Grupe de risc si importanta

vaccinarii lor

Conf.dr. Daniela Pitigoi

 Grupe cu risc
Sarcina
Conditii medicale
Comportamente cu risc
Risc ocupational
Contacti
 Vaccinarea in timpul sarcinii
Scopul vaccinarii:
Prevenirea imbolnavirii femeii in timpul sarcinii
Asigurarea unei imunitati pentru nou-nascut in
primele luni de viata
Imunitatea se transmite transplacentar, nou nascutul
are un titru de anticorpi asemanator cu al mamei care
persista 5-6 saptamani, protejand copilul si in acelasi
timp asigurand un raspuns imun mai bun si mai rapid la
dozele de vaccin pe care le va primi ulterior.
 Vaccinarea in timpul sarcinii
Risc ipotetic referitor la influenta vaccinarii mamei
asupra dezvoltarii normale a fatului .
Studiile nu au aratat o legatura directa intre
malformatiile congenitale si administrarea vaccinurilor
(inactivate sau chiar vii atenuate)
DAR administrarea vaccinurilor la femeia gravida
trebuie facuta numai la recomandarea medicului,
atunci cand:
probabilitatea expunerii la boala este mare
infectia poate reprezenta un risc pentru mama si/sau fat
riscul de reactii adverse postvaccinale este redus

4
 Vaccinarea in timpul sarcinii
Vaccinarea unei femei insarcinate cu vaccinuri inactivate
bacteriene, virale, anatoxine nu prezinta niciun risc pentru
fat

Administrarea unui vaccin cu virusuri vii in timpul sarcinii

prezinta riscul ipotetic de transmitere a virusului din vaccin
la fat, de aceea vaccinurile vii sunt contraindicate in timpul
sarcinii

Decizia de vaccinare - in functie de riscurile si beneficiile

vaccinarii, atat pentru mama cat si pentru fat
 Vaccinarea in timpul sarcinii
Situatii
Femeia nu stia ca este insarcinata si a primit un vaccin viral
viu
Femeia ramane insarcinata in primele 4 saptamani dupa
administrarea unui vaccin viu atenuat

Consiliere / decizie impreuna cu medicul de familie si

obstetrician

DAR situatia nu este o indicatie de intrerupere a sarcinii

 Vaccin Inainte In timpul Dupa nastere Tipul
sarcinii vaccinului

Gripal DA DA DA inactivat

Tetanic sau dT DA, DA, DA, anatoxina

sau dTpa daca au trecut daca au trecut daca au trecut
peste 10 ani de peste 10 ani de peste 10 ani de
la ultima la ultima la ultima
administrare administrare administrare

Hepatita B DA, daca are Da DA, daca are inactivat

un risc daca are risc un risc

Hepatita A DA , daca Da, Daca exista risc inactivat

exista risc de daca are risc de imbolnavire
imbolnavire
 Vaccin Inainte In timpul Dupa nastere Tipul
sarcinii vaccinului

Polio (VPI) Da, Da, Da, inactivat

daca exista risc daca exista risc daca exista risc
de expunere de expunere de expunere

Rabie DA Da, DA inactivat

daca prezinta o pentru profilaxia daca prezinta o
plaga muscata plagii cu plaga muscata
cu potential potential cu potential
rabigen sau rabigen rabigen sau
lucreaza intr-un lucreaza intr-un
sector cu risc de sector cu risc de
expunere expunere

Meningococic DA, daca are Da Daca are Inactivat

indicatie daca are indicatie
indicatie

Pneumococic DA, daca are Da Daca are inactivat

indicatie daca are indicatie
indicatie
 Vaccin Inainte In timpul Dupa nastere Tipul
sarcinii vaccinului

Rujeola DA, NU DA Viu

Oreion dar cu evitarea atenuat
Rubeola sarcinii cel putin
1 luna (SUA)
sau 3 luni
Varicelos DA, NU DA, Viu
dar cu evitarea daca este atenuat
sarcinii timp de receptiva
1 luna
Papiloma DA NU DA inactivat
Virus (HPV) (intre 9-26 ani) este inca in (intre 9-26 ani)
studiu
Febra DA, NU DA, Viu
galbena daca femeia doar daca daca lehuza nu atenuat
calatoreste intr- trebuie sa poate evita sau
o zona calatoreasca amana o
endemica in zone cu risc calatorie intr-o
dar cu evitarea de transmitere zona endemica
sarcinii timp de
 Imunizarea pasiva in timpul sarcinii
In timpul sarcinii se pot administra imunoglobuline
(nu prezinta niciun risc pentru fat sau pentru femeia
gravida):
standard /totale
contact cu un caz de rujeola sau hepatita A
specifice
antihepatita B expunere la VHB (in cazul unei femei nevaccinate)
antivaricela - contact cu un caz de varicela
 Alaptarea
Alaptarea nu reprezinta o contraindicatie pentru niciun
vaccin (cu exceptia vaccinului variolic, dar care in prezent nu se
mai administreaza)

In perioada de alaptare se pot administra atat vaccinurile

inactivate cat si cele vii atenuate, fara riscuri pentru
mama sau nou-nascut.

Precautii:
Vaccinul impotriva febrei galbene ar trebui evitat, atunci cand
calatoria lehuzei intr-o zona endemica poate fi amanata

CDC. Yellow fever Book Travelers Health. 2012

http://wwwnc.cdc.gov/travel/yellowbook/2012/chapter-3-infectious-diseases-
related-to-travel/yellow-fever.htm
 Conditii medicale
Imunodeficiente
HIV
Asplenie
Implant cohlear
Boli pulmonare cronice
Boli cardiovasculare cronice
Boli hepatice cronice
Diabet
 Imunodeficienta
Risc crescut pentru o boala infectioasa prevenibila prin vaccinare si
evolutie severa
Status imunitar
Contact frecvent cu mediul spitalicesc
Rata de vaccinare scazuta
personalul medical are informatii insuficiente / inadecvate despre
eficacitate, reactii adverse, contraindicatii
dificultatea de a administra vaccinurile necesare in clinica unde este
ingrijit pacientul
dovezi stiintifice/ studii limitate privind siguranta, imunogenicitatea,
eficacitatea, eficienta vaccinarii la imunodeprimati
capacitatea de a raspunde la vaccin a persoanelor cu imunodeficienta
este diferita (gradul de deficit imunitar, status nutritional, medicatie
etc)
dificil de elaborat o schema generala
 Imunodeficiente
Recomandat
Vaccin gripal Contraindicat
Vaccin pneumococic ROR
(VPC13, VPP23) Varicelos
Vaccin diftero-tetano- RORV
pertussis (dTpa) apoi
VPO
diftero-tetanic (dT)
rapel la fiecare 10 ani
Vaccin meningococic
 Imunodeficienta
Vaccinarea persoanelor din familia bolnavului
cu imunodeficienta
Copiii
Vor fi vaccinati conform calendarului de vaccinare
Contraindicat vaccinul polio oral (VPO)
Vaccin rotavirus
Persoanele cu imunodeficienta severa vor evita timp de 4
saptamani dupa vaccinare sa schimbe scutecele copilului
vaccinat
 Imunodeficienta
Vaccinarea persoanelor din familia bolnavului
cu imunodeficienta recomandat
Vaccin gripal
ROR
Varicelos (Zoster in SUA)
Evitarea contactului / Izolare daca apare eruptie
postvaccinala
 Infectia HIV
CD4 < 200 cel/mmc CD4 >200 cel/mmc
Recomandat Recomandat
Vaccin gripal Vaccin gripal
Vaccin pneumococic (>2 ani VPC13 Vaccin pneumococic (>2 ani VPC13,
urmat la 8 sapt. si la 5 ani de urmat la 8 sapt. si la 5 ani de
VPP23) VPP23)
Vaccin diftero-tetano-pertussis Vaccin diftero-tetano-pertussis
(dTpa) apoi diftero-tetanic (dT) (dTpa) apoi diftero-tetanic (dT)
rapel la fiecare 10 ani rapel la fiecare 10 ani
Vaccin hepatita B (la adult eventual Vaccin hepatita B
doza 40g) HPV (femei si barbati pana la varsta
HPV (femei si barbati pana la varsta de 26 ani)
de 26 ani) Vaccin rujeola-rubeola-oreion
(ROR)
Contraindicat Vaccin varicelos (2 doze la interval
de cel putin 3 luni)
ROR
Varicelos Contraindicat
RORV RORV
 Asplenia
Anatomica sau functionala risc de infectie cu pneumococ, meningococ si
Hib
Recomandata vaccinarea
cu 14 zile inainte de interventie sau
cat mai repede dupa interventie / confirmare
Vaccin pneumococic
Vaccin pneumococic (> 2 ani -VPC13 urmat la 8 sapt. si la 5 ani de VPP23)
Vaccin Hib
o singura doza (daca nu au fost vaccinati anterior)
Vaccin meningococic
Rapel la 3 ani cand prima doza a fost administrata la 2-6 ani
Rapel la fiecare 5 ani, cand prima doza a fost administrata dupa varsta de 7
ani
Vaccin gripal
anual
 Implant cohlear
Risc crescut de meningita pneumococica
Recomandata vaccinarea antipneumococica
cu 14 zile inainte de interventie
2-5 ani 2 doze VPC13 (daca nu au fost vaccinati anterior)
6-18 ani o doza VPC13 apoi o doza de VPPZ 23 (dupa cel putin 8
saptamani)
> 19 ani o doza VPC13 apoi o doza de VPPZ 23 (dupa cel putin 8
saptamani)

Se poate administra si
Vaccin Hib
o singura doza (daca nu au fost vaccinati anterior)
Vaccin meningococic
dar beneficiul este discutabil
 Diabet

Riscul de complicatii, spitalizare si deces prin gripa si pneumonie

gripa este de 3 ori mai mare la persoanele cu diabet
Vaccin gripal
Vaccin pneumococic polizaharidic (VPP23)

Protectia antitetanica scade in timp

Vaccin diftero-tetano-pertussis (dTpa) apoi diftero-tetanic (dT)
rapel la fiecare 10 ani

CDC. 2014 Recommended Immunizations for Adults by Medical Condition

 Diabet
Vaccin hepatita B
Persoanele diabetice care se infecteaza cu VHB
Rata de fatalitate mai mare (5% vs 2%)
Risc mai mare de hepatita cronica
Sursa de infectie si risc de transmitere a VHB
Adultii cu diabet, dar fara infectie cu VHB
risc de doua ori mai mare de a face o boala hepatica cronica (non-
alcoolica) si carcinom hepatic
In SUA (2011), vaccinul hepatita B este:
Recomandat la toti adultii (nevaccinati anterior) cu diabet (tip 1 si 2) cu
varsta intre 19 si 59 de ani, cat mai repede dupa confirmarea diabetului
Poate fi administrat , la recomandarea clinicianului, in functie de risc, la
adultii cu diabet peste 60 de ani.

CDC. Use of Hepatitis B Vaccination for Adults with Diabetes Mellitus: Recommendations of the Advisory Committee on
Immunization Practices (ACIP). MMWR 60, (50), 2011. http://www.cdc.gov/mmwr/pdf/wk/mm6050.pdf
 Boli pulmonare si cardiovasculare
cronice
Vaccin gripal
Vaccin pneumococic polizaharidic (VPP23)
Vaccin diftero-tetano-pertussis (dTpa) apoi diftero-
tetanic (dT) rapel la fiecare 10 ani

CDC. 2014 Recommended Immunizations for Adults by Medical Condition

 Boli hepatice cronice

Vaccin hepatita B
Vaccin hepatita A (2 doze)
Vaccin gripal anual
Vaccin pneumococic polizaharidic (VPP23)
Vaccin diftero-tetano-pertussis (dTpa) apoi diftero-
tetanic (dT) rapel la fiecare 10 ani

CDC. 2014 Recommended Immunizations for Adults by Medical Condition

 Comportamente cu risc

Parteneri sexuali multipli

MSM
Utilizatori de droguri
Fumatori
 Comportamente cu risc

Parteneri sexuali multipli

Hepatita A
Hepatita B
HPV (9-26 ani, bivalent sau tetravalent)
MSM
Hepatita A
Hepatita B
HPV (tetravalent)
Fumatori
Vaccin pneumococic
 Utilizatori de droguri
(ghid ECDC si EMCDDA, 2011)

Vaccin hepatita A, B
Vaccin combinat hep A+B
18 tari UE (din cele 29) au programe de vaccinare antihepatita B
pentru utilizatorii de droguri injectabile
Vaccin gripal
Vaccin tetanic (sau dT)
cazuri de tetanos la utilizatorii de heroina (UK)
Vaccin pneumococic (pentru persoanele HIV pozitive
si/sau >50 ani)

Outreach activities
Inchisoare
Harm reduction / needle exchange
Scheme rapide
 Risc ocupational

Personal medical
Vaccin Hepatita B
Vaccin gripal
Vaccin ROR
Vaccin meningococic personal medico sanitar (laboratoare, spitale de boli
infectioase)
(in Romania)

Personal veterinar
Vaccin rabic - veterinari, persoane care lucreaza cu virusul rabic in laborator
etc
 Boli prevenibile prin vaccinare
prioritare pentru personalul medical
Gripa
Hepatita B
Rujeola
Rubeola
Oreion ROR-Var

Varicela
Tetanos
Difteria dTpa
Tuse convulsiva
 Contact cu un caz de boala
prevenibila prin vaccinare

Hepatita A
Hepatita B
Rujeola
Varicela
 Contact cu un caz de Varicela

- Vaccinare cu vaccin varicelos in primele 96 de ore (3-

5 zile) de la expunere (doza a II-a la 4-8 saptamani peste
varsta de 13 ani sau la 3 luni pana la 13 ani)

sau

Imunoglobuline specifice in primele 96 de ore de la

expunere (la cei cu contraindicatii la vaccin gravide,
imunodeficiente, nou-nascutii a caror mama a
dezvoltat varicela cu 5 zile inainte de nastere sau la 2
zile dupa nastere)
 Contact cu un caz de Rujeola

Vaccinare ROR in primele 72 de ore de la expunere

(administrare incepand cu varsta de 7 luni)

sau

Imunoglobuline 0.5 ml/kg in primele 6 zile de la expunere

(la cei cu contraindicatii la vaccin gravide,
imunodeficiente etc)

Atentie: Nu se aplica pentru contactul cu caz de rubeola sau

parotitidita
Contact cu un caz de Hepatita A
Vaccinare cu vaccin hepatita A in primele 2
saptamani de la expunere

sau

Imunoglobuline 0.5 ml/kg in primele 6 zile de la

expunere (la cei cu contraindicatii la vaccin copii
sub 1 an)
Contact cu un caz de Hepatita B
Vaccinarea cu vaccin hepatita B
Nou-nascut (mama AgHBs+)
Expunere la sange/produse
Contact sexual neprotejat
primele 12-24 de
ore de la nastere
in primele 72 ore
in primele 14 zile

si

Imunoglobuline specifice
Vaccinarile si calatoriile
 Generalitati
La nivel global se inregistreaza circa 1 miliard de
turisti anual, majoritatea dintre acestia facand parte
dintre cei care merg in vacanta.
deplasarile in afara granitelor - plecare temporara la
munca si migratia sunt in crestere si pot influenta
semnificativ potentialul de transmitere al unor boli
infectioase.
Mijloacele de transport cele mai utilizate sunt cele
aeriene (53%), urmate de transportul de suprafata,
iar utilizarea lor se poate asocia de multe ori cu
influentarea starii de sanatate a calatorilor.
 Generalitati
Calatoriile, indiferent de scop, expun calatorul
la numeroase riscuri, mai ales riscul de a
contacta o boala infectioasa.
Vaccinarea corecta inainte de o calatorie
reduce riscul de imbolnavire a calatorului dar
si de raspandire a bolilor infectioase
prevenibile prin vaccinare.
 Ce trebuie sa stie persoanele care se hotarasc sa
calatoresca in strainatate
Trebuie sa va programati la o consultatie la medicul dumneavoastra de
familie pentru a va verifica starea de sanatate inaintea calatoriei cu cateva
saptamani inaintea datei acesteia; sfatuiti-va cu medicul asupra unui kit
medical de baza pe care sa-l luati cu dumneavostra in timpul calatoriei
(medicamente, dezinfectanti, pansamente)
Trebuie sa va luati precautiuni suplimentare si sa cereti sfatul medicilor
specialisti daca aveti afectiuni cronice care va afecteaza starea de
imunitate; acelasi sfat trebuie urmat si de femeile gravide
Daca calatoriti impreuna cu copii, iar acestia au pana la 12 ani cereti sfatul
unui medic pediatru
Informati-va asupra tipurilor de vaccinuri sau a medicatiei profilactice ce
trebuie administrata inainte sau in timpul calatoriei dumneavoastra; va
puteti adresa in acest scop autoritatilor de sanatate publica locale care va
pot indruma la un centru de vaccinari internationale.
 Vaccinarile si calatoriile internationale
Vaccinari de rutina (din programul national de imunizari)
Continuate / completate conform varstei
Vaccinari obligatorii, cerute de autoritatile statului respectiv pentru a
putea intra in tara respectiva, in concordanta cu prevederile
Regulamentului Sanitar International 2005
Febra galbena
Vaccinari recomandate datorita riscului de a contracta o infectie
Hepatita A / B
Rabie
Febra tifoida
Encefalita de capusa
Encefalita japoneza
Meningita meningococica
 Vaccinarile si calatoriile internationale
Vaccinarea inaintea unei calatorii
internationale este recomandata de medic, in
functie de urmatoarele elemente:
Calatorie
Calator
Boala infectioasa pentru care se doreste protectie
Vaccin
Schema de vaccinare este PERSONALIZATA
 Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii
Calatorie
Destinatie
Durata
Scop (profesional, social, turistic, umanitar etc)
Vaccinari obligatorii (sau recomandate) in zona
respectiva
Riscurile de imbolnavire specifice zonei
 Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii
Calator
Starea de sanatate
Varsta (vaccinul amaril impotriva febrei galbene
se administreaza dupa varsta de 9 luni, pentru
encefalita japoneza dupa varsta de 6 luni etc)
Status imun (boli infectioase/ vaccinari anterioare)
Contraindicatii pentru vaccinare
Comportamente cu risc
 Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii

Boala infectioasa
Morbiditate
Mortalitate
Metode de prevenire existente si accesibile
(antibioticoprofilaxie, imunizare pasiva etc)
 Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii
Vaccin
Durata protectiei
Eficacitate
Schema de vaccinare
uneori sunt necesare mai multe doze, efectuate la
anumite intervale de timp este indicata consultarea
medicului cu 4-8 saptamani inaintea unei calatorii
pentru a avea timp suficient
Reactii adverse
Disponibilitatea vaccinului
Cost
 WHO / OMS
International travel and health

http://www.who.int/ith/en/index.html