Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion

Ionescu de la Brad

Politici complexe de dezvoltare rural

Specializarea: Student:

Inginerie Economic in Agricultur

1. Introducere

Odata cu integrarea Romniei n Uniunea European la 1.01.2007,agricultura romaneasca

intr intr-o noua etapa a evolutiei sale aderand spre Politica Agricol Comun acesta fiind
modul prin care fermierii romni aveau sa primesc subveniile i care ar urma sa aduc
agricultura romanesc la nivelul agriculturii occidentale. nc de la inceput, Politica Agricol
Comuna este adoptat diferit fa de restul Europei, subveniile directe incepand la numai
25% fa de vestul Europei, urmand s creasc treptat cu 5% pe an pana in 2010, apoi cu 10%
urmand sa ajung la acelai nivel in 2016. Odata cu extinderea Uniunii Europene catre est,
viitorul sectorului agricol este legat in mod strict de dezvoltarea echlibrat a teritoriului rural,
care acoper 80% din teritoriul european.

Alturi de msuri de piat i de exigenele unei agriculturi europene competitive,

trebuie tinut seama si de necesitaile variate ale lumii rurale, de asteptrile societtii de astzi
i de protecia mediului inconjurtor. Noua politic de dezvoltare rural devenit al doilea
pilon al PAC rspunde acestor probleme, aceasta fiind un model al agriculturii europene
vizeaz favorizarea, meninerea i crearea de locuri de munc in mediul rural.

2. Principiile de baz ale politicii de dezvoltare rural sunt urmtoarele:

1. Multifunctionalitatea agriculturii;

Rolul agriculturii variaz n funcie de produsele obinute, aceasta implic recunoasterea i

incurajarea unui evantai de servicii furnizate pentru agricultur.

2. Multisectorialitatea i integrarea;

Economia rural permite datorit diversificrii activitilor, creearea de noi surse de venituri
i noi locuri de munc i protecia mostenirii rurale.

3 Flexibilitatea;

Acordarea ajutoarelor pentru dezvoltare rural, favoriznd descentralizarea i consultarea la

nivel regional,local i partenierial.

4. Transparen;

Elaborarea si gestionarea se face n mod transparent, plecand de la o legisla ie simplificat i

mai accesibil.
3. Msuri de dezvoltare rural;

Investiiile in exploataiile agricole: Modernizarea investitiilor, echipamentelor i

sistemelor agricole pentru ameliorarea veniturilor si a conditiilor de via, de munc i
de producie al agricultorilor. Investitiile trebuie s vizeze unul sau mai multe
obiective:
- reducerea costurilor de producie;
- ameliorarea calitii produciilor;
- prezervarea i ameliorarea mediului nconjurtor;
- respectarea condiiilor de igien i de habitat pentru animale;
- ncurajarea diversificarii activitilor agricole.

Resurse umane, tineri agricultori, prepensionarea, formarea: Un aspect esenial al noii

politici de dezvoltare rural este punerea in valoare a resurselor umane, susinerea
transferului exploataiilor agricole de la o generaie la alta, va continua trecand prin
masurile de instalare de tineri agriculori si prin incurajarea prepensionarii. Msurile de
formare vor fi in mod egal continuate i vor permite valorificarea potenialului uman
al zonelor rurale.
- Instalarea tinerilor agricultori;
Ajutoarele destinate a facilita instalarea tinerilor agricultori sunt acordate cu condiia
ca agricultorul care preia exploataia sa aiba mai putin de 40 ani si sa se instaleze
pentru prima dat ca exploatant agricol.
- Prepensionare;
Ajutorul prevede pentru cel care cedeaz exloataiei o sum global de 150.00 euro,
plaile anuale neputand in general sa depaseasca 15.000 euro. Plata ajutoarelor nu
poate depasi o durat de 15 ani pentru exploatantul care cedeaz si 10 ani pentru
muncitorul agricol. Att unul cat si celalalt trebuie sa aiba mai putin de 55 ani.

Zone defavorizate i zone supuse constrangerilor mediului inconjurator: Anumite zone

rurale sunt desemante ca defavorizate datorita condiiilor de activitate agricola, care
aici sunt mai dificile, potrivit noiunilor legate de handicapurile naturale care maresc
costurile i reduc ranamentul agricol. Acestor zone se pot aduga zonele supuse unor
constangeri de mediu, unde agricultorii pot beneficia de pli destiante sa compenseze
costurile i pierderile de venituri rezultate ca urmare a aplicrii unor dispoziii
comunitare pentru protecia mediului.
 Pdurile. Susinerea silviculturii de nscrie n strategia referitoare la tot ceea ce tine de
forestier in general, adoptat recent cu scopul asigurarii proteciei, gestionarii durabile
i dezvoltarii padurilor in Uniunea European. Acest strategie pune in valoare rolul
esenial al padurilor in termeni ecologici, economici si sociali, astfel asigur
multifuncionalitatea lor.
- Investiii in paduri in vederea ameliorarii valorilor economice, ecologice si sociale;
- Investitii destinate ameliorarii si rationalizarii recoltelor, transformarilor si
comercializarii produselor silvicole;
- Investitii legate de utilizarea lemnului ca materie prima;
- Promovarea de noi debusee si comercializarea produselor silvicole;
- Crearea de asociatii de silvicultori cu scopul de a ajuta membrii acestora in
ameliorarea gestionarii padurilor;
- Reconstituirea potentialului de productie silvic aflat in pericol prin catastrofe
naturale si prin fac, si punerea in aplicare unor instrumente de prevenire a acestora;
- Mentinerea si ameliorarea stabilitatii ecologice a padurilor in zonele care joaca, in
acesta privint rolul de protecie ale interesului public si intretinerea celor cazute prada
focului, prin masuri agricole.
O alta metoda poate fi aplicata prin sustinerea impaduriri terenurilor agricole, cu
conditia ca plantatia sa fie adaptat condiiilor locale si compatibile cu mediul.
Aceasta metoda poate acoperii urmatoarele costuri de plantare:
- O prima anual pe hectar impadurit, destinata sa acopere costurile de intretinere
pentru o perioada maximala de 5 ani;
- O prima la hectar, destinat sa compenseze pe o perioada maximala de 20 ani,
pierderile induse de mpdurire, acest prim se ridic la 725 euro pe hectar pentru
agricultori sau pentru asociatii si 185 euro pe hectar pentru toate persoanele morale de
drept privat.

Transformarea si comercializarea produselor agricole: Adaptarea produciei la evoluia

pieei, cautarea de noi debusee comerciale, valoarea adaugat produselor agricole sunt
tot odat factori care contribuie la reintarirea competivitatii acestui sector.
Iata pentru ce ajutoarele sunt in mod egal disponibile pentru transformarea i
comercializarea produselor agricole.
Valoarea totala a ajutorului public national si comunitar exprimata in procente
din volumul investitiilor eligibile, este limitat la 50% n ceea ce priveste regiunile
obiectivului 1 ai la 40% pentru alte regiuni.

4. Masuri de protectie a mediului inconjurator:

In noua generatie de programe de dezvoltare rural, masurile de respectare a mediului
inconjurator sunt de astfel singurele obligatii pentru statele membre. Ajutoarele
prevazute sunt acordate agricultorilor care subscriu asupra unor angajamente de
respectare a mediului pe o durat minimal de 5 ani. O durat mai lung poate fi
atribuit, fixat pentru anumite tipuri de angajamente contracte in functie de efectele
asupra mediului. Ajutorul este atribuit anual si calculat in functie de perioada de
venituri si de supracosturile aditionale rezultate ca urmare a acestor contracte.

5. Msuri diverse pentru dezvoltare de ansamblu a zonelor rurale :

Articolul 33 al noului regulament, regrupeaz o serie de masuri destinate sa favorizeze
dezvoltarea integral a teritoriului rural, inspirate din experiena programelor puse n
oper n regiunile ramase in urm in privina dezvoltrii sau in zonele aflate in
dificultate si in plin reconversie.
- ameliorarea terenurilor;
- comasarea;
- punerea in practic a serviciilor de ajutoare a gestionarii agricole;
- comercializarea de produse agricole de calitate;
- servicii de baz pentru economie si populaiile rurale;
- renovarea si dezvoltarea satelor, ocrotirea mostenirii rurale;
- diversificarea activitilor agricole ca si a activitilor conexe, cu scopul de a crea
activiti multiple i venituri alternative;
- gestionarea resurselor destinate agriculturii;
- ameliorarea infrastucurii rurale legata de dezvoltarea agriculturii;
- promovarea turismului si a artizanatului.

CONCLUZII
Agricultura continua sa fie cel mai mare utilizator de teren rural precum si un
determinant cheie al calitii zonei rurale si peisajului. Importanta si relevana PAC si a
dezvoltrii rurale au crescut o data cu largirea granitelor UE.
Fr cei doi piloni ai PAC, politica de pia si dezvoltare rural, multe zone rurale din
Europa s_ar confrunta cu probleme economice, sociale si de mediu din ce in ce mai
mari. Modelul European al agriculturii reflect rolul multifuncional pe care il joac
agricultura in bogaia si diversitatea peisajului, produselor alimentare i mostenirea
naturala si cultural.
BIBLIOGRAFIE

1. Boghita Eduard- Politici agroalimentare-Note de curs, 2017

2. Cionga, Luca, si Hubbard 2014 Romnia i Politica Agricol Comun;
3. Lutz Ribbe 2009 -Dezvoltarea pe termen lung a PAC Analize i
recomandri pentru o orientare ecologic a Politicilor Agricole - International
Federation of Organic Agriculture Movements (mai, 2009);
4. Tofan A. 2005 Economie i politic agrar, Ed.Junimea, Iai