Sunteți pe pagina 1din 25

Cuprins

CAPITOLUL 1. PREGATIREA ORGANIZATIEI PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI


SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM)

1.1.Descrierea organizatiei

1.2.Principalii factori poluatori ai firmei

1.3.Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii SMM

1.4.Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM

1.5.Importanta pentru organizatie a introducerii unui SMM

1.6.Obiectivele SMM

1.7.Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei

1.8.Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa seimplementeze SMM

1.9.Stabilirea nivelului de aplicare a SMM

1.10.Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la implementarea SMM

CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI

2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI

2.1.1.Prezentarea politicii de mediu a organizatiei S.C. CET Bacau S.A.

2.1.2. Evaluarea politicii de mediu a organizatiei

2.2. PLANIFICAREA

2.2.1.Analiza Initiala de Mediu (AIM)

2.2.1.1.Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, asupra mediului

2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile

2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente

2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor forte

2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de Management de Mediu

2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizatiei

2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei


2.2.2.3. Aplicarea metodei ELECTRE in ierarhizarea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei
SC CET Bacau SA

CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A


ORGANIZATIEI
CAPITOLUL 1. PREGATIREA ORGANIZATIEI PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI
SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM)

1.1.Descrierea organizatiei (profil de activitate, cifra de afaceri, organizarea activitatii, structura


organizationala, conducerea firmei)

Istoria centralei ncepe odat cu demararea investiiei CET Bacu cu funcionare pe lignit
n anul 1984. Execuia magistralelor pentru transportul apei fierbini destinate termoficrii urbane a
debutat n anul 1989 n cadrul investiiei Conducte pentru termoficare urban i industrial n
municipiul Bacu , fiind urmat n anul 1990 de nceperea execuiei racordurilor pentru alimentarea
punctelor termice, n cadrul investiiei Conducte pentru alimentarea cu cldur a blocurilor de
locuine din municipiul Bacu .

La 31 decembrie 1997 grupul nr.1 de 50MW din cadrul investiiei CET Bacu cu
funcionare pe lignit a fost conectat , n premier, la Sistemul Energetic Naional, iar in anul
1998 au fost puse n funciune magistralele de transport a apei fierbini pentru termoficare urban.
La 1 iunie 2002 central electric de termoficare se transfer din patrimoniul S.C.
Termoelectrica S.A. Bucureti, n domeniul public al municipiului Bacu i n administrarea
Consiliului Local, i n patrimoniul societii S.C. CET S.A. Bacu n conformitate cu prevederile
Hotrrii de Guvern nr.104 din 07.02.2002.
La data prelurii, S.C. CET S.A. Bacu deinea n patrimoniu o central electric de
termoficare echipat cu surse de baz i de vrf i deinea n administrare sistemul de transport i
distribuie a energiei sub form de ap fierbinte care includea 36 de puncte termice .
n cursul anului 2003, 11 centrale termice de zon au fost transferate de la S.C. TERMLOC
S.A. Bacu n administrarea S.C. CET S.A. Bacu, ulterior fiind transformate n puncte termice.
n anul 2004, alte 5 centrale termice de zon au fost transferate ctre S.C. CET S.A. Bacu , i
transformate n puncte termice.
ncepnd cu 01.08.2005 , SC CET SA Bacu a devenit unicul furnizor de energie termic
urban din Municipiul Bacu , cnd 20 centrale termice de zon i staiile de hidrofoare aferente au fost
transferate de la TERMLOC S.A. n administrarea S.C.CET S.A Bacu
n luna martie 2008 a fost pus n funciune grupul de cogenerare de 14 MWe, echipat cu turbin
cu gaze i cazan recuperator de ap cald, prima instalaie de acest tip din ar.
ncepnd cu anul 2008, prin finalizarea lucrrilor de reabilitare a punctelor termice urbane,
acestea funcioneaz automatizat , coordonarea funcionrii fiind realizat de la nivelul dispeceratului
de termoficare.
Echipa manageriala:

- director general : Neculai Olaru

-director tehnic: Neculai Balus

- director comercial: Marius Ion Stanila

- contabil sef: Mariana Rusu

S.C. CET S.A. Bacu are un numr de 570 angajai, structura relevnd o pondere mare a
personalului productiv. Societatea este preocupat permanent de investirea n dezvoltarea capitalului
uman i valorificarea superioar a acestuia contribuind astfel la asigurarea competitivitii. Cursurile
de formare i perfecionare urmate de angajai au n vedere domeniile tehnice i economice,
management, marketing, asigurarea calitii i protecia mediului.

Cifra de afaceri SC CET Bacau SA este 88,061,663 Lei.

Activitatea SC CET Bacau SA este conform codului CAEN:

- 3530 producere, transport si energie termica


- 3511 productia de energie electrica
- 3514 furnizarea energiei electrice
- 7112 servicii de intocmire a auditurilor energetice si consiliere de specialitate privind
implementarea unor masuri de imbunatatire a eficientei energetice

1.2.Principalii factori poluatori ai firmei


1.3.Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii SMM (Sistem de Management
de Mediu)

Organizatia a luat hotararea implementarii SMM deoarece dorea retele termice, transportul si
distributia energiei termice, producerea energiei termice. S.C.CET S.A.Bacu asigur transportul
energiei termice produse sub form de ap fierbinte prin reelele termice de transport, bifilare (tur-retur)
aferente sistemului de alimentare centralizat cu energie termic a municipiului Bacu. Lungimea total
a traseului reelelor termice de transport este de 30,7 km.

Conducerea a realizat c prin aciunile societii, au produs multe pierderi mediului


nconjurtor, iar odat cu nsprirea legislaiei mediului,organizaia a avut de pierdut mult pe partea
financiar.
n plus au realizat c odat cu implementarea acestui sistem de mediu integrat, societatea va
minimiza riscurile financiare cauzate de amenzi,ii va imbunti imaginea firmei i va avea o pozi ie
bun pe piaa intern, iar personalul va fi motivat,implicat i mai ales educat cu privire la protec ia
mediului.
1.4.Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM
Introducerea unui SMM este important pentru organizaie deoarece vor fi reduse :
-costurile materiilor prime;
- consumul de energie;
-costurile de transport i depozitare;
-riscurile de mbolnvire;
1.5.Importanta pentru organizatie a introducerii unui SMM

S.C. CET S.A.Bacau are ca misiune asigurarea serviciului public de alimentare cu energie
termic a locuitorilor Municipiului Bacu prin producerea de energie termic i electric conform
parametrilor de calitate impui, n condiii de eficien ridicat i continuitate.

Introducerea unui SMM este important pentru organizaie deoarece vor fi reduse :
-costurile materiilor prime;
- consumul de energie;
-costurile de transport i depozitare;
-riscurile de mbolnvire;
Angajaii vor avea i ei beneficii ca:
- mbuntirea condiiilor de munc i via;
- mbuntirea sntii i creterea calitii vieii;
1.6.Obiectivele SMM

Producere, transport i distribuie energie termic


Producia de energie electric
Furnizarea energiei electrice
Principalele obiective urmrite la elaborarea strategiei au fost:

restructurarea pieei de energie termic urban prin transferarea consumatorilor alimentai din
centralele termice de cvartal, transformarea centralelor termice n puncte termice, acolo unde au fost
condiii tehnice i de eficient economic i racordarea acestora la sistemul urban de termoficare, unde
energia termic este produs preponderent n instalaii de cogenerare, cu program continuu de asigurare
a serviciului i cu realizarea unor tarife inferioare celor realizate n soluia centralelor de zon,
diminund astfel cuantumul subveniei suportat de la bugetul local i bugetul de stat. Rezultatul
restructurrii a creat situaia existenei unui singur operator pentru acest serviciu public;

renunarea la utilizarea grupului energetic de cogenerare cu funcionare pe lignit cu capacitate


supradimensionat de 343 MWcomb (IMA 1) , care necesit costuri de investiii ridicate pentru
conformarea la cerinele normelor de protecie a mediului (SO2, pulberi, evacuarea /stocarea zgurii i
cenuii rezultate din arderea lignitului) , prin indentificarea unei solutii de promovare a cogenerrii de
nalt eficien, soluie care s elimine i caracterul sezonier al funcionrii instalaiilor de producere a
energiei electrice n cogenerare;

redimensionarea ntregului sistem de producere, transport i distribuie conform unei cereri


prognozate de energie termic urban care s in cont de ridicarea eficienei de utilizare a
combustibililor prin reabilitarea termic a imobilelor, contorizarea individual a consumatorilor,
reducerea pierderilor din reelele de transport i distribuie, utilizarea unor echipamente cu performane
ridicate, ct i de automatizarea i monitorizarea ntregului sistem.

1.7.Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei

Asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termic urban a Municipiului Bacu n


sistem centralizat se realizeaz prin sistemul de termoficare urban i centrale termice de cvartal cu
respectarea prevederilor licenelor acordate de autoritile de reglementare n domeniu.

1.8.Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa se implementeze SMM

Implementarea SMM se va realiza n toat compania.


ntreaga organizaie trebuie s se documenteze i s actualizeze aceste informaii, trebuie s
asigure c aspectele semnificative de mediu sunt luate n considerare la stabilirea, implementarea i
meninerea SMM. Se vor stabili obiective generale i specifice de mediu documentate la fiecare nivel i
funcie relevant iar acestea se vor menine sau chiar imbunti.
1.9.Stabilirea nivelului de aplicare a SMM

S.C.CET S.A. Bacau a hotarat sa implementeze SMM n toate sectoarele de activitate a organizaiei.
1.10.Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la implementarea
SMM

ntregul personal al S.C. CET S.A. Bacu, indiferent de poziia ierarhic, se implic efectiv n
realizarea politicii sistemului de management integrat calitate mediu securitate i sntate
ocupaional.

CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI

2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI

2.1.1.Evaluarea politicii de mediu a organizatiei

Strategia a fost structurat pe msuri i obiective de realizat pe fiecare subsistem n parte , n


cadrul ei fiind executate o parte a lucrrilor:

1. Reabilitarea i automatizarea celor 34 puncte termice urbane preluate n administrarea CET


Bacu n anul 2002;
2. Reabilitarea i transformarea n puncte termice racordate la reeaua de transport a 20 centrale
termice de cvartal preluate n administrate/concesiune n perioada 2002-2007;
3. Automatizarea i dispecerizarea sistemului punctelor termice urbane;
4. Contorizarea branamentelor consumatorilor ;
5. Racordarea unor noi consumatori;
6. Modernizarea staiilor de hidrofor;
7. Instalarea grupului de cogenerare cu turbin cu gaze de 14 MWe.

Municipiul Bacu, prin documentaia ntocmit i propunerile de proiecte realizate de SC CET


SA Bacu, a fost selectat ntre primele trei orae care beneficiaz de asisten Phare n vederea
pregtirii unui proiect de mediu ce va permite accesarea unei finanri comunitare n cadrul POS
MEDIU, Axa Prioritar 3, a Programului Operaional Sectorial Mediu 2007-2013.
Programul este intitulat astfel: Reducerea polurii i diminuarea schimbrilor climatice, prin
restructurarea i reabilitarea sistemului de nclzire urban, pentru atingerea intelor de eficien
energetic n Municipiul Bacu.

S.C. CET S.A. Bacu are ca misiune asigurarea serviciului public de alimentare cu energie
termic a locuitorilor Municipiului Bacu prin producerea de energie termic i electric conform
parametrilor de calitate impui, n condiii de eficien ridicat, respectnd calitatea factorilor de
mediu i asigurnd sntatea i securitatea n munc, prevenirea i stingerea incendiilor protecia
civil.
Pentru respectarea acestei misiuni, S.C. CET S.A. Bacu a stabilit o serie de obiective
strategice pentru atingerea crora:

Promoveaz cele mai performante tehnologii i practici manageriale care asigur i mbuntesc
continuu: calitatea produselor, a serviciilor, creterea satisfaciei clienilor, mbuntirea poziiei pe
piaa de energie electric i termic, modernizarea permanent a infrastructurii, asigurarea unui mediu
de lucru corespunztor, precum i performane de mediu ridicate, sigurana n funcionare, sntate i
securitate n munc;
Asigur conformarea cu prevederile Constituiei Romniei, a Codului Muncii, legislaiei primare,
secundare i teriare din domeniul calitii, proteciei mediului, SSM, PSIprotecie civil, precum i
cu strategiile de dezvoltare europene, naionale i locale;

Acioneaz pentru respectarea reglementrilor referitoare la utilizarea eficient a resurselor


materiale i a energiei, acionnd asupra cauzelor i nu asupra efectelor;

Acioneaz pentru respectarea limitelor maxime admise impuse de autoritatea de mediu i


urmrete i ine sub control riscurile la locurile de munc;

Menine o relaie deschis cu populaia, autoritile locale i centrale, cu asociaiile de proprietari,


organismele neguvernamentale, mass-media privind calitatea serviciilor, calitatea mediului i
SSM, avnd ca obiectiv strategic asigurarea satisfaciei clienilor;

Evalueaz, n analizele efectuate de management, interesele i reaciile celor mai sus prezentai,
precum i a celor din interiorul societii i acioneaz n consecin, mbuntind continuu sistemul
de management integrat calitate, mediu, SSO implementat, prin msurtori obiective asupra
proceselor i prin obinerea de rezultate cunatificabile n ceea ce privete performana i eficacitatea
proceselor;

Creeaz o cultur a calitii, a mediului, a sntii i securitii n munc prin educarea,


contientizarea, motivarea personalului;

Acioneaz pentru aducerea la ndeplinire a prevederilor din Strategia de alimentare cu energie


termic a Municipiului Bacu pn n anul 2020, prin suportul tehnic i derularea aplicaiei,
cofinanat din Fonduri Europene n cadrul POS Mediu Axa 3, cuprins n programul de investiii pe
termen lung al Master Planului privind asigurarea conformrii cu obligaiile de mediu stabilite n
Acordul Tratatului de Aderare a Romniei la Uniunea European, pentru
eficientizarea i mbuntirea continu a calitii serviciilor furnizate.

2.2. PLANIFICAREA

2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI

2.1.1.Evaluarea politicii de mediu a organizatiei

Politica de mediu include un angajament de mbuntire continu i de prevenire a polurii. De


implementarea sistemului de management de mediu se va ocupa managerul de mediu care va
implementa politica de mediu i va fi responsabil pentru respectarea acesteia. Conducerea de vrf se
asigur de instruirea angajailor astfel nct aceasta s fie comunicat, neleas i respectat de ntregul
personal.
Aprecierea continutului politicii de
mediu DA NU
Daca politica de mediu raspunde
angajamentelor prevazute in ISO 14001.
Daca este adecvata activitatilor produselor
si serviciilor si daca reflecta corect
valorile si principiile organizatiei.
Daca este acceptata de conducerea
organizatiei la nivelul cel mai inalt.
Daca este realista si stabileste directii
clare de urmat.
Daca este desemnata o persoana pentru
supravegherea si implementarea unei
politici de mediu.
RAPORTARI PERIODICE CATRE AUTORITATILE DE MEDIU

Tabel

Autoritatea de
Nr Frecventa mediu catre care Data depunerii raportului
Tip raport
Crt raportarii se face
raportarea

Lunar, centralizat in termen de 48 de ore de la


Raport privind ARPM Bacau
analiza in caz de depasiri
1. Monitorizarea transmis in cadrul
emisiilor in aer. Raportului anual
GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
de mediu

Trimestrial, in termen de 48 de ore de la


ARPM Bacau
Raport privind centralizat analiza in caz de depasiri
Monitorizarea transmis
2.
emisiilor in apa de in cadrul
suprafata GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
Raportului anual
de mediu

Raport privind Pana la 1 martie a fiecarui an,


Anual ca parte a ARPM Bacau
Monitorizarea pentru anul precedent.
3 Raportului anual
emisiilor de ape
de mediu GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
freatice, zgomot

Situatia privind Anual ca parte a


Pana la 1 martie a fiecarui an,
4 gestionarea Raportului anual ARPM Bacau
pentru anul precedent.
deseurilor de mediu

Raport privind La cinci ani ca O data la cinci ani pana la 1


ARPM Bacau
5 Monitorizarea parte a Raportului martie.
solului anual de mediu GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
Autoritatea de
Nr Frecventa mediu catre care Data depunerii raportului
Tip raport
Crt raportarii se face
raportarea

Inventaru emisiilor Anual ca parte a


Pana la 1 martie a fiecarui an,
5. pentru Registrul Raportului anual ARPM Bacau
pentru anul precedent.
EPER de mediu

Raportul anual de Anual ARPM Bacau Pana la 1 martie a fiecarui an,


6.
mediu*** GNM CJ Bacau pentru anul precedent.

2.1.1.2 Aprecierea posibilitilor de implementare a politicii de mediu

Aprecierea posibilitatilor de Observaii


implementare a politicii de mediu
Aprecierea programelor Politica de mediu adoptata permite
implementarea programelor mediu.
Aprecierea resurselor necesare punerii in Exista resurse necesare pentru punerea in
practica a politicii de mediu practica a politicii de mediu.

Aprecierea realismului politicii de mediu Exista fonduri alocate pentru politica de


analizand posibilitatile de implementare mediu.

Analiza angajarii organizatiei: peste Organizatia se angajeaza sa respecte


posibilitatile reale sau la nivel minim al prevederile politicii de mediu
organizatiei.
Analiza comunicarii si intelegerea politicii Politica de mediu este comunicata
de mediu la toate nivelurile . angajatilor prin sedinte de informare,
discutii, afise la locuri vizibile.
Analiza procedurilor pentru realizarea Stabilirea unei proceduri care respecta
politicii de mediu(principiile si cerintele politicii de mediu adoptate
responsabilitatile vizand verificarea
politicii de mediu, relevanta politicii de
mediu pentru organizatie, modalitati de
realizare a schimbarilor necesare in
politica de mediu).
Analiza comunicarii politicii de mediu Publicarea politicii de mediu pe site-ul
catre partile interesate (exterior)- difuzare firmei, in mass media si includerea ei in
prin mass media, expunerea in zone unde rapoartele anuale.
publicul are acces, includerea in rapoarte
anuale si alte publicatii.
2.2. PLANIFICAREA

2.2.1.Analiza Initiala de Mediu (AIM)


METODA AMDEC

Stabilirea Metodei de Cotare


Pentru identificarea aspectelor semnificative de mediu se vor lua n considerare ct mai muli
factori, cum ar fi: emisiile n aer, efluentii n ap, managementul deeurilor, poluarea solului,
impactului asupra comunitii, utilizarea materiilor prime i a resurselor naturale, alte aspecte de mediu
locale, analiza ciclului de via al produslui, analiza matricei efectelor de mediu, activitti anterioare i
planificate pentru viitor, funcionarea normal i anormal a instalaiilor/echipamentelor, incidente,
accidente, poluare accidental.

Identificarea aspectelor de mediu i evaluarea impacturilor asupra mediului, asociate acestor


aspecte este un proces ce parcurge urmatoarele etape: selectarea activitii, produsului, identificarea
unui numr ct mai mare de aspecte de mediu asociate, identifcarea unui numar ct mai mare de
impacturi de mediu asociate fiecrui aspect i cuantificarea impacturilor care ajut la reinerea numai a
acelor aspecte de mediu care genereaz impacturi semnificative.

Metoda adoptat pentru cuantificarea impacturilor de mediu asociate aspectelor de mediu


identificate are la baza metoda denumit AMDEC (Analyse des modes de Defaillance de leur Effets et
de leur Criticites), aplicat prima dat pentru industria aeronautic i ulterior extins i la alte sectoare
industriale. Aceast metod permite ierarhizarea aspectelor de mediu prin identificarea impacturilor
seminifcative, avnd la baz urmtoarele criterii:

1. gravitatea impactului,
2. frecvena de producere sau probabilitatea de apariie,
3. persistena n mediul natural,
4. sensibilitatea mediului receptor,
5. alte criterii.
Se face precizarea c aceste criterii pot varia, nu snt singurele aplicabile i nici impuse. Unele
pot fi nlocuite cu altele mai bine adaptate specificului organizaiei pentru care se elaboreaz analiza
iniial de mediu.

Pentru cazul de fa, activitile desfurate pe amplasamentul , S.C. CET S.A. Bacu, metoda
de cotare a impacturilor asociate aspectelor mediu identificate consider urmtoarele criterii:
1. gravitatea/importanta impactului (G)
2. frecvena impactului (F)
3. magnitudinea impactului (M)
4. reglementri care s stabileasc nivelul maxim admis de poluant n receptorul natural (R)
5. opinia public/transparen (O).
Pentru aceste criterii se stabilete o scar, fiecare criteriu lund valori pozitive i avnd un
anumit coeficient de pondere, funcie de importana lui n procesul de cuantificare.

Tabel nr.14 Gril de cotare a impacturilor de mediu

Criteriu Coeficient 10 puncte 5 puncte 1 punct


pondere

F 3 Zilnic Medie Ocazional

G 5 Risc pentru om i Risc pentru mediu Nu exist risc pentru


mediu mediu

M 4 Semnificativ Medie Minora

R 4 Neconformitate Conformitate (valori Conformitate (valori


(depiri de cuprinse ntre prag de ale poluantilor sub
CMA) alert i prag de pragurile de alerta)
intervenie)

O 2 Plngeri i critici Plngeri i critici Nu exist plngeri sau


sistematice sporadice critici

Se acorda fiecrui criteriu valori n funcie de fiecare impact de mediu asociat aspectelor de
mediu i se obine n final un scor de mediu calculat dup urmtoarea formul:

Scor F 3 G 5 M 4 R 4 O 2

Coeficientul de pondere reflect importana pe care organizaia o acord fiecrui criteriu. Se


observ, astfel, c importan maxim are criteriul gravitatea impactului de mediu, urmat de
magnitudinea acestuia i de reglementrile legislative referitoare la impactul de mediu analizat. Faptul
c opinia public a primit cel mai mic coeficient nu nseamn c este un criteriu nesemnificativ, din
moment ce a fost considerat n procesul de evaluare, spre deosebire de alte criterii care nu au fost luate
n calcul (de exemplu criteriul economic).
Cu ct valoarea scorului de mediu obinut este mai mare, cu att impactul indus asupra
componentelor de mediu este mai grav. Se propune, astfel, o scal a impacturilor obinute:

P = 18 impact nesemnificativ

18 < P < 38 impact mediu semnificativ

P 38 impact semnificativ

Pentru analiza de mediu se vor reine numai acele impacturi semnificative, care au valori mai
mari de 38 de puncte.

n cele ce urmeaz se va cuantifica impactul asociat fiecrui aspect de mediu, generat n fiecare
proces ce se desfoar n cadrul societii, avnd n vedere cele dou situaii: funcionare normal i
funcionare anormal. Identificarea aspectelor i impacturilor de mediu n condi ii de funcionare normal

Nr. Activitate Aspect de mediu Impact de mediu


Crt.
1 Excavare i haldare Lignit Emisii aer(pulberi), Poluare sol, peisaj,
Consum energetic zgomot,
2 Transportul lignitului pe Emisii aer , poluare sol,
benzile transportoare (80 Consum energetic. zgomot
km)
3 Alimentarea cu carbune a Emisii aer (pulberi), Poluare aer,
termocentralei Consum energetic zgomot
4 Transportul lignitului ctre Emisii aer (pulberi),
moar pentru a fi mcinat Consum energetic Zgomot
5 Mcinarea/ sfrmiarea Emisii aer (pulberi), poluare aer,
lignitului Consum energetic, zgomot
6 Introducerea lignitului in Consum energetic, zgomot ,
cazan/ boiler pentru arderea Temperaturi ridicate, emisii poluare aer,
acestuia. gaze (evacuarea gazelor prin
courile de fum), sol,
Generarare cenu i zgur
7 Evacuarea cenu prin Consum energetic, Zgomot,
intermediul sistemului Emisii aer (pulberi), poluare sol
hidraulic
8 Cazanul nclzete i Consum energetic, Zgomot,
vaporizeaz apa, aburul Temperaturi ridicare , poluare termic a
produs se destinde ntr-o consum ap, apelor de suprafa
turbin cu abur producnd evacuare ape uzate
lucru mecanic
9 Aburul este condensat ntr- Consum energetic, Zgomot,
un condensator Consum ap,
Evacuare ape uzate poluare termic
10 Turbina antreneaz un Consum energetic, Zgomot
generator de curent
alternativ (alternator), care
transform lucrul mecanic n
energie electric

Identificarea aspectelor i impacturilor de mediu n condiii de funcionare anormal


Nr. Activitate Aspect de mediu Impact de mediu
Crt.
1 Excavare i haldare Lignit Emisii aer(pulberi), Poluare sol, peisaj,
pe un sol mai dur sau in consum energetic mai mare zgomot,
conditii de umiditate mare
2 Transportul lignitului pe Emisii aer , poluare sol,
benzile transportoare (80 consum energetic. zgomot
km)
3 Alimentarea cu carbune a Emisii aer (pulberi), Poluare aer,
termocentralei consum energetic Zgomot
4 Transportul lignitului ctre Emisii aer (pulberi),
moar pentru a fi mcinat consum energetic Zgomot
5 Mcinarea/ sfrmiarea Emisii aer (pulberi), poluare aer,
lignitului este mai dificila consum energetic, zgomot
daca carbunele este umed
sau mai dur
6 Introducerea lignitului in Consum energetic, zgomot ,
cazan/ boiler pentru arderea temperaturi ridicate, emisii poluare aer,
acestuia. gaze (evacuarea gazelor prin
courile de fum), sol,
generarare cenu i zgur
7 Evacuarea cenu prin Consum energetic ; Zgomot,
intermediul sistemului Emisii aer (pulberi), poluare sol
hidraulic este mai dificil
atunci cand unul din
tronsoane este defect
8 Cazanul nclzete i Consum energetic ; Zgomot,
vaporizeaz apa mai greu Temperaturi ridicare , poluare termic a
daca lignitul nu este Consum ap, apelor de suprafa
corespunzator, Evacuare ape uzate
9 Condensarea aburului este Consum energetic, Zgomot,
mai dificila daca parametrii Consum ap ;
de presiune si temperatura Evacuare ape uzate poluare termic
nu sunt corespunztori
10 Turbina antreneaz un Consum energetic ; Zgomot
generator de curent
alternativ (alternator), care
transform lucrul mecanic n
energie electric

Gravitatea impactului generat de activitile procesului de producie la funcionare normal


Activitate Aspect de Impact de F G M R O Scor Medie
mediu mediu de scor
mediu activ.
Excavare i Emisii Poluare sol, 15 25 4 4 2 45
haldare Lignit aer(pulberi), peisaj, 34
consum Zgomot, 3 5 4 4 2 18
energetic
Transportul Emisii aer , Poluare sol, 15 5 4 4 2 30
lignitului pe consum Zgomot 3 5 4 4 2 18 24
benzile energetic.
transportoare (80
km)
Alimentarea cu Emisii aer Poluare aer, 3 5 4 4 2 18
carbune a (pulberi), Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
termocentralei consum
energetic
Transportul Emisii aer
lignitului ctre (pulberi), Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
moar pentru a fi consum
mcinat energetic
Mcinarea/ Emisii aer Poluare aer, 15 25 4 4 2 45
sfrmiarea (pulberi), Zgomot 3 5 4 4 2 18 34
lignitului consum
energetic,
Introducerea Consum Zgomot , 3 5 4 4 2 18
lignitului in energetic, Poluare aer, 3 25 20 4 2 54
cazan/ boiler temperaturi 34
pentru arderea ridicate, emisii
acestuia. gaze (evacuarea
gazelor prin Poluare sol, 15 5 4 4 2 30
courile de
fum),
generarare
cenu i zgur
Evacuarea Consum Zgomot, 15 25 4 4 2 50
cenu prin energetic, Poluare sol 15 5 4 4 2 30 40
intermediul emisii aer
sistemului (pulberi),
hidraulic
Cazanul Consum Zgomot, 3 5 4 4 2 18
nclzete i energetic, Poluare 3 25 4 4 2 38 28
vaporizeaz apa, temperaturi termic a
aburul produs se ridicare , apelor de
destinde ntr-o consum ap, suprafa
turbin cu abur evacuare ape
producnd lucru uzate
mecanic
Aburul este Consum Zgomot, 3 5 4 4 2 18
condensat ntr-un energetic, 18
condensator consum ap, Poluare 3 5 4 4 2 18
evacuare ape termic
uzate
Turbina Consum Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
antreneaz un energetic,
generator de
curent alternativ
(alternator), care
transform lucrul
mecanic n
energie electric

Gravitatea impactului generat de activitile procesului de producie la funcionare anormal


Activitate Aspect de Impact de F G M R O Scor Medie
mediu mediu de scor
mediu activ.
Excavare i Emisii Poluare sol, 3 25 20 4 2 54
haldare Lignit pe aer(pulberi), peisaj, 42
un sol mai dur sau zgomot, 15 5 4 4 2 30
in conditii de Consum
umiditate mare energetic mai
mare
Transportul Emisii aer , poluare sol, 15 5 4 4 2 30
lignitului pe Consum zgomot 3 5 4 4 2 18 24
benzile energetic.
transportoare (80
km)
Alimentarea cu Emisii aer Poluare aer, 3 5 4 4 2 18
carbune a (pulberi), zgomot 3 5 4 4 2 18 18
termocentralei Consum
energetic
Transportul Consum Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
lignitului ctre energetic
moar pentru a fi
mcinat
Mcinarea/ Emisii aer poluare aer, 15 25 4 4 2 50
sfrmiarea (pulberi), zgomot 15 5 4 4 2 30 40
lignitului este mai Consum
dificila daca energetic mai
carbunele este mare,
umed sau mai dur
Introducerea Consum zgomot , 15 5 4 4 2 30
lignitului in cazan/ energetic, poluare aer, 3 25 20 4 2 54
boiler pentru Temperaturi 38
arderea acestuia. ridicate, emisii
gaze (evacuarea
gazelor prin sol, 15 5 4 4 2 30
courile de
fum),
Generarare
cenu i zgur
Evacuarea cenu Consum Zgomot, 3 25 20 4 2 54
prin intermediul energetic, poluare sol 15 25 20 4 2 66 60
sistemului Emisii aer
hidraulic este mai (pulberi),
dificil atunci cand
unul din tronsoane
este defect
Cazanul nclzete Consum Zgomot, 15 5 20 4 2 46
i vaporizeaz apa energetic, poluare 3 25 4 4 2 38 42
mai greu daca Temperaturi termic a
lignitul nu este ridicate , apelor de
corespunzator, consum ap, suprafa
Evacuare ape
uzate
Condensarea Consum Zgomot, 15 5 4 4 2 30
aburului este mai energetic, 38
dificila daca consum ap, poluare 15 5 20 4 2 46
parametrii de Evacuare ape termic
presiune si uzate
temperatura nu
sunt
corespunztori
Turbina antreneaz Consum Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
un generator de energetic,
curent alternativ
(alternator), care
transform lucrul
mecanic n energie
electric
70

60

Excavare lignit
50
transport lignit
Alimentare termocentrala
40 transport catre moara
macinarea lignitului
arderea lignitului
30 evacuare cenusa
producerea lucrului
mecanic
20 condensarea aburului
activitatea turbinei

10

0
functionare normala functionarea anormala

Graficul de mai sus este o centralizare a activitilor cu funcionare normal i anormal, fiecare
activitate avnd culoarea ei. Astfel se pot observa diferenele dintre punctajele fiecrei activiti.
2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile

Se va respecta legislatia specifica in vigoare pentru gestionarea substantelor si preparatelor chimice


periculoase:

HG 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor periculoase;


HG 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a
preparatelor periculoase
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European i al Consiliului din 18 decembrie
2006 privind nregistrarea, evaluarea, autorizarea ii restricionarea substanelor chimice
Dar si :
Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta gestiunii deseurilor conform HG
856/2002 si Ordinului 95/2005:
- evidena cantitativ de deeuri depozitate se va realiza lunar prin fiele interne de gestiune a
deeurilor,
- se va intocmi registru de depozitare cantitativ a deeurilor.
Intreaga activitate de gestionare a deseurilor se va desfasura in conditii de protectie a sanatatii
populatiei si a mediului, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Se vor respecta reglementarile HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.
Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu se creeze
stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri.
Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi
inscriptionate.
Nu vor fi manipulate, depozitate, recuperate sau eliminate alte deseuri pe amplasament, fara
acordul ARPM Bacau.
Operatiunile de valorificare a deseurilor se vor efectua numai cu operatori autorizati, in
conformitate cu legislatia in vigoare.
Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se va face numai de societati
autorizate si numai de la amplasamentul la locul de recuperare sau depozitare definitiva, fara a
afecta in sens negativ mediul.
Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta ambalajelor si a deseurilor de
ambalaje conform HG 621/2005 cu modificarile si completarile aduse de HG 1872/2006 si
247/2011.
Se vor respecta prevederile OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor pentru
drogurilor cu modificarile si completarile aduse de Legea nr. 186/2007 si prevederile HG 358/2008
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 121/200, precum si pentru modificarea
HG 1489/2002 privind infiintarea Agentiei Nationale Antidrog..
Amestecarea deeurilor este interzis conform procedurilor interne i legislaiei n vigoare .
Conform prevederilor Legii nr.211/2011 privind regimul deseurilor aveti obligatia:
- sa predati deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau unor operatori care detin
autorizatii de mediu si care desfasoara operatiuni de valorificare/eliminare;
- sa desemnati o persoana, din randul angajatilor proprii, care sa urmareasca si sa asigure
indeplinirea obligatiilor prevazute de lege;
- sa nu amestecati diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri
nepericuloase;
- sa separati deseurile, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora;
- sa tineti evidenta cantitatii, a naturii, originii si, dupa caz, a destinatiei, frecventei, modului de
transport, precum si a operatiilor de valorificare/eliminare in conformitate cu HG 856/2002
si sa o puneti la dispozitia autoritatilor competente, la cererea acestora;
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa efectueze si sa detina o caracterizare a
deseurilor periculoase generate din activitatea proprie, in scopul determinarii posibilitatilor
de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora;
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa pastreze fisele documentate care
caracterizeaza deseurile periculoase generate din activitatea proprie si sa le transmita la
cerere autoritatilor competente pentru protectia mediului;
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa asigure evidenta gestiunii deseurilor
pentru fiecare tip de deseu in conformitate cu anexa 1 din HG 856/2002 si sa o transmita
anual la ARPM Bacau.
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa pastreze evidenta gestiunii deseurilor cel
putin 3 ani;
- sa suportati costul pagubelor aduse populatiei, agentilor economici si institutiilor prin
gestionarea defectuoasa a deseurilor;
Activitatea principala de producerea, transportul i distribuia de energie electric , producerea si
distributia energiei termice si a apei calde, producerea, transportul, distributia de abur; producerea,
transportul, distributia de apa calda inclusiv instalatiile conexe, direct legate sub aspect tehnic de
instalatia principala cu urmatoarele caracteristici :
2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente

- SC CET SA BACAU este certificata conform ISO 14001/2004 SRAC nr. 477/21.11.2005 si IQNet
nr. RO-0477/21.11.2005 avand proceduri specifice pentru prevenirea si managementul situatiilor de
urgenta si pentru siguranta instalatiei si sistemul de management al sanatatii si securitatii
ocupationale.
- SC CET SA BACAU nu intra sub incidenta HG nr.804/2007 privind controlul activitatilor care
prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase

Raspunsul de urgenta este sustinut prin implementarea la nivelul centralei a sistemului de


management integrat mediu-calitate, sanatate si securitate ocupationala si care contine proceduri
specifice precum:

- Lista planurilor de interventie in caz de accident, formular cod FPSMSSO0202/ var. 2/


12.09.2005, se afl la Serviciul de Protectie a Mediului, Sanatate si Securitatea Muncii (SPMSSM).
- Programul de masuri privind prevenirea situatiilor de urgenta si a accidentelor potentiale,
formular cod FPSMSSO0206/ var. 2/ 12.09.2005, prin care se urmareste in mod continuu
functionarea instalatiilor tehnologice, precum si comportarea constructiilor; aceasta inregistrare se
afla la SPMSSM.
- Lista aspectelor de mediu, formular cod FPSM0101/ var. 1/ 12.09.2005, pentru fiecare
proces, a fost realizat n baza procedurii de sistem Aspecte de mediu cod PSM01, iar
evaluarea impactului a fost realizat n baza procedurii operaionale Metodologia de stabilire a
impactului asupra mediului cod POM01.
- Programul de masuri privind prevenirea situatiilor de urgenta si a accidentelor potentiale, formular
FPSMSSO0206/ var. 2/ 12.09.2005.

2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor forte


Puncte tari :
Evidenta deseurilor produse va fi tinuta conform HG 856/2002, continind cel putin urmatoarele
informatii: tipul deseului, codul deseului, instalatia producatoare, cantitatea produsa, data
evacuarii deseului din instalatie, modul de stocare, data predarii deseului , cantitatea predata
catre transportator, date privind expeditiile respinse, date privind orice amestecare a deseurilor,
date valorice privind valorificarea si eliminarea deseurilor;
Se vor respecta toate prevederile legale privind gestionarea si monitorizarea tuturor tipurilor de
deseuri ;
Controlul apei
Topografia depozitului
Nu este cazul de mirosuri
Tratarea apei uzate rezultata in instalatiile de desulfurare umeda
Tratarea apelor rezultate din curatarea suprafetelor de schimb de caldura ale cazanelor
Tratarea apelor uzate rezultate din spalarea scaparilor de combustibil lichid si reactivi chimici
Orasul Bacau este amplasat pe malul drept al cursului inferior al raului Bistrita inainte de
confluenta cu raul Siret. In aval de municipiul Bacau cursul inferior al raului Bistrita strabate
lunca Siretului, imprumutand traseul unei vechi albii a acestuia. Afluentii sunt scurti si
inregistreaza frecvent procese de secare.

Apa subterana
Panza freatica este cantonata in orizontul grosier de pietris cu golovanis si nisip, cu permeabilitate
ridicata, nivelul acesteia fiind inregistrat la adancimi variabile cuprinse in intervalul 1,5 - 3,5 m.
Variatia naturala pe verticala a acestui nivel poate fi apreciata ca minora, avand in vedere faptul ca nu
depaseste 0,5 m.

Puncte slabe :
Amplasamentele obiectivelor miniere au creat mari perturbaii sub aspect
hidrogeologic;
Emisii de pulberi si metale grele

Emisii de SO2, Emisii de NOX, Emisii de CO


Deoarece instalatiile de ardere care produc energie constitue surse fixe majore de emisii de
poluanti organici persistenti (metale grele , dioxine si benzofurani) societatea va respecta
toate obligatiile reglementate in Legea 271/2003, pentru ratificarea protocoalelor Conventiei
asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi referitor la poluantii organici
persistenti, metale grele,noxe acidifiante si eutrofizante

2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de Management de Mediu

2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizatiei

Stabilirea obiectivelor i intelor propuse pentru S.C. CET S.A. Bacau

Politica de mediu Obiective inte


Conformarea cu legislaia actual de Conformarea cu cerinele privind protecia Se va lucra pentru im
mediu i cu toate reglementrile naionale mediului i includerea acestei componente sistem de manageme
i internaionale de mediu care se aplic n n managementul general al firmei 14001 i al securit
activitile desfurate n cadrul societii munc ISO 13001

Implementarea, unui Sistem de Certificarea, mbuntirea continua a Implementarea un


Management de Mediu n conformitate cu unui sistem de management integrat management de medi
standardul ISO 14001 calitate-mediu i meninerea acestuia Reorganizarea proces
creterea performan
modernizare i perfec
mbuntirea continu a performanelor Acionarea sistematic n vederea Se va promova utiliz
de mediu. mbuntirii continue a performanelor de echipamente perform
mediu, a prevenirii i combaterii poluarii mai redus asupra
generate de activitile noastre implementa ce m
disponibile.
Prevenirea i/sau limitarea efectelor Intervenie operativ pentru prevenirea i Pregtirea i inf
asupra mediului n caz de incident, avarie reducerea la minim a riscurilor de angajailor cu privire
sau dezastre. accidente caz de defectare
eroririlor de sistem s
preveni dezastrele.
Proiecte de restau
(remediere sol etc) sa
efecte pozitive asupra

Utilizarea eficient a materiilor prime, Dezvoltarea i furnizarea de servicii i Se va reduce can


materialelor i utilitilor n procesul de produse cu impact redus asupra mediului utilizat pentru meni
producere a energiei electrice. prin gestionarea eficient a materiiei Consumul de reactivi
prime, utilitilor i energiei consumate. tratare chimic a ape
se vor reabilita instala
Se va contoriza apele
evacuate din/i ru
gestionare mai eficie
de ap a centralei
Creterea gradului de recuperare i Creterea gradului de recuperare i Efectuarea de repara
valorificare a deeurilor valorificare a deeurilor tehnologice, zgur i cenu
eliminarea responsabil i n plin tronsoanelor uzate.
siguran a deeurilor reziduale. Asigurarea spaiilor
zgurii ia a cenui
siguran pentru medi
Educarea, instruirea, motivarea ntregului Realizarea unor seminarii/cursuri pentru Realizarea unor semi
personal pentru a-i desfasura activitatea pregtirea i informarea tuturor angajailor. angajai, susinute d
ntr-un mod responsabil faa de mediu i delegate i licenia
cultivarea unei mentalitti proactive n respectiv.
ceea ce privete mediul.
Asigurarea transparenei n relaiile cu Promovarea unui dialog deschis i Crearea unui departa
comunitatea local, societatea civil i continuu cu clienii, autoritile publice, clieni
autoritile prin implementarea unui organizaiile guvernamentale, mass-media Delegarea unui purt
proces de comunicare continu i alte pri interesate. societii, pentru a
interesai dspre proble
Crearea unuit site al s

-
- 2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei
- Monitorizarea emisiilor din apele menajere evacuate in statia de epurare a orasului.

Nr. Indicatori
Frecventa de analiza Locaia Metoda de lucru
crt. urmrii

1 Temperatura

2 pH SE ISO 10523-97

Materii n
3 STAS 6953-81
suspensie

Consum
4 biochimic de STAS 6560-82
oxigen (CBO5)
la solicitarea
Consum chimic
operatorului de prestari
5 de oxigen la caminul de SR ISO 6060-96
servicii publice de
(CBOCr) evacuare
alimentare cu apa si de
6 Azot amoniacal canalizare STAS 8683-70

7 Fenoli -

8 Fosfor total -

9 Sulfuri+H2S -

10 Detergenti -

Substane
11 SR 7587-96
extractibile

- Valorile rezultate din msurtori se compar cu valorile limit din Autorizatia Integrata de Mediu si
Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 3/02.03.2006
.
Monitorizarea emisiilor din apa pluviala evacuata n emisari

Nr. Frecventa
Metoda/tehnica de
Categoria apei Poluant monitoriza
crt. analiza
rii

1. Temperatura trimestrial

2. pH trimestrial SR ISO 10523-97

3. Suspensii totale trimestrial STAS 6953-81

5. Industriale de la CCOCr trimestrial SR ISO 6060-96


gospodaria de
6. Substante extractibile trimestrial SR 7587/96
pacura si pluviale
7. evacuate in r. Cloruri trimestrial STAS 8663/70
Bistrita
Reziduu filtrat la
8. trimestrial STAS 9187/84
105oC

9. Sulfuri trimestrial SRISO 10530/97

10. Produse petroliere trimestrial

Valorile rezultate din msurtori se compar cu valorile limit din Autorizatia Integrata de Mediu si
Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 3/02.03.2006
Calitatea apei freatice din incinta centralei rezult din monitorizarea celor 18 puuri existente in
incinta , iar pentru metale grele in 7 puturi;
Calitatea apei freatice din zona depozitului de zgura si cenusa rezulta din monitorizarea celor 22
puturi de urmarire apa freatica iar pentru metale grele in 9 puturi;
Monitorizarea calitatii solului

Indicatori urmariti Frecventa de analiza Metoda de lucru


SR ISO TR- 11046-97
La cinci ani/in doua puncte
Produse petroliere SR ISO 10694-1998

SR ISO 14235-2000

Sulfuri SR ISO 11048-1999

Sulf total SR ISO 15178-2001

Metale(Cu,Mn, SR ISO 11047-1999


Indicatori urmariti Frecventa de analiza Metoda de lucru
Pb, As, Cd, Ni,
SR ISO 14869-1 -2001
Zn)

CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A


ORGANIZAIEI