Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ERGONOMIA
ERGONOMIA
UMANE
tiine tiine
medicale tehnice
Antropome
trie ERGONOM tiine
Sociologie IE economice
munciiPsihologia Alte tiine
muncii
Stresul i oboseala profesional, numite i bolile secolului, sunt cele mai grave
disfuncionaliti care apar n munca de birou. Din aceast cauz a aprut
necesitatea organizrii ergonomice a muncii n birouri.
Stresul reprezint o dimensiune constant a vieii noastre cotidiene. Dac pn
n 1989 factorii stresani ineau mai mult de sistemul politic, de aspectele negative
ale dictaturii comuniste, n prezent societatea de tranziie aduce pe scena vieii noi
tipuri de situaii stresante cum ar fi : incertitudinea, schimbrile rapide i adesea
imprevizibile, concurena, omajul, necesitatea reorientrii i recalificrii rapide i, nu
n ultimul rnd, scderea nivelului de trai.
Oamenii, ca indivizi izolai, au rareori posibilitatea de a influena evenimentele
stresante externe. Tot ce pot face este s-i nsueasc nite strategii adaptative
care s-i fac mai rezisteni la agresiunile psihice i mai eficieni n activitatea
profesional.
Dac stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic; chiar dac
persoana respectiv este una extrem de echilibrat pot aprea tulburri psihologice
temporare. Individul poate tri o stare de disfuncionalitate sau chiar o cdere psihic
brusc n urma unei psihotraume severe (accident, incendiu, decesul unui membru
apropiat din familie).
Reacia la stres se instaleaz treptat atunci cnd individul este supus un timp
ndelungat unor condiii de tensiune psihic, mai ales atunci cnd este atins
imaginea sa, situaia marital, profesional sau material. De obicei individul i
revine cnd situaia stresant a fost nlturat, dei uneori pot rmne unele sechele
sau o vulnerabilitate crescut fa de anumii factori de stres.
Conceptul de stres apare pentru prima dat n cercetrile de fiziologie
ntreprinse pe animale de ctre Hans Selye n 1950, care descrie aa-numitul
sindrom general de adaptare ce caracterizeaz reacia organismelor biologice la
stres.
Dup Selye sindromul general de adaptare cuprinde
trei faze:
1. Faza de alarm, definit printr-o mobilizare general a organismului pentru a
face fa agresiunii.
2. Faza de rezisten, care cuprinde ansamblul reaciilor sistemice provocate
de o aciune prelungit la stimuli nocivi fa de care organismul a elaborat mijloace
de adaptare.
3. Faza de epuizare, n care adaptarea nu mai poate fi meninut, reapar din
nou semnele reaciei de alarm, semne care acum sunt ireversibile. Aceast faz se
ncheie de regul cu moartea organismului.
Acelai cercettor a constatat, n urma experienelor sale pe animale, c
organismul intr n alert atunci cnd stresul este provocat att prin aciunea unor
stimuli fizici, dar i sub influena unor emoii puternice. n aceast situaie organismul
ncearc s fac fa stresului printr-o mobilizare general a sistemului
neuroendocrin, mobilizare caracterizat mai ales prin secreie de adrenalin i de
steroizi. Dup o anumit perioad de aciune a stresului, animalul se adapteaz i
ncepe s se comporte normal. Dac ns stersul continu, se produc din nou ample
modificri hormonale i n cele din urm animalul moare epuizat.
McGrath consider c stresul apare ori de cte ori are loc un dezechilibru
marcant ntre solicitri i ntre posibilitile de rspuns ale organismului.
Pavelcu descrie fazele stresului psihic dup modelul stresului fiziologic descris
de Selye. n opinia autorului, fazei de alarm i corespunde o etap de investigare
caracterizat printr-un conflict ntre subiect i ambian, fazei de rezisten i
corespunde pe plan psihic o trire intens a frustraiei i ameninrii, iar fazei de
epuizare i corespunde instalarea tuturor consecinelor negative pe plan psihologic
ale stresului: agresivitate, anxietate, depresie, panic, n general un comportament
nevrotic.
Irina Holdevici arat c n literatura de specialitate conceptul de stres are n
general dou accepiuni:
1. Situaia stresant care se refer la un stimul fizic nociv sau la un eveniment
cu semnificaie puternic emoional.
2. Starea organismului, caracterizat printr-o tensiune acut, printr-o
suprancordare ce impune mobilizarea tuturor resurselor fizice i psihice ale
organismului pentru a face fa ameninrii.
Lazarus arat c stresul, n sensul cel mai larg, se manifest atunci cnd
solicitrile la care este supus un individ depesc resursele sale adaptative.
Factorii de mediu reprezint, de asemenea, factori de stres pentru organismul
uman i animal, producnd perturbri la nivelul diferitelor sisteme fiziologice. Aceti
factori, dintre care amintim: temperatura (prea ridicat sau prea sczut), umiditatea,
zgomotul, agenii poluani pot produce traume fizice, dar i psihice.
Exist i stresori de natur psihosocial cum ar fi: situaiile conflictuale,
presiunea social prea mare, factori care pun n pericol situaia material sau statutul
social al individului, care sunt percepui ca o ameninare pentru individ. Stresul nu
este influenat numai de situaiile externe ci i de vulnerabilitatea, de tolerana la
stres a individului sau de unele trsturi ale personalitii acestuia.
Exist, de asemenea, situaii de via care sunt considerate stresori universali,
ca de exemplu: rzboiul, detenia, calamitile naturale, accidentele care produc
invaliditate sau bolile incurabile, pierderea unor persoane apropiate. Unele situaii de
via nu sunt la fel de stresante pentru toat lumea. De pild, pierderea unui
examen, dezaprobarea sau critica efului determin reacii diferite de la un individ la
altul. Chiar i n cazul unor dezastre sau calamiti naturale exist persoane care i
pstreaz calmul i acioneaz oportun i eficient, n timp ce alii intr n panic sau
manifest un comportament bizar.
Lazarus arat c cercetrile asupra unor combatani din rzboiul din Vietnam
sau din rzboiul arabo-israelian din 1973 au demonstrat c doar la un anumit
procent dintre acetia au aprut simptome emoionale grave, temporare sau
permanente, care i-au fcut inapi pentru lupt, ceilali nedezvoltnd ceea ce
specialitii numesc nevroza de rzboi.
n timpul perioadelor de pregtire militar exist situaii n care simptomele
stresului apar la unii indivizi nainte ca acetia s se confrunte cu lupta direct,
datorit anticiprii unor posibile evenimente.
Janis a demonstrat c indivizii reacioneaz diferit la situaii n care i-ar fi putut
pierde viaa. Astfel, n timp ce la unele persoane care au scpat nevtmate dintr-un
accident rutier apare ulterior teama de a circula cu maina, altele nu prezint astfel
de simptome.
Studiile psihologice au pus n eviden faptul c subiecii care au prezentat
simptome datorate stresului au interpretat pericolul prin care au trecut ca fiind o
dovad a vulnerabilitii lor (ar fi putut muri), n timp ce alii au interpretat situaia
invers, ca o dovad a invulnerabilitii lor, iar o a treia categorie au considerat faptul
c au scpat cu via ca un fenomen miraculos.
3. ERGONOMIA N RELAIE CU NOILE TEHNOLOGII INFORMAIONALE
Unul din cele mai importante domenii ale progresului i nnoirii n societatea
noastr l constituie ptrunderea calculatorului n cele mai variate domenii ale vieii
economice i sociale, culturale i manageriale. Prin apariia i prin rspndirea
sistemelor multimedia (care mbin telecomunicaiile, tehnica electronic de calcul i
audiovizualul), prelucrarea automat a informaiei capt noi dimensiuni. Prin
intermediul sistemelor moderne de tele-comunicaii, informaia digital a ptruns n
activitatea profesional a foarte multor utilizatori de tehnic de calcul, de la uniti de
informatic organizate la nivel de instituie, de ntreprinderi sau de judee ctre
publicul larg, de la specialitii n informatic spre utilizatorii de informatic.
Dei computerul ne mbuntete viaa, acest avantaj nu ne scutete de
anumite riscuri privind sntatea. Studiile fcute au artat c tipul muncii i numrul
de ore pe zi de utilizare a terminalului video sunt factori importani n determinarea
nivelului problemelor cauzate de aceast activitate. Problemele ochilor sunt cele mai
obinuite pentru utilizatorii calculatoarelor. Din nefericire nu exist prea multe
informaii legate de computer i de stresul vizual. Lipsesc, de asemenea, sursele de
informaii pentru publicul larg n legtur cu aceast problem.
n acest capitol ne propunem n primul rnd s analizm riscurile asupra
sntii omului pe care le implic folosirea necorespunztoare a calculatorului i n
al doilea rnd dorim s oferim cteva sfaturi utile utilizatorilor pentru a putea lucra cu
computerul beneficiind de un confort sporit
Care sunt elementele mediului fizic de lucru care pot afecta munca angajatilor? Iata o
lista sumara:
1. Nivelul de zgomot din incaperea in care se munceste. Se stie ca aparatul auditiv este cel
mai putin adaptabil, astfel incat indiferent de intervalul de timp in care este expus unui stres
auditiv, stimulul va fi perceput ca avand aceeasi intensitate. Atentie asadar la nivelul de
decibeli din incapere!
2. Calitatea aerului. Nu cred ca sunt necesare explicatii suplimentare, este clar ca o calitate
alterata a aerului din birouri sau din halele de productie creste, asemeni poluarii fonice, riscul
imbolnavirilor sau cronicizarea unor afectiuni. Stiu ca pentru unii este o surpriza
extraordinara, dar fumatul in spatiul de lucru inseamna tot poluare! Nu e bun, nu e nici macar
legal, nu se face!
3. Luminozitatea. Desi ochiul uman se adapteaza rapid schimbarilor, o lumina prea puternica
sau prea slaba reprezinta un factor de stres. Atentie si la directia din care actioneaza sursele de
lumina, care trebuie sa concorde cu pozitia angajatului in timpul desfasurarii activitatilor
profesionale.
4. Suprafata de lucru dedicata fiecarui angajat in parte. Datorita costurilor mari de
inchiriere sau cumparare a sediilor, unele companii aleg sa-si sardinizeze angajatii,
oferindu-le un spatiu prea mic de desfasurare a activitatii. La un moment dat legea avea
precizari clare din acest punct de vedere, acum nu mai are, dar putem lua in calcul
un minimum definit de spatiul personal in situatii sociale, adica 2-3 m. Un spatiu de
lucru insuficient poate favoriza conflictele intre angajati sau accidentele de munca, dar si
spori riscul epidemiilor in cazul bolilor contagioase.
6. Coloritul spatiului de lucru. Se stie ca starea noastra psihica este influentata de culori.
Astfel rosu mareste pulsul si ritmul respiratiei, expunerea indelungata la aceasta culoare
putand genera agresivitate. Galbenul imbunatateste puterea de concentrare, dar in exces poate
provoca stres si pofta excesiva de mancare. Se recomanda asadar o intensitate scazuta a
coloritului spatiilor de lucru si folosirea unor culori corespunzatoare activitatii desfasurate.
8. Delimitarea optima a spatiului de lucru de cel de masa/ relaxare. Atat pentru sanatatea
lor fizica cat si pentru cea mentala a colegilor, este indicat ca angajatii sa nu manance acolo
unde lucreaza. O sala de mese echipata corespunzator este asadar mai mult decat benefica.
9. Delimitarea optima a spatiului de lucru de cel destinat igienei angajatilor. Desi este un
subiect tabu, il voi aborda precizand ca nu este usor sa folosesti toaleta atunci cand aceasta
este prea aproape de birourile colegilor. Totodata, un numar insuficient de astfel de spatii pot
induce disconfort sau stres.
10. Existenta unor spatii destinate discutiilor particulare. Ne place sau nu angajatii au
copii, persoane iubite, parinti si se pot confrunta cu diverse situatii non-profesionale la locul
de munca. Este important sa aiba unde sa se poata retrage si discuta/ analiza singuri sau in
grup restrans fara sa deranjeze pe altii aflati fie la munca, fie la masa, fie la toaleta.
11. Umanizarea spatiului de lucru. Uneori, desi birourile firmelor sunt frumoase si
organizate optim, par a fi nepopulate tocmai din cauza impersonalizarii lor. Lasati angajatii
sa-si aduca plante, fotografii, bibelouri sau orice altceva le face placere si nu lezeaza privirea
sau starea mentala a celor din jor.