diferit, in functie de cadrul (mediul) concurential si particularitatile
diverselor piete".

Conform unei alte abordari, concurenta poate fi definita si ca "preocuparea pentru asigurarea functionarii
corecte a regulilor jocului comercial atat din punctul de vedere al autoritatilor publice, actorilor economici, cat
si indivizilor".

Politica in domeniul concurentei este esentiala in realizarea pietei interne ratiunea de a fi a acesteia fiind tocmai
aceea de a permite tuturor firmelor sa concureze in conditii egale pe pietele oricarui stat membru.De aceea este
importanta mai buna implicare a consumatorilor, cresterea transparentei in adoptarea deciziilor, precum si
intarirea cooperarii internationale.
In ceea ce priveste politica in domeniul concurentei aceasta a evoluat ca fiind una din cele mai importante
politici comunitare si de asemenea ca una din cele mai importante politici comunitare.Cu toate acestea trebuie
tinut seama de faptul ca tarile membre au propriile lor reglementari in domeniul concurentei, limita de
demarcatie intre competentele nationale si comunitare fiind uneori difificil de trasat.
Comisia percepe politica de concurenta ca o problema sensibila si asta mai ales in sectoarele productiei de gaz
si electricitate, telecomunicatii si servicii postale. Insa problema este aceeasi si pentru serviciile financiare sau
de transport in masura in care exista bariere in calea intrarii pe piata rezultand din reglementari nationale sau
locale si punandu-se problema accesului la retele sau alte facilitati indispensabile.

2.Obiective .principii,domenii de activitate

Obiective ale concurentei

Printre cele mai importante obiective ale concurentei, se pot mentiona urmatoarele:

Satisfacerea cererii consumatorilor;

Promovarea inovatiei;

Alocarea eficienta a resurselor;

Limitarea politicii economice;

Justa distributie a veniturile

I n s t r u m e n t e l e s i c a d r u l l e g i s l a t i v i n d o m e n i u l c o n c u r e n e i d i n cadrul Uniunii
Europene

Pentru ndeplinirea obiectivelor fixate, PC dispune de instrumente de natur

legislativ, administrativ, instituional i juridic.
a)Instrumentele legislative:
L e g i s l a i a p r i m a r c o n i n e p r e v e d e r i l e Tra t a t u l u i C E i a r e u n c a r a c t e r obligatoriu
L e g i s l a i a s e c u n d a r c o m p u s d i n r e g u l a m e n t e i d i r e c t i v e i n i i a t e d e Comisie i
adoptate de Consiliul de Ministri i de Parlamentul European.
Legislaia adoptat de Comisie este compus din: notificri, comunicri, opinii, decizii, Crti
Albe i Crti Verzi.
b)Instrumentele administrative sunt constituite din procedurile i investigaiile
ntreprinse de Comisia European n urma notificrilor, sesizrilor sau reclamaiilor primite, precum i ca urmare
a autosesizrii Comisiei.
c)Instrumentele instituionale: principala autoritate n materie de concuren
e s t e Directoratul General de Concurena (DG IV), din cadrul Comisiei Europene.\
1
d ) I n s t r u m e n t e l e j u r i d i c e s u n t u t i l i z a t e d e C u r t e a E u r o p e a n d e J u s t i t i e , c a r e i a decizii n
cazurile investigate, stabilete principiile cluzitoare i creeaz jurisprudena.

Directii de interventie

Pentru a deveni eficienta, concurenta porneste de la premisa ca piata este formata din ofertanti
independenti unul de celalalt. Toti ceilalti participanti de pe piata ii supun pe fiecare dintre acestia unei presiuni
concurentiale. Pentru a-i face pe ofertanti capabili sa exercite astfel de presiuni pe piata, legea concurentei impune
interzicerea unor intelegeri sau practici care ar putea sa-i reduca importanta.

Politicile concurentiale europene se bazeaza pe un cadru legislativ comunitar, promovat in esenta de Tratatul
Comisiei Europene (articolele 81-90). Reglementari suplimentare sunt asigurate de o decizie emisa de Consiliu,
cunoscuta sub numele de reglementare a fuziunilor. Pe baza acestui text de lege, politicile concurentiale se
concentreaza pe patru domenii principale de actiune.

1. Eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si a abuzurilor de pozitie dominanta (de

exemplu, intelegeri incheiate intre Intreprinderi concurente pentru a fixa anumite preturi).
2. Controlul fuziunii firmelor (de exemplu , o fuziune intre doua grupuri mari va duce la pozitia
dominanta pe piata a acestora).
3. Liberalizarea sectoarelor economice sub forma de monopol ( de exemplu, deschiderea
pentru concurenta a sectorului de telecomunicatii).
4. Monitorizarea subventiilor acordate de catre stat (de exemplu, interzicerea acordarii de
imprumuturi nerambursabile de catre stat, menite sa mentina in activitate firme deficitare
fara perspectiva de redresare).

Legea comunitara urmareste sa protejeze piata comuna si sa stimuleze concurenta in cadrul acestui vast
spatiu economic. Ea nu intra in actiune decat atunci cand comertul dintre tarile membre este afectat de practicile
respective. De exemplu, o intelegere prin care se stabilesc anumite preturi, incheiata intre brutarii dintr-un anumit
oras nu va avea nici un impact asupra pietei comune. In consecinta, legislatia europeana nu se aplica in acest gen de
situatii. Totusi, cadrul legislativ in vigoare intr-o anumita tara s-ar putea sa acopere si astfel de situatii. Conditia
aplicarii schimburilor, este determinanta in ansamblul dispozitiilor Comunitatii Europene.

3. Ajutoarele Publice

Tipul si clasificarea ajutoarelor de stat

n cadrul comunicrilor Comisiei Europene ctre rile membre o important de prim ordin o deine cea
referitoare la clasificarea i codificarea obiectivelor ajutorului de stat, astfel:
A.Agricultura i pescuitul;
B.O b i ecti ve ori zon tal e : cerc et are - dez vol t are- i novare, m edi u, nt repri nde ri m i ci
i mijlocii, comer, energie, salvare, restructurare, nchidere, ocuparea forei de munc,formare
profesional, capital de risc, servicii de interes economic general;
C.Ob i ecti ve sectori al e : o el , const ruc i i naval e, fi bre si nt et i ce, aut o, al t e sect oare de
prelucrare, crbune, transporturi, turism, servicii financiare;
D . A j u t o a r e r e g i o n a l e ;
E.Cultura i conservarea patrimoniului;
F.Ajutoare de stat cu caracter social;
G.Ajutoare de stat pentru nlturarea efectelor provocate de dezastre

Notiunea de "ajutor de stat"

Politica europeana a concurentei s-a adresat in egala masura firmelor private si guvernelor, iar grija
principala a constituit-o reglementarea ajutoarelor din partea statului. Acesta a fost unul dintre mijloacele prin care
guvernele au inteles sa-si conduca economiile statelor lor, au fost invocate o multitudine de obiective care sa
justifice interventia statului pentru a ajuta industria:

dezvoltarea de noi ramuri industriale sau de noi capacitati industriale (in al doilea caz prin sprijin
pentru cercetare si excelenta in activitate);
2
 reducerea dezechilibrului regional;
atragerea de subventii straine;
mentinerea aceleiasi forte de munca etc.

Atunci cand aceste interventii contravin principiului de piata libera, unele forme de subventii sunt mai justificate
decat altele. Exista, de exemplu, o diferenta intre fondurile de la guvern ce vizeaza bunurile publice (dezvoltarea
infrastructurii, sporirea performantelor) si ajutorul mercantil sau protector (subventii pentru firmele ce opereaza pe
pietele internationale competitive care in alte circumstante ar da faliment).

Diferentierea intre aceste scopuri sau micsorarea gradului prin care acest ajutor ajunge sa altereze economia
europeana sunt punctele cheie ale politicii Uniunii Europene. Explicatia privind rolul Uniunii Europene este nevoia
de monitorizare si, daca este necesar, interzicerea actiunilor guvernelor membre. Guvernele sunt cele care ofera
acest ajutor si este improbalil ca vor intentiona sa introduca reglementari in ceea ce le priveste. Faptul ca guvernele
sunt atat de mult implicate, oferind subventii si constituindu-se ca factor de decizie in UE, a facut ca dezvoltarea
unei politici de ajutorare a unei colectivitati de state sa fie foarte dificila.

Conceptul de ajutor de stat a fost interpretat de Comisie si de Curtea de Justitie intr-un sens foarte larg,
astfel incat el include orice ajutor public, acordat de catre autoritatile centrale, precum si ajutoarele acordate de
autoritatile locale sau regionale. Mai mult, ajutorul poate proveni chiar de la organisme private sau alte organisme
asupra carora statul, o institutie publica, o autoritate locala sau regionala exercita o influenta puternica, direct sau
indirect. Forma sub care este acordat ajutorul (reduceri fiscale, garantii la imprumuturi, livrari de bunuri sau servicii
in conditii preferentiale, injectii de capital in conditii discriminatorii in raport cu investitiile private) sau motivul
acordarii nu sunt relevante.

Tratatul CE consacra acestei probleme trei articole,in cadrul primului paragraf, precizeaza: "cu exceptia
derogarilor prevazute prin prezentul tratat, sunt incompatibile cu Piata Comuna, toate ajutoarele acordate de stat, sau
prin intermediul resurselor statului, indiferent de forma imbracata, in masura in care afecteaza schimburile intre
tarile membre, denatureaza sau ameninta sa denatureze concurenta, favorizand anumite intreprinderi sau activitati."

Deoarece interzicerea absoluta a ajutoarelor ar fi imposibila, paragraful al doilea al Art.87 mentioneaza trei situatii
in care ajutoarele acordate sunt compatibile cu reglementarile pietei comune, respectiv:

1) ajutoare cu caracter social acordate consumatorilor individuali, sub garantia nediscriminarii legate de
originea produselor in cauza ;

2) ajutoare destinate remedierii pagubelor provocate de calamitati naturale sau evenimente exceptionale;

3) ajutoare acordate anumitor regiuni din Germania afectate de divizarea tarii (dupa reunificarea acesteia).

De asemenea, al treilea paragraf mentioneaza situatiile in care ajutoarele pot fi considerate compatibile cu
Piata Comuna:

ajutoare destinate sa favorizeze dezvoltarea economica a regiunilor sau unde nivelul de

viata este anormal de scazut sau care se confrunta cu un somaj ridicat.
ajutoare destinate sa promoveze realizarea unui proiect important, de interes european
comun sau sa remedieze grave perturbari ale economiei intr-un stat membru;
ajutoare destinate sa faciliteze dezvoltarea anumitor activitati sau anumitor regiuni
economice, atunci cand nu altereaza conditiile comerciale si de concurenta in Comunitate;
ajutoare destinate sa promoveze cultura si conservarea patrimoniului, atunci cand nu
altereaza conditiile comerciale si de concurenta in Comunitate;
"alte categorii de ajutoare determinate de deciziile Consiliului" (decise cu o majoritate
calificata, pe baza propunerii Comisiei).

Scheme de ajutor autorizate

a. Ajutor financiar pentru dezvoltarea zonelor urbane defavorizate

In octombrie 1996, Franta a informat Comisia Europeana despre existenta unui Pact de revitalizare urbana;
Comisia Europeana a luat o pozitie de principiu favorabila in ceea ce priveste ajutorarea zonelor urbane
3
defavorizate. Anumite forme de ajutor financiar acordat de catre Stat intreprinderilor cu probleme, pot fi mijloacele
necesare pentru a se depasi handicapurile structurale si costurile excesive pe care acestea ar trebui sa le suporte
pentru ca au sediile in zonele respective. Combaterea sau chiar rezolvarea anumitor probleme (ocuparea fortei de
munca, dezvoltare, etc.), cu care se confrunta anumite zone urbane, este obiectivul acestui ajutor financiar.
Rezidentii zonelor respective sunt beneficiarii imediati ai acestor ajutoare financiare, pe care Comisia Europeana le
favorizeaza, mai ales atunci cand insotesc alte programe comunitare destinate dezvoltarii zonelor sarace.

b. Subventii regionale pentru dezvoltarea intreprinderilor mici

In februarie 1998, Comisia Europeana a aprobat un ajutor de 1,89 milioane Euro pentru dezvoltarea unor
mici afaceri in turism, in regiunea Doana, in sudul Spaniei. Scopul principal a fost oferirea de stimulente pentru
investitii in crearea de noi afaceri in turism si de noi locuri de munca in industria respectiva. Astfel, acest ajutor a
contribuit la promovarea dezvoltarii durabile a acestei regiuni relativ sarace a UE. Andalusia este o regiune care
beneficiaza de o derogare speciala in ceea ce priveste acordarea ajutorului de Stat in conformitate cu Tratatul,
datorita faptului ca nivelul sau de trai este sub media comunitara.

Ajutoare autorizate conditionate

a. Ajutor acordat transporturilor aeriene

Majoritatea liniilor aeriene nationale au reactionat la liberalizarea transportului aerian in Europa prin
elaborarea de planuri de restructurare si recapitalizare, pentru a-si putea recastiga competitivitatea. In 1997, Comisia
Europeana a aprobat conditionat acordarea unui ajutor in valoare de 1,400 milioane Euro catre Alitalia. Evaluarea sa
s-a bazat pe viabilitatea planului de restructurare si pe promisiunile facute de autoritatile italiene (de exemplu ca
firma va fi administrata conform principiilor comerciale), pe absenta totala a oricarei discriminari care ar fi favorizat
Alitalia si pe absenta exersarii unei influente dominante asupra preturilor. Comisia Europeana a considerat ca
acordarea respectivului ajutor financiar va duce la dezvoltarea transportului aerian in Europa fara sa antreneze un
efect advers asupra schimburilor derulate intre tarile membre, in masura care ar putea sa fie contrara intereselor
comune. Comisia Europeana a actionat cu o dubla intentie permitand unei intreprinderi sa se redreseze pe piata
transporturilor aeriene totodata fara sa pericliteze jocul concurentei, consumatorii vor putea beneficia atat de
serviciile oferite de Alitalia, cat si de cele oferite de firmele concurente.

Masuri interzise

a. Ajutorarea in sectorul constructiei de automobile

Autoritatile germane aveau intentia de a acorda firmei Volkswagen un ajutor in valoare de 398 milioane
Euro pentru a face investitii la doua unitati de productie, aflate in Germania. Acest ajutor era suplimentar unui alt
ajutor pe care Comisia Europeana il acordase deja. Comisia Europeana a considerat ca o parte din ajutorul
suplimentar va duce la perturbarea concurentei intracomunitare, in masura contrara interesului comun. Astfel, ea a
adoptat o decizie partial negativa, pentru suma de 123 milioane Euro. Comisia Europeana a cautat intotdeauna sa se
asigure de faptul ca factorii operationali existenti pe piata industriei constructoare de masini sunt adecvati pe tot
cuprinsul Europei. Ea permite regiunilor din Germania de est sa-si reia dinamica dezvoltarii economice si
autorizeaza ajutorul in concordanta cu acest scop. Totusi, Comisia Europeana face eforturi mari pentru a se asigura
de faptul ca multitudinea schemelor de acordare a ajutorului de stat public nu prejudiciaza firmele care nu il
primesc. Efectul acestei politici echilibrate este sa pastreze competitivitatea si gradul de ocupare al fortei de munca
pe tot cuprinsul pietei comune, pentru beneficiul tuturor celor implicati in industria constructoare de masini. Prin
descurajarea autoritatilor publice de a mai acorda ajutor financiar in mod sistematic, Comisia Europeana contribuie
la reducerea cheltuielilor publice. In acest mod, ajuta la usurarea presiunilor fiscale.

4.Politici anticoncurentiale

Practicile anticoncureniale constau ntr-o gam larg de practici n afaceri, prin intermediul crora o firm
sau un grup de firme se angajeaz pentru a restrnge concurena pe pia, cu scopul de a-i menine sau de a-i ntri
poziia pe pia i a-i mri profiturile, fr efortul de a reduce costul sau de a spori calitatea unui produs:

nelegeri sau practici concertate abuzive, incluznd i pe cele determinate de poziia\ dominant,apropiat
celei de monopol
concentrarile economice potential generatoare de pozitii puternice si comportamente tendentiase in
dominatia pietii
4
 Ajutoarele de stat acordate in avantajul priveligiat al unor operatori economici
Comportamentl intreprinderilor reprezentante ale monopolului statului sau a altor drepturi acordate de
autoritatile publice.

6.Institutiile implicate

A.PARLAMENTUL EUROPEAN
Are un rol restrns n elaborarea politicii concurenei, dar poate chema la interpelri
com i sarul pent ru concuren i are at ri bu i a val i dri i
raport ul ui anual al Com i si ei n problematica concurenei. Parlamentul poate, de asemenea, solicita
clarificri cu privire la anumite probleme rezultate din aplicarea PC.
B. CO NS IL IUL DE MINI T RI
At ri bui i l e sal e se rez um l a regl em ent ri l egi sl at i ve ocaz i onal e, adopt at e dup consultarea
Parlamentului i la acordarea de excepii cadru. Consiliul adopt reglementri n materie de concuren, prin
majoritate calificat dup consultarea Parlamentului European. Dincolo de adoptarea regulamentelor,
Consiliul se implic, prin influena pe care o deine, n a cele cazuri n care problemele legate de concuren pot avea
un impact social major.
C. CO MIS IA E URO PE AN
Comisia European este principala autoritate n materie de concuren, avnd rolul executiv. Comisia
are iniiative legislative i monitorizeaz aplicarea legislaiei europene.
Funcia executiv n implementarea politicii concurenei revine Comisarului European pentru Concurenta. Funcia
administrativ, n privina politicii concurenei, revine Directoratului General pentru Concurena (DG
Competition), din cadrul Comisiei Europene. DGC are o structur instituional cu un rol important n
implementarea politicii concurenei prin analiza cazurilor de nclcare a regulilor de concuren.
D.CURTEA EUROPEAN DE JUSTIIE
Atributele sale n materie de concuren sunt de soluionare a litigiilor i de creare
a jurisprudenei n domeniu. Prin revizuire legalitii actelor normative comunitare, CEJ
acord protecie judiciar tuturor celor ce intr sub incidena dreptului comunitar mpotriva aciunilor arbitrare ale
instituiilor (Comisia sau Consiliul).
E.TRIBUNALUL DE PRIM INSTAN
Are rolul de a solutiona aciunile intentate de persoanele juridice mpotriva instituiilor comunitare. TPI este o
instituie subordonat CEJ, el avnd ca principale responsabiliti reducerea timpului de ateptare i a
volumului de munc de la nivelul CEJ. Tribunalul de Prima Instan este competent n materia aciunilor
introduse mpotriva soluiilor adoptate deComisie.

http://www.scritube.com/economie/ANALIZA-A-POLITICII-UNIUNII-EU52176.php

http://ro.scribd.com/doc/29530152/Politica-de-concuren%C5%A3%C4%83-in-
Uniunea-Europeana

http://ro.scribd.com/doc/73595303/Concurenta-in-UE