Sunteți pe pagina 1din 16

ACADEMIA NAVALA MIRCEA CEL BATRAN CONSTANTA

Conducerea integrat a
proceselor electromecanice

Profesor indrumator:
Prof. Univ. Dr. Ing. Moroianu Corneliu

Masterand: Simeon Cristian-Alin


Grupa: 5512C

CONSTANTA
2017
AUTOMATIZAREA GENERATORULUI DE ABUR. APARATE
DE MASURA SI CONTROL

Problemele controlului si ale conducerii functionarii generatorului sunt :


1.Asigurarea debitului generatorului cu mentinerea constanta a presiunii si
temperaturii prescrise;
2.Functionarea sigura,adica mentinerea conditiilor normale de functionare
ale generatorului;
3.Conducerea corecta a focului pentru asigurarea economicitatii
exploatarii;
4.Asigurarea consumului minim de energie pentru nevoile proprii ale
instalatiei.

APARATE DE MASURA SI CONTROL

a) aparate pentru masurarea debitului - de abur, de apa, de aer


combustibil, de gaze de ardere, de combustibil sunt: -debitmetrele si
contoarele folosite pentru masurarea, respectiv inregistrarea debitelor de
fluid, precum si cantarele-pentru debite de combustibil.
debitmetrele si contoarele pot fi:
-volumice
-de viteza sau de laminare.

Volumice - cu cilindru etalonat , cu piston, cu rezervoare prismatice si


cu jgheab oscilant sau cu disc.

De viteza - pot fi cu rotor cu pale sau angrenaj format din doua


corpuri rotitoare cu profil conjugat.

De laminare - cu diafragma sau cu tub Venturi si un manometru


diferential.

b) aparate pentru masurarea presiunii aburului , apei, aerului carburant,


depresiunii in canalele de gaze de ardere.
manometre cu tub Bourdon P; cu tub de sticla pentru presiuni mici;
indicatoare pentru masurarea depresiunilor cu tub de sticla, cu
burduf metalic.

c) aparate pentru masurarea temperaturii:


termometre de sticla cu mercur (-30 C;+600 C), termometre
manometrice; cu rezistor electric; cu bimetal; pirometre optice -pana
la 500 C se pot folosi termometre electrice -pentru temperaturi mai
mari de 500 C - cu bimetal, pirometre.Cu exceptia celor cu mercur
celelalte termometre pot fi cu indicatoare la distanta.

d) aparate pentru analiza calitativa: a gazelor de ardere (det. CO2, O2,


CO+H2 - ORSAT)- analizatoare de gaze care folosesc -masurarea
conductibilitatii termice a CO2;masurarea electrica a efectului termic
datorat proprietatilor magnetice ale O2 ; masurarea electrica a puterii
calorifice degajata prin arderea CO+H2.
Analiza calitatii apei de alimentatie = salimometre (determinarea
continutului de saruri in mg/l). Se poate determina si continutul de saruri
din aburul supraincalzit cu salinometre.

REGLAREA GENERATORULUI DE ABUR

Scopul reglarii: aducerea unei anumite marimi fizice la o valoare


data si mentinerea ei la aceasta valoare , cu o anumita precizie. Aceasta
marime fizica se numeste marime de reglat si poate fi:

- electrica(tensiune,curent,putere), mecanica-hidraulica (turatie,


presiune, debit, nivel de lichid), termic(temperatura,debit de
caldura).Valoarea data la care marimea de reglat trebuie adusa si
mentinuta se numeste valoare impusa sau de consum. Marimea de
reglat se masoara permanent; masura obtinuta comparandu-se cu
valoarea impusa; in momentul cand intre cele doua valori apare o
diferenta , in sistemul de reglare intervine o alta marime numita
marime de comanda care instituie, in functie de abaterea marimii
reglate o anumita valoare a unei alte marimi numita servomarime,
reducand din nou marimea de reglat la coincidenta cu valoarea impusa.
Cauza aplicarii procedeului de reglare o constitue marimea perturbatoare
a carei variatie antreneaza variatia marimii de reglat. Exemplu de marime
perturbatoare -reglarea nivelului de apa - in tamburul superior.
Compararea valorii marimii de reglat cu valoarea de consum si
modificarea marimii de comanda o poate face omul sau un regulator. In
primul caz reglarea este manuala iar in al doilea -automata.

Procesele de reglare in care intervine o singura marime de reglat chiar


daca se lucreaza cu marimi ajutatoare de reglaj sau de comanda se numesc
procese simple. Reglarea generatorului in ansamblu constitue un proces
complex in care apar mai multe valori de reglat si mai multe valori de
consemn independente.
Scopul reglarii generatorului consta in mentinerea egalitatii dintre
productia de abur si sarcina (debitul de abur cerut de consumator),prin
restabilirea presiunii de regim.Impune deci reglarea:
sarcinii -mentinerea constanta a presiunii aburului la variatia
debitului de abur prin modificarea alimentarii cu combustibil.
arderii - mentinerea regimului optim de ardere la orice sarcina
prin asigurarea raportului necesar intre combustibil si aer.
nivelului apei - in generatorul de abur cu tambur, independent de
oscilatia sarcinii, ramane constant.
temperaturii - mentinerea constanta a acesteia la valoarea
prescrisa pentru orice sarcina.
mentinerea constanta a depresiunii in focar.

REGLAREA AUTOMATA A DEBITULUI DE APA

Se executa cu ajutorul regulatoarelor cu un singur impuls sau cu mai


multe impulsuri.Regulatorul cu un singur impuls (cu actiune directa) se
compune dintr-un flotor ce actioneaza un brat curb care transforma
miscarea de translatie in miscare de rotatie.

Bratul exterior comanda printr-o banda metalica ,valva de reglaj.La


cresterea nivelului apei flotorul se ridica actionand asupra inchiderii
valvulei de alimentare cu apa.

La generatoarele cu circulatie fortata la care volumul de apa este mic se


intrebuinteaza scheme de automatizare cu trei impulsuri : H-nivelul
apei,Pa-debit de abur.
Regulatorul intra in functiune inainte ca marimea reglata H sa se
modifice datorita perturbatiei introdusa de pompa de alimentare.Variatia
debit apa Qa (captate prin E.M.) modifica echilibrul semnalelor aplicate in
R. si acesta actioneaza aducand debitul la valoarea anterioara.Modificarea
sarcinii produce un dezechilibru intre semnalele Da si Qa care modifica pe
Qa pana cand acesta corespunde noii sarcini;semnalul H intervine ca o
corectie.

Functionarea pe caracteristica 2 este contraindicata daca sarcina caldarii


este minima si are loc o incarcare brusca .Prin fenomenul de umflare se
mareste valoarea anterioara a nivelului si apa patrunde in
supraincalzitor;la scaderea brusca a sarcinii nivelul poate scadea sub
nivelul minim.

Functionarea dupa caracteristica 3 este mai sigura; R este de tip P.I.


(element proportional integrator), asigurand o caracteristica astatica.

Xc=Kp*Xi + Ki Xi dt ,unde primul termen este P iar al doilea I.


Pentru aceasta cele doua elemente de debit trebuie sa determine aceeasi
deplasare a elementului de executie R primind de fapt doua semnale:-
variatia H -diferenta Da-QadH/dt

In cazul caracteristicii 3 orice modificare a raportului static al


semnalelor (datorat modificarii debitului de purje,caracteristic unui
traductor)are ca efect mentinerea altei valori a nivelului.O schema mai
performanta mai comporta un regulator corector prin care Da comanda
Qa.

INSTALATIA DE ALIMENTARE CU APA

Aceast instalatie trebuie s asigure n permanent alimentarea cldrii cu


o anumita cantitate de ap, functie de debitul de vapori generati la un
moment dat. Instalatia se compune din: pompe de alimentare cu ap,
pompe de circulatie, tancuri pentru depozitarea apei, filtre, baza de
observatie, putzul caldarii, valvula de trecere, aparate de msur si
control (termometre, manometre etc.), prenclzitorul de ap,
economizorul si tubulatura de legtur.

1 - tancuri de ap; 2 - conducte condens; 3 - filtru; 4 - pomp circulatie;


5 - prenclzitor; 6 - economizor; 7 - cap alimentare principal; 8 - cap
alimentare secundar.

Pompele trebuie s asigure n permanent o cantitate de ap de alimentare


n concordant cu debitul de vapori, respectiv cu consumul de ap al
cldrii, pentru siguranta si securitatea instalatiei aceasta este prevzuta cu
2 pompe de alimentare.
Pentru asigurarea unei calitati corespunztoare a apei de alimentare,
aceasta trebuie supus unui control si unor analize periodice pentru luarea
preventiv a msurilor de evitare a depunerilor si a crustelor. Problema
principal este asigurarea continu a nivelului apei n cldare ntre limitele
admise petru orice regim de sarcina a cldrii.

CIRCULATIA NATURALA A APEI IN CALDARE

Circulatia naturala apare ca rezultat al schimbului convectiv de


cldura n masa apei cnd particulele de ap, intrnd n contact cu
suprafata de nclzire, devin mai usoare si se deplaseaz n sus, asigurnd
o miscare de ascensiune. Locul particulelor care s-au deplasat n sus este
ocupat de alte particule mai reci. n acest fel se creeaz circulatia
naturala a apei ca rezultat al diferentei greuttilor specifice ale lichidelor
aflate n diferite locuri de-a lungul suprafetei de nclzire.
Circulatia apei trebuie s se fac astfel ncit s nu se vaporizeze ntreaga
cantitate de ap din tuburile ascendente. Pentru aceasta este nevoie ca
tuburile aflate n zona cu temperatura ridicat s fie rcite n interior cu un
amestec de ap - vapori care s circule cu o viteza de cel putin 0,3 m/s.
Pentru a caracteriza modul n care se face circulatia apei ntr-o cldare s-a
introdus notiunea de grad de circulatie k, reprezentnd raportul dintre
cantitatea de ap G din tuburile ascendente si cantitatea de abur G'
obtinuta n aceste tuburi n aceeasi unitate de timp:

.
La cldrile acvatubulare cu circulatie naturala gradul de circulatie k = 5.
30.
Din practic s-a constatat c n cazul n care k = 1.5, n interiorul tuburilor
se formeaz dopuri de abur care determina deformarea local a tuburilor
sau chiar arderea lor. n tuburile cldrii, n deosebi cele ascendente
poate avea loc procesul de separare a apei si a aburului care de asemenea
este periculos pentru tuburi.Pentru a evita aceast separare tuburile
ascendente nu trebuie s fie nclinate fat de orizontala cu un unghi
< 17o.
TD - tuburi descendente; TA - tuburi ascendente; EC - economizor;
CI - colector inferior; PA - pomp de alimentare; T - tambur (colector
superior);
SI - supranclzitor.

Pentru functionarea normal si ndelungat a cldrii, trebuie ca aceasta s


fie alimentata cu ap ct mai curat, fr impuritti mecanice sau chimice.
n cldare are loc un proces continuu de vaporizare. Aburii nu contin
sruri. Srurile fiecrei portii de ap introdusa n cldare, dup
vaporizarea acesteia, rmn n cldare, contribuind la cresterea
concentratiei srurilor n apa cldrii. Pentru eliminarea sau neutralizarea,
ntr-un fel sau altul a acestor sruri, se iau msuri speciale. Totalitatea
msurilor care se iau pentru a crea conditii favorabile pentru functionarea
cldrii cu ap naturala, constituie asa numita tratare sau prelucrare a apei
pentru cldri.
Privit din punct de vedere al calitatii, apa cldrilor se poate mprti n 2
categorii:
- apa de alimentare si,
- apa din cldare.
Prin apa de alimentare se ntelege acea ap care se gseste n instalatie
spre a fi introdusa n cldare.
Apa din cldare se deosebeste foarte mult de apa de alimentare mai ales
prin concentratia mare de sruri.
Calitatea apei de alimentare si a apei din cldare se caracterizeaza cu
ajutorul urmtorilor indici de calitate:
Duritate temporar. Acest indice caracterizeaz prezenta bicarbonatilor
de calciu [Ca(HCO3)2] si bicarbonatilor de Mg [Mg(HCO 3)2] n ap. Prin
fierberea apei acesti bicarbonati se descompun formnd carbonati
indisolubili:
Mg(HCO3)2=MgCO3+H2O+CO2.
Carbonatii de Ca si de Mg [CaCO3 si MgCO3] se depun sub form de
nmol ne mai contribuind la formarea crustei.
Duritatea permanent. Duritatea permanenta constituie indicele ce
caracterizeaz prezenta sulfatilor si clorurilor de Ca si Mg care n timpul
nclzirii apei nu se depun, ci rmn dizolvati n masa apei contribuind la
formarea crustei. Cresterea concentratiei de astfel de sruri n apa cldrii
face ca acestea s se depun sub form de crust. Din srurile care
compun duritatea permanent a apei, cel mai periculos component e
sulfatul de Ca [CaSO2], care formeaz o pelicul solid pe suprafata
interioara a cldrii.
Duritatea total. Duritatea totala constituie indicele care nsumeaz
valorile durittii temporare si permanente. Duritatea total a apei se
msoar n grade de duritate "d". Un grad duritate reprezinta 10 mg
sruri de Ca la un litru de ap. 1od=10 mg CaO = 7,14 mg MgO.
Salinitatea apei. Acest indice caracterizeaz prezenta si continutul
clorurilor de sodiu, Ca si Mg [NaCl,CaCl 2, MgCl2] n ap. Salinitatea apei
se msoar n grade Brandt [oBr]. Un grad Brandt reprezinta 10 mg
de cloruri ntr-un litru de ap.
Continutul de oxigen dizolvat. Acest indice caracterizeaza cantitatea de
miligrame de oxigen dizolvat ntr-un litru de ap. Cunoasterea acestui
indice este important n deosebi pentru apa cldrilor de nalt presiune,
unde s-a constatat c oxigenul dizolvat n ap, la presiuni ridicate,
corodeaz puternic metalul cldrii.
Numrul bazic. Este indicele care rerprezinta care anume parte din
continutul total de corpuri chimice aflate n ap se comport ca soda
caustic. Numarul bazic reprezinta cantitatea de NaOH ntrt-un litru de
ap.
Numrul fosfatic. Pentru depunerea srurilor dure n stare de nmol, n
cldare se introduc anumiti compusi chimici la baza crora st anhidrida
fosfatic [P2O5]. Pentru a se cunoaste continutul de anhidrid fosfatic n
apa cldrii se foloseste numarul fosfatic, care reprezinta numarul de
miligrame P2O5 ntr-un litru de ap.
Indicele de hidrogen (pH). Acest indice caracterizeaza concentratia
ionilor de hidrogen n ap. El constituie unitatea de msur a reactiei apei:
- pH = 7,0 - apa este neutr;
- pH < 7,0 - apa este acid;
- pH > 7,0 - apa este bazic.
Salinitate normal a apei din cldare trebuie s fie de 30 oBr (Brandt)
pentru cldrile cu pk > 30 Kgf/cm2, 50 oBr pentru cldrile cu pk = 17.30
Kgf/cm2 si 80 oBr pentru cldrile cu pk < 17 Kgf/cm2. n cldrile
ignitubulare salinitatea maxima admis este 1000 oBr.
n scopul mentinerii calittii apei cldrilor n limitele normelor admise, la
bordul navelor se execut tratarea apei att n afara cldrilor, ct si n
interiorul acestora.

TRATAREA APEI IN AFARA CALDARILOR

Tratarea apei n afara cldrii const n aceea c nainte ca apa s


fie introdusa n cldare este supus unui regim de filtrare mecanic sau
chimic n scopul mbunttirii calitatii ei.
Filtrarea mecanica, are rolul de a nltura din continutul apei
impurittile mecanice de natura uleiurilor si altor impuritti.
Filtrarea apei n afara cldrii se face n putul cald al nstalatiei sau n
bas. Acestea sunt tancuri care au rolul de a depozita temporar
condensatul obtinut n condensor. n interior ele sunt prevzute cu filtre
capabile s retin uleiul si alte impuritati mecanice ale condensatului.
Filtrarea chimica trateaz apa cu ajutorul unor reactivi chimici care n
combinatie cu srurile dizolvate n ap formeaz alte sruri indisolubile
care se depun n prtile inferioare ale cldrii sub form de nmol-past
sau transform duritatea permanent n duritate temporar care se
ndeprteaz usor prin nclzirea sau fierberea apei.
Prelucrarea termic a apei constituie un alt procedeu de tratare a apei n
afara cldrii. Acest procedeu const n vaporizarea apei de mare n
instalatii de distilare. Aburii obtinuti sunt condensati, si, n felul acesta se
obtine apa distilat care poate fi folosita n bune conditii pentru
completarea pierderilor de ap n circuitul apei de cldare.
Degazarea apei de alimentare se utilizeaz la cldrile a cror presiune de
regim depseste 30Kgf/cm2 si se realizeaz n aparate speciale numite
degazoare. Degazarea apei const n pulverizarea continu a apei de
alimentare n scopul eliberrii gazelor dizolvate n ap (oxigen, bioxid de
carbon etc.). n cazul folosirii degazorului, instalatia de cldri nu mai
necesit putz cald si nici bas, rolul acestora prelundul degazorul.
Degazoarele sunt tancuri cilindrice, de regul dispuse n planul diametral
al navei, ntre compartimentul de cldri si masini. Ele sunt dotate cu
dispozitive de pulverizare mrunt a apei si canale speciale pentru
evacuarea gazelor separate.
Tratarea electromagnetic a apei.Aparatul destinat tratrii
electromagnetice a apei este compus din: electromagneti si un tub din Cu.
La nave, acest aparat se introduce n tubulatura de aspiratie a pompei de
alimentare a cldrii, ntr-o pozitie verticala. Apa destinat tratrii este
introdusa n aparat prin partea inferioara a tubului de aspiratie si trece prin
spatiul dintre tubul de aspiratie si carcasa aparatului. La trecerea prin
dreptul electromagnetilor, apa ntretaie liniile de fort ale magnetilor sub
un unghi drept. Tratarea apei se face tocmai ca urmare a trecerii apei
printr-un cmp magnetic constant. Srurile de duritate ale apei sub
actiunea cmpului magnetic si schimb forma cristalelor, si ca urmare,
aceste sruri si pierd proprietatea de a se lipi pe suprafata de nclzire
sub form de crust. Intrnd n cldare, apa tratat electromagnetic depune
srurile de duritate n stare de nmol-past, care se ndeprteaz prin
extractiile de fund ale cldrii.

TRATAREA APEI IN CALDARE

Tratarea apei n cldare const n introducerea unor reactivi chimici n


cldare.
Acestia intrnd n combinatie cu srurile continute de apa din cldare dau
nastere altor sruri solubile care se depun pe fundul cldri n stare de
nmol-past. La atingerea unei limite admisibile a continutului de sruri,
de nmol, precum si a alcalinittii apei din cldare, se procedeaz la
evacuarea din cldare a unei prti din ap si nlocuirea acesteia cu ap de
alimentare tratat n afara cldrii. Aceast operatie se numeste extractie
de fund a cldrii, deoarece nmolul se elimin printr-un orificiu practicat
n colectorul inferior al cldrii.

CONTROLUL CALITATII APEI

Controlul calittii apei de alimentare si al apei din cldri este necesar


pentru a se trata apa n mod corespunztor, alegnduse n acest scop
cantitatea necesara de reactivi chimici. Pe de alt parte, controlul periodic
al calittii apei de alimentare, permite tinerea evidentei calitatii acesteia si
observarea la timp a indicilor de calitate anormali, care prevestesc
deteriorarea apei de alimentare.Apa de alimentare se poate deteriora
ndeosebi ca urmare a ptrunderii apei de mare n circuitul apei de
alimentare al cldrii. Apa de mare poate ptrunde n circuitul apei de
alimentare pe mai multe ci. Cel mai frecvent si mai periculos caz l
constituie spargerea tuburilor condensorului prin suprafata de la masini.
n acest caz, apa de rcire a condensorului (apa de mare) se amestec cu
condensatul, care constituie baza sursei de alimentare cu ap a cldrii,
mrindu-i n mod considerabil cantitatea de sruri.
Reglarea procesului de ardere

Alimentarea cu combustibil - produce arderea in focar a unei cantitati


de combustibil asigurandu-se mentinerea valorii prescrise a presiunii
aburului. Arderea unei cantitati de combustibil mai mari sau mai mici
produce cresterea sau scaderea presiunii aburului, care pentru protectia
caturilor trebuia sa se mentina in limite destul de stranse.

Alimentarea cu aer - trebuie sa asigure regimul cel mai economic de


ardere a combustibilului.Pentru verificarea excesului de aer-se determina
cantitatile de O2 si CO2 din gazele de ardere . Valorile optime ale
coeficientului de exc. depind de felul combustibilului , de modul de ardere
, de constructia caldarii si sarcina.Cresterea lui conduce la pierderi de
caldura prin gazele evacuate iar reducerea sa excesiva duce la pierderea
prin ardere incompleta .

Depresiunea in focar:(tirajul)-trebuie sa asigure evacuarea completa a


produselor arderii (la generatorul exhaustoare trebuie ca debitul
ventilatoarelor de introducere a aerului in focar sa fie egal cu debitul
exhaustoarelor .Excesul de presiune in focar produce iesirea gazelor si
flacarii in compartiment iar cresterea depresiunii duce la cresterea aerului
fals care scade randamentul generatorului prin cresterea pierderilor prin
gazele de ardere si produce un consum mare de energie electrica pentru
tiraj. In cazul reglarii procesului de ardere marimile de reglat sunt:
- Pc - presiunea aburului la iesirea din generator
- m - presiunea aburului la iesirea din magistrala
- Pt - presiunea aburului la iesirea din tambur.

Generatorul de abur ca obiect de reglat , cu marimile de iesire


presiunea,poate fi considerat ca format din doua elemente serie:
Marimea reglata (P) variaza prin modificarea cantitatii de caldura Q
produsa in focar -deci presupune modificarea debitelor de combustibil si
de aer (B;A).Perturbatiile principale care actioneaza asupra presiunii
aburului sunt:

variatia debitului de abur cerut de consumator -fiind-perturbatie


externa sau de sarcina;
variatia debitului de combustibil -perturbatie interna;
variatia debitului de aer are efect asemanator cu variatia debitului de
combustibil dar cu valori mai mici ale presiunii aburului.

Presiunea este mentinuta constanta inaintea turbinei.Se protejeaza


turbina la variatii de presiune si asigura functionarea economica la
parametrii constanti.Deoarece pierderile de presiune variaza functie de
debit ,Pt creste cu sarcina si ca urmare creste probabilitatea de declansare
a supapelor de siguranta pentru sarcini cu durata de utilizare mai mare si
solicitarea termica a focarului , micsorandu-se randamentul arderii si
prelungindu-se durata regimului tranzitoriu.Aceasta functionare este
avantajoasa in special la actiunea perturbatiilor externe.
Functionarea conform acestei scheme elimina mai usor perturbatiile
externe ; cu semnale suplimentare de la perturbatii externe se poate obtine
o comportare satisfacatoare.
Reduce si avantajele si dezavantajele caracteristice figurii b.

INSTALATIA DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL

Instalatia de alimentare cu combustibil asigura aducerea combustibilului


sub presiune si pulverizarea lui n focarul cldrii.
Instalatia de alimentare cu combustibil se compune din:
- tancuri de combustibil (de bunker, de decantare),
- pompe de combustibil (de transfer, de alimentare),
- filtre grosiere si fine: calde si reci,
- prenclzitoare de combustibil,
- valvule,
- tubulaturi,
- pulverizatoare:

1 - tanc de decantare; 2 - tanc de serviciu; 3 - filtru grosier (rece);


4 - prenclzitor de combustibil; 5 - pompa de alimentare cu combustibil;
6 - baterie de filtre calde; 7 - pulverizatoare; 8 - tubulatura de retur;
F - focar.

Tancurile de combustibil sunt dispuse n apropierea compartimentului


cldri (n dublul fund sau n borduri). Capacitatea lor este aleas astfel
ncit s poat depozita o cantitate suficient de combustibil care s asigura
functionarea cldrii un timp bine stabilit. Instalatia de combustibil a
cldrii trebuie s aib posibilitatea executiei manevrei de combustibil
ntre diferite tancuri ale instalatiei, att pentru asigurarea n permanent a
tancurilor de serviciu ct si pentru mentinerea asietei navei.
Pompele de combustibil sunt de 2 feluri: pompe de transfer si pompe de
alimentare. Cele de transfer asigura aspiratia combustibilului din tancurile
de bunker si trimiterea lui n tancurile de serviciu sau alte tancuri.
Cele de alimentare aspir combustibilul din tancurile de serviciu
imprimndu-i o anumit presiune, necesar pentru o bun pulverizare si
pentru o dozare corect a combustibilului n procesul de ardere, functie de
sarcina cldrii la un moment dat.
Se utilizeaza pompe cu piston, centrifuge, cu roti dintate sau pompe cu
surub melc.
Utilizarea unui tip sau altul de pomp se face functie de natura
combustibilului si de vscozitatea acestuia. Pentru instalatiile de
combustibil ale cldrii n care se foloseste un combustibil de viscozitate
mare, se utilizeaza pompe cu roti dintate sau cu surub.
Filtrele de combustibil sau filtre reci si filtre calde. Cele reci asigura
filtrarea combustibilului la temperatura mediului sau la o temperatura
apropiat temperatura din tancul de serviciu. Bateria de filtre este dispus
naintea prenclzitorului. Filtrele calde asigura filtrarea dup ce
combustibilul a trecut prin prenclzitor. Acestea au rolul de a retine
impuritatile ce nu au fost retinute n filtrele reci.
Prenclzitorul de combustibil este un schimbtor de cldura destinat
nclzirii combustibilului naintea intrrii n pulverizatoare. nclzirea este
necesara pentru reducerea vscozitatii, ceea ce asigura mbunttirea
pulverizrii. Pentru asigurarea prenclzirii combustibililor se utilizeaza
cldura aburului prelucrat n diferite masini si mecanisme auxiliare de la
bord. Functie de natura combustibilului folosit temperatura de prenclzire
este cuprins ntre 70.110 oC.

Armturile si valvulele asigura legtura, cuplarea si decuplarea tuturor


celorlalte elemente ale instalatiei de alimentare a caldarii. Tubulatura de
combustibil este izolat termic pentru reducerea pierderilor de cldura din
instalatie.
Pulverizatoarele sunt aparate pentru realizarea unui bun proces de
combustie n cldare, combustibilul trebuie introdus n particule ct mai
fine, omogen, distribuit n masa de aer din focar, acestor particule trebuie
s li se imprime o anumit viteza pentru a asigura un front de flacr pe
toat adncimea focarului. Pentru realizarea acestor conditii se utilizeaza
pulverizatoare cu jet de vapori sau jet de aer sau pulverizatoare mecanice.
Pulverizatoarele cu jet de vapori sau cu jet de aer folosesc energia
cinetica a jetului n scopul asigurarii unei bune pulverizri a
combustibilului. Aceste pulverizatoare necesit o instalatie pentru
introducerea aburului sau aerului comprimat.
Pulverizatoarele mecanice folosesc energia cinetica a jetului de
combustibil ce trece prin pulverizator prin comprimarea combustibilului
cu ajutorul unor pompe.

Aceste pulverizatoare pot asigura reglarea calitativ sau cantitativ a


debitului de combustibil necesar procesului de ardere la variatia sarcinii
cldrii. Reglarea cantitativ const n reglarea cantittii de combustibil ce
prseste pulverizatorul, mentinnd presiunea constanta.
Reglarea calitativ a debitului de combustibil pulverizat se asigura prin
variatia presiunii combustibilului n tubulatura la care este racordat
pulverizatorul.
Reglarea cantitativ este cea mai des utilizat si se realizeaza cu ajutorul
valvulei de nchidere a combustibilului spre pulverizator si a unor duze.

PULVERIZAREA COMBUSTIBILULUI

n scopul asigurarii unei bune combustii, focarele cldrilor navale n care


se ard combustibili lichizi sunt alimentate cu particule mrunte de
combustibil. Frmitarea combustibilului n particule mici se face cu
ajutorul unor aparate numite pulverizatoare.
n functie de modul n care se realizeaza pulverizarea combustibilului,
pulverizatoarele se mpart n: pulverizatoare cu abur sau aer si
pulverizatoare mecanice.
Pulverizatoarele cu abur sau aer folosesc energia cinetica a jetului de abur
sau de aer pentru pulverizarea combustibilului.
Pulverizatoarele mecanice folosesc energia cinetica a jetului de
combustibil care trece prin pulverizator, avnd o presiune mare creat de
pompa de combustibil sau folosesc fortele centrifuge, care apar prin
rotatia unei duze de pulverizare. n primul caz, pulverizatoarele se numesc
simplu pulverizatoare mecanice, iar n al doilea caz se numesc
pulverizatoare mecanice rotative.
La cldrile navale fluviale se folosesc cu prioritate pulverizatoarele cu
aburi. Se explic aceasta prin faptul c pulverizatoarele cu aburi sunt mai
simple din punct de vedere constructiv, mai sigure n functionare, permit o
bun reglare a debitului pulverizatorului si asigura o bun pulverizare a
combustibilului.
La cldrile navale maritime se folosesc pulverizatoare mecanice, ntruct
sunt mai economice dect pulverizatoarele cu aburi si nu necesit consum
de abur pentru pulverizarea combustibilului. Pentru navele maritime,
economia de abur si combustibil are o mare important, deoarece
rezervele de ap si combustibil sunt limitate si bine determinate n functie
de raza de actiune a navei. Aburul folosit n pulverizatoarele cu aburi nu
se mai ntoarce n ciclu si avnd n vedere c fiecare kilogram de
combustibil necesit circa 0,5 Kg abur pentru pulverizarea sa rezult
pierderi importante de ap distilat din rezerva navei.