Sunteți pe pagina 1din 4

Biletul 6

1. Simptomocomplexul meningian. Etiologie. Simptomatica


Meningita este o inflamaie a leptomeningelui (arahnoida, pia mater) cu infectarea
lichidului cefalorahidian n spaiul subarahnoidian al creierului, mduvei spinrii i n sistemul
ventricular.
Clasificare
A. Caracterul inflamaiei: meningit purulent; meningit seroas (aseptic)
B. Criteriu patogenic: meningit primar meningit secundar
C. Criteriu etiologic: bacterian, viral, micotic, protozoic, micoplasmic, amebian
D. Criteriu evolutiv: meningit fulminant meningit acut meningit subacut meningit
cronic
E. Gravitatea bolii: forma uoar forma de gravitate medie forma grav forma extrem de
grav

Etiologie:
Meningita bacteriana. Poarta de intrare
1.HEMATOGEN
2.DISEMINARE DIN FOCARE PARAMENINGIENE: sinusuri paranazale, urechea
medie, mastoida
3. PRIN DEFECTE OSOASE: congenitale: defecte de inchidere a tubului neural, mai
frecvent la nivel de coloan cervical sau lombo-sacrat
Agentul cauzal Calea de contaminare
Neisseria meningitidis - Nazofaringe
Streptococcus pneumoniae Nazofaringe sau extensie direct prin fractur de
craniu
Listeria monocytogenes Tract gastro-intestinal, placenta

Haemophilus influenzae Nazofaringe


Staphylococcus aureus Bacteremie, piele sau corp strin
Staphylococcus epidermidis Piele sau corp strin

Meningita seroasa
Virusuri enterovirusuri (ECHO, Coxackie), virus urlian, herpetice (VHS-2, 1), CMV,
EBV, virusul coreomeningitei limfocitare, HIV
Bacterii- M. tuberculosis, Mycoplasma pneumoniae, T. pallidum, B. burgdorfer
Fungi: - Criptococcus neoformans, Candida, Aspergillus
Parazii Acanthamoeba, Taenia solium
Carcinomatoza cerebral

MENINGITA SEROAS: ETIOLOGIE

Calea de contaminare Agent cauzal

neptur Borrelia Burgdorferi


Contac HSV, virusul coreomeningitei limfocitare
Aerogen Virus urlian, HSV, criptococul, micobacteria
tuberculozei
Ingestie Enterovirusuri, parazii
Sexual
MENINGITA: MANIFESTRI CLINICE
Triada meningitic:
1. Semne i simptome generale de infecie: febr, cefalee, foto-, fonofobie, greuri, vom
2. Prezena sindromului meningian: redoarea cefei semnul Kernig semnul Brudzinski
superior, mediu, inferior
3. Modificri specifice ale lichidului cefalo-rahidian: sindrom licvorean meningitic:
creterea att a numrului de celule, ct i a coninutului de proteine

2. Electromiografia. Indicatii. Aspecte normale si patologice in afectarea sistemului


nervos periferic

EMG constituie o metoda moderna de investigatie paraclinica ce


studiaza activitatea bioelectrica la nivelul muschiului striat, in stare de repaus si de
contractie, respectiv in conditii normale si patologice.

Indicatii - electromiografia (EMG) este un examen foarte util in patologia neuromusculara,


mai ales in caz de paralizie. Astfel, ea contribuie la diferentierea unei tulburari anorganice
(psihologica), unei atingeri a sistemului nervos central (encefal si maduva spinarii), unui sindrom
neurogen periferic (atingerea nervilor sau a originii lor aflate in maduva), unei atingeri
musculare si unei tulburari a conductiei neuromusculare (transmitere a influxului nervos la
muschi).

3. Ehoencefalografia. Principiul metodicii. Indicatii si informatiile in diverse patologii


cerebrale,complexul median

Biletul 5

1. Sindromul de hipertensiune intracraniana. Etiologie Clinica Investigatii suplimentare


Definitie: HIC ( hipertensiunea intracraniana ) este reprezentata de cresterea presiunii
intracraniene peste valorile considerate normale si anume 15 mmHg la adult si 7 mm Hg la copil.

II.Fiziopatologia HIC. Presiunea intracraniana este determinata de raporturile dintre


capacitatea cutiei craniene care este un spatiu cu pereti rigizi si neadaptabila ca volum pe de o
parte si continutul acesteia de cealalta parte.
Continutul cutiei craniene are patru componente principale :
Parenchimul cerebral contribuie in proportie de 80 % la determinarea presiunii
intracraniene ( PIC)

Lichidul cefalorahidian 10 %

Sangele contribuie in proportie de 10 %

Valorile normale sunt 5-15 mm Hg la adult ( respectiv 5- 20 cm H2O) si de 3 7 mm Hg


la copil
Conform teoriei lui Monro Kellie cresterea volumului oricarei componente a continutului
intracranian daca depasesete o anumita valoare determina cresterea presiunii intracraniene peste
limitele normale iar intre volum si presiune relatia devine exponentiala.
Cauzele etiologia HIC
1. Cauze traumatice : leziuni localizate ( hematoame , dilacerari) , leziuni
difuze ( cu edem cerebral difuz).

2. Boli vasculare si complicatiile lor :Hemoragii subarahnoidiene prin ruptura


de anevrism sau malformatie arteriala/ venoasa cerebrala. Hematom intracerebral
Tromboze venoase cerebrale Infarcte cerebrale massive Criza hipertensiva cu
encefalopatie hipertensiva

3. Procese infectioase neurologice Encefalite, Meningoencefalite, Abcese


cerebrale

4. Encefalopatii metabolice :Encefalopatie hipoxica sau hipoxica si


hipercapnica, IRC decompensate cu uremie, Insuficienta hepatica, Hiponatremie,
Acidocetoza diabetica, Saturnism

5. Craniostenoza

6. Hidrocefalie

7. Tumori

Dupa cum se vede cauzele hipertensiunii intra craniene sunt numeroase si diferite
sindromul putand complica un numar mare de boli cerebrale si extracerebrale.
Valorile presiunii intracraniene pot avea nivele diferite si ele pot fi amenintatoare de viata.

IV Diagnostic :

Semnele clinice: sunt diferite dupa cum sindromul are o evolutie acuta sau cronica ( lenta).
Ele se datoreaza HIC in sine, deplasarii structurilor nervoase si ischemiei cerebrale care
poate complica hipertensiunea intracraniana.
Hipertensiunea intracraniana se manifesta prin cefalee, varsatura iar in cazurile cu evolutie
lenta edem papilar.Acest din urma semn este patognomonic dar nu apare in cazurile cu evolutie
acuta.
Tot in formele cu evolutie lenta apar : scaderea performantelor intelectuale, tulburarile de
comportament, tulburari endocrine.
Deplasarea mezencefalului pe orizontala sau pe verticala produce alterarea starii de
constienta pana la coma si slabiciune musculara; HIC severa produce suferinta de trunchi
cerebral cu HTA, tulburari respiratorii, coma.

Imagistica :
CT cerebral este principalul instrument imagistic folosit in diagnosticarea HIC.
Este prima investigatie paraclinica ce se efectueaza in cazul hipertensiunii intracraniene
indiferent de forma sa evolutiva : acuta ( ex dupa un TCC) sau subacuta sau cronica.
Descoperirile prin imagistica CT pot fi :
procese inlocuitoare de spatiu - tumori, hematoame, abcese cerebrale, edem
cerebral important cu deplasarea liniei mediane.

Investigatia permite de asemenea examinarea cisternelor bazale care pot fi evidentiabile


sau nu sau cu volumul diminuat.
Folosirea de substate de contrast injectate intravenos poate fi utila in evidentierea unei
leziuni parenchimatoase si/sau a vascularizatiei peritumorale .
Se pot evidentia- in cazul hidrocefaliei : cresterea volumului ventriculilor laterali (
index bicaudat crescut , coarne temporale marite) modificarea ventriculilior 3 si 4.

In alte cazuri se observa: stergerea santurilor corticale, disparitia cisternelor


bazale,disparitia sau diminuarea ventriculilor.
Procesele de herniere cerebrala intracraniana : herniere subfalciforma, herniere
transtentorala, hernie central sau hernie transtentoriala a trunchiului cerebral

Imagistica RMN permite examinarea:


Leziunilor din fosa posterioara

Malformatiilor arterio venoase

Lezunilor intraparenchimatoase

Permite diferentierea tipurilor de edem cerebral:


edem extracellular cresterea mobilitatii apei
edem intracellular mobilitate redusa a apei
RMN este de asemenea foarte eficient in evidentierea edemului cerebral ischemic si
hidrocefalic.
Tehnica Doppler transcraniana: analiza viteze de circulatie in ACM permite calcularea
indicelui de pulsatilitate IP.
IP = viteza sistolica viteza diastolica /iteza medie ( este vorba de vitezele de circulatie a
sangelui prin artera cerebrala medie).
Valorile normale sunt de 0,65 1,1
In az de HIC, Vd- viteza diastolica este scazuta in timp ce viteza Sistolica Vs este putin
modificata.
Aceasta duce la o crestere a IP.
Cresterea IP este un indiciu are sugereaza o presiune intracraniana crescuta dar nu este o
dovada.
Aceasta se explica prin faptul ca vitezele de circulatie sunt dependente de mai multi factori
printer care si unii factori extracranieni cum ar fi presiunea arterial.
Din acest motiv masurarea IP nu se poate substitui masurarii presiunii intracraniene.

Examen oftalmologic (fundul de ochi): edem papilar, staz papilar, n stadiile avansate
atrofi e opti c.
Electroencefalograma (EEG): traseu lezional, unde difuze ample i lente.
Radiografi a de craniu: dehiscena suturilor, impresiuni digiti forme, lrgirea eii turceti .

2. Doplerografia. Indicatii. Aspecte variate in patologia magistrale cerebrale