Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: Drept
CENTRUL: Sibiu

DISCIPLINA: Drept penal special


Teme de control

COORDONATOR: Prof. Univ. Dr. Marcel Rusu

Student: Ghiunea
Adriana
ANUL : III
Tema de control Luarea de mit

Infraciunea de luare de mit const n fapta funcionarului public care,


direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primete bani sau
alte foloase care nu i se cuvin, ori accept promisiunea unor astfel de foloase, n
legtur cu ndeplinirea, nendeplinirea, urgentarea ori ntrzierea ndeplinirii
unui act ce intr n ndatoririle sale de serviciu sau n legtur cu ndeplinirea
unui act contrar acestor ndatoriri.1
Infraciunea de luare de mit const n fapta prevzut n alin. (1), svrit
de una dintre persoanele prevzute n art. 175 alin. (2), respectiv de un
funcionar public asimilat. n aceast variant, fapta constituie infraciune numai
dac este comis n legtur cu nendeplinirea, ntrzierea ndeplinirii unui act
privitor la ndatoririle sale legale sau n legtur cu efectuarea unui act contrar
acestor ndatoriri.
Varianta atenuat se poate reine, dac fapta este svrit de o persoan
care exercit, permanent sau temporar, cu sau fr remuneraie, o nsrcinare n
serviciul unei persoane fizice dintre cele prevzute n art. 175 alin. (2) sau n
cadrul oricrei persoane juridice.2
Obiectul juridic. n opinia doctrinei majoritare, obiectul juridic generic al
infraciunilor de corupie, inclusiv al lurii de mit, const n relaiile sociale
care asigur ndeplinirea de ctre funcionari a atribuiilor de serviciu conform
legii, cu onestitate, imparialitate i obiectivitate. Dup prerea noastr,
infraciunile de corupie aduc atingere unor drepturi economice fundamentale, n
special dreptului la un salariu echitabil i la o remuneraie egal pentru pentru o
munc de valoare egal (art. 7 din Pactul internaional cu privire la drepturile
economice, sociale i culturale). nsui faptul c, n mod tradiional, mita a fost
definit ca o retribuie necuvenit arat, credem, suficient de limpede, c
faptele de luare de mit contravin dreptului la egalitate n remunerarea muncii,
ca i obligaiei statului de a promova bunstarea general ntr-o societate
democratic. Luarea de mita are ca obiect juridic special, relatiile sociale
referitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu, care presupune
indeplinirea cu probitate de catre functionarii publici, precum si de catre ceilalti
functionari a indatoririlor de serviciu.
Obiectul material. Ca si celelalte infractiuni de serviciu sau in legatura cu
serviciul, luarea de mita este lipsita, de regula, de un obiect material. Totusi,
daca actiunea faptuitorului priveste in mod direct un bun, infractiunea are si un
asemenea obiect, constand in bunul respectiv (de ex, faptuitorul primeste un
1 Art. 289, alin. 1 din Noul Cod Penal

2 Art. 308 din Noul Cod Penal


bun). Exista opinia ca obiectul material al luarii de mita este constituit din
prestatia mituitorului.Este controversat faptul dac infraciunea de luare de mit
are sau nu obiect material. Potrivit unei opinii, care actualmente este dominant,
infraciunea de luare de mit i infraciunile de corupie, n general, nu au obiect
material3. n aceast opinie, se consider c banii sau bunurile primite de
funcionar constituie bunuri dobndite prin svrirea faptei, iar nu obiectul ei
material. ntr-o alt opinie, pe care o mprtim, se consider c obiectul
material al infraciunii de luare de mit l constituie mita, adic banii sau alte
foloase pretinse ori primite de funcionar4. Dup prerea noastr, aceast opinie
este n concordan cu definiia mitei ca retribuie necuvenit.
Subiecii. n ambele variante tip, subiectul activ nemijlocit este calificat. n
prima variant tip, acesta trebuie s aib calitatea de funcionar public, n sensul
art. 175 alin. (1) C. pen. Conform acestui text, funcionar public este, n primul
rnd, persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fr o remuneraie,
exercit atribuii i responsabiliti, stabilite n temeiul legii, n scopul realizrii
prerogativelor puterii legislative, executive sau judectoreti (de exemplu,
judector, procuror, organ de cercetare penal, organ cu atribuii de constatare i
sancionare a contraveniilor). Subiect activ nemijlocit al infraciunii de luare de
mit poate fi i un membru al unei instane de arbitraj, respectiv o persoan care,
pe baza unei acord de arbitraj, este chemat s pronune o hotrre arbitral, n
baza legii romne ori n baza altei legi.
Subiectul activ. Pentru existenta infractiunii de luare de mita, se cere ca
subiectul activ sa aiba calitatea de functionar sau alt salariat, in momentul
savarsirii actiunii tipice. Daca in acel moment, faptuitorul nu avea vreuna din
aceste calitati, dar a pretins sau a primit foloasele ori a acceptat promisiunea lor,
fapta ar putea constitui eventual o inselaciune. De exemplu are calitatea ceruta
de prevederile art.147 C.pen., si poate fi subiect activ pentru infractiunea de
luare de mita administratorul unei societati comerciale, medicul de
circumscriptie, revizorul vamal, militarul in termen care se afla in serviciul
temporar al ministerului de interne, si care, in calitate de santinela exercita o
insarcinare ce consta in controlul trecerii frontierei, primarul unei comune, care
a pretins si a incasat de la un localnic o suma de bani, in scopul efectuarii unor
mentiuni favorabile in registrul agricol etc.
Subiectul pasiv este reprezentat de organul sau institutia de stat, de o
unitate din cele prevazute la art. 145 C.pen. sau orice alta persoana juridica in
serviciul careia faptuitorul isi indeplineste atributiile de serviciu si a carei
imagine a fost puternic afectata, stirbita prin fapta, functionarului public (sau
3 S. Kahane, Luarea de mit, n Explicaii teoretice ale Codului penal romn, vol.IV, de V.
Dongoroz .a., Editura Academiei Romne, Bucureti, 1972, p. 130

4 Tribunalul Suprem, Dec. ndr. nr. 3/1973, publicat n Revista romn de drept nr.6/1973,
p.103
functionarului). Daca obtinerea mitei este rezultatul constrangerii declansata de
functionar asupra unei persoane fizice, aceasta este subiect pasiv al infractiunii
de luare de mita.
n ambele variante tip, elementul material se realizeaz n trei modaliti
alternative, i anume: pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii (de bani
sau alte foloase). A pretinde nseamn a formula o cerere (de bani sau alte
foloase). n aceast modalitate, iniiativa aparine funcionarului. Infraciunea
subzist, chiar dac pretenia funcionarului nu este satisfcut ori dac folosul a
fost pretins cu titlu de mprumut.
A primi nseamn a lua n posesie, n stpnire (bani sau alte foloase). n
aceast modalitate, iniiativa aparine mituitorului (acesta d mita, iar
funcionarul o primete). A accepta promisiunea nseamn exprimarea acordului
cu privire la promisiunea fcut de mituitor. Este suficient ca funionarul s
accepte promisiunea fcut de acesta, indiferent dac, ulterior, mituitorul nu-i
respect promisiunea5. Pentru existena infraciunii, este necesar (cerin
esenial) ca fapta s se refere la bani sau alte foloase care nu se cuvin
funcionarului.
Urmarea imediat. Luarea de mit este o infraciune formal, de simpl
aciune, n care urmarea const ntr-o stare de pericol. Raportul de cauzalitate se
prezum. Elementul subiectiv mbrac forma inteniei, care poate fi direct sau
indirect. Sub imperiul Codului penal anterior, se considera 6 c luarea de mit se
comite numai cu intenie direct, calificat prin scop ceea ce presupunea c, n
toate situaiile, funcionarul urmrea anume obinerea unei retribuii necuvenite.
n ce ne privete, credem ns c aceast opinie era greit; n realitate, era
suficient ca funcionarul s fi acceptat aceast posibilitate (drept dovad,
infraciunea subzista i n caz c funcionarul nu respingea promisiunea de mit).
Latura obiectiva. Luarea de mita are continuturi alternative, putandu-se
realiza, sub aspectul elementului material, fie printr-o actiune, fie printr-o
inactiune. Actiunea poate consta in pretinderea sau primirea de bani sau alte
foloase ce nu I se cuvin faptuitorului, ori in acceptarea promisiunii unor astfel de
foloase, iar inactiunea consta in nerespectarea de catre acesta a unei asemenea
promisiuni. A pretinde ceva inseamna a cere ceva, a formula o pretentie.
Actiunea sau inactiunea faptuitorului trebuie sa fie anterioara indeplinirii,
neindeplinirii etc. a actului pentru a carui indeplinire, neindeplinire etc.
faptuitorul pretinde sau primeste bani ori foloase. Daca faptuitorul primeste bani
sau alte foloase dupa indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu
si la care era obligat in temeiul acestora, fapta nu constituie luare de mita, ci
infractiunea de primire de foloase necuvenite (art. 256 cp).
5 Tribunalul Suprem, Dec. pen. nr. 1032/1968, publicat n Revista romn de drept, nr.
9/1968, p.188

6 S. Kahane, op.cit., vol. IV, p.134


In sfarsit, fapta constituie tot luare de mita si nu primire de foloase necuvenite
atunci cand functionarul primeste banii sau foloasele dupa indeplinirea actului,
dar pe baza unei intelegeri anterioare.
Latura subiectiva. Infractiunea de luare de mita se savarseste numai cu
intentie directa; faptuitorul isi da seama, in momentul savarsirii faptei, ca banii
sau foloasele pe care le pretinde sau primeste ori care constituie obiectul
promisiunii pe care o accepta sau nu o respinge, nu I se cuvin si cu toate acestea,
el vrea sa le pretinda sau sa le primeasca ori sa accepte sau sa nu respinga
promisiunea ce i s-a facut.
Sanciuni. Aparent, tentativa de luare de mit nu se pedepsete.
Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actiunii sau a inactiunii
incriminate, in momentul pretinderii sau primirii banilor sau foloaselor
necuvenite ori in momentul in care faptuitorul accepta sau nu respinge
promisiunea unor asemenea foloase. In practica judiciara s-a considerat ca este
suficienta simpla acceptare a promisiunii facute, predarea banilor sau a
foloaselor putand sa aiba loc ulterior sau putand sa nu se realizeze. n realitate,
ns, infraciunea de luare de mit este o infraciune cu consumare anticipat,
ceea ce nseamn c tentativa este asimilat formei consumate (potrivit textului,
exist infraciune consumat de luare de mit, chiar dac funcionarul nu a
primit nimic, ci s-a limitat s pretind ori s accepte promisiunea de bani sau
alte foloase). Pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea
exercitrii dreptului de a ocupa o funcie public sau de a exercita profesia sau
activitatea n executarea creia a fost svrit fapta.

Bibliografie:
S. Kahane, Luarea de mit, n Explicaii teoretice ale Codului penal
romn, vol.IV, de V. Dongoroz .a., Editura Academiei Romne,
Bucureti, 1972
Tribunalul Suprem, Dec. ndr. nr. 3/1973, publicat n Revista romn de
drept nr.6/1973
Tribunalul Suprem, Dec. pen. nr. 1032/1968, publicat n Revista romn
de drept, nr. 9/1968
Noul Cod Penal