Sunteți pe pagina 1din 11

Distributia cantitatilor de precipitatii

anotimpuale anuale in Bucuresti

Scurt istoric al orasului

Bucureti este capitala Romniei i, n acelai timp, cel mai populat ora i cel mai
important centru industrial i comercial al rii. Populaia de 1.883.425 de locuitori (2011 [3]) face
ca Bucuretiul s fie al zecelea ora ca populaie din Uniunea European. Conform unor estimri
ale unor specialiti, Bucuretiul adun zilnic peste trei milioane de oameni, iar n urmtorii cinci
ani, acest numr va depi patru milioane.[5] La acestea se adaug faptul c localitile din
preajma oraului, care vor face parte din viitoarea Zon Metropolitan, nsumeaz o populaie de
aproximativ 430.000 de locuitori.[6]

Prima meniune a localitii apare n 1459. n 1862 devine capitala Principatelor Unite.
De atunci a suferit schimbri continue, devenind centrul scenei artistice, culturale i mass-
media romneti. Arhitectura elegant i atmosfera sa urban i-au adus n Belle
poque supranumele de Micul Paris. n prezent se situeaz pe acelai nivel administrativ
cu judeele Romniei i este mprit n ase sectoare.
Localizare

Bucuretiul este situat n sud estul rii, avnd urmtoarele coordonate geografice
4426N 2606E.
Precipitatiile
Precipitaiile atmosferice reprezint orice form de ap care cade din atmosfer pe
pmnt. Formele de precipitaii sunt: ploaia, zpada (ninsoarea), lapovia, grindina, ploaia
ngheat, mzrichea, chiciura i virga. Precipitaiile sunt o component de baz a circuitului
apei n natur.

Precipitaiile atmosferice sunt clasificate dupa mai multe criteri:


a) dup modul in care au luat natere (geneza):
- convective;
- frontale;
- orografice.
b) dup modul de manifestare:
- precipitaii continuie;
- averse- precipitaii cu durat redus si intensitate mare;
- burni.
c) dup starea de agregare:
- lichide: ploaia, burnia ;
- solide :ninsoare, grindin, mazriche ;
- sub ambele forme in acelasi timp (mixte): lapovita
d) dup forma de precipitare:
- ploaia este o precipitaie atmosferic sub form de picaturi de ap provenite din condensarea
vaporilor din atmosfer. ,picaturile de ap variaz de la 0,5 la 5mm;
- burnia picaturi de ap de dimensiuni mai mici de 0,5mm care cad din cea sau nori
stratiformi;
- lapovia. este zapada care s-a topit parial pe parcursul cderii ei spre sol, aerul din jur fiind
suficient de cald pentru a topi o parte din zapad dar nu suficient de cald pentru a o topi in
intregime astfel nct s produc ploaie;
- ninsoarea- precipitaie solid alctuit din cristale fine de ghea;

- grindina precipitaie alcatuit din granule,sfere sau fragmente de ghea cu dimensiuni de pna
la 5 cm si izolat chiar mai mari care insoesc adverse de ploaie.

Vremea in Bucuresti este caracterizata in principal de o clima continentala, ceea ce


inseamna ca verile sunt uscate si calduroase si iernile fruguroase.
Datorita altitudinii si pozitiei sale geografice, in oras in timpul iernii pot fi vanturi aspre,
chiar daca unele vanturi sunt atenuate de catre cladirile inalte. Temperaturile din timpul iernii
ajung sub 0C, chiar daca rar scad sub -10C. Vara, temperatura medie pentru lunile iulie si
august este de 23C, cu toate ca in ultimii ani temperaturile au depasit 40C la orele pranzului.
Media precpitatiilor si a umiditatii in timpul verii este scazuta, dar ocazional apar furtuni
violente. In timpul verii si toamnei, temperaturile variaza intre 18-22C, iar precipitatiile in
aceasta perioada tind sa creasca, fiind perioade mai frecvente dar blande de ploi.

Temperatura Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

29.85 17.92
MAXIMA 4.05C 5.92C 12.10C 18.07C 23.90C 27.89C 30.13C 23.15C 9.76C 4.47C
C C

- 17.50
MINIMA -2.40C 1.69C 6.95C 12.04C 15.75C 17.54C 12.51C 7.95C 2.27C -1.13C
3.00C C

Clima municipiului Bucuresti este moderat-continentala, cu o temperatura medie anuala de 10-


11C; influentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor lungi si calduroase, a unor zile de
iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Acest climat moderat-continental prezinta unele
diferentieri ale temperaturii aerului, specifice oraselor mari, cauzate de incalzirea suplimentara a
retelei stradale, de arderile de combustibil, de radiatia exercitata de zidurile cladirilor etc. In
general iernile sunt reci, cu zapezi abundente, insotite deseori de viscole.
Temperatura medie lunara cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie, cu o valoare medie
de -3C. Vara este foarte cald, in iulie temperatura medie este de 23C, uneori atinge chiar 35-
40C. Pe fondul variatiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi de o serie de
modificari termice locale, generate de structura si functionalitatea orasului, punand in evidenta
unele diferentieri intre climatul specific teritoriului construit si cel al zonelor sale exterioare. O
prima constatare, in acest sens, se refera la oscilatiile termice diurne: dimineata, temperaturile
medii orare cele mai scazute apar in oras la Filaret cu o ora mai tarziu decat la Baneasa.
De asemenea se pot observa diferentieri si la valorile temperaturii extreme absolute. Astfel reiese
in mod clar rolul de insula termica pe care il joaca Bucurestiul in raport cu imprejurimile. In cea
ce priveste inghetul, data medie a aparitiei primului inghet se situeaza la 1 noiembrie, iar a
ultimului inghet la 3 aprilie, durata medie fiind de 90-100 zile. In schimb vara se inregistreaza in
medie anual circa 46 zile tropicale, cu temperaturi maxime de peste 30C.
Vanturile
In general teritoriul orasului si zonele sale limitrofe inconjurate de paduri beneficiaza de o
circulatie normala a maselor de aer, deosebit de favorabila mentinerii unei atmosfere relativ
stabile. Vanturile dominante, resimtite in toate anotimpurile, sunt cele de est (21,2%), urmate de
cele din vest (16,3%), nord-est (14,2%) si sud-vest (11,2%). Frecventa calmului atmosferic este
de 18,9%. In cea ce priveste viteza lor, cele mai mari valori medii anuale le inregistreaza
vanturile de nord-est (2,4 m/s), urmate de cele din est si vest (cu 2,3 m/s). Numarul zilelor cu
vant tare (peste 16 m/s) este in medie de 14 pe an. Ca si in cazul regimului temperaturilor,
analiza vanturilor evidentiaza aceleasi diferentieri intre perimetrul construit si zona sa exterioara.
Rolul de obstacol pe care il indeplinesc constructiile orasului face ca situatiile de calm sa aiba o
frecventa de 2 ori mai mare fata de zona periferica.

Precipitatiile in Bucuresti
Precipitatiile sunt scazute, in medie de 585 mm pe an, dar au debitul mai ridicat vara: cele mai
mari cantitati medii lunare de precipitatii cad in iunie (circa 85 mm), iar cele mai scazute in
martie (15 mm). In medie, pe teritoriul Bucurestiului cad precipitatii in 117 zile/an. Diferentierile
de relief, natura si particularitatile pe care le imprima suprafetei terenurilor constructiile urbane
au dus la conturarea urmatoarelor trei tipuri de microclimate:
microclimatul zonei centrale a orasului, aflat sub influenta directa a densitatii constructiilor
urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate, calmul atmosferic si nebulozitatea are o frecventa
mai mare
microclimatul zonelor industriale, unde ceturile si ploile sub forme de averse apar mai frecvent
datorita impuritatilor din aer
microclimatul din zonele rezidentiale periferice, care se aseamana mult cu microclimatele
naturale exterioare orasului, caracterizandu-se prin vanturi mai puternice si temperaturi mai
scazute

Hidrografia
Alaturi de relief, dintre elementele cadrului natural cu un efect important asupra turismului,
hidrografia este cel care constituie atractie turistica. Elementele hidrografice cu particularitatile
lor creaza obiective turistice importante. Dintre principalele forme de prezenta a hidrografiei in
turism (in cazul Bucurestiului) amintim retelele fluviatile si lacurile, care au rol important mai
ales in domeniul turismului de recreere si de agrement. Retelele fluviatile, indiferent de marimea
lor, sunt resurse turistice de prim ordin prin posibilitatile oferite agrementului prin inot sau
pescuit sau prin diversificarea valentelor peisagistice. De asemenea rolul turistic al lacurilor este
si mai bine conturat si consta intr-o serie de atribute legate de agrement si sport (pescuit, canotaj,
inot etc.). Analizam hidrografia minicipiului Bucuresti si a imprejurimilor sale si din aceste
perspective:

Ape de suprafata
Apele care dreneaza arealul municipiului Bucuresti, inclusiv al judetului Ilfov, apartin bazinelor
hidrografice ale Argesului (cursul inferior) si Ialomitei (cursul mediu).
Afluentii Argesului au o orientare generala nord-vest-;sud-est, din randul lor facand parte: a)
Dambovita, in care se varsa raul Pasarea, cu afluentul sau, raul Sindrilita; b) Colentina, cu
afluentul sau pe stanga, valea Saulei; c) Ciorogarla; d) Sabarul; e) Argesul, pe o distanta de
cativa kilometri. Raportate la municipiul Bucuresti, Dambovita, Colentina, Argesul, Sabarul,
Ciorogarla sunt ape alohtone, in timp ce Pasarea si Sindrilita sunt rauri autohtone.
Dambovita este artera hidrografica principala a teritoriului, strabatand Bucurestiul pe o
distanta de 25 km indeplineste functii multiple in dezvoltarea orasului, printre care cel mai
important este alimentarea cu apa a orasului. Debitul sau mediu anual, la Contesti, in amonte de
Bucuresti este 11,4 mc/s. Inundatiile si inmlastinirea au impus o serie de amenajari, astfel
intregul sau curs inferior este canalizat; pe de alta parte, datorita necesitatilor de apa ale capitalei,
pentru marirea debitului Dambovitei, a fost construit canalul Joita, apeductul Rosu-Grozavesti si
conducta de refulare Crivina-Arcuda.
Colentina are o lungime de 98 km, dintre care 34,7 km se afla pe teritoriul municipiului
Bucuresti. Albia sa este slab inclinata, meandrata, situatie ce a favorizat transformarea ei intr-o
salba de lacuri, in mare parte amenajate. Debitul Colentinei este relativ mic: 0,61 mc/s, insa este
suplimentat de apele Ialomitei. Amenajarile au transformat regimul hidrologic al lacurilor
Mogosoaia, Straulesti, Baneasa, Herastrau, Floreasca si Tei. In aval de lacul Tei, albia Colentinei
se ingusteaza, apoi in meandrele apar lacurile Fundeni, Pantelimon I, Pantelimon II si Cernica. In
total pe valea Colentinei sunt amenajate 17 lacuri cu o suprafata totala de 20.000 ha si un volum
de apa de circa 52 milioane mc.
Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie cu debit
inconstant. Are o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj
antropic cu functii complexe (piscicultura, agrement etc.). Are un curs permanent, regularizat.
Sabarul, rau tipic de campie, este alimentat predominal pluvial. Inainte de amenajare era supus
unor puternice fluctuatii.
Argesul curge pe la limita sud-vestica a judetului Ilfov. Are curs permanent, meandre, ostroave,
maluri subsapate, despletiri etc. caracteristice raurilor de campie. Valea este asimetrica; flancul
stang este terasat si evazat, cel drept este subsapat.
Afluentii Ialomitei sunt autohtoni, au obarsia in partea nordica a Campiei Vlasiei, cunoscuta sub
denumirea de Campia Snagovului. Orientarea lor generala este sud-vest-;nord-est, iar
alimentarea pluvio-nivala. Dinspre sud spre nord intalnim urmatorii afluenti pe dreapta Ialomitei:
Cociovalistea, Vlasia, Valea Snagovului si Valea Sticlariei.
Cociovalistea isi are obarsia spre nord de Darza, drenand o zona cu numeroase crovuri. In lungul
raului intalnim lacuri de baraj antropic (iazuri) si lunci largi, mlastinoase: Corbeanca, Balotesti,
Caciulati, Moara Vlasiei. Lacul Caldarusani si lacul Snagov sunt lacuri de baraj natural.
Raul Vlasia izvoraste din padurea Ghiocel, avand in cursul superior si mediu un caracter
temporar. Pe fundul vaii inguste apar lacuri antropice: Vlasia, Pascani.
Valea Snagovului isi are obarsia din zona Cojasca. In zona Butimanu prezinta un extins lac
antropic cu functie agro-piscicola si recreativa. Pana la est de Peris are caracterul unui rau de
campie, de aici, pe o lungime de 16 km, se desfasoara lacul Snagov, un liman fluviatil extins cu
functie predominant recreativa.
Valea Sticlariei izvoraste din zona Ciocanari, intre Balteni si Ciolpani prezinta lacul de baraj
natural (limanul Ialomitei), cunoscut sub denumirea de lacul Balteni.

Apele subterane
Apele subterane existente in cadrul perimetrului capitalei si in zona acesteia sunt in relatie
directa cu caracteristicile morfologice si constitutia geologica a subsolului. Sunt delimitate trei
complexe acvifere subterane: a) stratul acvifer de mica adancime, localizat in pietrisurile de
Colentina; b) stratul de adancime medie (20-30 m) situat intr-un orizont gros de nisipuri, care
furnizeaza apa de buna calitate; c) stratul acvifer de mare adancime, desfasurat la baza
complexului marnos, dispunand de cantitati insemnate de ape calitativ superioare.
In judetul Ilfov si in perimetrul orasului panza freatica se afla la baza depunerilor de loess si
loessoide (-;20, -;30 m). Practic, adancimea panzei freatice pe teritoriul Bucurestiului variaza
mult: in lunca Dambovitei se situeaza intre zero si minus 3 m, iar pe interfluvii (Dambovita -
Colentina, Dambovita - Sabar) este plasata la minus 7-30 m.

Cantitatea de precipitatii anotimpuale

n semestrul cald al anului, din luna aprilie pn n septembrie, se nregistreaz


cantitatea de precipitaii cea mai nsemnat din cursul anului. Lunile care au ponderea cea mai
mare n realizarea acestei cantiti sunt iunie, lun de maxim pluviometric, iulie i mai.
Primvara,datorit umiditii crescute a terenurilor i evaporaiei mai reduse, scurgerile sunt mai
intense,la fel i n anotimpul de var, cnd crete frecvena ploilor toreniale. Valori mai reduse
ale scurgerii se nregistreaz n anotimpul de toamn i iarn.
Procesele de eroziune se manifest cu o intensitate mai mare n semestrul cald al
anului. Pe versanii sudici, nsorii i mai uscai, eroziunea n suprafa datorat ploilor
toreniale din timpul verii se manifest mult mai intens dect pe cei nordici, mai umezi i mai
protejai de ctre vegetaia ierboas mai dens.
La staiile meteorologice din arealul de studiu cantitile maxime de precipitaii
variaz foarte mult de la un an la altul, astfel valorile nregistrate n zonele joase se ncadreaz
ntre 17.1 mm la n anul 2000 (considerat un an secetos) i 68.1 mm nregistrai n anul
1973. Cantitile excedentare de precipitaii determin procese intense de eroziune a
solurilor, alunecri, viituri i inundaii.Ploile care cad pe parcursul mai multor zile mresc
scurgerea superficial i exercit oaciune de eroziune asupra pantelor versanilor, cu att mai
mare cu ct capacitatea deinfiltrare a apei scade. Numrul de zile consecutive cu ploaie
reprezint un indicator alintensitii proceselor erozionale i de micare n mas, deoarece
cantitatea i persistena ploilor contribuie la starea de fragilitate a sistemelor.
Ploile toreniale sunt ploi cu intensitate mare i durat scurt, care cad pe areale
restrnse i sunt mai frecvente n perioada cald a anului. Ploaia din precipitaiile toreniale are
fora de a disloca i transporta particulele de sol, astfel eroziunea solului devine foarte mare n
timpul acestor ploi. Cele mai multe cazuri de ploi toreniale din cursul anului s-au
nregistrat n luna iunie.Ploile toreniale cu picturi de ap cu diametre de 3 7 mm i boabele de
grindin au impact n pluviodenudare, iar, dup unii autori, i n splarea n suprafa i iroire.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

METEOROLOGIE SI CLIMATOLOGIE

STUDENT: BADEA ALEXANDRU


ANUL : IV