NOTIUNI DE BAZA IN

ECOGRAFIE

Dr. Valcea Ionut

 Ecografia- metoda imagistica medicala de
diagnostic, ce foloseste ultrasunetele si se bazeaza
pe calitatea acestora de a strabate mediile
biologice si de a fi reflectate;
Duce la obtinerea de informatii morfologice si
functionale despre aparatele si sistemele corpului
uman.
Principiul ecografiei
Ultrasunetele: sunete cu frecvente mai mari decat
poate percepe urechea umana;
Ultrasunetele sunt transmise in tesuturi cu ajutorul
unei sonde;
Tesuturile absorb si reflecta ultrasunetele in
proportii variabile, in functie de tipul tesutului;
Ceea ce se reflecta din tesuturi este detectat de un
transductor si transformat in imagini
Ecograful
Transductor-emite ultrasunete si receptioneaza
ecourile ultrasonice
Dispozitiv de emisie-trimite impulsuri electrice
transductorului
Amplificator
Etaj de detectie
Ecran catodic
Moduri ecografice

Modul A
Modul B-cel mai folosit
Modul M
Ecografia Doppler-da informatii despre circulatia
sangelui in vase si cord
Terminologie
Imagine anecogena/transonica: este o imagine prin
care ultrasunetele trec fara a fi reflectate-apare
neagra, omogena
Imagine ecogena: data de structuri care reflecta
aproape in totalitate ultrasunetele-rezulta o
imagine alba, stralucitoare
De regula, in timpul examinarii ecografice se obtin
imagini intermediare, cu diferite nuante de gri
Terminologie
Ecostructura reprezinta totalitatea ecourilor dintr-o
imagine; poate fi omogena sau neomogena
Imaginea nodulara-imagine circumscrisa, dispusa de
obicei in organele parenchimatoase
Descrierea imaginii ecografice
Plan de sectiune: transversal, longitudinal sau oblic
Nivelul planului de sectiune: sagital, parasagital,
caudal etc.
Localizare
Ecogenitatea, ecostructura
Forma, contur, dimensiuni
Modificari din vecinatate
Ecografia abdominala
Des folosita pentru sarcinile de trim. II si III, dar si
pentru tumorile ginecologice voluminoase, ce
depasesc pelvisul
Obtinerea consimtamantului informat
Introducerea datelor pacientei
Pacienta in decubit dorsal;
VU trebuie sa fie plina in cazul examinarii
ginecologice sau a sarcinilor de trim. I
Ecografia transvaginala
Des folosita in examninarea ginecologica si in cazul
sarcinii de trim. I
Rezolutie mai mare decat ecografia abdominala
Implica expunerea excesiva a pacientei si necesita
o informare atenta a acesteia
Obtinerea acordului informat
Introducerea datelor pacientei in soft-ul ecografului
 Dupa introducerea transductorului, primele structuri
vizualizate sunt colul si VU
Apoi se examineaza si se masoara uterul, in
sectiunile longitudinala si transversala
Se continua cu examinarea si masurarea ovarelor
Examinarea fundului de sac Douglas
Examinare Doppler, dupa caz
 Pacienta trebuie sa aiba vezica urinara goala
Se va folosi o masa ginecologica sau un pat de
examinare obisnuit
Pozitia pacientei: decubit dorsal, cu gambele si
coapsele flectate
Se aplica gelul de cuplare pe transductor, apoi se
aplica un prezervativ
Transductorul se introduce cu blandete in vagin
Orientarea imaginii ecografice-
ecografia abdominala
Sectiunea transversala: transductorul este
perpendicular pe axul lung al pacientei, cu reperul
spre dreapta pacientei:
- Sus pe ecran-regiunea anterioara a pacientei
- Jos pe ecran- regiunea posterioara a pacientei
- Stanga pe ecran-dreapta pacientei
- Dreapta pe ecran-stanga pacientei
 Sectiunea longitudinala: transductorul este paralel
cu axul lung al pacientei, reperul este orientat
cranial:
- Sus pe ecran-regiunea anterioara a pacientei
- Jos pe ecran-regiunea posterioara a pacientei
- Stanga pe ecran-regiunea craniala a pacientei
- Dreapta pe ecran-regiunea caudala a pacientei
Orientarea imaginii ecografice-
ecografia transvaginala
Daca transductorul este situat in portiunea
superioara a ecranului, orientarea este aceeasi ca
pentru examinarea abdominala
Daca transductorul este asezat in portiunea
inferioara a ecranului, organele apar avand
aceeasi orientare cu examinarea, aduca de jos in
sus;
ORICE EXAMEN ECOGRAFIC INCEPE CU
CONSIMTAMANTUL INFORMAT SE VA INCHEIA CU
DOCUMENTAREA ACESTUIA
Indicatiile examenului ecografic
Diagnosticarea sarcinii
Estimarea varstei sarcinii
Evaluarea cresterii fetale
Monitorizarea sarcinilor multiple
Sangerarea in sarcina
Determinarea prezentatiei in travaliu
Dirijarea biopsiei de vilozitati coriale si a
amniocentezei
Diagnosticul incontinentei cervico-istmice
Suspiciunea de moarte fetala in utero
 Evaluarea starii fetale-profil biofizic, velocimetrie
Doppler
Suspiciunea de oligo- sau polihidramnios
Suspiciunea de DPPNI
Rezultate anormale ale screening-ului pentru anomalii
cromozomiale
Istoric de anomalii congenitale sau genetice
Depistarea anomaliilor fetale
Monitorizarea anomaliilor fetale identificate
Asistarea manevrelor obstetricale
 Sarcina ectopica
Localizarea dispozitivului intrauterin
Sangerari uterine anormale
Formatiuni tumorale pelvine decelate clinic
Monitorizarea ovulatiei
Evaluarea infertilitatii
Tehnicile de reproducere asistata
Monitorizarea terapiei de substitutie hormonala
Ecografia in ginecologie
Ecografia ginecologica-uterul
Examninat prin ecografie transvaginala, de
preferat;
Anteversat, retroversat sau in pozitie intermediara
In sectiune longitudinala are forma de para, cu
contur bine definit, regulat;
Miometrul are o ecostructura omogena, mediu
ecogena;
Endometrul-situat in centrul cavitatii uterine,
delimitat la exterior de stratul intern miometrial si la
interior de linia cavitatii uterine;
 Cavitatea uterina este un spatiu virtual-apare
ecografic ca un lizereu ecogenic, subtire si
reprezinta interfata dintre cele doua suprafete
endometriale;
Endometrul are aspecte ecografice diferite, in
functie de fazele ciclului menstrual;
In faz menstruala cavitatea uterina devine reala,
continand zone ecogene (fragmete endometriale
descuamate) si zone anecogene (sange menstrual)
 In faza proliferativa: endometrul creste progresiv,
capatand aspectul trilaminar-linia cavitatii uterine si
doua linii la exterior reprezentate de jonctiunea
endo-miometriala, intre ele aflandu-se endometrul
hipoecogen
Faza secretorie: cresc grosimea endometrului si
ecogenitatea acestuia, astfel incat in ziua 21-22
capata un aspect ecogen uniform.
 In sectiune transversala, uterul are forma ovalara,
marimea diametrului transversal crescand progresiv
catre fundul uterului
Central apare imaginea endometrului;
La nivelul fundului uterin se pot vizualiza pe o
portiune scurta emergentele trompelor uterine
Biometrie uterina
Diametrul longitudinal: de la fundul uterului la exocol,
70-80 mm;
Dimeatrul antero-posterior: perpendicular pe linia
cavitatii uterine, uneste punctele cele mai indepartate
ale conturului extern al uterului, 16-30 mm;
Diametrul transversal: intre extremitatile coarnelor
uterine, 24-50 mm;
Grosimea endometrului: pe sectiunea longitudinala se
masoara stratul dublu endometrial, de la limita endo-
miometriala a peretelui anterior la cea posterioara,
perpendicular pe linia cavitatii uterine;
Ecografia ginecologica-anexele
Ovarele sunt situate in foseta ovariana, medial de
vasele iliace;
Au forma ovalara si prezinta doua zone:
1. Una interna, mai ecogena-medulara ovariana
2. Una externa-corticala-cu ecogenitate
asemanatoare miomtrului si ce cuprinde foliculii
ovarieni
 Foliculii-apar ca imagini rotinde anecogene in corticala
ovariana si sunt de dimensiuni diferite, in functie de
momentul ciclului menstrual in care se face examinarea;
Foliculul dominant este localizat periferic si isi mareste
dimensiunile progresiv, preovulator el ajungand la un
diametru de 25-28 mm;
Corpul galben este localizat central in ovar, este
inconjurat de o coroana ecogena si de foliculi reziduali,
are dimensiuni de 15-25 mm
Corpul galben poate avea aspecte ecografice diferite,
de obicei apare ca o zona hipoecogena rotunjita sau
stelata, cu contur relativ imprecis;
 Trompele uterine in mod normal nu pot fi vizualizate
dtorita calibrului redus;
Se poate vedea o portiune redusa a emergentei lor
din uter in sectiune transversala inalta;
De asemenea, pavilionul tubar poate fi vizibil in
contact cu ovarul atunci cand este prezent lichid
peritoneal
Biometrie ovariana
Se gaseste axul cela mai lung ovarian, care se
masoara;
Apoi se roteste transductorul la 90 de grade si se
masoara latimea si inaltimea
Diametrele ovarului variaza in functie de fazele
ciclului menstrual
Sarcina Trimestrul i

Ecografia in obstetrica
Ecografia in sarcina-trim. I
Diagnosticul ecografic de sarcina se stabileste prin
vizualizarea sacului gestational ca o zona
anecogena, rotunda, inconjurata de un inel ecogen,
in grosimea endometrului-semnul intradecidual;
Cel mai devreme sacul gestational poate fi
vizualizat prin exminare transvaginala la 4
saptamani si 2 zile de amenoree, cand are un
diametru de 1-2 mm;
 Poztia sacului gestational: in superioara a
uterului, excentric fata de linia cavitatii
endometriale;
Varsta gestationala se calculeaza pe baza
diametrului mediu al sacului gestational (GS)
Se masoara cele 3 diametre ale sacului gestational:

1. Diametrul anteroposterior
2. Diametrul longitudinal
3. Diametrul transversal
Suma celor 3 diametre se imparte la 3.
 Pe masura cresterii sacului gestational, care
deformeaza linia cavitatii endometriale, apare
semnul dublu decidual-doua linii ecogenice
concentrice care inconjoara sacul gestational
Linia mai apropiata de sac este reprezentaat de
complexul corion-decidua capsulara, a 2-a linie de
decidua parietala
 Vezicula vitelina (VV): prima structura anatomica ce
apare in interiorul sacului;
Vizibila de la 5 saptamani transvaginal, si la 6
saptamani transabdominal
diagnosticul de certitudine de sarcina
intrauterina
Are forma sferica, cu continut anecogen si margine
ecogenica, cu diametrul maxim de 6 mm
 Embrionul-apare ca o ingrosare focala la periferia
VV, pentru prima data la intre 5 si 6 saptamani prin
examinare transvaginala
Activitatea cardiaca embrionara devine vizibila de
la 6 saptamani de amenoree
Varsta gestationala se determina prin masurarea
lungimii cranio-caudale a embrionului
Pe parcursul dezvoltarii, embrionul sufera
transformari majore, astfel incat la 10 saptamani de
amenoree el are aspect uman
(vezi CURSUL DE EMBRIOLOGIE!!!!!)
Determinarea varstei gestationale
Masurarea diametrului mediu al sacului gestational
VV vizibila, fara embrion-5 sapt.+5 zile
Buton embrionar foarte mic cu activitate cardiaca -
6 saptamani
Masurarea lungimii cranio-caudale pe masura ce
embrionul creste in dimensiuni(7-14 saptamani)
sarcina Trimestrul ii-iii

Ecografia in obstetrica
Ecografia in trim. II si III
Fatul este indeajuns de mare pentru a vizualiza diverse
detalii anatomice
Nu se mai folosesc parametrii masurati in trimestrul I
Determinarea varstei gestationale se face pe baza
altor parametri:
1. Diametrul biparietal
2. Circumferinta craniana
3. Circumferinta abdominala
4. Lungimea femurului
5. Alti parametrii
Diametrul biparietal
Se masoara printr-o sectiune care trece prin nucleii
talamici si ventriculul al 3-lea, perpendicular pe
linia mediana
Calota craniana trebuie sa apara ca o linie
continua, iar linia mediana trebuie sa imparta
craniul fetal in doua jumatati simetrice
Cursoarele sunt plasate: extern-intern sau intern-
extern
Circumferinta craniana
Repere dinspre anterior spre posterior: cavum septi
pellucidi, ventriculul 3, nucleii talamici , hiatusul
tentorial
Aspectul pe ecran este de sageata
Elipsa trebuie sa cuprinda marginea externa a
conturului osos
Circumferinta abdominala
Cel mai greu de masurat, cu cea mai mare
variabilitate dintre toate masuratorile;
Repere:
1. Stomacul fetal
2. Vena ombilicala
3. Confluenta vena ombilicala-vena porta- aspect de
crosa de hochei
Elipsa trebue sa cuprinda tegumentele fetale
Lungimea femurului
Cel mai usor de masurat, cu cea mai mica
variabilitate;
Nu este masurat femurul in intregime, ci doar
portiunea osificata a acestuia
Este o masuratoare bidimensionala
Cursoarele sunt plasate la jonctiunea dintre
portiunea osificata si cea cartilaginoasa
Varsta gestationala
Acesti 4 parametri vor fi comparati cu nomograme
sau vor fi introdusi in soft-ul ecografului si vor indica
varsta gestationala si greutatea estimata a fatului;
Atentie: varsta gestationala vs. varsta
embriologica vs varsta ecografica
Se calculeaza varsta gestationala/menstruala, care
este egala cu numarul de saptamani de amenoree;
Varsta embriologica=numarul de zile de la
conceptie;
Alti parametri biometrici

Diametrul cerebelos
Diametrul binocular
Ososi: lungimea -humerus, radius, ulna, tibie,
peroneu
Lungimea piciorului,dimensiuni renale
Cantitatea de lichid amniotic
Aspect: anecogen sau cu mici particule ecogene
reprezentate de agregate celulare descuamate
Calitativa vs. semicantitativa
Calitativ: estimarea subiectiva a cantitatii de lichid
amniotic-din ochi
Semicantitativ: indicele de lichid amniotic (AFI) si
masurarea celei mai mari pungi de lichid amniotic
AFI
Gravida in decubit dorsal, uterul se imparte in 4
cadrane prin doua linii perpendiculare, care trec prin
ombilic;
Transductorul se pune perpendicular pe peretele
abdominal matern, paralel cu coloana vertebrala;
Se va masura, in fiecare din cele patru cadrane,
inaltimea celui mai mare buzunar de lichid amniotic;
Cele patru masuratori se aduna, suma lor reprezentand
AFI;
Cisternele de lichid masurate nu trebuie sa contina parti
fetale sau cordon ombilical;
Placenta
Placenta se formeaza din decidua bazala si chorion;
Incepe sa se individualizeze de la 9-10 saptamani de
amenoree;
Aspect ecografic: masa cu ecogenitate medie, textura
granulara, omogena pana la 30 de saptamani;
Dupa 30 de saptamani devine evidenta impartirea
placentei in unitati cotiledonare, apar calcificari si
lacune anecogene;
Localizarea placentara: anterior, posterior, lateral,
fundic, segment inferior;
Cordonul ombilical
Cordonul ombilical: o vena si doua artere;
Vizibil de la 7 saptamani de amenoree;
In sectiune longitudnala apare ca o serie de linii
ecogene paralele si suprafete liniare angulate, datorita
rasucirii arterelor ombilicale in jurul venei;
In sectiune transversala se vad trei imagini rotunde
anecogene, vena ombilicala mai mare, cele doua artere
ombilicale de calibru mai mic;
Examinarea Doppler permite vizualizarea fluxului
sangvin prin cele 3 vase;
Activitatea cardiaca si miscarile active
fetale
Obligatoriu de documentat;
Activitatea cardiaca fetala trebuie sa fie ritmica, cu
o frecventa de 110-160 bpm;
Miscarile active fetale apar pentru prima data la 9
saptamani de amenoree;
Miscarile pot fi absente in perioedele de somn ale
fatului;
Sarcina multipla
Ecografia-rol central in diagnostic si monitorizare
determinarea in primul trimestru a numarului de saci
gestationali, vezicule viteline, saci amniotici, a
chorionicitatii
I trim. II si III se determina sexul fetilor, numarul si
localizarea maselor placentare, caracteristicile
membranelor despartitoare, cresterea fetilor,
cantitatea de lichid amniotic
SARCINA -TRAVALIU

ECOGRAFIA IN OBSTETRICA
Ecografia in OBST/GIN
Normalitate- Supraspecialitate
diagnostic,conduita MEDICINA MATERNO
FETALA

RESPONSABILITAT
E
 IN TRAVALIU-poate fi utila la stabilirea
prezentatiei,pozitiei,varietatiei de
pozitie,progresiunii travaliului
In cazul nasterilor instrumentale
In cazul manevrelor in periodul III,IV ale nasterii
In supravegherea in lehuzie