Sunteți pe pagina 1din 7

Avutia in miscare

Alvin Toffler si Heidi Toffler

Alvin Toffler (n. 3 octombrie 1928) este un cunoscut scriitor si futurolog american.
Pentru mai mult de patru decenii, Alvin Toffler, a fost una dintre cele mai influente si
bine cunoscute voci din domeniul afacerilor si din cel intelectual. Odata cu
publicarea primei sale lucrari "socul viitorului", Toffler a creat o noua disciplina,
futurologia, prin studiul schimbarii si impactul acesteia asupra afacerilor si culturii.
Acesta are un deosebit dar pentru definirea fortelor si tendintelor ce ne modeleaza
viitorul n economia actuala bazata pe informatii.

n afara de Socul viitorului si Al treilea val, Alvin si Heidi Toffler (sotia si partenera
intelectuala a acestuia de 51 de ani) au scris si alte carti printre care se numara
Razboi si antirazboi, Puterea n miscare si, recent, Crearea unei noi civilizatii.

Toffler este un important consultant pentru comunitatile militare si de spionaj din


lume, laureat al Fundatiei McKinsey pentru contributia n literatura si de asemenea
co-presedinte onorific al Comitetului American privind Dezvoltarea Fondului
Natiunilor Unite pentru Femei. Alvin Toffler detine diplome onorifice n literatura,
drept, stinte, si management de la Universitatea Keio din Japonia.

Cartea este alcatuita din 10 parti:

1.Revolutia

2.Principiile fundamentale

3. Reconfigurarea timpului

4.Spatiul extensibil

5.Increderea in cunoastere

6.Prosumul

7.Decadenta
8.Viitorul capitalismumului

9.Saracia

10.Noua tectonica

1. Aceasta carte constituie viitorul avutiei facand referire atat la avutia vizibila cat si
cea invizibila si are ca obiectiv reconfigurarea vietilor, intreprinderilor si a lumii in
general. In prezent suntem bombardati de e-mailuri si blog-uri, site-ul Ebay a facut
din toti cei care il folosesc specialisti in marketing, primele pagini din ziare sunt
ocupate de megascandalurile corporatiste,zi de zi apar noi medicamente care
vindeca boli ce se credeau incurabile iar alte medicamente care sunt catalogate
drept periculoase. Prezentarea acestor aspecte si nu numai alcatuiesc o viziune de
ansamblu asupra vietii contemporane surprinsa atat sub aspecte sociale cat si
economice. In ceea ce priveste latura economica este surprins faptul ca exista o
serie de clisee pe care aceasta carte incearca sa le disipe. Astfel specialistii in
economie vorbesc de spre 'principii fundamentale ale afacerilor', insa sunt doar
vorbe goale. Alvin si Toffler incearca sa demonstreze adevarurile evidente si
perimate prin concentrarea asupra 'principiilor ultra-fundamentele', principii de la
care practic s-au cladit aceste principii fundamentale.

Cartea surprinde faptul ca individul munceste atat pt bani cat si fara sa fie platit dar
in mod inconstient, in calitate de 'prosumator', vorbind practic de o a3a slujba.

Avutia are un ritm de crestere constant ce va face ca valoarea ei sa fie din ce in mai
mare pe masura ce timpul trece. Parerile sunt impartite in ceea ce priveste faptul ca
aceasta crestere este un lucru bun sau mai putin bun. Anticii precum Aristotel,
socialistii si anarhistii din sec XIX si fundamentalistii de astazi sunt de parere ca
dincolo de satisfacerea nevoilor de baza, avutia este nefireasca iar 'consumerismul'
este privit ca pe un blestem. In ceea ce priveste avutia nemateriala, sanatatea,
modelul familiei iubitoare sau respectul reciproc, avutia este un lucru bun. Cu toate
astea aceasta forma de avutie exista desi nu se poate calcula din punct de vedere
economic.

Avutia nu este sinonima cu banii; banii sunt doar una dintre formele simbolice ale
avutiei. Avutia poate cumpara lucruri inaccesibile banilor. Esenta avutiei o constituie
dorinta. Dorinta poate refleca orice, de la nevoia disperata la o lipsa trecatoare.
Religia este de parere ca dorintele in general ar trebui reduse si nu indeplinite in
timp ce latura materiala a lucrurilor ne indeamna sa ne dorim tot mai mult fiind
influentati de mediul in care traim. Ridicare fortata a dorintei duce foarte repede la
lacomie care se deosebeste atat de avutie cat si de dorinta.

Principiile fundamentale
Primul sistem al avutiei a luat nastere cand un preistoric(probabil o femeie) a
plantat o samanta aproape de muntii Karacadag din Turcia de azi introducand o
modalitate de creare a avutiei. De aici si aparitia in timp a agriculturii care era
privita ca un mod de a cere naturii ce vrea omul mai repede decat aceasta urma sa
ofere. Odata cu aparitia surplusului a aparut si trocul. Acest lucru nu a impiedicat
aparatie foametei si a saraciei o data la 3 sau 5 ani.

Al doilea sistem al avutiei a aparut la sf sec XVII - industrialismul. Acest val a


generat fabricile, urbanizarea secularismul. Industrialismul a generat razboaie si
nefericire dar a si intemeiat o civilizatie urbana vasta care creat bogatii dincolo de
orice fantezie a stramosilor nostri din mediu rural.

Al treilea val care este inca in dezvoltare il constituie cunoasterea din ce in ce mai
rafinata bazandu-se pe servire, gandire, cunoastere si experimentare.

Reconfigurarea timpului

Cei doi autori dau o importanta sporita unor principii ultrafundamentale: munca si
timpul. Astfel in ceea ce priveste munca, este surprins faptul ca multi oameni vor
munci dar, datorita cunoasterii foarte dezvoltate si inca in curs de dezvoltare, foarte
putini vor mai avea locuri de munca.

In ceea ce priveste timpul tarile cu economii dezvoltate din ziua de azi, SUA,
Japonia, China, UE se indreapta catre o criza pe care nu o vor putea gestiona, o criza
rezultata ca efect direct al 'efectului de desincronizare' si anume modul necugetat in
care gestioneaza cel mai profund principiu ultrafundamental,timpul. Astfel
accelerarea ritmului de crestere al economiei ar trebui sa se sincronizeze cu
accelerare a celorlalte institutii fundamentale. In America spre exemplu cel mai
avansat ritm de crestere il are compania sau intreprinderea iar cel mai scazut il are
Dreptul din America. Comarandu-le cu 2 masini ce merg pe autostrada prima merge
cu 100 de mile iar a doua cu o mila pe ora.

Spatiul extensibil

in prezent exista una dintre cele mai ample miscari geografice de capital din istorie.
Practic, avutia migreaza. In parelel cu modificarea relatiilor noastre cu timpul le
transformam si pe cele cu spatiul. Rezultatul este o perioada de turbulenta spatiala.
Aceasta mobilitate a avutiei in crestere va afecta viitorul locurillor de munca,
investitiile, oportunitatile de afacere, viata cotidiana a oamenilor si va determina
soarta unor continente intregi.

in timp ce componentele intangibile ale crearii avutiei- marketing finante cercetare


management, IT vanzare cresc in complexitate si importanta, muncitorii si munca
insasi devin tot mai putin intersanjabii iar seturile de competente necesare au o
durata de viata mai scurta. Orice analiza simplista este indoielnica mai ales atunci
cand economiile trec de la cosurile de fum la productia bazata pe cunoastere.
Digitizarea multor functii economice, aparitia regiunilor transnationale si
transformarea criteriilor prin care se pune accent pe loc sau situare, fac parte dintr-
o transformare mai larga a relatiilor umane cu principiul ultrafundamental al
spatiului.

In ultimii ani globalizarea a creat multa ura si numeroase controverse. Pentru multi
anti-globalisti tinta principala este practic SUA. America a fost cea care a prezentat
globalizarea ca pe o solutie pt a scapa de saracie si a aduce democratia intr-o lume
mai buna.

De la Mercosur, in America de sud pana la gruparile emergente din Asia, aceste


blocuri, dat fiind ca au creat piete mai mari de cat cele nationale, pot fi privite ca
borne pe cale catre integrarea globala si catre un comert mai deschis. Latura
ascunsa a lucrurilor il constituie fatul ca ele pot vira spre protectionism si pot deveni
factori descurajatori pt continuarea globalizarii.

increderea in cunoastere

in ceea ce priveste cunoasterea ea poate fi inerent non-rivala, intangibila, non-


liniara, relatioanala, colegiala, usor transportabila, comprimata, explicita, implicita,
greu de izolat.

Prosumul

Spre deosebire de economia monetara economia ascunsa cuprinde mult mai multe
aspecte. Acestea sunt accesbile tuturor indiferent daca au bani sau nu. Aceasta
forma a economiei este una nemonetara si nu are nici un fel de legatura cu
economia neagra care este la randul ei o economie monetara. Aceasta economie
ascunsa cu activitati economice nedetectate, neasurate si neplatite are denumirea
de economie de prosum. In calitate de individ se produce si se consuma ceea ce
este generat pentru propria satisfactie, inseamna ca se prosuma(exemplu: daca
cineva face o placinta si o mananca e prosumator).

Economia monetara nu poate supravietui fara inputuri de la economia de prosum. in


fiecare zi o parte a fortei de munca se pensioneaza sau moare, trebuind sa ie
inlocuita. o generatie intra atunci cand alta paraseste mediul activ. daca acest
proces s-ar opri, la un mom dat economia platita s-ar opri brusc. Surpavietuitorii ar
trebui sa se limiteze la necesitatile de prosum, asa cum procedau si stramosii lor.

Explozia iminenta a prosumului este subestimata nu doar de mass-media ci si de


cercurile academice si guvernamentale. Prosumatorii vor modela economia pe cale
de aparitie si vor pune sub semnul intrebarii existenta unora dintre cele mai mari
companii si industrii din lume.

Decadenta
In prezent multi oameni cred ca civilizatia lor este amenintat si ca SUA exercita
amenintarea. In lume, criticii SUA afirma ca armata si economia acesteia sunt
principalele surse ale dominatiei. Practic cunoasterea si noile tehnologii bazate pe
ea sunt cele care integreaza puterea militara si cea financiara a Americii.

America ocupa locul 1 in majoritatea domeniilor legata de tehnologia digitala,


mirobiologie si in stiinta in general, cheltuind 44% din bugetul mondial pt cercetare.

Din economia bazata pe cunoastere face parte si productia de arta si divertisment,


iar America este cel mai mare exportator mondial de cultura populara.

Cartea prezinta faptul ca desi arata bine la exterior, crizele din interior pot duce la o
implozie a SuA.Sistemele ce pot duce la acest lucru sunt cel sanitar, de pensii,
invatamant, juridic si chiar politic.

Desi aparent toate lucrurile merg extraordinar in America, autorii surprind


nefericirea care exista totusi in randul locuitorilor. Explicatia consta in termenul
material care este antonimul termenului intangibil. Astfel pe masura ce atat
economia monetara cat si omoloaga ei nemonetara trec de la munca manuala si
folosirea muschilor la crearea de avutie pe baza de cunoastere si intangibilitatea
acesteia, asistam la o alta schimbare istorica: renasterea valorilor ca preocupare
centrala.

Viitorul capitalismului

Referitor la capitalism unele pareri afirma ca este mort altele ca nu va muri


niciodata atata timp cat a rezistat tulburarilor financiare din sec XIXi ca se va
regenera in mod continuu. De altfel nici o creatie umana nu este vesnica si practic
capitalismul nu ar avea de ce sa fie o exceptie. Rezultatele transformarii vor
influenta direct proprietatea privata, munca, remuneratia, rolul consumatorului
cresterea si decaderea statelor.

Pe masura ce avutia revolutionara continua sa evolueze, adversarii si sustinatorii


capitalismului se ataca reciproc cu aceleasi clisee. Ca si celelalte elemente ale
capitalismului, banii sufera cea mai rapida si mai profunda revolutie din ultimele
secole- una care va crea forme radical diferite, noi modalitati de a plati si de a fi
platit si tot mai multe oportunitati de afaceri care nu folosesc banii deloc.

Saracia

in timp ce nici un viitor nu este livrat cu garantie, sosirea economiei bazate pe


cunoastere are cea mai mare sansa sa puna capat saraciei globale. Saracia este
inamicul tuturor.Saracia trebuie raportata la perioada in care este analizata
deoarece un individ din secolul XVII daca ar calatori in timp si ar ajunge in prezent
ar fi surprins nu de saracia existenta ci de bogatia si imensitatea lumii
contemporane. Vechile strategii anti-saracie sunt total nerealiste. Micro-
transformarile la nivel de sat, nu sunt suficiente pentru a aduce un progres
important. Numai dupa ce fiecare copil este hranit, dupa ce apa de baut a tuturor
este sigura, dupa ce speranta de viata din tarile sarace ajunge la cel putin 70 de ani
si dupa ce obiectivele prmare din domeniul educatiei sunt atinse se va putea reduce
decalajul dintre saraci si bogati.

Noua tectonica

Punctul culminant al al epocii industriale l-au reprezentat cele 3 conflicte tragice:


primul razboi mondial, al 2-lea razboi mondial si razboiul rece. Acestea au dat
nastere valului de avutie din prezent la scara globala.

In 2004 China a depasit Japonia si a urcat pe locul al 3 lea in topul schimburilor


comerciale, dupa SUA si Germania. In aproximativ 2 decenii, China a devenit o forta
gigantica a carei umbra planeaza peste economia mondiala. Opinia la nivel global
explica progresul uimitor al Chinei prin despartirea de comunism si tranzitia catre o
economie de piata, dar nu este atat de convingatoare deoarece nu este o regula
valabila in toate tarile lumii.

Observatorii Chinei au elaborat scenarii sumbre. Spre exemplu posibilitatea ca tara


sa sufere o criza financiara asemanatoare cu cea care a lovit Asia in 1997-1998, o
criza energetica, una ecologica sau izbucnirea unei epidemii de tipul SARS.

Despre Japonia

Initial Japonia si-a folosit tehnologia avanasata a informatiei ca sa isi revolutioneze


baza industriala, sa imbunatateasca radical calitatea exporturilor, baza industriala,
sa introduca produse novatoare si noi instrumente de management. In prezent
Japonia este lider in numeroase domenii stiintifice chiar si dupa criza din ultimii ani.

Atitudinea de care are cel mai mult nevoie o economie aflata in plin proces de
accelerare este flexibilitatea necesara pentru acomodarea cu conditiile tranzitiei.
Pentru Japonia, ale carei reglementari industriale rigide au facut prectic imposibila
flexibilitatea, schimbarea de atitudine este practic obligatorie.

Pentru a crea o cultura vasta propice unei economii flexibile, bazate pe cunoastere,
Japonia va trebui sa isi revizuiasca regulile sociale care contribuie la rigiditate,
inclusiv modul de luare a deciziilor. Reversul medaliei este insa durata necesara
pentru obtinerea hotararii si dificultatea de a intreprinde schimbari rapide ca reactie
la noile informatii sau conditii.

Epilog: Prologul apartine trecutului

'Pe masura ce intram mai adanc in secolul al XXI-lea, lista potentialelor orori pare
fara sfarsit: un razboi intre China si SUA, un crah global de genul celui din anii 30,
care sa arunce in strada milioane de oameni si sa stearga cu buretele decenii intregi
de progres economic, atacuri teroriste cu arme nucleare, antrax, gaze letale sau un
asalt cibernetic asupra computerelor guvernamentale si ale firmelor cu importanta
strategica, o penurie dezastruoasa de apa din Mexic si Iran pana in Africa de Sud,
lupte armate intre ONG-urilr rivale, noi boli la nivel nanometric, raspandirea
tehnologiilor de control al mintii, disparitia intimitatii, intensificarea fanatismului si
violentei religioase, clonarea umana, precum si combinatii ale acestor factori si
convergenta lor- si nici nu am ajuns cu enumerarea la cutremure, tsunami-uri,
despaduriri si incalzirea globala.'

'Pe masura ce economia si societatea de maine incep sa capete contur, noi toti-
indivizi companii organizatii si guverne- participam la cea mai navalnica si mai
rapida cursa spre viitor din istorie

Bine ati venit in valtoarea secolului XXI!'