Osteoclastomul

TUMORA CU MIELOPLAXE (cu celule gigante - osteoclastom)

Se caracterizeaza prin prezenta celulelor gigante cu nuclei numerosi, celule care in stadiul
benign nu prezinta monstruozitatile nucleare caracteristice stadiului malign.

Anatomopatologic macroscopic se constata o cavitate intr-un os inconjurata de un perete

subtire, cu fine septuri osoase in interior.

Poate aparea la orice varsta dar se intalneste mai frecvent intre 20-30 ani. Este de cele mai
multe ori monostica si se localizeaza in epifizele fertile ale oaselor lungi (epifiza distala a femurului,
epifiza proximala a tibiei, epifiza distala a radiusului).

Fig.339 Tumora cu mieloplaxe

Fig. 340 Tumora cu celule gigante

-septele intralezionale
 Clinic, tumora cu celule gigante se dezvolta lent. Primul simptom este tumefactia localizata la
o epifiza care este putin dureroasa; rar debuteaza prin fractura pe os patologic.

Aspectul radiologic caracteristic:

1. osteoclastomul central - apare ca o zona de osteoliza epifizara cu margini net delimitate spre
partea sanatoasa a osului. Pe masura ce se dezvolta, lateste si deformeaza epifiza, subtiaza
corticala dand osului un aspect suflat. In interiorul osteolizei se gasesc travee osoase de
diferite marimi care compartimenteaza cavitatea dand un aspect de bule de sapun. Corticala
nu este intrerupta, periostul nu este ingrosat si nu sunt invadate partile moi atat timp cat
tumora este benigna. Ruperea corticalei este semn de degenerare maligna.

2. osteoclastomul periferic se dezvolta in corticala si evolueaza spre centrul osului. Corticala

este distrusa. Apare ca zona de osteoliza septata care rupe corticala si in faza benigna.
Seamana cu osteosarcomul osteolitic de care de multe ori nu poate fi diferentiata radiologic.

3. osteoclastomul cu puseuri osteolitice este forma in care septurile sunt osteolizate rezultand o
zona de osteoliza chistica dar localizata in epifize.

4. osteoclastomul cu fractura se prezinta ca o osteoliza septata cu fractura pe os patologic

Diagnosticul diferential trebuie facut cu osteosarcomul osteolitic, metastazele osteolotice,

chistul osos solitar, osteodistrofia chistica, mielomul solitar, fibromul osos, encondromul, etc.

In formele tipice cu osteoliza septata situata epifizar diagnosticul este relativ usor. Forma
periferica in stadiul benign se diferentiaza de osteosarcom prin lipsa calcificarilor din partile moi;
metastazele sunt cel mai frecvent multiple si localizate mai frecvent pe oasele late. De multe ori
diagnosticul diferential este dificil.

Tumora cu celule gigante(TCG) este o tumora primitiva, bogat vascularizata,osteolitica,ce este

constituita din doua tipuri celulare predominante:

-celule gigante multinucleare de tip osteoclastic in numar mare

-celule stromale mononucleare al caror aspect citologic reflecta gradul de agresivitate al tumorii

TCG este la limita dintre benignitate si malignitate, dar totusi pe versantul benign.

Frecventa.TCG reprezinta 5-10% din tumorile primitive ale osului.

-TCG benigne:13-15% din tumorile benigne ale osului.

-TCG maligne:2-5% din tumorile maligne ale osului.

Majoritatea TCG apar intre 20-40 ani,extrem de rar fiind intalnite inainte de 20 de ani sau dupa 60
de ani.In 50-60% apar la sexul feminin.
Localizare:

pe extremitatile oaselor lungi ale membrelor(80-90% din cazuri).Se localizeaza epifizar,uneori

epifizo-metafizar.Genunchiul este sediul de predilectie,in proportie de 50-60% repartizat astfel:30-
35% din cazuri pe extremitatea distala a femurului si 20-25% pe extremitatea proximala a tibiei.

-pe oasele scurte si trunchi:rotula,calcaneu,coloana vertebrala,centura pelviana.

-localizari multiple

Simptomatologie.Tabloul clinic este dominat de obicei de:

-durere locala cu debut insidios,cu intensitate moderata ce creste progresiv

-tumefactie locala este un semn tardiv,pentru tumori cu localizare superficiala
-fractura pe os patologic este un semn relevant in aproximativ 10% din cazuri
-stare generala buna(pastrata multa vreme)
-examene biologice nemodificate

Diagnostic.
Examen radiologic: aspect osteolitic,localizata epifizar sau epifizometafizar,bine delimitata,cu
evolutie excentrica,subtiaza si sufla corticala,uneori o rupe fara sa construiasca os.

Se evidentiaza trei forme:

-calme:putin distructive,multiareolare,lobulate,respecta corticala

-active:intre cele doua aspecte radiologice
-agresive:distrug rapid osul,cu invazia si ruperea corticalei.Uneori capata aspect exploziv

Biopsia osoasa este un gest indispensabil, prin care se stabileste unul dintre cele trei tipuri.

Evolutie.

Este greu de prevazut.

Malignizarea acestor tumori apare in 10-15% din cazuri.Transformarea sarcomatoasa se poate

produce fie prin tansformare spontana a unei tumori netratate sau pe o recidiva dupa o TCG
operata.Se mai citeaza si sarcoame cu celule gigante de la inceput.

Tratament. Indicatia de tratament trebuie sa tina cont de:

-localizare
-starea articulatiei invecinate
-tratamente anterioare in cazul recidivelor
-gradul de agresivitate
-prezenta sau absenta metastazelor.

Tratament chirurgical.

1.Chiuretaj si plombaj:se face minutios, complet, pentru a indeparta in totalitate leziunea. Se

plombeaza cavitatea reziduala cu os spongios.In cazul in care cavitatea este mai mare se pot
implanta si grefoane corticale,si corticospongioase.Se mai poate folosi in cazuri particulare ciment
acrilic cu sau fara substante citostatice(Metothrexat).Leziunea poate fi stabilizata prin osteosinteza.

2.Rezectia(chirurgie perilezionala) consta in ridicarea in bloc a leziunii pana in tesutul sanatos.

Rezectia este urmata de reconstructie prin osteosinteza,artrodeza,artroplastie.

3.Amputatia sau dezarticulatia:sunt solutii radicale, cand solutiile conservatoare sunt depasite.

Noi recomanadam chiuretaj cu plombaj osos, ciment acrilic sau mixt in TCG calme, la prima
manifestare, care respecta articulatia sau dupa o recidiva aparuta foarte tardiv. Pentru recidivele
precoce,agresive,se indica rezectia.
In tumorile active sau agresive de la inceput,care nu au invadat partile moi, indicam rezectia.
Cand tumora este extrem de invaziva in partile moi,indicam amputatia sau dezarticulatia.
Radioterapia:este unica solutie in sarcoamele profunde,greu abordabile chirurgical,sau este
adjuvanta chirurgical.
Chimioterapia este indicata rar.

Se practica control radiologic la 6 luni. Principalele metastaze sunt la nivel pulmonar.

http://bone-surgery.ru/view/opuholi_chelyustej_osteoblastoklastoma/

http://www.dentaworld.ru/articles/osteoblastoklastoma_-_lechenie_osteoblastoklastomy.html

http://surgeryzone.net/patient/onkologiya/osteoblastoklastoma-chelyusti.html

http://intranet.tdmu.edu.ua/data/kafedra/internal/stomat_ter_dit/classes_stud/ru/stomat/ntn/
%D0%B4%D0%B5%D1%82%D1%81%D0%BA%D0%B0%D1%8F
%20%D1%85%D0%B8%D1%80%D1%83%D1%80%D0%B3%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1
%81%D0%BA%D0%B0%D1%8F%20%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%BC
%D0%B0%D1%82%D0%BE%D0%BB%D0%BE%D0%B3%D0%B8%D1%8F/5/2.%20%D0%9E
%D0%BF%D1%83%D1%85%D0%BE%D0%BB%D0%B8%20%D0%BA%D0%BE
%D1%81%D1%82%D0%B5%D0%B9%20%D0%BB
%D0%B8%D1%86%D0%B0%20%D1%83%20%D0%B4%D0%B5%D1%82%D0%B5%D0%B9.
htm

https://radiomed.ru/publications/onkologiya-k-gigantokletochnaya-opukhol

https://radiopaedia.org/articles/giant-cell-tumour-of-bone

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2766893/

http://emedicine.medscape.com/article/389833-overview

https://www.researchgate.net/publication/14342769_Giant_Cell_Tumor_Osteoclastoma_of_the_Ma
ndible_A_Diagnostic_Dilemma_and_a_Therapeutic_Challenge

https://www.researchgate.net/publication/289113672_Osteoblastoclastoma_of_the_jaw_bones_-
_Clinical_and_radiological_assessment

https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D0%B8%D0%B3%D0%B0%D0%BD%D1%82%D0%BE
%D0%BA%D0%BB%D0%B5%D1%82%D0%BE%D1%87%D0%BD%D0%B0%D1%8F_
%D0%BE%D0%BF%D1%83%D1%85%D0%BE%D0%BB%D1%8C
 Particularitile de vrst a erupiei dentare
https://radiomed.ru/publications/stomatologiya-
rentgenovskaya-anatomiya-zubov-i-chelyustei-
anatomicheskie-orientiry-khar
http://www.scritub.com/medicina/ERUPTIA-
DINTILOR61481.php
Eruptia dentara = fenomen natural ce cuprinde totalitatea miscarilor efectuate de dinti in stadiul de
germene dentar intraosos spre cavitatea bucal pana la atingerea planului de ocluzie si intrarea in
functie.

Concomitent cu aceasta miscare: formarea radacinii , formarea structurilor denare de suport (os
alveolar , cement , ligament periodontal) se stabilesc viitoarele jonctiuni dento-gingivale.

Dintele se consider n eruptie n momentul cnd apare primul cuspid in cavitatea bucal.

Etapele eruptiei nglobeaz micri intra + extraosoase.

1 Etapa preeruptiva

Intraosos = totalitatea miscarilor efectuate de germene intraosos pt a se adapta cresterii osul

continator

E reglata de factori genetici

2 Etapa ereuptiva = prefunctionala

Miscari efectuate de la locul de formare pana la aparitia primuluii varf in CB

 Miscari endoosoase + exoosoase

Miscarile sunt axiale dar pot aparea si alt fel de miscari

Miscarea de debut cand radacina incepe sa se formeze

Pe masura ce radacina se formeaza dintele se apropie de CB, tesutul conjuctiv dispare iar EAR
(EDR) se uneste cu epiteliul mucoasei bucale epiteliul reunit

Germenele dentar nu se intalneste cu tesutul conjuctiv in drumul spre CB pt ca acesta

degenereaza si dispare

Epiteliul reunit se desface dintele erupe in CB fara sangerare

Desfacerea epiteliul reunit

- Datorat fenomenelor enzimatice + datorat celulelor EAR

- Pe masura ce dintele avanseaza in CB , mansonul epitelial ce il inconjoara coboara si determina

formarea jonctiunii dento-gingivale etapa va lua sfarsit

- Cu formarea jonctiunii dento-gingivale rolul org.smalt s-a incheiat (Alt rol : formarea smaltului
induce diferentierea odontoblastilor , secretiile si mineralizarea smaltului).

- Dintele erupt in CB radacina continua sa creasca . Dupa ce a erupt in CB dintele avanseaza cu

1-2 mm pe luna (avans mare la dintii temporari , mai mic la cei permanenti)

- Dupa atingerea planului de ocluzie , formarea radacinii dintelui continua caracteristic fiecarui
grup

3 Etapa posteruptiva

Dupa ce a atins planul de ocluzie erupe pana la intrarea in functiesi apoi si dupa pt ca dintele
trebuie sa se adapteze unor fenomene complexe ce apar : dezvoltarea oaselor maxilare (mai
intensa intre 13-18 ani) + uzura ocluzala si aproximala

Dintele face miscari de mezializare fiziologica

Teorii ce explica miscarile eruptive dentare

1 Teoria tractiunii ligamentare

Motorul miscarii eruptive = tractiunile pe care ligamentele periodontale o exercita asupra

dintelui

Ligamentele periodontale - fibre de colagen - se prind pe cemetul radicular si osul alveolar

 Insertia pe os fixa : se bazeaza pe proprii fibroblasti . Contractiile de migrare , prindere intre
ele sunt propr transmise ligamentele periodontale

Mai multe fibroblaste se unesc intre ele , cu un capat se fixeaza de fibrele de colagen exercita
o tractiune pe cementul radicular o miscare eruptiva .

2 Teoria cresterii radiculare

E abandonata

Formarea radacinii preia forte necesare impingerii dintelui spre CB prevedea existenta unei
formatiuni la baza alveolei = ligament in hamac insertie fixa pe marginea alveolei . Formarea
unei mici portiuni radiculare exercita presiuni pe ligamentul in hamac ce transforma presiunea
intr-o miscare de impingere a dintelui spre cavitatea orala .

Studii recente : in anumite anomalii dentare : Displazia Dentinara I neformarea radacinii ar

trebui sa nu erupa conform acestei teorii

Dupa studii recente ligamentul in hamac nu exista

3 Teoria presiunii vasculare

E valabila

Vasele pulseaza sincron cu pulsul aceste pulsatii de la baza germenului au o amplitudine mai
mare decat cele de deasupra se imprima miscari eruptive de mica amplitudine

4 Teoria presiunii pulpare

Exercitata de cresterea pulpara

Multiplicarea celulelor pulpare pot genera o forta care sa-I imprime dintelui o miscare
eruptiva

5 Teoria cresterii osoase

Fenomen de apozitie osoasa , e consecinta miscarilor eruptive si nu cauza lor asa cum se
presupunea .

Dintele dupa eruptie sufera influenta contractiilor musculare periorale se directioneaza pozitia
dintelui in CB.

Secventa de eruptie a dintilor temporari

Cuprinde 2 aspecte : Ordinea secventelor si Cronologia secventelor

1 Ordinea : IC , IL , M1 , C , M2
 In cadrul acestei grupe , dintii inferiori ies inaintea celor superiori cu o exceptie IL sup iese
inaintea IL inf

2 Cronologia : dintii temporari ies in 3 etape

Etapa incisiva

Etapa M1 , C

Etapa eruptiei M2

Etapa incisiva Etapa M1 , C Etapa eruptiei M2

IC inf 6 luni M1 inf 1 an si 4 luni (12+4=16 luni) M2 inf 2 ani si 3 luni (27
luni)

IC sup 10 luni M1 sup dupa cateva saptamani M2 sup 2 ani si 4-5 luni (28-
29 luni)

IL sup 11 luni C inf 1 an si 7 luni (12+7=19 luni)

IL inf 13 luni C sup la cateva saptamani

Pauza 6 luni Pauza de aproximativ 8 luni

Concluzii :

Ies aproximativ din 6 in 6 luni (pe grupe de dinti)

Cronologia dintilor temporari e supusa mai putin variatilor decat dintii permanenti

Cronologia dintilor temporari e supusa in 80% unui determinism genetic

Fenomene ce insotesc eruptia dentara Fenomen de Teething

Semne generale

Discomfort , copil agitat , plangacios

Pierderea apetitului , insomnii , copilul roade jucarii

Copilul sa aiba unghiile taiate , mainile spalate

Copilul saliveaza abundent curge saliva pe gat , piept apar iritatii

Febra : 37 , 37.2 , maxim 37.5 . Febra mai mare se asociaza cu o boala generala

Copilul datorita hipersalivatiei se ineaca cu saliva

 Nu trebuie sa aiba semne generale ca :

- diaree abundenta

- probleme de somn cateva zile la rand

- stare de letargie

- eruptii cutanate in alte zone

- semne de tuse pronuntata , febra mare

Manifestari locale ce trebuie sa ne ingrijoreze , patologice

Mucoasa f congestiva , f sensibila la palpare sau sensibila spontan , tumefactie imp , scurgeri
purulente

Se dau antibiotice pe cale generala : Amoxicilina-suspensie pt copii

Antiseptice locale : curatiri cu apa oxigenata slaba , alimente mai moi , igiena riguroasa

Hematom de eruptie pe mucoasa gingivala in dreptul viitorului dinte , atat la dintii temporari (C
si M) cat si la dintii permanenti (M si C). Tumefactia e moale , depresibila , de culoare violacee-
albastruie ce are drept cauza ruperea de vase de sange si acumularea in foliculul dentar . Este
fiziologic , nu se trateaza, se rezoarbe de la sine. Daca e f mare se poate realiza un drenaj.

Chistul de eruptie tumefactie pe mucoasa gingivala cu cateva saptamani inainte de eruptie.

Culoare mai deschis data de acumularea de lichid seros in foliculul dentar . Chistul are o
constitutie mai mare decat a hematomului .

Pt. chistul suprainfectat se realizeaza drenajul , ingrijire locala + generala (cu acordul
medicului pediatru)

Tulburarile eruptie dentare a dintilor temporari

Legat de momentul eruptiei eruptie precoce : primul inainte de 4 luni , ultimul inainte de 2 ani

Dintii permanenti : eruptie precoce : inainte de 1-2 ani .

Eruptie intarziata : primul dupa 1 an , ultimul dupa 3 ani .

Eruptie precoce : dinti natali si neonatali

- Dintele natal e prezent la nastere in CB

- Dintele neonatal : apare in decursul a 30 zile dupa nastere .

- Frecventa 1/800-1/600
- Dintii natali sunt mai frecventi

- Mai frecventi la fete

- IC inf (cei mai frecventi 85%) , IC (11) , M , C (3)

- Dintii neonatali (natali) multipli - simetrici de obicei

- Dinte din seria normala sau dinte supranumerar mai frecvent in Sindromul Perre Godin ,
Sindromul Ellis van Crevend

- Dintii forma , culoarea , dimensiunea normale

- Dimensiuni mai mici , forme modificate, modificari structurale (dinti cretosi, opaci , modificari
coloristice maronii)

- Grade de imaturitate mai frecvent : radacini subtiri , scurte dinti f mobili risc de inghitire
sau aspiratie

- Diverse hipomineralizari

- Pot provoca ulceratia buzelor , mucoasei jugale , limbii + leziuni ale mameloanelor mamei

- Cauze : genetice , boli genetice ; sau cauza locala : pozitia superficiala a mugurelui dentar
cea mai frecventa

Act terapeutic:

- Radiografie

- Daca sunt supranumerari : extractie

- Daca sunt normali : incercam sa ii pastram

- Daca sunt supranumerari sau normali dar au pericol de aspiratie facem

extractie dupa primele 10 zile de viata sau daca este necesar in primele 10 zile
de viata dar cu administrare de vitamina K

- Daca vrem sa il pastram:

o Igiena cavitatii bucale;

o in boala RIGA-FEDE marginile subtiri se netezesc, apoi se administreaza

preparate fluorurate (NaF).

o Daca sunt incisivi, acestia pot produce leziuni mamelonare mamei, deci
vom hrani copilul cu biberonul
Tulburarile de pozitie a dintilor temporari

Dinti inclusi in os dinti supranumerari

Pot erupe in alte pozitii : ectopii

Anchiloze dentare : fenomen in care osul se sudeaza de cementul radicular, ligamentul

periodontal disparand

La dintii temporari, permanenti

Provoaca infraocluzia dintelui

Poate aparea in oricare moment al eruptiei sau dupa ce a erupt complet

Fenomen de reincluzie isi reia drumul de la eruptie

Mai frecvent la dintii temporari (M temp), mai ales la cei inf.

Are caracter ereditar

Graduri de infraocluzie

- usoara - cea mai frecventa (pana la nivelul punctului de contact)

- medii ( in jurul punctului de contact )

- grave ( sub unctul de contact )

Frecventa anchilozei si infraocluziei cresc cu varsta

Factorii etiologici ai anchilozei

Perturbari ale metabolismului ligamentului periodontal - factori generali sau locali (traumatisme
sau inflamatii)

Factori ereditari

Clinic

- infraocluzia

- la percutie tonalitati inalte

- lipsa mobilitatii dentare

Tratament
- in functie de prezenta sau absenta mugurelui dintelui permanent (anchiloze mai frecvent cand
nu e mugure)

- gradul de infraocluzie + rata progresiei

- complicatii + gravitatea lor

- complicatii : migrarile dintilor vecini : se inclina vecinii , antagonistii in plan vertical

perturbari ale varstei de eruptie a dintilor permanenti (intarzieri), modificari ocluzale la nivelul
tuturor dintilor permanenti

- Dinte cu succesor :

dinte extras infraocluzie grava

infraocluzie usoara sau medie expectatitva (se urmareste rezorbtia radiculara)

se reantregeste suprafata ocluzala prin RC sau coroana

- Dinte fara succesor :

dintele se extrage

prin tratament ortodontic ceilalti se redreseaza ; se urmareste eruptia celorlati dinti

Factori ce intereseaza eruptia dentara temporara

1 Factori fiziologici :

legati de mama

- varsta mamei la nastere mama tanara : eruptie accelerata

- nr crescut de nasteri dintii ies mai tarziu

- stare de sanatate buna eruptie mai rapida

legati de copil

- greutatea , inaltimea la nastere crescute dintii ies mai repede

- sex : la baieti primul grup erupe mai repede ; restul dintilor erup mai repede la fete

- situatia sociala mai proasta : erup mai greu

2 Factori patologici :
 rahitism , sifilis congenital , rubeola prenatala intarzieri

anomalii cromozomiale : sindromul Down : intarziere + modificarea secventelor de eruptie

factori endocrini : hiperfunctia hipofizara + tiroida acceleratie

hipofuncti hipofizara + tiroida intarziere

febre eruptive : accelereaza eruptia dintilor situati mai aproape de CB (m superficial)

Factori ce influenteaza eruptia dintilor permanenti

Factori fiziologici :

- sex : influenteaza ordinea + varsta

- rasa : la negri mai repede , la caucazieni mai tarziu

- zona : climatul cald mai repede

- mediu urban : mai repede

- conditii socio-economice bune : mai repede

- perioade de calamitati , razboi : eruptie intarziata

- tendinta seculara : au tendinta de a erupe mai devreme

Factori patologici

- generali : influenteaza toti dintii

- locali : localizati pe grupe de dinti

Factori patologici generali

A) Boli endocrine : insuficienta hormonilor tiroidieni : tardiva

Mixedem juvenil intarzie ( dintii temporari erup normal )

Insuficienta STH : intarzie dintii permanenti ( dintii temporari erup normal )

Hiperactivitatea glandelor sexuale accelereaza

B) Factorul genetic : eruptie intarziata familiala

C) Boli genetice : sindromul Down intarzie , inversari ale eruptiei

Osteopetroze : densifica osul intarzie

Disostoza cleido-craniana : dintii temporari normal , dintii permanenti mai tarziu , inversari ale
perioadelor de eruptie .

Factori patologici locali influenteaza varsta si traseul

A) Obstacol : dintii supranumerari

B) Modificari de forma : dinti dilacerati (au o angulatie)

C) Cariile complicate de la nivelul dintilor temporari pot provoca complicatii atat de mari incat
sa fie necesar sa fie extrasi precoce

D) Extractia precoce intarzierea eruptiei dintilor permanenti (cand ei sunt adanc in os) sau
erup mai devreme. Extractia temporarilor nu f precoce dinti permaneti superficiali

E) Traumatisme pierderea prematura a dintilor frontali accelereaza eruptia sau o incetinesc.

Secventa de eruptie a dintilor permanenti

In cadrul acestui grup erup intai dintii de la mandibula . Exceptie PM sup ies inaintea celor inf. Erup
la mici intervale de timp. La fete dintii erup ceva mai devreme. Caninii si premolarii sunt cei mai
perturbati in ordine si cronologie.

Etapele eruptiei dintilor permaneti 2 etape :

Etapa I : intre 6 - 9 ani erup M1 si IC,IL

- intre 6 - 7 ani : M1 , IC inf Poate sa erupa intai M1 si apoi IC inf sau intai IC inf si apoi M1
sau erup simultan

IC inf erupe dupa IC sup

IC inf erupe lingual de dintii inf temporari dintii temporari sunt extrasi iar pacientul e sfatuit sa
impinga cu limba dintii

- intre 7 - 8 ani : IC sup , IL inf

- intre 8 - 9 ani : IL sup

Etapa II: intre 9 - 13 ani erup restul dintilor , mai putin M3

Ordinea si cronologia difera in functie de sex :

La fete : frecvent ectopii de C max + PM2 mand (uneori)

Mand : C : 9- 10 ani (primul) Max : PM1 : 9-10 ani (primul)

 PM1 : 10-11 ani C : 10-12 ani

PM2 : 11-12 ani PM2 : 11-12 ani

M2 : 12-13 ani M2 : 12-13 ani

La baieti : frecvent ectopii de PM2 max + PM2 mand (uneori)

Mand : PM1 : 9-10 ani Max: PM1 : 9-10 ani

C : 10-11 ani C : 11-13 ani

PM2 : 11-12 ani PM2 : 11-12 ani

M2 : 12-13 ani M2 : 12-13 ani

Ectopii : la dintii ce apar ultimii inaintea M2 !

M3 etapa accesorie de eruptie , dupa 16-18 ani

Accidentele eruptiei dintilor permanenti

@ Hematom + chist de eruptie : in special la M si C aspect clinic si tratament (curs anterior)

@ Sechestrul de eruptie = fragment osos intalnit pe suprafata ocluzala a unui M permanent in

eruptie.

@ Fragmentl este situat in santul intercuspidian , separat de dinte prin tesut moale

@ Poate fi depistat intamplator prin Rx de vecinatate

@ Pe Rx : osul (radio-opac) separat de tesutul moale (radiotransparent) de dinte

@ Nu provoaca simptome

@ Uneori dureri la masticatie datorate neconcordantei intre viteza de eruptie a dintelui ce e mai
mare decat viteza de rezorbtie a fragmentului osos desprins .

@ In general nu necesita tratament

Cronologia formarii dentare

1 Debutul formarii mugurelui

2 Debutul mineralizarii coroanei

 3 Terminarea mineralizarii coroanei

4 Eruptia

5 Momentul inchiderii apexului

Cronologia dintilor temporari

1 Intre 7-10 sapt de viata intrauterina : incepand cu INCISIVII terminand MOLARII

2 Intre 5-6 luni de viata intrauterina : INCISIVII - MOLARII

3 Postnatal : pana in luna a X-a

Momentul nasterii marcat de linia neonatala separa zonele mineralizate prenatal de cele
mineralizate postnatal. Orice tulburare a nasterii duce la aparitia unei benzi neonatale (in loc de
linie) . Aceasta banda este smalt + dentina mai putin mineralizata . La nivelul ei apar carii cu
evolutie rapida in suprafata + profunzime

Linia neonatala : la nivelul INCISIVILOR : la unirea 4/5 coronare 1/5 de colet

C : la mijlocul coroanei

M temp : la baza cuspizilor (la nivelul punctului de contact)

M de 6 ani : la nivelul vf cuspizilor

4 .

5 La 1-1 dupa eruptia dintilor .

Cronologia dintilor permanenti

1) M1 : la 4 luni intrauterin 2) IC sup+inf : 3 - 4 luni postnatal

INCISIVII : la 5 luni intrauterin IL sup : 8-12 luni postnatal

C : la 6 luni intrauterin C : 4 - 5 luni postnatal

PM1 : in jurul nasterii PM1 : 1 - 1 an postnatal

PM2, M2 : in primul an de viata PM2 : 2 - 2 ani

M3 : la 4 ani postnatal M1 : la nastere

M2 : 2 - 2 - 3 ani

M3 : 7 - 10 ani
3) IC , IL : 4 - 5 ani 4) . 5) IC , IL : la 2 - 3 ani dupa eruptie

C : 6 - 7 ani C : intre 1- 3 ani dupa eruptie

PM1 : 5 - 6 ani PM1 , PM2 : 2 ani dupa eruptie

PM2 : 6 - 7 ani M1, M3 : 3 - 4 ani dupa eruptie

M1 : 2 - 3 ani M2 : 2 - 3 ani dupa eruptie

M2 : 7 - 8 ani

M3 : 12 - 13 ani

Varsta dentara

Se calculeaza apreciind principalele momente ale formarii dintilor in raport cu varsta la care se
produc

Nota : scoruri de la 1 la 10 principalele momente ale evolutiei dentare

1 : debutul formarii mugurelui

2-6 : mineralizarea coroanei ( 2=initiere , 6=terminare)

7-9 : formarea radacinii

10 : inchiderea apicala completa

Se efectueaza ortopantomograme si fiecarui dinte i se da cate un scor , in functie de locul unde se

situeaza mineralizarea , forma radacinii . Se aduna scorul , se face media care e cautata in tabele pt a
vedea carei varste dentare corespunde daca concorda cu varsta pacientului : e favorabil !