Tema: Consideraii generale asupra dreptului internaional privat.

Noiunea i obiectul disciplinei. Metoda de reglementare. Izvoarele

dreptului international privat. Natura juridica.

Denumirea
disciplinei

Drept interlegislativ, Drept

international civil,
Recunoasterea
extrateritoriala a drepturilor,
Comity, Drept international

Denumirea consacrata- Drept international

Privat, fiind utilizata pentru prima data de Joseph
Story in anul 1834, in lucrarea Conflict of Laws,
ulterior fiind folosita si de catre Jean-Jaques
Gaspard Foelix, Wilhelm Schaeffner.

Importanta DIP:

1.Prin intermediul raporturilor de drept international privat,

fiecare stat participa la schimbul international de valori spiritual si
material.

2. intensificarea relatiilor internationale prin intermediul

colaborarii juridice.

3. DIP contribuie prin mijloacele sale specific la amplificarea si

diversificarea relatiilor international.
 Natura juridica a Dreptului International Privat:

Dreptul International Privat este un drept intern, argumente:

1. Izvoarele interne sunt preponderente comparative cu cele

international.
2. Metoda de solutionare a conflictelor d elegy, conflictelor de jurisdictii,
conditiei juridice a strainului are un character national.

Pentru opinia, potrivit caruia, DIP este un drept international:

1. Caracterul national de solutionare a conflictelor de legi nu exclude

respectful vointei altor state.
2. Aplicarea legii straine nu inseamna ca aceasta face parte din dreptul
forului, mentionindu-se ca conditia juridical a strainului are in vedere
reglementarile international.

A treia parere releva:

Dreptul international privat este un drept intern prin izvoarele sale si un

drept international prin obiectul sau, raporturile juridice cu element de
extranietate.

Dreptul international privat: drept privat sau drept public

DIP- drept public- argumente:

1. Conflictul de jurisdictii si conditia juridical a strainului apartin dreptului

public
2. Sistemul de solutionare a conflictelor de legi se apropie de dreptul
public in situatia cind se ia in considerare factorul politic

DIP-drept privat, argumente:

1. Obiectul de reglemntare al dreptului international privat il consituie

raporturile de drept privat.
2. Metoda de reglementare este apropiata de cea a dreptului privat.
3. Conditia juridical a strainului se refera si la drepturile private ale
acestuia.
4. Conflictul de jurisdictii prezinta in plan international o proiectare a
dreptului judiciar intern.
 Dreptul international privat
constituie sa nu o ramura
distincta?

Dreptul internaional privat face parte din

dreptul civil, argumentndu-se c acesta
are ca obiect, la fel ca i dreptul civil, raportul
juridic civil, cu diferena c dreptul
internaional privat urmrete acest raport
ntr-un cadru internaional.
Dreptul internaional privat face parte din dreptul
internaional:
1.n spatele fiecrui participant la raporturile de drept
internaional privat se afl statul respectiv, care poate
interveni pe cale diplomatic, transformnd n acest
fel litigiul ntr-un conflict ntre state.

2. n calitate de izvor principal de drept internaional

privat este convenia internaional.

3. Unele norme de drept internaional privat constituie

aplicaii ale principiilor dreptului internaional public.

In concluzie, se poate afirma cu certitudine c dreptul internaional

privat are un obiect propriu de reglementare, ntrunind n acest fel
caracterele unei ramuri distincte de drept. n acest context, se impune
precizarea c criteriile mpririi sistemului de drept n ramuri de drept
sunt urmtoarele: obiectul de reglementare, metoda de reglementare,
calitatea subiectelor, preponderena normelor de un anumit fel,
caracterul sanciunilor, principiile. Astfel, dreptul internaional privat nu
poate fi considerat nici ca parte a dreptului civil, nici ca parte a
dreptului internaional, n sens larg.
 Metodele de reglementare a
dreptului international
privat

Metoda normelor materiale. Normele materiale, numite

i substaniale sau directe, la fel ca i cele conflictuale, au
Metoda normelor conflictuale
menirea de a reglementa raporturi juridice cu element de
const n aceea, c n situaia
extraneitate, dar, spre deosebire de normele conflictuale,
cnd raportul juridic are legturi cu
acestea crmuiesc n mod direct aceste raporturi juridice. Cele
diferite ri, urmeaz s se aleag
mai importante norme materiale de drept internaional privat
una din legile naionale.
sunt normele care reglementeaz dou instituii principale ale
acestei ramuri de drept: Condiia juridic a strinului, persoan
fizic sau juridic n R.Moldova, art.454 din Codul de procedur
civil al RM. Efectele hotrrilor judectoreti i arbitrale strine
n R.Moldova. n acest sens sunt reglementrile cuprinse n
art.467-476 din Codul de procedur civil.

Metoda normelor de aplicare imediata

Normele de aplicare imediat sunt asemntoare cu normele

conflictuale, avndu-se n vedere c ambele au un punct de legtur cu
ara forului, ns, normele conflictuale determin numai competena unui
sistem de drept, iar normele de aplicare imediat soluioneaz nemijlocit
raportul juridic cu element de extraneitate. Astfel, comparativ cu normele
conflictuale propriu-zise, normele de aplicare imediat sunt considerate
norme conflictuale speciale i excepionale.

Metoda proper law

Metoda proper law este o variant a metodei conflictualiste,

care presupune c pentru fiecare situaie juridic trebuie
determinat legea aplicabil n raport de totalitatea
mprejurrilor de fapt. Astfel, legea aplicabil poate fi diferit
de la o cauz la alta privind aceeai materie, de exemplu,
rspunderea pentru cauzarea de prejudicii, dac prezint
particulariti diferite.
Izvoarele dreptului
international privat
 Izvoare interne Izvoare
internationale

Izvoare
interne

Izvoare specifice. Izvoarele specifice conin, n Izvoare nespecifice ale dreptului

marea majoritate, norme conflictuale sau materiale,
destinate reglementrii raporturilor juridice de drept
internaional privat.Cel mai important izvor specific
al acestei ramuri de drept, l constituie legile cu
privire la reglementarea raporturilor de drept
internaional privat. In RM exista doar un singur
izvor specific ce contine norme materiale, de ex:
Legea privind regimul juridic al strainilor in RM.
international privat. Izvoarele nespecifice sunt
actele normative care intereseaz, n primul rnd, alte
ramuri de drept, dar care conin i norme (conflictuale
sau materiale) de drept internaional privat. Principalele
izvoare nespecifice care cuprind norme conflictuale
sunt: Codul civil Cartea a Cincea (Drept Internaional
Privat); Codul familiei Titlul VI (Reglementarea
relaiilor familiale cu elemente de extraneitate). Cel mai
important izvor nespecific care conine norme materiale
de drept internaional privat este Codul de procedur
civil Titlul IV (Procedura n procesele cu element de
extraneitate);Constituia Republicii Moldova adoptat la
29.07.1994; Legea nr.100-XV din 26.04.2001 privind
actele de stare civil;Legea nr.275-XIII din 10.11.1994
cu privire la statutul juridic al cetenilor strini i
apatrizilor.Legea nr.1286-XV din 25.07.2002 cu privire
la statutul refugiailor.Legea nr.269-XIII cu privire la
ieirea i intrarea n Republica Moldova.

Legea ceteniei nr.1024-XIV din 2.06.2000.

de vnzrii de mrfuri nr.134-XIII din 3.06.1994.

Legea
Nu constituie izvoare
drept international
Legea nr.998-XII din 1.04.1992 privind investiiile
privat:
 Practica judiciar i arbitral nu este
izvor de drept n Republica Moldova.
Aceasta nu nseamn negarea rolului
creator al acestei practici care
contribuie prin diferite forme la
perfecionarea dreptului fr a fi,
totui, izvor de drept.
Doctrina nu constituie izvor de drept in
cadrul dreptului international privat,
insa are un rol important in cunoasterea
fenomenului juridic si a raporturilor
supuse reglementarii juridice in
interpretarea si aplicarea corecta a legii,
in devoltarea si perfectionarea
dreptului.

Izvoarele internationale
ale DIP

Tratatul, conventia sau

acordul international.

CONVENIILECutuma internationala
INTERNAIONALE CARE
CONVENII INTERNAIONALE CARE
CONIN NORME MATERIALE UNIFORME:
CONIN NORME DE DREPT Cutuma este o regul de conduit stabilit n
Convenia privind procedura civil (Haga, 1954);
CONFLICTUAL UNIFORM: Convenia cu practica vieii sociale i respectat un timp
Convenia cu privire la drepturile copilului (New York,
privire la legea aplicabil contractelor de vnzare ndelungat n virtutea deprinderii, ca o norm
1989);Convenia european asupra statutului juridic al
internaional de mrfuri (Haga, 1986);Convenia considerat obligatorie. Cutuma presupune
copiilor nscui n afara cstoriei (Strasbourg, 1975);
privind legea aplicabil obligaiilor contractuale ntrunirea a dou elemente: obiectiv (faptic) i
Convenia asupra proteciei copiilor i cooperrii n
(Roma, 1980);Convenia Naiunilor Unite asupra subiectiv (psihologic). Pe planul dreptului
Uzantele comerciale internationale materia adopiei internaionale (Haga, 1993); Convenia
contractelor de vnzare internaional de mrfuri internaional privat al Republicii Moldova, menionm
privind statutul refugiailor (Geneva, 1951) i Protocolul
(Viena, 1980)
Uzanele
;
Tratatul
comerciale suntntre Republica
practici Moldova
sau reguli i
observate art.1576 alin.(1) din Codul civil care prevede c
privind statutul refugiailor (New York, 1967); Convenia
Romnia
de parteneriprivind asistena
n raporturile lorjuridic n materie
economice, civil o
nsemnnd legea aplicabil raporturilor de drept civil cu element
privind recunoaterea i executarea sentinelor arbitrale
i penal
anumit (Chiinu,
conduit 1996),care
a prilor etc.nu se nate dintr-un act de extraneitate se determin n baza tratatelor
strine (New York, 1958), etc.
sau operaiune economic izolat, ci este rezultatul internaionale la care R.Moldova este parte,
- Acord ntre Guvernul Republicii Moldova i prezentului cod, altor legi ale R.Moldova i
unei atitudini exprimate expres ori tacit, constant i ca
ceva obinuit o anumit perioad de timp, cu caracter cutumelor internaionale recunoscute de Republica
general sau numai ntr-un sector de activitate.Uzantele Moldova.
pot fi normative( legale) conventionale( interpretative).
 Corelatia intre DIP si alte
ramuri de drept

Drept international privat si drept civil- dreptul international privat fara ase confunda cu
dreptul civil il inglobeaza sub aspectul continutului, dar este mai vast, fiind constituit pe linga
normele materiale si cele conflictuale specific acestei materii, prin intermediul carora se stermina
legea aplicabila raportului cu element de extranietate.

Drept international privat si dreptul comertului international- astfel daca obiectul

comertului international il constituie raporturie juridice ce apar in sfera comertului si coooperarii
economice internationale , DIP cuprinde toate raporturile din domeniul dreptului privat cu element
de extranietate.

Drept international privat si drept international public- In drept international public

subiecte sunt statele si organizatiile international, pe cind in cel privat subiecte sunt persoanele
fizice si juridice, statul participa ca subiect de drept privat si nu ca putere suverana. Obiectul
primei materii e dat de relatiile dintre state, iar in DIP de raporturile de drept civil in sens larg.

Drept international privat si drept penal- raportul de drept penal cu element de extranieiate
e suspus legii RM.

DIP si drept administrativ- determinarea competentei administrative a unui organ de a

oficializa incheerea casatoriei in scopul constatarii nulitatii acesteia pe motivul necompetentei
organului care a inregistrat casatoria, in cazul dat competent organului care a instrumentat se va
determina potrivi legii administrative straine.