Sunteți pe pagina 1din 29

CIFOZA

Bucureti

CUPRINS
Capitolul I
Generaliti..................................................................................................................................pag 3
Cauzele apariiei cifozei..............................................................................................................pag 4
Factorii care determin apariia cifozei........................................................................................pag 4
Simptome.....................................................................................................................................pag 5
Capitolul II
Clasificarea cifozelor i investigaii paraclinice...........................................................................pag 6
Evolutia si prognosticul cifozelor................................................................................................pag 11
Descrierea anatomica a regiunii....................................................................................................pag 12
Obiective.......................................................................................................................................pag 13
Capitolul III
Tratamente.....................................................................................................................................pag 14
Masaj terapeutic............................................................................................................................pag 14
Kinetoterapia.................................................................................................................................pag 18
Balneofizioterapia..........................................................................................................................pag 22
Hidro-termoterapia.........................................................................................................................pag
23
Baile cu nmol...............................................................................................................................pag 23
Tratament balneologic....................................................................................................................pag
24
Profilactic........................................................................................................................................pag
25
Igieno-dietetic.................................................................................................................................pag
26
Ortopedic-chirulgical...pag 27
Bibliografie

Capitolul I

2
Difiniie

Cifoza (din greac kyphosis = cocoaa) este o deformare a coloanei vertebrale n plan sagital
prin curbarea antero-posterioar a acesteia cu concavitatea anterior si convexitatea posterior. Poate
exist n diferite segmente ale coloanei vertebrale, dar este mai frecvent localizat n regiunea
dorsolombar. O cifoz x cu un grad mai mic poate echilibrat de o lordoz (curbur spre
interior) ntr-o alt zona a coloanei vertebrale. (Dictionar medical,Valeriu Rusu Editura Medical,,
Bucureti, 1999)

Cauzele apariiei cifozei

3
Cifozele pot fi cauzate de este vast, cuprinznd cauze multiple, unele predispozante:
- congenitale: defect de formare a corpilor vertebrali, malformaii vertebrale cu caracter familial;
- neuro-musculare: afeciuni neurologice, tumori medulare
- post-traumatice (tasri vertebrale n urm unor accidente, fracturi sau epilepsie);
- tumori vertebrale;
- boli genetice ale scheletului (osteocondrodistrofii);
- postinflamatorii: morbul lui Pott (tuberculoz osoas),precum i spondilit anchilozant care la
adult, este una din cauzele cele mai frecvente ale cifozelor cervico-dorsale progresive i ireductibile;
- boli metabolice (rahitismul, osteomalacia, osteoporoza);
-insuficiena muscular, n cazul adolescenilor care au crescut repede n naltime, fr a avea un
tonus muscular i ligamentar suficient; pozitia greita n banc sau la locul de munca; miopia;
- vrsta (peste 60-80 de ani), cu osteoporoz sau osteomalacie i tasare anterioara a discurilor
intervertebrale, prin hipotonia muschilor paravertebrali, prezint o cifoza mai mult sau mai putin
accentuata localizata de obicei cervico-dorsal la brbai i dorso-lombar la femei.

Factorii care determin apariia cifozei

Factorii care pot determina apariia unei cifoze la nivelul coloanei vertebrale sunt multipli.
Uneori ei sunt cunoscui (congenitali, traumatici, infeciosi, tumorali,etc), ns de cele mai multe ori
acetia sunt necunoscuti.

Cercetrile tiinifice au condus la evidentierea acestor factori:


factorii genetici (predispozitie familiala),
factori metabolici, pot altera formarea esutului care constituie scheletul de rezisten al
corpilor vertebrali n anumite boli (maladia Scheuermann),
factori de deficien a sistemului de echilibru,
asimetrii constituionale,
factorul biomecanic, este prezent n evoluia tuturor deformaiilor vertebrale,
procesul de cretere a organismului contribuie n mod esenial la evoluia tuturor deformrilor
vertebrale.
Simptome

Exist totusi cteva simptome i semne obiective pe care le ntalnim n mai multe cazuri i
anume:

4
-durerea, care apare la nivelul curburii, pe apofizele spinoase ale vertebrelor. Ea se resimte la
palpare, dar mai ales la percuie;
-durerea n coloana vertebral este insotit, ntotdeauna de contractura muchilor lungi ai spatelui
i de o oarecare rigiditate n micri;
- cifoza se asociaza cu hipotonia musculaturii spatelui i abdomenului;
- frecvent se asociaz i cu piciorul plat;
- pacientii vor avea umerii cazui anterior i omoplai ;
- agravarea continu a deviaiilor vertebrale antreneaz tulburri respiratorii i cardiace.

Deviatia cifotic imprim intregului corp o atitudine cifotic global, caracterizat printr-o
mare incurbare a coloanei vertebrale i o garbovire a ntregului spate. Capul i gatul se nclina mult
inainte, umerii sunt adusi mult n fa, pieptul este turtit sau nfundat, abdomenul este uneori supt,
alteori balonat. Bazinul este putin nclinat, iar membrele inferioare sunt drepte sau usor flectate din
genunchi. Atitudinea se menine mai mult pe baza elementelor pasive, muchii planului posterior al
trunchiului i gtului fiind ntini, muchii planului anterior fiind relaxati.
Deviatiile cifotice se pot accentua progresiv , trecand de la o cifoza cu un grad redus de
curbura, la una cu o curbura accentuata sau foarte accentuata. De asemenea, ele se pot limita doar la
elementele coloanei vertebrale, constituind cifoze propriu-zise sau pot afecta si alte elemente
anatomice ale spatelui (coaste,omoplati,muschi), constituind spatele cifotic.
Cele mai frecvente curburi cifotice au o lungime medie; exista ins i curburi scurte, care se
limiteaz la cateva corpuri vertebrale, sau lungi care se intind la un numar mare de vertebre.
Atitudinea corecta a corpului reprezinta un semn al echilibrului fizic si psihic al individului, rezultat
al dezvoltarii normale si armonioase a corpului.

CAPITOLUL II
Clasificarea cifozelor

Din punct de vedere anatomo-patologic, cifozele pot fi:

5
a) Cifozele tipice sau comune atunci cnd se produc prin exagerarea curburilor cifotice normale
(dorsal sau sacro-coccigian);
b) Cifozle atipice, cnd se produc prin exagerarea altor curburi dect a celor normale (lombar sau
cervical).

Cifoza dorsal se compenseaz superior prin nclinarea nainte a gtului i capului, iar
inferior prin accentuarea curburii lombare . Omoplatii sunt ndepartati de torace prin ntinderea
muchiului trapez i a romboizilor si prin scurtarea marelui pectoral.Toracele este infundat si umerii
adusi inainte.

Cifoza adolescentilor (din cadrul maladiei Scheuermann).Prin pierderea elasticitatii nucleului


pulpos si inputinarea substantei discului intervertebral se ajunge la o micsorare a spatiului
intervertebral. Deaorece, in partea posterioara micile articulatii mentin bine vertebrele, aceasta
apropiere se face mai mult in partea anterioara. Sporirea presiunii in partea anterioara a unor corpuri
vertebrale n crestere duce la tulburari in dezvoltarea epifizelor si la formarea de vertebre usor
cuneiforme.

Diagnosticul unei cifoze va trebui s precizeze felul ei, cauzele, gravitatea i potentialul sau
evolutiv.
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic i paraclinic. Pentru o prim
examinare a deviaiilor se poate observa n plan sagital dac vom privi coloana vertebral din profil.
Examenul se poate face cu ajutorul firului cu plumb sau aseznd subiectul cu spatele la perete. Astfel
nct proeminenele mari: proeminent occipital, regiunea dorsal, regiunea fesier i clciele s
fie tangente la linia vertical a peretelui. Se msoar cu o rigla distan dintre linia vertical i
coloana n regiunea cervical si lombar acolo unde este curbur cel mai accentuat. Dac distanele
msurate nu depsesc 30 mm si dac punctele de atingere sunt la nivelul vertebrei T7 si sanul
interfesier este vorba de curburi fiziologice normale ; dac distan din regiunea cervical este mai
mare de 30 mm, dect cea lombar si dac exist un singur punct de atingere la nivel dorsal cu una
sau mai multe vertebre (D4 D7) este vorba de cifoz dorsal. n cazul unei cifoze totale exist un
singur punct de atingere la nivelul toracic T11. n caz de cifoz lombar exist atingere la nivelul
regiunii lombare.
Din punct de vedere clinic, n cazul cifozelor, nu putem vorbi despre o regula generala n ceea
ce priveste simptomatologia acestor deviatii vertebrale. Asadar, fiecare tip in parte, prezinta atat
semne subiective cat si obiective diferite de ale celorlalte.

6
Principalele forme de cifoza:

Epifizita vertebral (boala Scheuermann) sau cifoza juvenila: se caracterizeaza clinic prin
cifoza dorsal insotita de dureri,care apar in perioada de crestere (11-18 ani). In aceasta perioada
cand apare cifoza,pe fondul unei cresteri rapide,pe langa diversele tulburari endocrine,intervine si o
insuficienta musculara si ligamentara a musculaturii care sustine coloana.In cazul cresterii rapide a
scheletului,muchii nu se pot dezvolta in aceeasi masura,ci seamana mai degraba cu niste elastice
intinse care nu pot face fata noilor cerinte.Coloana ia o atitudine uor cifotica,determinnd cresterea
presiunii exercitate in partea anterioara a corpilor vertebrali.Tinerii care au o cifoza cu o curbura
mare obosesc destul de repede si au dureri spontane provocate de tentativele de indreptare a
coloanei,precum i la presiune.
Examen radiologic : cand cifoza tinde s se consolideze,vertebrele apar mai turtite anterior
dect posterior si au marginile superioare si inferioare neregulate.

Diagnosticul diferential se va face cu :


Morbul lui Pott in faza incipienta.In cifoza adolescentilor curbura este mare,nu unghiulara ca
in morbul lui Pott, durerile sunt mai putin accentuate i corespund unui numar mai mare de
vertebre,contrar durerilor limitate la una,doua vertebre, n cazul tuberculozei osoase.
Rigiditatea coloanei nu este insotita de contractura muschilor din jgheaburile vertebrale
prezenta in cazul tuberculozei osoase;
Insuficienta vertebral care apare la fetite intre 10-15 ani, in urma unui surmenaj fizic sau
psihic.Insuficienta este musculara, iar radiografia nu evidentiaza nici o modificare patologica.

Platispondilia se caracterizeaza prin latirea corpurilor vertebrale. Este o cifoza congenitala care se
manifesta nca din copilarie printr-o suplee anormala a rahisului i printr-o deformatie cifo-
scoliotica, fr dureri i contracturi musculare.
Examen radiologic:latirea in ambele dimensiuni ale mai multor corpuri vertebrale
Diagnosticul diferential se va face cu tasrea traumatica a corpilor vertebrali.

Agenezia discal (partiala sau totala),de origine congenitala, dar i inflamatorie, se manifest
tardiv prin fenomene discrete : dureri cu caracter de lumbago;cifoza cu curbur mica, mai frecvent
n regiunea cervical si lombar, mai rar in cea dorsal.
Examen radiologic : bloc format din doua sau mai multe corpuri vertebrale, cu osificarea
ligamentului intervertebral.

7
Cifoza cu microspondilie se manifest radiologic prin vertebre ale caror corpuri sunt oprite
din dezvoltare. Clinic exista o cifoza accentuata, dar mai ales apar tulburari neurologice determinate
de compresiuni medulare grave. Tratamentul este chilurgical, cu rezecia corpului vertebral.

Cifoza din spondilit anchilozantu apare in cele mai multe cazuri, deoarece bolnavii i
pastreaz n continuare poziia de flexie a coloanei. Aceasta cifoza se datoreaza n primul rnd
contracturii musculare. Doar in fazele mai tardive se poate ajunge la o cifoza stabila (ireductibila),
prin anchiloza osoas sau fibroas.

Cifoza profesionala.Atitudinile cifotice dureroase, fara modificari radiologice aparente, se


intalnesc la cei care practica o profesie care cere o postura speciala de lucru (lucratoarele din
croiotorie). Apare de obicei o durere interscapulara;contractura muschilor care acopera regiunea
interscapulara, pentru a fixa omoplatii in vederea acordarii unui punct solid de sprijin bratelor. Dupa
un efort prelungit acesti muschi se surmeneaza si apar dureri.

Cifoza batranilor (senila). Este destul de frecvent.Spre deosebire de cifoza adolescentilor


care intereseaz indeosebi ultimele vertebre toracale, cifza senila isi are sediul mai sus, ea
reprezentand doar o accentuare a curburii dorsale. In general,afectiunea apare la indivizii cu o vrsta
naintat (60-80 de ani), ins poate exista i la indivizi mai tineri, mai ales la cei care au practicat o
meserie care ii obliga s stea mult timp aplecati.Cauzele instalarii cifozei sunt : slabirea muschilor, a
ligamentelor si ostoporoza. n cele mai multe cazuri, cifoza se instaleaza lent, nu prezinta dureri
spontane, nici provocate. Cifoza este ireductibil .Mobilitatea coloanei n regiunea cervical i cea
lombar este normala.
Examen radiologic:la nivelul coloanei afectate apar modificari caracteristice cifozei (ngustari
ale discurilor la partea anterioara),precum si modificari datorate ostoporozei.
Diagnosticul diferential se face cu cifozele carentiale si cu boala Paget.
Tratamentul este mult ingreunat datorita varstei inaintate a indivizilor,precum si a diferitelor
afectiuni cronice asociate.

Cifoza histero-traumatica apare consecutiv accidentelor (de munc, alte traumatisme,


mijloace de locomotie,etc.) i se caracterizez printr-o cifoz care evolueaz de la o uoar incurbare
a regiunii dorsale, pn la adevarate atitudini vicioase . n acest caz bolnavul se apleac foarte mult
nainte astfel inct priveste ncontinuu pmantul, fiind silit la aceasta de catre cifoza generalizata, la
care se poate adauga si flexia celor doua articulatii coxo-femurale.Cei mai multi dintre indivizi acuza

8
dureri de-a lungul coloanei vertebrale, scderea fortei musculare a membrelor inferioare, fapt ce ii
oblig pe acetia s mearga sprijinindu-se in baston. Frecvent se asociaz i tulburari psihomotorii.
Obiectiv-in afara de atitudinile amintite,nu apar modificari,atat din punct de vedere clinic ct
i radiologic.

Sindromul lui Kummel-Verneuil apare dup traumatisme, adesea nensemnate, care ating direct
sau indirect coloana vertebral. El evolueaza n trei stadii:
in primul stadiu se obsera pe lang fenomenele traumatice imediate si dureri cu caracter
nevralgic i unele tulburri motorii (contracturi,paresterzii). Aceste manifestri patologice
dureaz doar cateva zile, dupa acest interval, fenomenele se nbuntatesc, mergnd pan la
dispariia lor
al doilea stadiu este acela al unei stari relativ bune, n care bolnavul i poate ncepe
activitatile obisnuite. Acest interval liber poate dura uneori 1-2 ani;
in al treilea stadiu reapar durerile i se instaleaz diformitatea vertebral, sub forma ei
cifotic, accentundu-se ntr-un punct prin proeminenta unei apofize spinoase a unei vertebre.
n acest stadiu apar i fenomene de compresiune medulara, radicular sau radiculo-cordonala.
Diagnosticul diferential : anamneza este de o mare nsemnatate, deoarece forma cifozei i
uneori chiar aspectul radiografic sunt asemanatoare celor datorate spondilitelor infectioase i
n special, morbului lui Pott. Un alt diagnostic diferential trebuie fcut cu platispondilia
congenital, descoperit cu ocazia unui traumatism.
Tratamentul este chirurgical i este indicat mai ales cand exist fenomene de compresiune
medular.

Cifoza tetanic, are si ea o evolutie in 3 stadii:


Stadiul de decalcifiere osoas;
Stadiul n care apare diformitatea;
Stadiul III , de recalcifiere puternica a vertebrelor care formeaz unghiul gibozitatii.
Tratamentul este ortopedic(imobilizare in pat de gips) sau ortopedico-chirurgical.

Cifoza medicamentoas. Administrarea unor anumite medicamente sau aplicarea unor


mijloace terapeutice de oc, folosite n special n neurologie, pot duce la aparitia unor fracturi de
coloan i la o cifoz consecutiv. Astfel, avem cifozele aprute n urma administrrii de insulin,
curar,cortizon sau dupa ocuri electrice.

9
Bolnavii ajung de obicei la fracturi n urma administrarii zilnice a 100-200 mg de cortizon,
timp de 1-2 luni. In tot acest timp ei prezinta i o eliminare excesiv de calciu, fosfor i azot, precum
i o osteoporoza a coloanei. Pentru prevenirea acestor complicatii, se recomanda adminisrarea
concomitent de testosteron, care favorizeaz retentia de calciu, fosfor si azot, precum i limitarea
dozelor de cortizon, mai ales la bolnavii cu predispozitie la osteoporoza (batrani, femei dupa
menopauza i bolnavi cu artrite reumatice severe). Este indicat tratamentul fracturilor aprute n
urma medicatiei de oc i prevenirea cifozelor.
Cifozele trebuie diferentiate de atitudinea cifotic, n cazul creia curbura se redreseaza n
decubit ventral sau se hipercorecteaz la contracia voluntar a musculaturii spatelui. n cazul n care
nu se poate corecta astfel, denot faptul c avem de-a face cu o cifoza rigid sau fix.
Trebuie eliminate toate cauzele miopatiilor care predomin la nivelul musculaturii
trunchiului.
Toate acestea dac nu sunt tratate ,ele pot determina modifiari anatomice n
structura elementelor coloanei vertebrale si devin patologice.

Cifozele patologice sunt deviaii mai accentuate i mai grave decat cele functionale, ele fiind
insotite intotdeauna de modificari (deseori ireductibile) ale structurii elementelor coloanei
vertebrale.Tratamentul lor este complex (orthopedic, chirurgical, kinetoterapeutic),el putand avea
rezultate pozitive doar dac se intervine precoce prin inlaturarea cauzei care le-a produs.Tratamentul
acestor cifoze este de lunga durata.
Cifozele patologice sunt grupate astfel:
congenitale: platispondilia, agenezia disului intervertebral, microspondilia;
post-traumatice: luxaia i fractura vicios consolidata,hernia de disc,cifoza
histerotraumatica,sdr. Kummel-Verneuil;
infecioase: tuberculoza osoas (morbul lui Pott),cifoza tetanica,osteomielitica;
distrofice: epifizita sau osteocondrita vertebral (boala Scheuermann).Este cea mai des
intlnit forma de cifoza patologica;
reumatice (inflamatorii): spondilita anchilozanta,spondilodiscartroze;
tumorale: mielomul multiplu,metastaze osoase;
paralitice (neuromusculare): atunci cand este compromis musculatura regiunii, paralizia
cerebrala infantila,sindroame extrapiramidale;
endocrine si carentiale: osteoporoza,boala Cushing,rahitismul,osteomalacia;
cifoza senil: prin involutia ososs si insuficienta musculara;

10
psihotice: n afeciuni psihice depresive;
Cifoze medicamentoase: administrarea indelungata de cortizon,insulina,curara,pot determina
aparitia fracturilor de coloana si a cifozei consecutive.

Evoluia i prognosticul cifozelor

Evolutia i prognosticul cifozelor sunt foarte variate i depind foarte mult de anumiti factori, cum ar
fi:
cauzele bolii;
localizarea i ntinderea ei;
momentul diagnosticarii :cnd aceasta se face n stadiile initiale, cnd nu apar modificri
organice (ci numai functionale), evolutia si prognosticul sunt favorabile
cu cat tratamentul este aplicat mai precoce, este mai complex i de lung durat,cu att
prognosticul este mai bun;
vrsta pacientului : cifoza adolescenilor are prognostic bun (dac se iau masuri la timp
pentru a se impiedica formarea unei cifoze definitive).

O mare parte din deviatiile coloanei vertebrale indiferent de cauza care le-a generat, au un
potential evolutiv, mai ales dac au depasit un anumit grad de gravitate. Aceasta evolutie guvernata
de legi biomecanice, independente uneori de cauza initiala, se mentine pe toata perioada de crestere
si nu arareori, in cazurile grave pe tot parcursul vietii.
Agravarea continu a deviaiei vertebrale antreneaz tulburari ale funciei respiratorii
(insuficienta respiratorie de tip restrictiv) si in final, a functiei cardiace.

Descrierea anatomica a regiunii

Coloana vertebral este axul de susinere a trunchiului n poziie vertical i este un sistem
complex, n structura cruia intr 33 34 de vertebre, 344 de suprafee articulare, 24 de discuri
intervertebrale, 365 de ligamente i asupra creia acioneaz 750 de muchi.
Ea este mprit n cinci segmente. Acestea sunt:vsegmantul cervical (alcatuit din 7
vertebre), regiunea dorsal (12 vertebre), segmentul lombar (5 vertebre), cel sacral (5 vertebre) i
segmentul coccigian (4-5 vertebre sudate intre ele).

11
Regiunea dorsal se delimiteaz n partea superioar prin linia imaginar ce trece prin C7,
spina omoplatului i acromion. n partea inferioar se delimiteaz prin linia imaginar ce trece prin
T12 i coastele flotante.
Musculatura acestei regiuni este foarte bine dezvoltat. Muchii mai importanti sunt: marii
dorsali, trapezii inferiori, intercostalii, iliaocostalii, muchii proprii ai coloanei vertebrale
(paravertebralii dorsali, intervertebralii, interspinosii si transverso- spinosii). n partea superioar a
regiunii dorsale se gsesc: muchii romboizi, muchii supra i subspinoi, care intr att n regiunea
cefei ct i n cea dorsal.
In plan antero-posterior,coloana prezinta patru curburi fiziologice (lordoza cervical-cifoza
toracala-lordoza lombar si cifoza sacro-coccigiana).Aceste curburi au aparut ca o adaptare a omului
la pozitia de ortostatism, astfel : curbura toracala o gasim la nou-nascut; curbura cervical apare in
urma adaptarii organismului uman la pozitia seznd, iar cea lombar apare odata cu dobandirea
pozitiei ortostatice si a deprinderii mersului. Tot acum apar si solicitarile asupra coloanei si asupra
musculaturii ce asigura mentinerea ei in pozitie fiziologic.
Coloana vertebral poate prezenta deformari in plan fontal, sagital sau combinate.
Muchii sunt si ei afectai de cifoz, resultnd o compenseare superior prin inclinarea inainte
a gtului si capului, iar inferior prin accentuarea curburii lombare. Omoplaii sunt indeprtai de
torace prin intinderea muschiului trapez si a romboizilor si prin scurtarea marelui pectoral. Toracele
este infundat si umerii adusi inainte.
Obiective:

1.Corectarea posturilor vicioase prin: posturri corective (coordonare i autocoordonare ) i


posturari hipercorective cu caracter antalgic;
2.Combaterea dezechilibrelor musco-ligamentare
3.Dezvoltarea grupelor musculare necesare meninerii coreciei obtinute prin exercitiile
specifice de recuperare i a gimnasticii medicale;
4.Constientizarea pozitiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilor i a bazinului, prin
adoptarea unor posturi corecte;
5.Meninerea, corectarea posturilor i aliniamentului corpului pe tot parcursul recuperri
6.Diminuarea frecvenei respiratorii concomitent cu creterea amplitudinii respiraiei;
7.Creterea sau scderea ritmului respirator;
8.Mrirea sau micorarea pauzelor dintre inspir i expir
9.Creterea amplitudinii micrilor respiratorii;
10.Cresterea i refacerea mobilitatii articulare i musculare , treptat;

12
11.Tonifierea musculaturii afectate n regim de scurtare i de alungire, acolo unde este
suferind;
12.Mentinerea i pstrarea tonusului muscular, prin exercitii i gimnastic medical;
13.Educarea i reeducarea constientizat prin perceptie a pacientului, a senzatiilor de
echilibru, a orientarii micrilor n spaiu a senzaiei de verticalizare i de nclinare a corpului,
senzaia de micare rectilinie; senzaia de rotatie; senzatia devizualizare senzatia de lateralitate.
14.Reantrenarea pacientului la efort prin creterea treptat a fortei i rezistentei la nivelul
grupelor musculare, se vor introduce o serie de aparate ajutatoare n recuperare i reantrenare , cum
ar fi: bicicleta ergonomic; stepper-ul; placade echilibru si spalierul; aparatul multifunctional
helcometru;

CAPITOLUL III

Tratamente
Terapia unei deviaii vertebrale (cifoza) este rezultatul muncii unei ntregi echipe
interdisciplinare din care fac parte medicul ortoped, kinetoterapeutul, medicul de explorri
functionale, radiologul, protezistul, medicul neurolog,etc.
Indicaiile terapeutice trebuie s fie individualizate fiecrui caz n parte s ina cont nu numai
de particularitile individului, dar i de mediul familial i posibilitatile de supraveghere a efecturii
tratamentului n cadrul familiei.
Tratamentul cifozelor este unul complex care abordeaz mai multe ramuri, att medicale,
socio-familiale,ct i educaionale.

MASAJUL TERAPEUTIC

13
Prin noiunea de masaj se inelege o serie de manipulri executate manual, variate i aplicate
sistematic la suprafaa organismului, n scop terapeutic i profilactic.
Aciunea fiziologic a manevrelor de masaj const n aceea c, n timpul executrii lor de la
terminaiile nervoase cutanate pornesc impulsuri spre sistemul nervos central, care mresc
excitabilitatea i mbuntesc starea funcional a scoarei cerebrale.

Efectele masajului:

Efecte locale
Aciune sedativ asupra durerilor de tip nevralgic i asupra durerilor musculare i articulare.
Aciunea sedativ se obine prin manevre uoare, lente care stimuleaz repetat exteroceptorii i
proprioceptorii.
Aciunea hiperemiant local. Se manifest prin nclzirea i nrosirea tegumentului
asupracruia i se execut masajul. Aceast aciune se obine prin manevre mai energice, care
comprim alternativ vasele sangvine.
ndeprtarea lichidelor interstitiale,de staz, cu accelerarea proceselor de resorbie n zona
masat. Acest efect este benefic la persoane cu insuficien venoas periferic i apare dup manevre
profunde, care conduc lichidul de staz de la periferie spre centru.

Efecte generale:
-cresterea metabolismului bazal,
-stimuleaz funciile aparatului respirator i circulator,
-influenteaz favorabil starea general a organismului,
-imbunteste somnul,
-indeprteaz oboseala muscular.

Toate aceste efecte generale se explic prin aciunea masajului asupra pielii, care este un
organ bine vascularizat i mai ales bogat inervat.

Mecanisme de aciune
Cea mai important aciune fiziologic a masajului este reprezentat de mecanismul reflex
asupra organelor interne. Aceasta se explic prin stimulii care pleac de la exteroceptori i
proprioceptori (de diferite intensiti), pe cale aferent ctre SNC, iar de aici, pe cale eferent ajung
la organele interne n suferin.

14
O alta aciune a masajului este aciunea mecanic, produs de manevrele mai dure ca
frmntarea, frmntarea contratimp, rulatul, ciupitul, tapotamentul (care se execut transversal pe
fibrele musculare) i care duc la tonifierea musculaturii, imbuntirea funciei i forei musculare.

Indicatiile si contraindicatiile masajului:

Indicaii: spondilita anchilozant, sechele post-traumatice ale regiunii respective, deformri


ale coloanei (cum ar fi cifoza sau scolioza), in contracturi musculare de diferite cauze.

Contraindicaii: boli dermatologice, boli hemoragice, inflamaii acute ale organelor


abdominale,TBC, boli vasculare, boli infecioase, tromboflebit.

Tehnica masajului

Masajul regiunii dorsale se execut aseznd bolnavul n decubit ventral, cu minile pe lng
corp, iar n cazul cifozelor cu un grad ridicat de curbura i se aeaz pacientului o pern sub abdomen
sau torace,n functie de regiunea n care se gseste cifoza. Bolnavul este acoperit cu un prosop,
lsnd descoperit numai regiunea de masat.
Masajul poate fi de mare ajutor in tratamentul cifozei sau cifoscoliozei. Masajul insa,
reprezinta o forma de terapie auxiliara. Cel mai importanta in corectarea cifozei ramane gimnastica
medicala.
De asemenea, masajul nu este indicatdecat in anumite tipuri de cifoza. De exemplu, nu are
nici o valoare in cifoza idiopatica a adolescentului (cifozaScheuermann) sau in cifozele aparute dupa
traumatisme sau infectii. Aceste forme de boala au tratamentul lor specific.
Masajul este cel mai indicat in formele de cifoza posturala, atat la copii cat si la adulti. Se
recomanda mai ales la adolescentii care au crescut brusc in inaltime si din acest motiv au o
musculatura a spatelui mai slabita si cu un tonusdezechilibrat.
Masajul terapeutic se ncepe prin deschiderea energetic a pacientului pentru a creste
eficitatea masajului, rezultnd astfel o mai buna relaxarea i destindere a pacientului. Dupa
terminarea deschiderii energetice, se trece la masajul profund al gambei unde se pot aplica netezi
lungi cu toata palma, cu policele.
Cnd se realizeaz netezirile este necesar s simim cum este musculatura, mai bine spus s
observm dac musculatura este tensionat, sau dac exist contracturi. Simind musculatura vom
avea grij s nu intrm prea n profunzimea ei pentru a nu leza esutul.

15
Pe msura ce esutul se mai ncalzete, se trece la friciuni cu toata palma, urmat de friciuni
cu degetele pentru a ajunge mai n profunzime. O dat cu terminarea friciunilor, se pot realiza
frmntarile cu ambele mini sau cu o mn.
Mai departe se trece la masarea toracal, lombar , cervical unde se vor aplica manevrele
mai sus menionate. Se va masa i capul doar cu friciuni cu degetele. Pe urma se va continua cu
masarea membrelor superioare aplicand aceleai manevre de masaj.
innd seama de afeciunea pacientului, ne vom ntoarce pentru a masa zona afectat pentru
a ameliora durerile de spate. Deasupra si dedesubtul unghiului cifotic maxim se execut manevre
excitante. Musculatura de la acest nivel este slabit i alungit i acest tip de masaj are rolul de a o
stimula i de a-i crete tonusul. Masajul spatelui se rencepe prin neteziri lungi i lente, ncepute n
regiunea sacrat i continuate n sus pn la baza gtului. La nceput, palmele cu degetele ntinse i
apropiate se ndreapt n sus de-a lungul coloanei vertebrale, pn n regiunea cefei, dup cteva
manevre, palmele se ndeprteaz ncet n sens lateral i cu degetele deprtate ntre ele alunec la
nceput paralel cu coloana vertebral, apoi oblic, peste omoplai i umr; apoi minile se ndreapt,
pornind din regiunea sacrat, peste solduri, coaste, omoplai i umeri.
Urmeaz netezirea pe coloan, cu dou degete deprtate, printre apofizele spinoase vertebrale
ntre degetele deprtate de la mna stng. Aceeai manevr se execut i intercostal,att pe partea
opus, ct i pe partea noastr.
Se continu cu netezirea pieptene. Ea se execut pe muchii bine dezvoltai, marii dorsali,
derulnd pumnul de la rdcin ctre vrful degetelor, de 5-6 ori.
Manevrele scurte, locale se execut pe segmente, de o parte sau de alta a coloanei vertebrale:
pe fese, pe regiunea lombar, pe flancuri, pe coaste, pe spaiul interscapular, pe omoplai si pe
umeri. Manevrele se pot executa cu o singur mn sau cu ambele, simultan sau alternativ.
n continuare se aplic friciunea cu palmele ntinse, pe poriuni mai reduse cu degetele, iar pe
spatele mai musculos, cu rdcina minilor, podul palmei, marginea ulnar a minii sau cu pumnul.
Manevrele se execut insistent, adaptndu-se la relieful regiunii si la grosimea si consistena
prilor moi. Se insista pe contracturile musculare, frictiunea avand un efect puternic
decontracturant,mai ales in asociere cu vibratia.
Se executa neteziri ntre manevre cu scopul de a linisti organismul si totodata de a-l pregati
pentru manevrele care vor urma.
Urmatoarea manevra de masaj aplicat o constituie frmntarea sau petrisajul, care se execut
formnd o cut de piele si esuturi ntre vrful degetelor flexate, cu punct de sprijin pe piele si
rdcina minii, care preseaz i strnge cuta de jos n sus i dinapoi-nainte.

16
Frmntatul stimuleaz contractilitatea muscular, stimuleaz excitabilitatea neuro-muscular
si conductibilitatea la nivelul fibrei nervoase. Aceasta tehnic mbuntete funcia musculaturii,
crete tonusul muscular i pregteste muchiul pentru efort.
Dup toate acestea,se aplica netezirile de incheiere, a caror intensitate va fi descrescatoare, in
vederea relaxarii si linistirii organismului.
n unghiul cifotic maxim, unde musculatura este contractata si scurtata, se executa manevre
sedative cum sunt cele denetezire, frictiune (efectuate cu intensitate mai joasa) si vibratie.
n funcie de localizarea deviatiei cifotice i gradul curburii,se poate indica,pe langa masajul
dorsal i un masaj decontracturant cervical i lombar.
n ncheierea edintei de masaj, se va efectua o serie de mobilizari kinetice n articulaiile
costo-vertebrale deoarece ele trebuiesc mobilizate. Pentru acest lucru, pe fondul micrilor de
inspiratie-expiratie efectuate de pacient, se in palmele perpendicular pe coloana dorsal a acestuia, ii
se cere bolnavului s trag puternic aer n piept, dup care,n timpul expirului, apas ritmic, prin
vibraii, coloana dorsal (de 2-3 ori).
Folosirea acestei scheme de masaj are scopul de a forta musculatura sa se echilibreze din
punctul de vedere altonusului. Insa, chiar si in cazurile de cifoza posturala usoara acesta schema nu
este suficienta. Masajul trebuie sa fiecombinat cu gimnastica medicala

Recomandri:
-dormitul pe pat tare si evitarea pozitiei de sezlong ;
-controlul pozitiei sezand pe scaun, cu sezuta tras bine inapoi si spatele lipit de spatar ;
-de evitat munca in pozitia sezan sau cele care necesita indoirea inainte a trunchiului ;
-sporturi indicate: notul, patinajul, clria;
-sporturi contraindicate: boxul si canotajul.

TRATAMENTUL CIFOZEI PRIN KINETOTERAPIE

Kinetoterapia (terapia prin miscare) ocup cel mai important loc n tratamentul deviaiilor
cifotice ale coloanei vertebrale. Ea este indicat n toate cazurile, indiferent de gravitatea sau
localizarea lor att ca metoda unica de tratament (cifozele nestructurale),ct i n asociere cu alte
mijloace terapeutice (cazurile mai grave-cifoze patologice).
Exerciiile pentru corectarea cifozei urmresc:

17
- tonifierea musculaturii paravertebrale cervicale, in sensul scurtrii musculaturii dorsale (prin
miscri concentrice) si alungirea musculaturii anterioare a gitului si toracelui (prin miscri
excentrice).
-stergerea deprinderii gresite i formarea unei atitudini corecte a corpului.
-corectarea sau prevenirea deviaiilor compenstorii ale coloanei vertebrale sau a celorlalte
regiuni ale corpului.

Mijloacele folosite n kinetoterapie sunt:


Exerciii statice:
-contracii izometrice,
-stnd n picioare corect,
-stnd in genunchi,
-stnd in decubit dorsal sau ventral,
-stnd atrnat

Exerciii dinamice extensia i intinderea coloanei vertebrale, apoi exerciii pentru cap, git,
membre, care s amplifice extensia trunchiului.
Pentru ingreunri in efectuarea exercitiilor se folosesc bastoane (asezate la spate, sub axile),
mingii medicinale (purtate pe cap sau aruncate cu ambele miini deasupra capului).
Exerciiile vor fi intrerupte de frecvente miscri de respiraie si relaxare.
Deosebit de utile sunt exerciiile de redresre pasiv si pasivo-activ, efectuate la
scara fix, la perete si, mai ales, in faa oglinzii.
n cazul atitudinii cifotice, trebuie s invm pacientul s-si formeze simul poziiei
corecte, prin autocontrol continuu, lucru posibil datorit supleei coloanei vertebrale.
Se are in vedere poziia defectuoas a capului czut inainte, care trebuie redrest prin
contracia musculaturii cefei, cu corectarea curburii cervicale, meninind privirea inainte, paralel cu
pmintul.
Tonifierea i reechilibrarea musculaturii paravertebrale este unul din obiectivele
principale urmarite prin programele de kinetoterapie.Aceasta se realizeaza prin:
1 din decubit ventral, se execut gradat ridicarea capului, umerilor i a membrelor superioare
(pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale),
2 ridicarea ambelor membre inferioare (tonific musculatura lombar),
3 ridicarea membrelor (superior si inferior) de aceeasi parte (tonific musculatura unilateral
paravertebral respectiv).

18
Un alt obiectiv al tratamentului fizic kinetic il constituie asuplizarea coloanei vertebrale.
Pentru a se realiza acest lucru este necesar s se acioneze n sensul:
- eliberrii miscrii n articulaiile interapofizare posterioare,
- contracararea tendinei de cifozare,
- impiedicarea agravrii unei eventuale scolioze preexistente,
- imbuntirea mobilitii articulatiilor costo-vertebrale.

Tehnica de lucru indicat deriv n mare msur din metoda Klapp. Cifoza dorsal se
corecteaz prin exerciii de intindere a coloanei din cele trei poziii de baz (decubit, seznd,
ortostatism), de fapt, constientizarea poziiei de a sta inalt" sau a sta drept". Postura se controleaz
in oglind, urmrind alungirea gtului si a trunchiului in ax. Exerciiile devin mai eficiente dac se
ofer bolnavului civa parametri care s-i permit s constientizeze corecia postural (o rezisten
usoar aplicat de palma terapeutului pe crestetul bolnavului, o carte asezat pe crestet etc.).
Din metoda Klapp se folosesc poziiile lordozante plecnd din poziia de start in genunchi".
Extensiile active, mersul in patru labe, traciunile prin propria greutate a corpului (atrnat la
spalier), unele sporturi (volei, baschet, inotul pe spate), toate pot fi exploatate pentru indeplinirea
aceluiasi obiectiv.
Pentru tonifierea musculaturii paravertebrale se folosesc tehnici globale clasice, dar sunt i
unele manevre particulare deosebit de utile deoarece, dei se adreseaz n principal musculaturii
paravertebrale, antreneaz in lucru si musculatura centurii scapulo-humerale.

Exercitii pentru mobilizarea coloanei vertebrale:


din decubit dorsal, cu membrele inferioare flectate si bratele intinse lateral, se duc genunchi la
piept si se revine la pozitia de plecare.
din pozitia sezand, inclinari laterale si rotiri ale trunchiului;
din pozitie cvadrupeda, ridicarea in extensie maxima a membrelor inferioare (alternativ),
concomitent cu flectarea membrului superior din cot;
din pozitie cvadrupeda, bolnavul arunca bratele brusc inainte si lateral.
din decubit ventral, ridicarea capului si a trunchiului, poziia membrelor superioare schimbndu-
se pentru a grada efortul (pe lng corp, sub brbie, pe ceafa, pe umeri).
n decubit ventral cu bazinul la marginea patului,cu membrele inferioare atmnd, se fac extensii
din sold cu genunchii intinsi.
din pozitia in genunchi" cu un baston in mini, redresrea complet a trunchiului, extensia
braelor si meninerea pentru cteva secunde a poziiei de maxim extensie.

19
Exerciiile pot fi deosebit de variate, se pot realiza n condiii de dotare minim i nu pierd
din valoare dect datorit lipsei de continuitate.

Putem vorbi de cure balneokinetoterapeutice, adic de proceduri de kinetoterapie aplicate n


bazine cu ap dulce sau carbogazoas. Avantajele acestei metode constau in aciunea fizic a apei de
a "descrca" miscarile in mare parte, de aciunea gravitaiei.
De asemenea, apa opune o rezisten la micare, ceea ce face ca partea izometric a
contraciei s reprezinte mai mult din micare, crescnd astfel tonusul muscular.
La aceste aciuni se mai adaug efectele termalitii apei asupra vasomotricitii i efectele
tonifiante asupra sistemului nervos central i periferic. n cazul apelor carbogazoase este de adaugat
si efectul curativ al srurilor si bulelor de gaz degajate.
De asemenea, masajul subacvatic sau talasoterapia, pot da rezultate bune.
n tratamentul profilactic al deformarilor cifotice se au n vedere doua metode importante:
notul, gimnastica respiratorie.
nnotul trebuie s fie simetric i fcut muli ani la rnd (bras, spate, fluture, delfin). Este un
excelent mijloc activ de autocontrol, de reechilibrare a curburilor coloanei vertebrale i de dirijare a
dezvoltarii simetrice a toracelui.
Gimnastica respiratorie, in ap, se face sub forma de innot sau programe specializate.
Exerciiile se execut timp de 10-15 minute, bolnavul fiind imersionat pin la brbie, membrele
inferioare intinse si atingind fundul bazinului cu virful degetelor.
Aceast gimnastic asuplizeaz curburile, niveleaz centurile, stimuleaz autocontrolul i
favorizeaz dezvoltarea simetric a toracelui i cresterea capacitii vitale.
Prin programele de gimnastica medicala se mai urmareste:
Corectarea curburii dorsale se face prin tonificarea musculaturii paravertebrale n scurtare,
din poziii care s fixeze regiunea lombar si cervical in poziie corect. Se lucreaz, in special, din
sezind sau sezind pe genunchi, din culcat, in genunchi cu sprijin pe palme, atirnat la scar fix,
elongaii cu ajutorul unui cpstru, redresri active controlate, in faa oglinzii, transport de greuti pe
cap.
Pentru apropierea omoplailor se fac exerciii libere sau cu diferite aparate portabile (greuti,
bastoane), cu rotatia extern a braelor, prin contracia muschilor mic rotund si subspinos, cu
apropierea omoplailor de linia median (de coloan) prin contracia trapezului i romboidului, cu
inspiraie, iar la revenire-expiraie. Acelasi rezultat il obinem lucrnd si cu braele ntinse la
orizontal, duse spre inapoi pentru apropierea omoplailor de coloan i torace.

20
Deblocarea toracelui, care se prezint cu un stren infundat, se obine prin exerciii de
respiraie ampl. Coastele, care sunt fixate de coloana dorsal pot fi antrenate in momentul inspirului
si s contribuie la redresrea coloanei dorsale, prin deprtarea intre ele si ridicarea lor.Toracele si
respiraia costal se reeduc prin mobilizri pasive, presiuni si traciuni asupra coastelor, inind cont
de momentul inspirului si expirului, cu scopul de a mri elasticitatea condro-costo-vertebral, si prin
miscri active de respiraie. Presiunile si traciunile se aplic perpendicular pe axul de rotaie a
articulaiei costo-vertebral, la nivelul arcului posterior sau la locul de deplasre in cazul coastelor
mai mari.
Micrile pasive cu presiuni si traciuni pe clavicul si stern, vizeaz mobilizarea toracelui in
partea lui superioar, iar cand sunt aplicate pe regiunea lateral, vizeaz mobilizarea toracelui in
partea mijlocie si inferioar.
Programele de kinetoterapie trebuie efectuate pe perioade lungi de timp (ideal ar fi ca ele s
fie executate de ctre pacient pe tot parcursul vietii) deoarece au un rol primordial att n corectarea
deviatiilor cifotice existente i a complicaiilor lor ct i n prevenirea reaparitiei acestora.

TRATAMENTUL RECUPERATOR BALNEOFIZIOTERAPEUTIC

Tratamentul balneofizioterapeutic este practic cel mai important, avand cea mai mare
eficacitate.El ncepe odata cu celelalte metode terapeutice, de preferat cat mai precoce,dupa stabilirea
diagnosticului clinico-functional.
Medicina fizic i de recuperare a devenit n ultimul sfert al secolului XX o specialitate
inovatoare,fundamentat tiinifi ,prin dezvoltarea unor metode de tratament activ, bazandu-se pe
exerciii fizice i pe educarea bolnavului.

1. Obiectivele tratamentului balneofizioterapeutic

Tratamentul balneofizioterapeutic n cifoze, urmreste atingerea urmatoarele obiective:


-corectarea pozitiei vicioase,
-realiniamentul coloanei vertebrale,
-recastigarea mobilitatii vertebrale,
-tonifierea musculaturii paravertebrale,abdominale si a pectoralilor
punandu-se accent pe muchii extensori ai coloanei,
-combaterea contracturilor,in cazul in care acestea sunt prezente,
-reducerea durerii (dupa caz),

21
-prevenirea reaparitiei cifozei.
Toate acestea sunt posibile prin aplicarea de proceduri specifice B.F.T.
(hidrotermoterapie,elevtrotrapie,masaj,kinetoterapie,balneoclimatologie,iar in ultimii ani se pune
acent tot mai mult si pe ergoterapie).

HIDRO-TERMOTERAPIA

Hidro-termoterapia.Se foloseste ca procedura de relaxare musculara si crestere a


metabolismului tisular local prin vasodilatatia cutanata si musculara pe care o produce.Hidro-
termoterapia cuprinde proceduri ce dezvolta o mare cantitate de caldur, folosind ca mijloc terapeutic
apa,sub diferitele sle forme de agregare si la diverse temperaturi,dar si alte elemente strans legate de
aceasta.
Principalele sale efecte sunt:
- analgezia,
- hiperemia,
- hipertermia locala si sistemica,
- cresterea elasticitatii tesuturilor.
Aceste efecte cumulate ,sunt favorabile pentru pregatirea programelor de kinetoterapie si
masaj.
Metodologia in hidrotermoterapie cuprinde tehnici variate de aplicatii:
Caldura profunda,produs de diatermie si ultrasunete.
Caldura superficiala,produs de celelalte tehnici,in care efectul de penetratie este mai redus,de numai
cativa centimetri de la suprafata tegumentului.
Caldura umeda,sub forma impachetarilor cu parafina,cu namol si cu nisip, este mai benefica decat
caldura uscata.
Mijloacele de lucru se aleg in functie de posibilitati si pot fi extrem de simple sau mai
sofisticate.Important este ca indicatia terapeutica s fie corecta si metodologia de aplicare s fie
respectata.

BAIA DE NAMOL
Se realizeaza in cazuri speciale si consta in ungerea corpului cu namol, intr-o cada. Este o
procedura foarte solicitanta pentru pacient.
Materiale necesre:doua cazi,una in care va intra pacientul,iar alta de rezerva,in care se afla
namolul preparat anterior,dus,termometru,ceas semnalizator si o perna de cauciuc pentru cap.
Tehnica de aplicare:

22
Se invita pacientul in cada unde se afla un strat de namol cald.Treptat, se adauga namol
preparat,din cada de rezerva,pana cand se acopera complet corpul pacientului si se las 10-30 de
minute.Pe toata durata procedurii,pacientului i se va aplica o compres rece pe frunte.
Dupa aceea se invita pacientul s faca un dus de curatire.
Mod de actiune: actiunea namolului plus presiunea hidrostatica.

UNGERILE CU NAMOL

Tehnica de aplicare
Bonlavul face cateva miscari inainte de a se unge cu namol,apoi se expune la soare pentru a-si
incalzi corpul,deoarece in cazul aplicarii namolului pe tegumentul neancalzit,exista pericolul aparitei
arsurilor.Apoi se unge cu nmol proaspat,in strat subtire si se expune la soare timp de 20-60
minute,pana ce se usuca stratul de namol. Bolnavul va purta o compres cu apa rece pe frunte si o
palarie pe cap,care s-l protejeze impotriva razelor solare.
Aceste ungeri cu namol se pot aplica si partial,numai pe zona dureroas.Dac se aplica pe
intreg corpul-namolul isi mareste eficacitatea.
Dupa expunerea la soare, cand se constata ca namolul s-a uscat complet, pacientul face un dus
de curatire a corpului,sau se inbaiaza in ghiolul din apropiere, apoi se odihneste, de preferat, intr-un
loc umbros.
Efecte:
-efectul termic alternant rece, apoi cald si din nou rece;
-actiunea specifica a substantelor chimice,benefice,din namol,rezorbite de catre organism.
Ungerile cu namol reprezint un procedeu de clire a corpului foarte solicitat.

TRATAMENTUL BALNEOLOGIC (ape minerale, namoluri).

Bolnavul cu cifoz poate beneficia de tratament balneo-fizical in staiuni profilate pe


tratamentul afeciunilor aparatului locomotor (Felix, Eforie Nord, Mangalia, Techirghiol etc.), unde
asocierea factorilor naturali (apa mineral, nmol terapeutic, climatul) este benefic si, impreun cu
programele de kinetoterapie adecvate, pot contribui la recuperarea funcional a acestuia.

Tratamentul balnear vizeaz urmtoarele obiective:


Incetinirea procesului degenerativ;
Imbuntirea circulaiei locale si generale;

23
Ameliorarea sau meninerea mobilitii articulare si a forei musculare.
Tipuri de ape recomandate:
Ape termale algominerale (Felix, 1 Mai, Geoagiu)
Ape srate concentrate (Sovata, Amara, Techirghiol)
Ape srate iodurate (Bazna)
Ape sulfuroase srate (Climnesti, Govora)
Ape sulfuroase termale (Herculane).
Terapia cu nmol este benefica prin aciunea celor trei factori cunoscui: termic, fizic
(mecanic) si chimic.
Staiunile indicate sunt:
Techirghiol (si tot litoralul), unde se gaseste nmol spropelic;
Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slnic Prahova (nmoluri de lacuri srate);
Vatra Dornei, Borsec, Felix (turb);
Govora (nmol silicos si iodat);
Geoagiu (nmoluri feruginoase)

TRATAMENT PROFILACTIC

Dintre numeroasele cauze care contribuie la modificarea tinutei corecte a trunchiului si


aparitia deviatiilor vertebrale trebuie mentionata,in primul rand, pozitia copilului in banca,la scoala
sau la mas de lucru acas,unde isi petrece o mare parte din timp,tocmai in perioada de
crestere,pozitie care va avea o insemnata influenta asupra coloanei vertebrale.Pentru eliminarea
acestei cauze favorizante de atitudine vicioas,se indica folosirea bancilor individuale care pot fi
adaptate cu usurinta in functie de talia elevului.

Pentru profilaxia atitudinilor vicioase se recomanda :


Cunoasterea cauzelor si a inprejurarilor care determina atitudinea vicioas si inlaturarea lor la
timp;
Imbunatatirea stari de snatate a organismului prin procedee de calire,exercitii fizice,etc.
Inbunatatirea factorilor si a conditiilor activitatilor zilnice;
Asigurarea obligatorie a odihnei zilnice.

24
TRATAMENT IGIENO-DIETETIC

Sunt indicate:
- igiena corporala,a imbracamintei si a locuintei;
- alimentatie bogata in proteine si sruri minerale.
- regim de odihna adecvat (pe pat tare);
- viata in aer liber,cu multa miscare,cura heliomarina,sport(innot,volei,gimnastica,etc.);
- mentinerea unei pozitii (posturi) corecte a trunchiului;
- corectarea tulburarilor de statica, sustinerea corecta a platfusului.

TERAPIA OCUPAIONAL

Este o metod de reeducare activ care completeaz kinetoterapia, folosind diverse activiti,
adaptate la tipul de deficiene motorii ale individului, cu scop recreativ si terapeutic, ajutnd bolnavul
s folosesc mai bine muchii rmasi indemni si recupernd funcia celor afectai de boal,
contribuind astfel la readaptarea funcional la gestualitatile vieii zilnice.
Prin aceast terapie se evit pasivitatea in care se fixeaz bolnavul spitalizat pe perioade mai
lungi, trezindu-i interesul pentru diverse miscri utile si contribuind astfel la readaptarea funcional
la efort.
Principalele efecte pe care le urmrim prin aplicarea programelor de terapie ocupaionala
sunt:
- mobilizarea unor articulaii si cresterea amplitudinii miscarilor in acestea;
- dezvoltarea forei musculare;
- restabilirea echilibrului psihic;

Planul de tratament,in terapia ocupationala,se stabileste in urma unei evaluari bine


documentate (cuprinzand date personale despre pacient,despre mediul familial, socio-educational si
lucrativ al acestuia; precum si indicatii asupra afectiunii pe care o are si modalitatile de tratament ale
acesteia,prin mijloacele proprii ergoterapiei).

Evaluarea este realizata de catre o echipa interdisciplinara, alcatuita din medicul


specialist,kinetoterapeutul,maistrul instructor,etc.Dupa efectuarea evaluarii si stabilirea planului
terapeutic, se trece la aplicarea acestuia.

25
In acest sens,terapia ocupationala dispune de tehnici i metode specifice, grupate in trei mari
categorii: gestualitati (activitati) esentiale, semnificative activitati neesentiale, nesemnificative;
metode sau activitati ajutatoare.
Pe langa corectarea deficitului si readaptarea individului la noile conditii de via, terapia
ocupational are in vedere i satisfacerea hobby-urilor acestora i angrenarea pacientilor n diverse
activitati distractive, de agrement, precum i practicarea unor sporturi att individuale, ct si de
echip.
Bolnavul cu cifoz trebuie s evite activitile care necesit flexia coloanei cum ar fi:
grdinritul, impletitul rchitei, cusutul la masin, olarit, etc..
Pentru obtinerea unor rezultate foarte bune se recomanda practicarea unor activiti sportive:
inot, volei, baschet.
Rezultatele terapeutice depind de gradul de stabilizare a evoluiei bolii i de ncadrarea
raional a ergoterapiei in complexele de recuperare si readaptare funcional.

TRATAMENT ORTOPEDICO-CHILURGICAL

In alcatuirea planului terapeutic sunt luate in considerare o serie de criterii.Stabilite pentru


cifozele din maladia Scheuermann,care sunt cele mai frecvente,ele ins sunt folosite pentru alcatuirea
programului terapeutic si in deviatiile de alte cauze.

Criterii de indicatie terapeutica:


a Gradul curburii vertebrale este un criteriu important pentru indicatia terapeutica, astfel :
- Cifozele toracale sub 40-50 de grade se trateaza de obicei prin mijloace kineto-
terapeutice.
- Cifozele toracale intre 40-50 si 70-80 de grade se trateaza prin mijloace ortopedice
(redresri cu ajutorul aparatelor gipste si mentinerea corectiei cu ajutorul
corsetelor ortopedice).
- Cifozele grave,peste 80 de grade, nu pot fi corectate si stabilizate decat printr-un
tratament chirurgical.

b) Supletea coloanei vertebrale (posibilitatea de redresre a curburii) evaluata clinic si


radiografic,este un alt criteriu in alegerea tratamentului. O coloana supla, reductibila va necesita
numai kinetoterapie. Dinpotriva,o redresre partiala sau absenta,impune o corectare cu aparate
gipste si corsete ortopedice.

26
c) Un criteriu major il reprezinta importanta leziunilor structurale vertebrale, astfel leziunile
grave,extinse la mai multe vertebre impun un tratament ortopedic,chiar dac gradul cifozei este
relativ mic. Dinpotriva,o cifoza relativ importanta (50 de grade) dar supla si cu leziuni structurale
vertebrale mici, va reactioma favorabil la kinetoterapie.

d) Localizarea leziunilor joaca si ea un rol important in stabilirea planului


terapeutic.Localizarile lombare si toraco-lombare abolesc mai intai lordoza si apoi conduc la aparitia
cifozei.Persistenta unei cifoze lombare in ortostatism provoaca proiectia trunchiului inainte si
antreneaza o jena progresiva.In acest caz tratamentul corectiv este cel ortopedic (aparate
gipste,corsete),el fiind necesr chiar la o cifoza cu un grad mai mic al curburii.

Tratamentul ortopedic isi propune corectarea sau mentinerea deviatiei vertebrale in scopul
neutralizarii riscului de agravare a acesteia,folosindu-se de mijloacele pe care le are la dispozitie si
anume:
-aparate ortopedice pasive,care realizeaza corectia deviatiei folosind forta de presiune,la
nivelul partii convexe a curburii si forta de tractiune.Corectarea este in general realizata prin aparate
gipste succesive.Cand se obtine corectia maxima,locul lor este luat de corsetele ortopedice.In
cifoza,aparatul gipst se aplica in doi timpi: in prima faza este desfiintata lordoza lombar,iar a doua
faza,realizata dupa 24 de ore,corecteaza cifoza toracala.
- aparate ortopedice active, cu ajutorul lor corectia se obtine printr-o autoredresare activa a
coloanei. Acestea sunt corsetele ortopedice.Ele sunt purtate -permanent sau intermitent, n functie de
gravitatea curburii.
-alte metode ortopedice (tractiunea continua in timpul noptii;electrostimularea musculaturii
cu ajutorul unor aparate special concepute).

Tratament chirurgical se aplica deviatiilor (cifozelor) grave,evolutive,care se agraveaza


lent,dar continuu si dupa incetarea cresterii.
In cazurile grave interventia este precedata de o pregatire prin elongatie progresiva a
coloanei,realizata prin aparate gipste de elongatie,elongatii cu halou cranian si gips sau cerc pelvin.
Interventia este urmata de imobilizare in aparat gipst,apoi de purtarea unui corset ortopedic
timp de 18-24 luni.

27
Atat tratamentul ortopedic,cat si cel chirurgical sunt insotite de kinetoterapie,care urmareste
asuplizarea coloanei vertebrale,pentru a usura obtinerea redresrii,precum si mentinerea unei
troficitati si a unui tonus muscular corespunzator.

BIBLIOGRAFIE

Melania Campeanu, Kinetoterapia deficientelor fizice, Ed. Napoca STAR, Cluj 2005.

Dictionar medica - Valeriu Rusu, Ed. Medical - Bucureti, 1999.

Masaj medical. Procedee, metodica, indicatii terapeutice Elena Zamora, Dan-Dragos Craciun, Ed.
Risoprint Cluj Napoca, 2007.

Tratat de medicina interna Reumatologie Dr. Pun Radu, Ed. Medical - Bucuresti, 1999.

Clinica si tratamentul bolilor reumatice - Stefan Suteanu Ed. Medicala Bucuresti, 1977.

28
Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului - Tudor Sbenghe, Ed. Medicala Bucuresti, 1996.

Compendiu de medicina fizica si recuperare - Dr. Adriana Nica, Univ. Carol Davilla
Bucuresti,1998.

Kinetoterapia profilactica, terapeutica si de recuperare - Tudor Sbenghe, Ed. Medicala - Bucuresti


1998.

Fiziokinetoterapie si recuperare medicala - Iaroslav Kiss, Ed. Medicala Bucuresti, 1999.

Note de curs

http://documents.tips/documents/cifoza-5584692ce3c72.html

29