Universitatea Spiru Haret Anul universitar 2016-2017

Facultatea de Arhitectur Anul IV, semestrul VIII

Proiectul numrul 4 Centru cultural. Bucureti

Lansare tem Luni, 24.04.2017, ora 14,00
Corectura la panou 3.05.2017
Predare Miercuri, 31.05.2017 ora 12,00-13,00, la atelier
Susinere public Vineri, 02.06.2017 ora 10,00, La atelier
Numr credite 4

I. DATE GENERALE
TEATRU DE TINERET REZIST BUCURETI
1. DATE GENERALE.
1.1 SCOPUL DIDACTIC.
Aceast tem are ca scop nsusirea de ctre studenti a problematicii programelor cu destinatie cultural din domeniul
artei spectacolului. Exercitiul de fat urmreste analizarea si ntelegerea principiilor care stau la baza proiectrii
cldirilor avnd ca destinatie pregtirea si prezentarea de spectacole ctre public.
Pe parcursul acestui proiect se asteapt ca studentii s-si nsuseasc cunostinte legate de: organizarea fluxurilor
functionale si tehnice n cadrul unui centru cultural specializat n artele spectacolului (relatia corect dintre diferitele
functiuni ale spatiului destinat publicului n raport cu celelalte spatii exclusive destinate productiei artistice: scen,
cabine pentru actori, spatii destinate repetitiilor, ateliere si anexe tehnice). Edificiul trebuie s fie o constructie
expresiv, care s exprime functiunea prin spatialitate simbolic si capacitatea ei de reprezentare, ceea ce conduce
spre arhitectura ca spectacol.
1.2 OBIECTUL STUDIULUI
n traditia cultural bucuretean, teatrul, cu toate formele sale de manifestare, a constituit un reper important i un
factor de coagulare a vieii culturale i sociale. Interesul crescut pentru dezvoltarea Splaiului Damboviei, manifestat
n ultima decad, a atras investiii majore precum i populaie tnr, dinamic, astfel nct acesta se transform,
ncet ncet ntr-o spin deosebit de atractiv ce traverseaz oraul. n acest context, dezvoltarea unui centru cultural,
destinat artelor spectacolului, cu o larg deschidere spre experiment, poart de lansare pentru tnra generaie de
actori, regizori, scenografi.... pare a fi oportun.
1.3 CARACTERISTICI ALE FAMILIEI DE PROGRAME
n prezent, Universitatea Nationale de Art Teatral si Cinematografic I.L. Caragiale din Bucuresti (UNATC)
funcioneaz cu dou faculti: Facultatea de Teatru si Facultatea de Film. Facultatea de Film are asigurat dotarea
n ceea ce priveste specificul ei n cadrul sediului universittii din str. Matei Voievod. Facultatea de Teatru are
urmtoarele sectii (specializri) cu urmtoarele cifre de scolarizare: 1. Actorie 30-40 studenti/an; 2. Actorie ppusi si
marionete 10-12 studeni/an; 3. Regie teatru 10-12 studenti/an; 4. Scenografie 10-12 studenti/an; 5. Coregrafie 10-12
studenti/an; 6. Teatrologie 10-12 studenti/an. 2 Durata studiilor este de 3 ani, urmati de un examen de licent, plus 2
ani master n specializrile respective, urmati de examenul de absolvire a masteratului. Majoritatea acestor examene
se materializeaz n domeniul practic si teoretic prin realizarea de productii artistice n domeniul artelor spectacolului.
Dup terminarea studiilor universitare problemele ridicate de afirmare sunt majore.
n consecint, se cere proiectarea unui studio de teatru pentru studenti si absolventi care s functioneze permanent
att prin spectacole ct si prin alt gen de activitti specifice destinate sustinerii actului artistic actoricesc (expozitii,
machete scenografie, costume, afise, programe, fotografie) legate de evenimentele teatrale care au loc n cadrul
centrului.

2 ELEMENTE DE TEM 2.1 ELEMENTE DE INCADRARE IN ZONA SI PREZENTAREA SITULUI

2.1.1 PREZENTAREA CADRULUI GENERAL
Noua construcie urmeaz s fie amplasat pe un teren liber,rezultat al demolrilor din anii 80, casa Radio, unde
investiiile nu au fost finalizate.
1
 Amplasat la intersecia dintre strada Constantin Noica i Splaiului Independenei, cu traversare pe podul Cotroceni
spre Grdina Botanic, Palatul Cotroceni, ntr-o zon cu o puternic ncrctur cultural, ce poate deveni unul
dintre importantele trasee culturale ale Bucurestiului.
2.1.2 PARTICULARITATI ALE TERENULUI SI ELEMENTE DE REGULAMENT Terenul se nvecineaz la nord cu o
proprietate construit, la est cu terenul abandonat n prezent al Casei Radio, la vest, strada Constantin Noica iar la
sud Splaiului Independenei. Lotul are o suprafat de 5017 mp si form destul de regulat. Deschiderea la strada
Constantin Noica msoar 48,20 ml iar cea de la Splaiului Independenei nsumeaz 63,83 ml, conform planului de
amplasament anexat. Reglementrile de urbanism sunt cele impuse prin PUG Bucureti.
2.2 PRI COMPONENTE SI DISPOZIII FUNCIONALE.
n functie de cerintele pe care diversele specializri propuse, studentii arhitecti si vor ntocmi propria lor tem de
proiectare si functiuni, optnd fie pentru spatii individualizate pentru fiecare specializare, fie prin aglutinarea lor n
spatii moderne, polivalente si flexibile. Este preferabil ca spatiile s fie dimensionate minimal, n concordant cu
normele de proiectare nationale si internationale n vigoare.
2.2.1 SPAII DESTINATE PUBLICULUI
2.2.1.1. Foaier, garderob si grupuri sanitare -380 mp
2.2.1.2. Informatii si casa de bilete- 9,0mp
2.2.1.3. Spatiu expoziional (afise, machete, fotografie, costume), aditional foaierului 256 mp
2.2.1.4. Spatiu de alimentatie public (de tip cafeterie, bar), cu anexe (mic depozit si oficiu, grupuri sanitare) - 37 mp
zona de sala bar 56 mp, n legtur cu foaierul.
2.2.2 SPAII DESTINATE SPECTACOLULUI
2.2.2.1. Sal de spectacol si proiectie film, cu cca. 200-250 locuri, prevzut cu scen mobil, fr turn de scen, -
410 mp posibil de mobilat n dou variante, italian si elisabetan, cu nltimea maxim de 8-9 m, pn la elementele
de structur.
2.2.2.2. Sal de spectacol pentru teatrul de ppusi si marionete, cca 80 de locuri, cu deschidere tip fereastr, cu
scen ngropat cca 0,75 m, parapet 0,75 m si pasarel mobil pentru marionete (nltimea recomandat a slii cca
4 m) prevazuta cu ecran de proiectie. - 128 mp.
2.2.2.3. Sal de repetitie lectur la mas (roluri), 10 12 actori - 30mp.
2.2.2.4. Sal prezentri lucrri academice artele spectacolului si proiectie (regie, scenografie, actorie, teatrologie) -
58mp.
2.2.2.5. Comisii de evaluare 6-8 persoane. - 30,4 mp.
2.2.2.6. Sal de balet (pentru repetitii si antrenament), avnd dimensiuni recomandate 9 x 12 m, cu lumin - 126
mp natural, oglinzi, bar orizontal la perete si pardoseal din parchet. -Sala va beneficia de 2 vestiare de tip filtru
(cu wc si dus) pentru balerini si balerine-36 mp/ filtru sanitar si -o cabin cu grup sanitar propriu si dus, pentru
maestrul de balet. - 44mp.
3 2.2.3 ANEXELE SLILOR DE SPECTACOLE.
2.2.3.1 Cabine actori: 4- 6 cabine pentru un numr de cca. 24-30 actori, prevzute cu wc si dus; 20 mp/ cabina
2.2.3.2 Cabin pentru cabinere si oficiu pregtire costume (splat si clcat) 25 mp.
2.2.3.3. Cabin masinisti, 4-6 persoane
2.2.3.4. Cabin regizor tehnic, n vecintatea scenei 18 mp.
2.2.3.5. Regrupare actori (cu grup sanitar de serviciu minimal wc si chiuvet) 40 mp.
2.2.3.6. Buzunar scen (pentru manevrarea decorurilor) -70mp.
2.2.3.7. Depozit decor cu acces din exterior si interior, n direct legtur cu buzunarul de scen -204 mp
2.2.3.8. Depozit de recuzitm- 40mp.
2.2.3.9. Depozit de costume 40,4 mp.
2.2.3.10. Depozit de ppusi, marionete si decoruri (n legtur cu sala de teatru de ppusi) 68 mp
2.2.3.11. Depozit de scaune si practicabile (amplasat n vecintatea slii de spectacole), optional - 60mp.
2.2.4. ATELIERE SI SPATII DESTINATE STUDIULUI.
2.2.4.1. Atelier creatie si proiectare decoruri si costume, 6 posturi de lucru - 45 mp.
2.2.4.2. Atelier machete decoruri - 39mp
2.2.4.3 .Atelier productie decoruri - 39mp.
2.2.3.4. Atelier productie ppusi si marionete - 39 mp.
2.2.3.5. Atelier de croitorie costume (2-3 posturi de lucru) -30 mp.
2
2.2.3.6. Atelier de reparatii si ntretinere 36 mp.
2.2.3.7. Atelier tehnoredactare si publicitate (n legtur cu zona administrativ) 15 mp.
2.2.3.8. Biblioteca: sala de lectura (1520 de locuri la masa), birou bibliotecar si anexa: mic depozit de carte. - 64mp.
2.2.3.9. Magazie (depozit de materiale) - 135 mp
2.2.3.10. Vestiare si grupuri sanitare, aferente zonei. Femei - 32 mp.
2.2.3.11. Vestiare si grupuri sanitare, aferente zonei. Barbati- 32 mp.
2.2.5. ANEXE TEHNICE
2.2.5.1 Cabin de sunet (mixer, sunet analog si digital), cu vedere spre sal - si cabin org de lumini si proiectie
digital, cu vedere spre sal - 14,13 mp.
2.2.5.3. Cabin PSI (pompier) 15 mp
2.2.5.4. Central termic -60mp.
2.2.5.6 .Central de ventilatie -67 mp.
2.2.5.7. Tablou electric -19mp
2.2.4.8. Grupuri sanitare si vestiare pentru personal. 27 mp.
2.2.6. ADMINISTRAIE
2.2.6.1 Birou marketing si organizare spectacole - 20 mp.
2.2.6.2 Birou director - 30 mp 2.2.6.3 Birouri angajatii (2 birouri) - 20mp/ birou.
2.2.6.4. Grup sanitar - 8,75 mp.
2.2.7. ACCESE SI CIRCULAI.
2.2.7.1. Accesul publicului spre foaier, expozitie, spatiile de alimentatie public si slile de spectacole.
2.2.4.2. Accese pentru studenti (artisti) si angajati, spre anexele scenei, ateliere si birouri - 28 mp.
2.2.4.3. Acces decor din exterior.
2.2.4.4. Acces aprovizionare materiale si aprovizionare alimentate public.
2.2.8 AMENAJRI EXTERIOARE.
Amenajarea terenului din incinta centrului cultural va trebui s permit organizarea unor evenimente culturale n aer
liber (amfiteatru) precum si organizarea unor spectacole n spatii neconventionale. La amplasarea centrului n sit si
amenajarea terenului se va tine cont n mod obligatoriu de vegetatia existent si de relatia de vecintate.
n incint, la cota terenului, se vor prevedea 10 locuri de parcare pentru angajati precum i acces pa spaiile
depozitare decoruri; parcrile pentru vizitatori nu fac obiectul studiului, urmnd a fi utilizate parcrile subterane
publice ce vor fi realizate pe terenul adiacent.
2.3. ELEMENTE TEHNICE.
2.3.1. Cldirea va avea (demisol) partial, parter si etaj; n functie de solutie se poate accepta un al doilea etaj
partial (ex.: zona administrativ poate fi rezolvat n regim de nltime P+1 Spatiile interioare vor avea nltimea
liber cuprins ntre 5 si 11,5 m. nltimea la cornis va fi de cel mult 13 m; izolat, se accept si nltimi mai mari.
A. D. 6402 mp , n conformitate cu un CUT. de 1,13.
2.3.2 Cldirea va fi realizat pe structur din beton armat, metal, structuri mixte (ex.: elemente verticale de sprijin
din B. A. si grinzi metalice ; structur metalic la spatiile cu deschideri ample si structur din B. A. pentru spatiiile cu
deschideri mici). Elementele de nchidere, pereti cortina si zidarie compartimentare pe structura usoara cu miez
termoizolant si sticla si finisaj placaje marnmura, in interiorul salii tapiterii, pardoseli din mocheta antistatica
Conceptia structural a fost corelat cu destinatia spatiilor.Va fi acordat o atenie deosebit satisfacerii condiiilor
de acustic, vizibilitate precum i celor de asigurarea a siguranei vizitatorilor.

Obiective didactice i criterii de apreciere:

Studiul propus prin prezenta tem are ca scop asimilarea de ctre studeni a cunotinelor cu privire la programul de
teatru, organizarea interioar i relaiile ce se dezvolt ntre anumite zone funcionale, date tehnice, relaii de
funcionare, etc. .
Se vor aprecia n special studiile ce vor rezolva probleme de integrare n sit, circulaii, accese, parcare, relaii spaiale
cu elementele cadrului natural, amenajare peisajer, percepia favorabil a volumului, organizarea funcional,
expresivitatea arhitectural deosebit, corecta rezolvare a acestui program complex cu caracter public.

3
3. DESFURAREA PROIECTULUI
3.1 DOCUMENTAREA
Documentarea este o faz obligatorie prin care se urmrete familiarizarea studenilor cu problematica programului
de arhitectur studiat i cu trsturile caracteristice ale amplasamentului. Pe durata acestei etape fiecare student va
trebui s realizeze un numr minim de 5 fie, fiecare dintre acestea coninnd piese desenate i informaii referitoare
la cte un exemplu de hotel. Fiele vor fi redactate la mna liber, n tu, pe hrtie sau calc (format A4). Piesele
desenate (planuri, seciuni, faade) vor avea scar grafic. Planurile i seciunile vor fi nsoite de scheme care s
evidenieze traseele, relaiile funcionale ntre diferite zone, raporturile de nlime etc..
Fiele de documentare vor cuprinde desene de tipul schielor realizate la mna liber, nsoite de suportul
informaional original, analizate se vor referi la urmtoarele aspecte:
- elemente de planimetrie: scheme de analiz amplasament; scheme de analiz funcional partiuri; scheme relaia
spaiu liber/ spaiu construit; scheme de circulaii orizontale i verticale; scheme structurale;
- elemente compoziional- volumetrice: scheme de compoziie faade/ volum; elemente de alctuire a faadelor.
Fiecare fi va cuprinde denumirea proiectului, numele arhitectului, adresa amplasamentului, o scurt prezentare a
proiectului analizat i menionare sursei bibliografice.
Plana de analiz context existent va cuprinde analiza punctelor tari, punctelor slabe, a disfunciilor i oportunitailor
amplasamentului propus construirii. Plana se va realiza ntr-o tehnica la alegere folosindu- se fotomontaje cu
imagini ale existentului suprapuse planurilor cadastrale.
Documentarea de urbanism i de obiect va fi un element esenial al proiectului (PUG, PUZ-ul zonei, norme,
normative i legi n vigoare Neufert). La finalul etapei de documentare studenii trebuie s-i defineasc tema i s
propun o soluie de rezolvare a obiectului de arhitectur pe care urmeaz s l elaboreze n faza II. Aceasta va fi
cuprins n plana de concept ce va defini i brandul sub care va funciona acest spaiu cultural.
Macheta de studiu a compoziiei urbanistice se va realiza la sc. 1:500 indicnd: repere volumetrice (de masa i
nlime), relaia spaiului liber/construit, accese i circulaii, propuneri de creare a spaiului public. Macheta va
cuprinde soluia general a proiectului.
Faza de documentare se va ncheia cu judecata la panou, n cadrul atelierului la data prevazut n tem.

3.2. CALENDARUL ETAPELOR DE PROIECTARE

- prezentarea temei: 24.04.2017, ora14.00 , Sala 300
-corectura la panou . 3.04.2017
-predare proiect- Miercuri, 31.05.2017 ora 12,00-13,00, la atelier
- susinere- Vineri, 02.06.2017 ora 10,00, La atelier

1.3. REDACTAREA PROIECTULUI

Faza I: Documentare i concept

Se vor prezenta urmtoarele piese:
-5 fie documentare (minimum), prezentate pe hrtie de calc format A4, care s conin schie de planuri seciuni i
faade (cu indicarea obligatorie a scrii grafice), scurte comentarii analitice, date referitoare la autorul proiectului,
locul n care se afl cldirea (ora, ar), anul construirii i sursa de informare (reviste, web etc).
-Plana de analiz context existent
-Plan de concept
- Scheme de partiu
-Machet de studiu
-Predare i n format electronic

Faza II: Redactarea final

Se vor preda urmatoarele piese scrise i desenate:
1.Memoriu de max. 1 pagina prezentnd justificarea soluiei propuse;
Pe hrtie format A2 (420 x 594 mm) se vor preda urmtoarele piese obligatorii:
2. Plan concept sc. 1/200 va cuprinde schiarea soluiei propuse n urma studiului de amplasament i se va
redacta ntr-o tehnic la alegere, prezentnd relaia dintre spaiul arhitectural propus i ambientul edificat.
4
3. Plan de ncadrare n zon sc. 1/2000 cu evidenierea, spaiului public urban, acceselor i circulaiilor propuse;
4. Plan de amplasament sc. 1/500 care va cuprinde, construciile propuse cu regimurile de nlime aferente, trasee
pietonale i carosabile, spaii verzi, indicarea elementelor de amenajare peisager; etc.
5. Planuri niveluri sc. 1/100 cu indicarea funcionalitii spaiilor interioare, a gabaritelor dimensionale, suprafee, cote
nivel, indicaii de mobilare; Planurile subsolurilor i al mezaninului pot fi redactate i la scara 1/200.
7. Faade. sc. 1/100
8. Dou seciuni caracteristice sc. 1/100;
10. Perspective.
11. Plana de sintez a proiectului- afi
12. Machet- scara 1/200

n colul din dreapta jos, pe fiecare plan, se va desena un cartu cu dimensiunile 18x3 cm:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET PROIECT NR.

FACULTATEA DE ARHITECTURA 1
Ciclul : II (secundar) / semestrul 7. AN UNIVERSITAR 2014/2015
GRUPA NUME I PRENUME SEMNATURA SCARA TITLU PROIECT FAZA
STUDENT
STUDENT
PROFESOR DATA TITLU PLANSA NR. PLANSA
ASISTENTI

3.4.PREDAREA PROIECTULUI ( Predarea se va face i n format electronic) la atelierul fiecrei grupe .

Numrul minim de corecturi obligatorii este (o corectur la faza I, 4 corecturi la faza II). Judecata la panou de la
sfritul Fazei 1 este considerat corectur.
Numrul minim de prezene obligatorii este 80% din numrul total de edine de atelier, adic 8.
Participarea la faza I (documentarea) i prezentarea la judecata la panou sunt obligatorii. Nota primit la ncheierea
fazei I reprezint 20% din valoarea total a proiectului (lucrarea unui student care nu s-a prezentat la prima faza va
primi cel mult nota 8).
Conform regulamentului n vigoare, proiectele care nu respect toate datele din tema vor fi notate cu nota 1.
Neefectuarea numrului minim de corecturi obligatorii, lipsa prezenelor obligatorii, lipsa pieselor precum i
nerespectarea scrii precizate sunt considetare nclcari ale datelor din tem.

4. BIBLIOGRAFIE A.A.
ADOLPHE, Jean Mark La danse - naissance d'un mouvement de la pense, Armand Colin 1998
BANES, Sally Avant - garde Performance and the effervescent body, Duke University Press 1993
BANU, George Ultimul sfert de secol teatral o panoram subiectiv, Ed. Paralela 45, 2003
BERLOGEA, Ileana Teatrul romnesc n secolul XX, Editura Fundaia Cultural Romn, 2000
BOURDIEU, Pierre Regulile artei, Editura Univers, Bucuresti, 1998
CERVER, Fancisco A. The world of contemporary architecture, Ed. Konemann, 2005
DRIMBA, Ovidiu - Istoria teatrului universal, Ed. Saeculum I.O., Bucureti, 2000
GINOT, Isabelle, Marcelle MICHEL La danse au XX siecle, Larousse 2006
GOSSEL, Peter; G. LEUTHAUSER Architecture in the Twentieth Century; Benedict Taschen, 1991
IOTZU, Alexandru Teatrul act de creatie, Editura tehnica, Bucureti, 1981
LANDAU, Erica Psihologia creativitii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti 1979
LANGLEY, Stephen - Theatre Management in America: principle and practice: producing for the commercial, stock, resident, college and community theatre,
Drama Book Publishers, New York, 1990
NEUFERT, Ernest and Peter Architects Data, Third Edition, Ed. School of Architecture, Oxford Brooks University
NEUFERT, Ernest and Peter Manualul Arhitectului. Elemente de proiectare i construcie, ediia 37, Editura Alutus, Miercurea Ciuc, 2004
PAILLIART, I. Spaiul public i comunicarea, Polirom, Iai, 2002
PANDOLFI, Vito - Regia i regizorii n teatrul modern, Ed. Cappelli, 1962 (traducere UNATC)
PEPINO, Cristian Automate, idoli, ppui magia unei lumi, Ed. Alma, Galai, 1998
PEPINO, Cristian Tehnica teatrului de animaie, UNATC Press, Bucureti, 2005
PEPINO, Cristian Regia spectacolului de animaie, UNATC Press, Bucureti, 2007
RADULESCU, Daniela Arhitectura centrelor culturale, Editura tehnica, Bucureti, 1996
SAIU, Octavian "n cutarea spaiului pierdut", Ed. Nemira, 2008
TONITZA-IORDACHE, Mihaela; George BANU "Arta teatrului", Ed. Nemira 2004
TUFNELL Miranda & CRICKMAY Chris Body, Space, Image, Dance Books - Hampshire 2008

5
UBERSFELD, Anne "Termenii cheie ai analizei teatrului", Editura Institutului European, Iai 1999
ZAMFIRESCU, Ion "Istoria universal a teatrului"(vol. I, II, III, IV, V), Ed. Aius, Bucureti 2004
*** "Istoria teatrului n Romnia"(vol. I, II, III), Ed. Academiei Romne, Bucureti 1965(vol.I), 1971(vol.II), 1973(vol.III)
*** The PHAIDON ATLAS of Contemporary World Architecture, Ed. Phaidon Press Ltd., London, 2004
RDULESCU DANIELA Arhitectura centrelor culturale moderne, Editura Tehnic,Bucureti,1996
IUROV COSMA Arhitectura cldirilor multifuncionale, Editura Tehnic, Bucureti, 1982
ALEXANDER CHRISTOPHER - De la synthse de la forme, Dunod, Paris,1971
MICHELIS P.A. Estetica Arhitecturii, Meridiane, Bucureti,1982
WILSON ANTHONY Design for leisure enterteiment,1980
CHRISTOPHER ALEXANDER De la synthese de la forme - Dunod, Paris,1971
PETER ZUMTHOR Thinking architecture Birkhauser Publishers for Architecture, Basel . Boston Berlin
CARLO SCARPA Teatro Olimpico Vicenza

5. ELEMENTE DE REGULAMENT
Predarea lucrrilor practice - proiecte, schie de schi, proiecte de verificare, plane - se face n data, la ora fixat i
n sala acestea fiind specificate prin tema. Preluarea lucrarilor se face de catre cadrele didactice care ndrum
fiecare grup. Studentii vor semna pe Fia de predare i vor preciza numrul de plane predat. Fiele de predare de
la fiecare grup vor fi depuse n aceeai zi la coordonatorul de an, care va consemna, n prezena cadrului didactic
coordonator de grup, lucrrile nepredate. Lucrrile practice nepredate la termen, din alte motive dect cele
medicale, se consider absene.
Pentru a fi evaluate, lucrrile practice - proiectele, schiele de schi, proiectele de verificare,
planele - trebuie s indeplineasc urrnatoarele condiii:
- asigurarea unei prezente la orele de lucrri practice de cel puin 80 %; .
- respectarea numrului de corecturi specificat prin tem;
- respectarea tuturor datelor cuprinse n tema de proiectare (coninut, piese desenate, machete, transpunerile pe
suport electronic, scar, format, suport, tehnic de realizare ).
Proiectele, care nu respecta datele din tema se noteaza cu 1 (unu).
Aciunile de copiere precum i elaborarea de ctre alt persoan a acestora, constituie acte de fraudare care se
sancioneaza conform art.24 din REGULAMENTUL privind activitatea profesional a studentilor din Universitatea
Spiru Haret .

6. EVALUAREA PROIECTELOR
Se va face pe baza corectitudinii i calitii rezolvrilor funcionale, formale i constructive ale proiectului i se va
corela cu elemente de apreciere a participarii la atelier (calitatea i numrul studiilor prezentate la corectur).
Conform regulamentului n vigoare, notarea proiectelor se efectueaza n doua etape. n prima etapa are loc
evaluarea proiectelor n cadrul fiecrui atelier n parte, evaluare finalizat cu o not orientativ de atelier.
n etapa a doua, fiecare student i va susine public proiectul ce va fi notat de o comisie format din profesori de an.
12. Criterii de apreciere n judecarea proiectului : corectitudinea rezolvrii funcionale, plastica arhitectural i
valoarea iconic a ansamblului precum i capacitatea acestuia de integrare n situl dat.
La notarea proiectelor se va ine cont de respectarea condiiilor de predare (vezi pct-ul 3.4) i de criteriile de evaluare
expuse mai sus, n ordinea importanei: compoziia volumelor i spaiilor; valorificarea calitilor sitului; corectitudinea
i coerena funcional, spaial i structural a soluiei; expresivitatea plastic (estetica i simbolic); corectitudinea
i calitatea prezentrii proiectului; calitatea i profunzimea cercetrii i documentrii (la faza I); respectarea temei
precum i a condiiilor de redactare i predare.

ntocmit
Director Departament Arhitectur, conf. dr. arh. D. TEODORESCU
Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU

Decan,
Prof.Dr. Arh. Emil CREANG