Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA TEHNICA GH.

ASACHI- IASI

FACULTATEA : INGINERIE CHIMICA SI PROTECTIA MEDIULUI

SPECIALIZARE : INGINERIE SI PROTECTIA MEDILUI IN INDUSTRIE

PROIECT
TEHNOLOGII DE TRATARE SI VALORIFICARE A
DESEURILOR PROVENITE DE LA FABRICAREA ZAHARULUI

Studenti: Chiriac Cristina

Rusu Cristi

Grupa : 2408

2012-2013

1
Cuprins :

Introducere

Cap. I :

I.1. Reglementari legislative aplicabile, deseurilor rezultate in urma fabricarii zaharului

I.2. Metode si variante tehnologice provenite din prelucrarea zaharului

Cap. II :

II. 1. Descrierea generala a profilului unitatii

II. 2. Descrierea tehnologii existente ( schema tehnologica a proceselor)

II. 3. Factorii care influenteaza semnificativ performantele proceselor tehnologice

II. 4. Bilantul de materii prime, materiale, unitati, consumuri specifice

II. 5. Inventarul deseurilor rezultate : emisii gazoase, ape uzate, deseuri solide, cu precizarea
provenientei acestora si cantitatii acestora in termin de debite si concentratii

Cap. III. : Tratarea deseurilor specific profilului unitatii

III. 1. Masuri de prevenire a deseurilor si reducere a deseurilor

III. 2. Colectarea si transportul deseurilor solide rezultate

III. 3. Masuri de tratare a deseurilor rezultate

III. 4. Masuri de depozitare specific si masuri de inchidere a depozitului si de ecologizare a


zonei

Cap. IV: Concluzii generale

Bibliografie

2
Introducere

Materia prima pentru obtinetea zaharului este sfecla de zahar,cultura cu program bine
determinat in industria agrotehnica.

Sfecla de zahar cultivata apartine speciei beta maritime cu masa de 10-150 g cu un


continut de zahar in limitele 10,6% pana la 21% si de cenusa ionizabila,conductometrica de 0,2-
0,3%.

Sfecla de zahar utilizatain tara noastra provine din sfecla alba de sinteza,varietate
selectionata la sfarsilul secolului XVII-lea.

Compozitia componentelor atomice ale radacinei de sfecla de zahar implica si procesele


de reducere prin valorificare deseurilorsi subproduselor rezultate ca urmare a tehnologiilor
industriale cunoscute pentru obtinerea zaharului.

Astfel, radacina sfeclei de zahar este constituita din: cap sau epicolit,gat,colet sau
hipocolit,corpul sau rizocarpul,codita si frunzele reziduale dupa operatia de curatire.

Corpul radacinii sau rizocarpul reprezinta materia prima pentru fabricile de zahar.

Compozitia chimica a sfeclei de zahar variaza in anumite limite,functie de soiul acesteia


de conditiile de cultivare,natura mediului,natura si cantitatea ingrasamintelor utilizate.

3
I.1. Reglementari legislative aplicabile, deseurilor rezultate in urma
fabricarii zaharului

Potrivit Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 19


noiembrie 2008 privind deeurile:

-deseuri nseamn orice substan sau obiect pe care deintorul l elimin sau intenioneaz sau
are obligaia s se debaraseze.

Dupa cum stim, deseurile conform catalogului european de deseuri sunt impartite in
nenumarate categorii. Din categoria deseurilor municipale fac parte si deseurile menajere, in a
caror componenta intra si deseurile provenite din diferite industrii. Una din industrii poate fi
considerata si in cazul fabricarii zaharului.

Conform Legii cadru a deseurilor, deseurile menajere sunt definite ca "deseuri provenite
din activitati casnice si care fac parte din categoriile 15.01 si 20 din anexa nr.2 la Hotararea
Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase".

Iar principalele prevederi privind gestionarea deseurilor municipale sunt reglementate


prin Directiva nr.2006/12/CE privind deseurile (Directiva cadru).

In catalogul european deseurile provenite de la procesarea zaharului(index:02 04 00) sunt


cuprinse in categoria deseuri de la prepararea si procesarea alimentelor (index:02 00 00):

-deseuri de la curatarea sfeclei de zahar(index:02 04 01)

-deseuri de carbinat de calciu(index:02 04 02);

-deseuri de la epurarea efluentilor din incinte(index:02 02 03);

-alte deseuri nesprcificate(index:02 02 99)

Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor este elaborata de Ministerul Agriculturii,


Padurilor, Apelor si Mediului, n conformitate cu responsabilitatile ce irevin ca urmare a
transpunerii legislatiei europene n domeniul gestionarii deseurilor siconform prevederilor

4
Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimuldeseurilor, modificata si aprobata
prin Legea 426/2001.

Elaborarea Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor are ca scop crearea cadrului


necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare adeseurilor,
eficient din punct de vedere ecologic si economic.Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor
se aproba prin Hotarre de Guvernsi se revizuieste periodic.

Prevederile SNGD se aplica pentru toate tipurile de deseuri definite conformOrdonantei


de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata siaprobata prin Legea
426/2001.

Pentru scopul prezentei Strategii, toate tipurile de deseuri generate pe teritoriul tarii sunt
clasificate, n mod formal,printre care fac parte si deseurile de la procesarea zaharului ca fiind
deseuri de productie.

Obiective stategice specifice anumitor fluxuri de deseuri.

Categoria de deseuri: deseuri din industria alimentara(fabricarea zaharului)

Obiectivul principal:

-interzicerea depozitarii deseurilor:

-incurajarea valorificarii prin procedee aerobe si anaerobe;

5
I.2.Metode si variante tehnologice provenite din prelucrarea zaharului

Schema tehnologica procesului de obtinere a zaharului:

Sfecla de zahar

Descarcare
Transport pamant,nisip

apa Spalare
namol namol

apa uzata cu continut organic

si anorganic, frunze, radacini


Taiere
T vapori

Difuziune

Taietei Zona de
epuizati difuziune

Presar Evapora
e re

Borhot Fierbere

condens

(abur)
Cristaliza
re

Produs
finit

6
Principalele impuritati rezultate in urma procesului de obtinere a zaharului:

-impuritari anorganice(pamant,nisip,metale vechi,sarma) provenite de la procesul de transport si


spalare a sfeclei de zahar;

-namolul rezultat de la din procesele de fabricatie a zaharului;

-substante insolubile;azot total,azot amoniacal,acizi organici,acid oxalic rezultate in urma


procesului de difuzie;

-CBO5 evacuat in emisar.

Borhotul

Reprezinta produsul rezultat ca urmarea a prelucrarii taieteilor rezultati in faza de


dizufiune utilizata pentru extargerea zaharului.Obtinerea borhotului implica realizarea
urmatoarelor etape tehnologice:presarea,uscarea si depozitarea.

Borhotul are o valoarea nutritive foarte valoroasa:,

-45% substante pectince;

-40% celuloza;

-15% proteine,substante minerale si zahar.

Borhotul datarita valorii sale nutritive mari poate fi folosi ca nutret pentru animale.Din
borhot se poate obtine pectin(1 kg de pectina din 6,5-7 kg borhot).

Namolul obtinut la filtrarea zemii in diferite faze de purificare contine aproximativ 50%
substanta uscata(atunci cand este concentrat prin filtrare sub vid).

Substanta uscata este formata din:

-carbonat de calciu(70-75%);

-substante organice cu/fara azot;

-alte saruri minerale diferite de CaCO3;

7
-zaharoza 2%.

Namolul poate fi folosit ca:

-amendament pentru solurile acide;

-ingrasamant in agricultura;

-recirculare de operatii de predefecare.

Subproduse:

Melasa

In urma procesarii zaharului mai rezulta si subprodusul melasa.

Melasa produs din grupa generalamelasei,cunoscute sub denumirea de sucuri din


plante cu un continut ridicat de zahar,din care se poate obtine,prin concentrare,siropuri.

Melasa este un lichid vascos de culoare bruna,rezultat la centrifugarea masei groase de


produs final.In melasa pe langa o anumita cantitate de zahar,se gaseste concentrat tot suzaharul
solubil care nu s-a eliminate in procesul de purificare.

Melasa este o solutie de zahar din care nu se poate separa zaharul prin cristalizare datorita
prezentei nezaharului reprezentat de:pectin melanoide,melamine.

Compozitia chimica generala a melasei:

-substanta uscata:82-85%;

-H2O 15-18%;

-zahar 47-50%.

Puritatea melasei este de 50-60%

Compozitia chimica a substantei uscate depinde de urmatorii factori:soiul de


sfecla,conditiile de cultura,conditii de depozitare,procedeul tehnologic aplicat pentru obtinerea
zaharului,etc.

8
Substanta uscata este caracterizata prin compozitia medie:

-zaharoza 54-63%;

-substante organice azotate 14,8-15%;

-substante organice neazotoase(in afara zaharului) 16,7-18%

-saruri minerale:8,5%.

In substantele azotate,in cantitatea mai mare se gasesc betaina,care reprezinta 2/3 din
totalitatea acestor substante si glutamine.

Substantele organice neazotate cuprind in afara de zaharoza si substante pectice,produse


rezultate din degradarea acestora,substante
colorate(caramel,melanoide,melamine),acizi(lactic,formic,acetic,propionic).

Substantele minerale existente in melasa sunt combinatii ale acizilor


carbonic,sulfuric,azotic,fosforic cu K,Na,Ca,Mg din care CaCO3 reprezinta aproximativ 80% din
totalitatea acestor substante.

Cap. II.

II.1. Descrierea generala a profilului unitatii

n 1998, compania AGRANA Zucker A.G. a demarat investiii n industria zahrului i


amidonului din Romnia. n momentul de fa compania AGRANA deine o fabric de zahr n
Roman i una n Buzu, precum i o fabric de amidon n ndrei.

n anul 2005 toate fabricile de zahr au fuzionat pentru o administrare i un


management mai eficient, i, prin urmare compania SC AGRANA Romania SAa fost nfiinat.

Activitatea principal a companiei este producerea de zahr, att din zahr brut
importat ct i din sfecl de zahr. Compania este unul dintre cei mai importani
furnizori de zahr pentru ndulcitori i pentru industria buturilor rcoritoare, pentru

9
vnzarea zahrului cu amnuntul pe plan internaional, dar mai ales, este un furnizor
pentru comercianii care vnd zahrul cu amnuntul n oraele mici i satele din
ntreaga ar.

Fabrica din Roman| Romnia

Unitatea de producie a zahrului obinut din sfecl de zahr este situat n


Roman, judeul Neam. Fabrica din Roman este partenerul cel mai important pentru mii
de cultivatori de sfecl de zahr i pentru proprietarii de terenuri agricole din estul
Romniei, de la grania cu Ucraina pn la Galai n sud. Specialitii companiei
AGRANA prezint informaii agro-tehnice generale i n acelai timp acord sprijin
agricultorilor n vederea dezvoltrii culturilor arabile. Una dintre cele mai importante
preocupri ale fabricii este s redea solului un nivel al structurii favorabil din punct de
vedere sanitar. Intenia companiei SC AGRANA Romnia SA este de a aduce cultura
romneasc de sfecl de zahr la un nivel competitiv n Europa.

nc de nfiinare compania SC AGRANA Romania S.A. a investit n


modernizarea i retehnologizarea produciei de zahr din sfecl i rafinarea zahrului
brut, n tehnologii moderne de cultivare a sfeclei de zahr, n utilaje i masini agricole
pentru producia i recoltarea sfeclei de zahr.

Unitatea de producie a zahrului brut obinut din trestie de zahr se afl localizat n
Buzu, judeul Buzu. Fabrica a fost proiectat att pentru producia de zahr din sfecl de
zahr ct i pentru cea a zahrului brut din trestie de zahr. Din 1998 a fost
transformat tehnologic pentru a procesa doar zahr brut. Capacitatea de procesare a fabricii
este de 1.000 de tone zahr brut pe zi. Compania AGRANA Romania a realizat multe investiii
pentru retehnologizarea i modernizarea produciei, ultima achiziie a companiei fiind un sistem
automat de ambalat pungi n cutii prin care s-a obinut o calitate ireprosbil a ambalajelor, s-a
putut realiza performana ca doar 2 operatori timp de 12 ore s poat ambala 60 de tone iar
productivitatea a crescut pe schimb cu 24 de tone.

10
Fabrica AGFD ndrei SRL este situat n sud-estul Romniei, la jumtatea
distanei dintre Bucureti i Constana.Fabrica a fost preluat de AGRANA n decembrie
2001 i, dup un ambiios program de investiii, n aprilie 2002, a renceput procesul de
producie. Produse principale ale companiei sunt: amidon nativ i modificat, siropuri
glucoz i maltoz, germeni, gluten i tre de porumb. Capacitatea anual de
producie a fabricii este de 36.000 tone de porumb. Societatea deine spaii moderne de
depozitare i prelucrare pentru aproximativ 20.000 tone de cereale. De asemenea,
deine mijloace de transport speciale destinate transportului vrac al pulberilor (amidon)
i lichidelor alimentare vscoase (glucoz).

Cea mai important preocupare a companiei din ultimii ani a fost sa gseasc i
s investeasc n modaliti eficiente de optimizare a consumului de energie i de
imbuntire a proteciei mediului.

http://www.agrana.ro/agranainromania/]

II. 2. Descrierea tehnologiilor existente

Elaborarea schemei tehnologice

11
Biogaz
Tra
Tocator
Gazometru
Deseuri

Digestor

Rezervor Pompa

Namol

Recirculare

12
II.3. Factorii care influenteaza semnificativ performantele

proceselor tehnoologice

S-a ajuns astazi la o societate super industrializata, cu un nivel de trai si civilizatie mult
superior celui din secolul trecut, cu o explozie urbanistica greu de controlat si o rata a
consumului crescatoare an de an. Dar, ca un paradox aceeasi societate se confrunta cu o

13
adevarata criza de materii prime si materiale, cu epuizarea resurselor si cu accelerarea poluarii
factorilor de mediu. Se constata astazi ca, civilizatia industriala a dat nastere unor dezechilibre
greu de controlat, consecinta a exploatarii nerationale a resurselor natural, confruntande-se in
acelasi timp cu un urias volum de deseuri industriale si municipale. Problematica deseurilor,
indiferent de categorie,dar mai ales acelor periculoase si toxice,suscita un interes crescand atat in
tarile puternic industrializate,cat si in cele in curs de dezvoltare.Marturie in acest sens stau
numeroasele acte normative si juridice elaborate atat la nivelul Uniunii Europene ,cat si la nivel
international,toate menite sa reglementeze tendintele actuale de poluare a mediului ca rezultat al
depozitelor necontrolate de desuri ,exploatarilor nerationale a diferitelor categorii de resurse
,defrisarilor,emisiilor si deversarilor cu impact negariv asupra atmosferei,solului si bazinelor
hidrografice.

Analizate sub toate aspectele ,se poate afirma ca desurile reprezinta o pierdere substantial
de resurse ,privita atat sub forma de mariale dar si de energie .Aceasta este consecinta faptului
ca generarea excesiva de deseuri este raspunsul unor procese de productie ineficiente ,a
durabilitatii reduse a bunurilor si al unui anumit profil al consumatorului .Volumul de deseuri
este un indicator al modului in care societatea utilizeaza eficient sau nu materiile prime.

Odata cu introducerea conceptului de dezvoltare durabila ,problematica deseurilor iese si


mai mult in evidenta deoarece nu se poate realiza o dezvoltare durabila ,in termini economici
,sociali si a protectiei mediului fara a implementa si un management durabil al deseurilor.Acest
aspect este subliniat in Agenda 21,document adoptat la Summitul pentru Dezvoltare Durabila de
la Johaneburg (2002) prin urmatoarele obiective specific:

-eliminarea singura a deseurilor periculoase din punct de vedere al protectiei mediului

-gestiunea compatibila cu mediul a deseurilor solide si a namolurilor de la staiile de epurare a


apelor uzate

-impedicarea utilizarii ilegale pe paln international s deseurilor periculoase

14
-gestiunea sigura din punct de vedere al protectiei mediului a deseurilor radioactive

-stabilirea unor obiective clare privind gestionarea bunurilor de consum in ideea unei utilizare
ciclica a acestora.

Cantitatea de deseuri este direct proportional cu nivelul de industrializare al societatii


care le genereaza (0,57 kg /zi om in Romania fata de 6,53 kg/zi in Danemarca),dar gestionarea si
monitorizarea acestora se realizeaza in mod organizat in trarile dezvoltate.

Eficienta procesului tehnico-economica a procesului de obtinere a zaharului corelata cu


utilizarea produsului ca aliment nutritional trofic energizant nu poate exclude implicatiile
negative ale deseurilor rezultate in urma unor faze tehnologice asupra calitatii mediului ambiant.

Monitorizarea subproduselor si deseurilor corelata cu procedeele de valorificarea poate fi


considerata solutia viabila pentru reducerea gradului de poluare in scopul retinerii calitatii
factorilor de mediu:apa,aer,sol.

Impactul asupra apei

Evacuarea namolului ,rezultat in urma procesului de fabricatie,direct in apa de suprafata


produce o crestere a continutului de materii organice totale in suspensie,modificari ale pH-
ului,cresteri ale continutului de substante dizolvate.Prin procese inevitabile de sedimentare se
produce colmatarea rapida a albiilor in aval de punctele de evacuare.

Apele drenate din campurile de depozitare a namolului sunt puternic degradate,proces


care se manifesta prin reducerea pH-ului,cresteri valorice pentru CBO5,si aparitia suspensiilor.

Impactul asupra solului

Precipitatul,namolul de separare,care se indeparteaza prin filtrare reprezinta un reziduu


important al procesului de fabricarea a zaharului cu actiune poluanta a solului

15
Componenta organica a deseurilor solide este putrescibila. Mirosurile pot aparea cand
deseurile organice sunt depozitate timp mai indelungat, mai ales intr-un climat cald, datorita
descompunerii anaerobe a materialelor organice usor de descompus. In conditii anaerobe,
sulfatul poate fi redus la sulfit care se combina cu hidrogenul formand hidrogenul sulfurat care
este puternic mirositor si toxic.

Impactul asupra aerului

Emisiile de abur din treapta finala poate avea actiune poluanta aerului dar nu polueaza
semnificativ.

In cazul depozitarii neadecvate a deseurilor pot aparea procese de fermentatie rezultand


CO2 avand o actiune poluanta asupra aerului.

In urma descompunerii anaerobe a deseurilor se formeaza gazul de depozit (gaz de


fermentare), cu o compozitie in care predomina CH 4 si CO2 si la care se adauga mici cantitati de
hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani, aldehide, esteri, urme de compusi organici.

Descompunerea anaeroba poate fi prezentata schematic astfel:

Materia organica + microorganisme CO2 + H2O + produsi instabili (H2S, NH3, CH4)

Acesti produsi finali sunt nedoriti pentru ca sunt instabili si pentru ca produc mirosuri neplcute.

Procesul de migrare a gazului din masa de deseuri este influentat de: concentratia gazelor
din sol, distributia gradientilor de presiune, proprietatile fizico-chimice ale straturilor de deseuri,
ale materialului de acoperire si ale solului.

Cap III.

Varianta tehnologica I : Compostarea


ri provenite prelucrarea zaharului
Transport Compostare O2
Microorganisme Compost Teren agricol

16
Emisii gazoase

Compostarea este o metoda ecologica de procesare a deseurilor biodegradabile, prin


transformarea lor intr-un produs nepoluant numit compost, cu inalta valoare nutritiva pentru
plante si cereale, respective un foarte bun amendament al starii fizice si chimice a solurilor. Ea
reprezinta totalitatea transformarilor fizice, chimice si biochimice pe care le sufera deseurile
biodegradabile, de la forma initiala si pana ajung in diferite stadii de humificare. Este un process
biologic natural, aerob si exoterm, in care microorganismele convertesc deseurile biodegradabile
in CO2, vapori de H2O si compost.

Procesul de compostare are ca rezultat stabilizarea deseurilor si reducerea volumului.


Fezabilitatea procesului depinde de existenta unei piete de desfacere pentru produsul final.
Separarea la sursa a deseurilor este esentiala, reducand substantial costurile procesului depinde
de existenta unei piete de desfacere pentru produsul final. Separarea la sursa a deseurilor este
esentiala, reducand substantial costurile procesului de compostare. Trebuie evitata compostarea
deseurilor municipale colectate in amestec, deoarece in aceasta situatie se inregistreaza un
continut ridicat de metale grele, cum ar fi: Cd, Pb, Cu, Zn si Hg. Datorita conditiilor referitoare
la concentratia de metale grele admisa in compost se recomanda a se evita colectarea
materialelor biodegradabile din mediile urbane dense. Experienta internationala a demostrat ca
din aceste medii nu este posibila colectarea separate a unor materii biodegradabile de calitate.

17
In ceea ce priveste capacitatea statiilor de compostare, se cer respectate cel putin
urmatoarele conditii (PNGD) :

amplasarea statiilor de compostare in centrul ariei de colectare;


selectarea locatiei trebuie sa ia in considerare conditiile de clima specifice pentru a
minimize impactul emisiilor (miros separator) asupra mediului;
distnta dintre cea mai apropiata gospodarie si statia de compostare trebuie fie de cel
putin 500 m conform Ord. 536/23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igiena
privind mediul de viata al populatiei;
fiecare statie de compostare trebuie sa include facilitate de pretare prin macinare,
sitare, presortare si amestecare a materiei biodegradabile;
pentru a minimize emisiile mirositoare va fi necesar ca, in anumite regiuni, sa se
prevada faze de digestie anaeroba premergatoare compostarii propriu-zise;
toate statiile de compost trebuie sa include tehnologii de ambalare a compostului
pentru introducerea acestuia pe piata.
In functie de procesele predominante, compostarea are doua faze esentiale, care se
intrepatrund : faza de descompunere si faza de maturare.

Faza de descompunere este alcatuita dintr-o etaps mezofila, in care temperature creste
treptat si rapid pana la 40 0-45 0C si o alta termofila, caredureaza mai mult si in care temperature
in masa de compostare creste pana la 65 70 0C, faza in care predomina procesele biologice de
descompunere a materiei organice proaspete.

Faza de maturare este cea in care intensitatea proceselor de descompunere scade treptat,
predominand procesele microbiologice de biosinteza a substantelor humice, prin reactii specifice
de polimerizare si policondesare.

Substantele organice, dupa distrugerea fortei de organizare a vietii,coeziunii si a


regenerarii din ele, incep sa se descompuna imediat. Agentii care determina procesele de
descompunere care au loc pe parcursul compostarii sunt in principal microorganisme de tipul:
bacterii, ciuperci, sau organisme de ordin superior (protozoare, pluricelulare). Din aceasta ultima
categorie fac parte si o serie de grupe de viermi, insa rolul dominant il au microorganismele si in
special bacteriile.

18
Materia si energia necesara pentru inmultirea si dezvoltarea acestora se obtine prin
descompunerea substantelor organice. Aceste organisme, contrar celor autotrofe, nu pot produce
material organica prin folosirea CO2, din aer.

Microorganismele mezofile (cele care cresc cel mai bine la temperature intre 25 45 0C)
sunt dominante in masa de compostare in faza initiala a procesului cand temperaturile sunt
relative scazute. Aceste microorganisme folosesc oxigenul diponibil pentru a trasforma carbonul
din materialele compostabile in vederea obtinerii de energie, producand astfel CO2, H2O si
caldura ca rezultat al proceselor metabolice.

Etapele procesului de compostare :

Procesele mecanice sau biologice care au loc in timpul prelucrarii nu pot fi despartite
intre ele in mod integral. Etapele principale ale compostarii, indifferent daca ea se desfasoara in
regim gospodaresc sau industrial, sunt:

receptia si depozitarea deseurilor ce urmeaza a fi compostate;


pregatirea materialului pentru compostare;
compostarea se desfasoara pe parcursul a patru faze :
o faza de incalzire incipienta si distrugerea a unor germeni patogeni;
o faza aeriana de intensificare a activitatii microbiene si inmultire a ciupercilor,
azotul fiind predominant sub forma de amoniu;
o faza de transformare fluenta si inmultire a animalelor mici (colembole, viermi),
limitarea dezvoltarii ciupercilor, iar azotul este oxidat la nitrati;
o faza de structurare interioara si stabilizare a substantelor si de formare a
humusului in timp ce azotul trece in substante proteice.
selectionarea si comercializarea compostului;
La acestea pot fi adaugate o serie de operatii auxiliare, cum ar fi: separarea si valorificarea
metalelor, separarea fractiilor de la diferite trepte de prelucrare si valorificarea acestora,
alimentarea procesului tehnologic cu materii auxiliare (apa, energie).

Procesul de compostare prezinta o serie de avantaje si dezavantaje.

19
Avantaje :

tehnologie simpla, ieftina si durabila;


aproximativ 40 50% masa din deseuri este recuperata si utilizata la cresterea
plantelor;
recuperarea nutrientilor aproape in totalitate;
producerea substantelor humice, a microorganismelor benefice si eliberare lenta a
azotului conditie necesara in horticultura si gradinarit;
elimina semintele si patogenii din deseul initial;
controlul procesului se face simplu;
mediu de lucru bun;
Dezavantaje :

este necesara separarea la sursa a deseurilor;


este necesara existenta unei pieti de desfacere a compostului;
periodic (in anumite faze ale procesului) sunt emise mirosuri neplacute (in special
cand sunt tratate deseuri municipale);
pierderi de 20 40% a azotului sub forma de ammoniac si pierderi de 40 60% a
carbonului sub forma de CO2;
posibilitatea aparitiei vectorilor de transmitere a patogenilor (pasari, muste) cand sunt
tratate deseuri municipale.

Fractie lichida

provenite prelucrarea zaharului Digestie anaeroba Compost/Namol


Varianta tehnologica II : Digestia anaeroba
Colectare Transport Decantare

al Prin Principalele prevederi privind gestionarea des

Fractie solida

20
Teren agricol
Digestia aneroba (DA) : este un process biologic de descompunere a materiei organice
umede, care se desfasoara in incinte inchise, in absenta oxigenului molecular si a luminii si in
prezenta mai multor specii de bacterii. In acest process microorganismele descompun materia
organica in substante cu molecula simpla si un amestec de gaze. Amestecul gazos este format din
CH4 (max. 80%) si CO2 (min. 20%) alaturi de care se intalnesc cantitati mici de H2, H2S,
mercaptani,vapori de apa si urme de NH3, N2 si se numeste biogaz.
Digestia anaeroba are ca rezultat reducerea volumului deseurilor cu stabilizarea acestora
si obtinerea de fertilizatori pentru sol si biogas. Prin aceasta metoda pot fi tratate toate tipurile de
deseuri biodegradabile insa cel mai bine se preteaza deseurile provenite de la fermele de animale.
Fezabilitatea metodei depinde de existents unei piete de desfacere a produsilor fertilizator si
biogas. O importanta foarte mare o are separarea la sursa a deseurilor. Cu toate ca metoda este
cunoscuta de foarte mult timp, aplicarea la scara industriala s-a facut doar in ultimii 10 ani.
In general, statiile de tratare biologica trebuie sa indeplineasca anumite criterii de
amplasare, in functie de reglementarile nationale referitoare la protectia zonelor rezidentiale. Din
tehnologiile biologice pot rezulta emisii de gaze, miros si zgomot. Instalatiile de tratare biologica
pot fi realizate la scara mare (deservesc localitati intregi sau ferme mari de animale) sau la scara
mica (instalatii gospodaresti care deservesc o gospodarie sau un grup de gospodarii).
Principalele scopuri ale aplicarii digestiei anaerobe in tratarea deseurilor sunt :
1). Producerea biogazului in urma digestiei anaerobe a deseurilor organice este cel mai
mare beneficu. Astfel, se recupereaza mare parte din energia potentiala a materiei
organice.
Biogazul poate fi folosit in unitati gospodaresti pentru gatit, incalzit, iluminat dar si in
institutii mai mari pentru incalzire sau generare de energie electrica. Acest lucru contribui la

21
conservarea resurselor energetice locale epuizabile (carbuni, petrol, gaze naturale, etc). In mediul
rural, aceasta tehnologie se poate aplica cu succes pentru majoritatea deseurilor preponderent
organice, iar folosirea biogazului ca sursa de energie poate duce la independenta energetica a
gospodariei sau fermei.
2). Stabilizarea deseurilor :
Reactiile biochimice care se produc in timpul digestiei anerobe reduc continutul de compusi
organici din deseuri cu 30 60% si se produce un namol stabilizat care poate fi folosit ca
fertilizator pentru sol.
3). Formarea de nutrienti :
Nutrientii (compusi cu N, P si K) prezenti in deseurile organice se gasesc, de obicei, legati in
structuri organice complexe, fiind greu asimilabili de catre plante in aceasta forma. Dupa
realizarea digestiei anerobe, cel putin 50% din azotul prezent este transformat in ioni amoniu,
Nitrosomon
acesta putand fi transformat in continuare in nitriti si nitrati care sunt usor asimilati de catre
as
plante.
NH4 + 3/2 O2 NO2= +2H+ +H2O
Nitrobact
=
NO2 +1/2 O2 er NO3=

Continutul de fosfati si de potasiu nu scade si procentul de 50 60% asimilabil de catre plante nu


se va modifica. Digestia aneroba nu modifica si nu inhiba nici unul dintre nutrientii prezenti
deseurilor organice din zootehnii, mai mult le face mai accesbile pentru plante. In plus, daca
namolul rezultat din digestor este imprastiat pe sol, el actioneaza ca fertilizator si ca amendament
pentru sol, imbunatatind proprietatile fizice si chimice ale acestuia.
4). Inactivarea microorganismelor patogene :
In timpul procesului anaerob, desurile sunt mentinute in lipsa de oxigen timp indelungat (15 30
de zile) la temperaturi de aproximativ 35 0C. Aceste conditii sunt suficiente pentru a inactiva o
mare parte din bacteriile patogene, virusuri, protozoare, etc.
Comparativ cu alte metode biologice de tratare a deseurilor (conpostarea), in digestia aneroba
singurul avantaj major este productia de biogaz. Celelalte beneficii (stabilizarea deseurilor,
inactivarea microorganismelor patogene) sunt mult mai bune in cazul compostarii. Alte limitari
ale digestiei anerobe sunt costuri de operare mari, variatii sezonale in productia de biogaz,

22
probleme de operare si intretinere. Deoarece inactivarea bacteriilor patogene este incompleta si
namolul rezultat este in forma lichida, trebuie luate masuri speciale in manipularea si utilizarea
acestui namol. Din aceasta cauza utilizarea digestiei anerobe intampina o serie de rezerve din
partea specialistilor, mai ales cand se pune problema utilizarii aceste metode pentru tratarea
excrementelor umane.

Avantaje :

produce o mare cantitate de biogaz. Aceasta poate fi depozitat la temperatura


mediului si utilizat ca sursa alternativa de energie.
produce un namol aproape fara miros (sau cel putin mirosul nu este dezagreabil).
namolul este un bun fertilizator pentru sol. Poate fi folosit ca amendament pentru sol,
in vederea imbunatatirii proprietatilor fizice ale solului.
reduce continutul in materii organice al desurilor cu pana la 30 50% si produce una
namol stabil care poate fi depozitat.
inactiveaza total sau partial bacteriile patogene.
mustele si rozatoarele nu ataca namolul rezultat; accesul animalelor este limitat
deoarece namolul este lichid si este depozitat in bazine.
ofera o posibilitate ecologica si igienica de depozitare si tratare a deseurilor
animaliere si animale.
ajuta la conservarea resurselor energetice locale (lemn, carbune, petro, etc.).

Dezavantaje :

posibilitatea de explozie.
costuri ridicate de constructie, operare si intretinere (daca procesul este bine
optimizat, aceste costuri se amortizeaza).
volumul produsului finit (namoluri) este mai mare decat cel al deseurilor intrate in
digestor (se adauga apa pentru dilutie).
namoul lichid prezinta un potential risc daca este manipulat si folosit incorect.
sunt necesare monitorizarea si automatizarea procesului tehnologic.

23
metoda este limitata numai la deseurile organice. Alte substante chimice pot inhiba
procesul biologic. Deci necesita o sortare riguroasa a deseurilor ce intra in digestor.
productia de biogaz scade drastic in perioadele reci ale anului.
trebuie facut un compromis intre cantitatea de biogaz si calitatea namolului rezultat.
pentru a creste eficienta energetica a biogazului, acesta trebuie purificat.

Hjjhk

Varianta tehnologica III : Depozitare controlata

Fractie lichida
Epurare
Euril

Deseuri provenite prelucrarea zaharului Depozitare controlata Emisii gazoase


Colectare Transport

A treia metoda de tratare biologica a deseurilor organice este finalizata cu depozitarea


controlata.
Si in acest caz materia prima este reprezentata de deseurile organice care sunt colectate in bazine
speciale si apoi transportate pe benzi, urmand a fi depozitate. Depozitarea acestora se face pe sol
dar in mod controlat. Acest lucru insemnand realizarea unei membrane pe care sunt depozitate
deseurile organice si a unui sistem de conducte prin care se colecteaza levigatul, acesta urmand a
fi epurat. Fractia solida din acesta este reintrodusa in partea depozitarii controlate. De asemenea
datorita depozitarii pe suprafata au loc emisii de gaze precum : CO 2, CO, cantitati mici de NH3,
H2, CH4 si H2S.
Deseurile descarcate se vor nivela si compacta imediat dupa descarcarea in depozit pentru
a crea posibilitatea depozitarii unei cantitati mari de deseuri.
In cele din urma deseurile sunt depozitate urmand apoi sa fie trimise spre valorificare catre
diversi beneficiari.
Avantaje :

24
cea mai simpla metoda;
cea mai ieftina;

Dezavantaje :

nu se valorifica produsul;
emisii gazoase, emisii lichide;
scoaterea din uz a unei suprafete foarte mari de teren datorita depozitarii produselor
pe sol;
consum de energie.

25