Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Se caracterizeaza prin prezenta celulelor gigante cu nuclei numerosi, celule care in stadiul
benign nu prezinta monstruozitatile nucleare caracteristice stadiului malign.
Poate aparea la orice varsta dar se intalneste mai frecvent intre 20-30 ani. Este de cele mai
multe ori monostica si se localizeaza in epifizele fertile ale oaselor lungi (epifiza distala a femurului,
epifiza proximala a tibiei, epifiza distala a radiusului).
-septele intralezionale
Clinic, tumora cu celule gigante se dezvolta lent. Primul simptom este tumefactia localizata la
o epifiza care este putin dureroasa; rar debuteaza prin fractura pe os patologic.
1. osteoclastomul central - apare ca o zona de osteoliza epifizara cu margini net delimitate spre
partea sanatoasa a osului. Pe masura ce se dezvolta, lateste si deformeaza epifiza, subtiaza
corticala dand osului un aspect suflat. In interiorul osteolizei se gasesc travee osoase de
diferite marimi care compartimenteaza cavitatea dand un aspect de bule de sapun. Corticala
nu este intrerupta, periostul nu este ingrosat si nu sunt invadate partile moi atat timp cat
tumora este benigna. Ruperea corticalei este semn de degenerare maligna.
3. osteoclastomul cu puseuri osteolitice este forma in care septurile sunt osteolizate rezultand o
zona de osteoliza chistica dar localizata in epifize.
In formele tipice cu osteoliza septata situata epifizar diagnosticul este relativ usor. Forma
periferica in stadiul benign se diferentiaza de osteosarcom prin lipsa calcificarilor din partile moi;
metastazele sunt cel mai frecvent multiple si localizate mai frecvent pe oasele late. De multe ori
diagnosticul diferential este dificil.
TCG este la limita dintre benignitate si malignitate, dar totusi pe versantul benign.
Majoritatea TCG apar intre 20-40 ani,extrem de rar fiind intalnite inainte de 20 de ani sau dupa 60
de ani.In 50-60% apar la sexul feminin.
Localizare:
-localizari multiple
Diagnostic.
Examen radiologic: aspect osteolitic,localizata epifizar sau epifizometafizar,bine delimitata,cu
evolutie excentrica,subtiaza si sufla corticala,uneori o rupe fara sa construiasca os.
Biopsia osoasa este un gest indispensabil, prin care se stabileste unul dintre cele trei tipuri.
Evolutie.
-localizare
-starea articulatiei invecinate
-tratamente anterioare in cazul recidivelor
-gradul de agresivitate
-prezenta sau absenta metastazelor.
Tratament chirurgical.
3.Amputatia sau dezarticulatia:sunt solutii radicale, cand solutiile conservatoare sunt depasite.
Noi recomanadam chiuretaj cu plombaj osos, ciment acrilic sau mixt in TCG calme, la prima
manifestare, care respecta articulatia sau dupa o recidiva aparuta foarte tardiv. Pentru recidivele
precoce,agresive,se indica rezectia.
In tumorile active sau agresive de la inceput,care nu au invadat partile moi, indicam rezectia.
Cand tumora este extrem de invaziva in partile moi,indicam amputatia sau dezarticulatia.
Radioterapia:este unica solutie in sarcoamele profunde,greu abordabile chirurgical,sau este
adjuvanta chirurgical.
Chimioterapia este indicata rar.
http://bone-surgery.ru/view/opuholi_chelyustej_osteoblastoklastoma/
http://www.dentaworld.ru/articles/osteoblastoklastoma_-_lechenie_osteoblastoklastomy.html
http://surgeryzone.net/patient/onkologiya/osteoblastoklastoma-chelyusti.html
http://intranet.tdmu.edu.ua/data/kafedra/internal/stomat_ter_dit/classes_stud/ru/stomat/ntn/
%D0%B4%D0%B5%D1%82%D1%81%D0%BA%D0%B0%D1%8F
%20%D1%85%D0%B8%D1%80%D1%83%D1%80%D0%B3%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1
%81%D0%BA%D0%B0%D1%8F%20%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%BC
%D0%B0%D1%82%D0%BE%D0%BB%D0%BE%D0%B3%D0%B8%D1%8F/5/2.%20%D0%9E
%D0%BF%D1%83%D1%85%D0%BE%D0%BB%D0%B8%20%D0%BA%D0%BE
%D1%81%D1%82%D0%B5%D0%B9%20%D0%BB
%D0%B8%D1%86%D0%B0%20%D1%83%20%D0%B4%D0%B5%D1%82%D0%B5%D0%B9.
htm
https://radiomed.ru/publications/onkologiya-k-gigantokletochnaya-opukhol
https://radiopaedia.org/articles/giant-cell-tumour-of-bone
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2766893/
http://emedicine.medscape.com/article/389833-overview
https://www.researchgate.net/publication/14342769_Giant_Cell_Tumor_Osteoclastoma_of_the_Ma
ndible_A_Diagnostic_Dilemma_and_a_Therapeutic_Challenge
https://www.researchgate.net/publication/289113672_Osteoblastoclastoma_of_the_jaw_bones_-
_Clinical_and_radiological_assessment
https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D0%B8%D0%B3%D0%B0%D0%BD%D1%82%D0%BE
%D0%BA%D0%BB%D0%B5%D1%82%D0%BE%D1%87%D0%BD%D0%B0%D1%8F_
%D0%BE%D0%BF%D1%83%D1%85%D0%BE%D0%BB%D1%8C
Particularitile de vrst a erupiei dentare
https://radiomed.ru/publications/stomatologiya-
rentgenovskaya-anatomiya-zubov-i-chelyustei-
anatomicheskie-orientiry-khar
http://www.scritub.com/medicina/ERUPTIA-
DINTILOR61481.php
Eruptia dentara = fenomen natural ce cuprinde totalitatea miscarilor efectuate de dinti in stadiul de
germene dentar intraosos spre cavitatea bucal pana la atingerea planului de ocluzie si intrarea in
functie.
Concomitent cu aceasta miscare: formarea radacinii , formarea structurilor denare de suport (os
alveolar , cement , ligament periodontal) se stabilesc viitoarele jonctiuni dento-gingivale.
Dintele se consider n eruptie n momentul cnd apare primul cuspid in cavitatea bucal.
1 Etapa preeruptiva
Pe masura ce radacina se formeaza dintele se apropie de CB, tesutul conjuctiv dispare iar EAR
(EDR) se uneste cu epiteliul mucoasei bucale epiteliul reunit
- Cu formarea jonctiunii dento-gingivale rolul org.smalt s-a incheiat (Alt rol : formarea smaltului
induce diferentierea odontoblastilor , secretiile si mineralizarea smaltului).
- Dupa atingerea planului de ocluzie , formarea radacinii dintelui continua caracteristic fiecarui
grup
3 Etapa posteruptiva
Dupa ce a atins planul de ocluzie erupe pana la intrarea in functiesi apoi si dupa pt ca dintele
trebuie sa se adapteze unor fenomene complexe ce apar : dezvoltarea oaselor maxilare (mai
intensa intre 13-18 ani) + uzura ocluzala si aproximala
Mai multe fibroblaste se unesc intre ele , cu un capat se fixeaza de fibrele de colagen exercita
o tractiune pe cementul radicular o miscare eruptiva .
E abandonata
Formarea radacinii preia forte necesare impingerii dintelui spre CB prevedea existenta unei
formatiuni la baza alveolei = ligament in hamac insertie fixa pe marginea alveolei . Formarea
unei mici portiuni radiculare exercita presiuni pe ligamentul in hamac ce transforma presiunea
intr-o miscare de impingere a dintelui spre cavitatea orala .
E valabila
Vasele pulseaza sincron cu pulsul aceste pulsatii de la baza germenului au o amplitudine mai
mare decat cele de deasupra se imprima miscari eruptive de mica amplitudine
Multiplicarea celulelor pulpare pot genera o forta care sa-I imprime dintelui o miscare
eruptiva
Fenomen de apozitie osoasa , e consecinta miscarilor eruptive si nu cauza lor asa cum se
presupunea .
Dintele dupa eruptie sufera influenta contractiilor musculare periorale se directioneaza pozitia
dintelui in CB.
1 Ordinea : IC , IL , M1 , C , M2
In cadrul acestei grupe , dintii inferiori ies inaintea celor superiori cu o exceptie IL sup iese
inaintea IL inf
Etapa incisiva
Etapa M1 , C
Etapa eruptiei M2
IC inf 6 luni M1 inf 1 an si 4 luni (12+4=16 luni) M2 inf 2 ani si 3 luni (27
luni)
IC sup 10 luni M1 sup dupa cateva saptamani M2 sup 2 ani si 4-5 luni (28-
29 luni)
Concluzii :
Cronologia dintilor temporari e supusa mai putin variatilor decat dintii permanenti
Semne generale
Febra : 37 , 37.2 , maxim 37.5 . Febra mai mare se asociaza cu o boala generala
- diaree abundenta
- stare de letargie
Mucoasa f congestiva , f sensibila la palpare sau sensibila spontan , tumefactie imp , scurgeri
purulente
Antiseptice locale : curatiri cu apa oxigenata slaba , alimente mai moi , igiena riguroasa
Hematom de eruptie pe mucoasa gingivala in dreptul viitorului dinte , atat la dintii temporari (C
si M) cat si la dintii permanenti (M si C). Tumefactia e moale , depresibila , de culoare violacee-
albastruie ce are drept cauza ruperea de vase de sange si acumularea in foliculul dentar . Este
fiziologic , nu se trateaza, se rezoarbe de la sine. Daca e f mare se poate realiza un drenaj.
Pt. chistul suprainfectat se realizeaza drenajul , ingrijire locala + generala (cu acordul
medicului pediatru)
Legat de momentul eruptiei eruptie precoce : primul inainte de 4 luni , ultimul inainte de 2 ani
- Frecventa 1/800-1/600
- Dintii natali sunt mai frecventi
- Dinte din seria normala sau dinte supranumerar mai frecvent in Sindromul Perre Godin ,
Sindromul Ellis van Crevend
- Dimensiuni mai mici , forme modificate, modificari structurale (dinti cretosi, opaci , modificari
coloristice maronii)
- Grade de imaturitate mai frecvent : radacini subtiri , scurte dinti f mobili risc de inghitire
sau aspiratie
- Diverse hipomineralizari
- Pot provoca ulceratia buzelor , mucoasei jugale , limbii + leziuni ale mameloanelor mamei
- Cauze : genetice , boli genetice ; sau cauza locala : pozitia superficiala a mugurelui dentar
cea mai frecventa
Act terapeutic:
- Radiografie
o Daca sunt incisivi, acestia pot produce leziuni mamelonare mamei, deci
vom hrani copilul cu biberonul
Tulburarile de pozitie a dintilor temporari
Graduri de infraocluzie
Perturbari ale metabolismului ligamentului periodontal - factori generali sau locali (traumatisme
sau inflamatii)
Factori ereditari
Clinic
- infraocluzia
Tratament
- in functie de prezenta sau absenta mugurelui dintelui permanent (anchiloze mai frecvent cand
nu e mugure)
- Dinte cu succesor :
dintele se extrage
1 Factori fiziologici :
legati de mama
legati de copil
- sex : la baieti primul grup erupe mai repede ; restul dintilor erup mai repede la fete
2 Factori patologici :
rahitism , sifilis congenital , rubeola prenatala intarzieri
Factori fiziologici :
Factori patologici
Disostoza cleido-craniana : dintii temporari normal , dintii permanenti mai tarziu , inversari ale
perioadelor de eruptie .
C) Cariile complicate de la nivelul dintilor temporari pot provoca complicatii atat de mari incat
sa fie necesar sa fie extrasi precoce
D) Extractia precoce intarzierea eruptiei dintilor permanenti (cand ei sunt adanc in os) sau
erup mai devreme. Extractia temporarilor nu f precoce dinti permaneti superficiali
In cadrul acestui grup erup intai dintii de la mandibula . Exceptie PM sup ies inaintea celor inf. Erup
la mici intervale de timp. La fete dintii erup ceva mai devreme. Caninii si premolarii sunt cei mai
perturbati in ordine si cronologie.
- intre 6 - 7 ani : M1 , IC inf Poate sa erupa intai M1 si apoi IC inf sau intai IC inf si apoi M1
sau erup simultan
IC inf erupe lingual de dintii inf temporari dintii temporari sunt extrasi iar pacientul e sfatuit sa
impinga cu limba dintii
@ Fragmentl este situat in santul intercuspidian , separat de dinte prin tesut moale
@ Nu provoaca simptome
@ Uneori dureri la masticatie datorate neconcordantei intre viteza de eruptie a dintelui ce e mai
mare decat viteza de rezorbtie a fragmentului osos desprins .
4 Eruptia
Momentul nasterii marcat de linia neonatala separa zonele mineralizate prenatal de cele
mineralizate postnatal. Orice tulburare a nasterii duce la aparitia unei benzi neonatale (in loc de
linie) . Aceasta banda este smalt + dentina mai putin mineralizata . La nivelul ei apar carii cu
evolutie rapida in suprafata + profunzime
C : la mijlocul coroanei
4 .
M2 : 2 - 2 - 3 ani
M3 : 7 - 10 ani
3) IC , IL : 4 - 5 ani 4) . 5) IC , IL : la 2 - 3 ani dupa eruptie
M2 : 7 - 8 ani
M3 : 12 - 13 ani
Varsta dentara
Se calculeaza apreciind principalele momente ale formarii dintilor in raport cu varsta la care se
produc