Tehnologi Referat DidacticLegislat

Afaceri Familie
e e a ie

Acasa tehnologie constructii

Imbracaminti din beton de ciment rutier
Imbracaminti din beton de ciment rutier

Imbracaminti din beton de ciment rutier

I GENERALITATI
Imbracamintile rutiere din beton de ciment constau din dale de beton cu rosturi
intre ele, executate de obicei intr-un singur strat. Betonul este proiectat astfel incat
sa reziste uzurii traficului. Cand se utilizeaza metoda de executie cu cofraje fixe,
imbracamintile pot fi executate in doua straturi, stratul superior avand functia si
caracteristicile stratului de uzura, in timp ce stratul inferior are rolul de strat de
fundatie.
Imbracamintile rutiere din beton de ciment pot fi executate folosind fie cofraje
glisante, fie cofraje fixe. Ambele metode conduc la rezultate satisfacatoare, astfel ca
Antreprenorul trebuie sa decida care dintre metode va fi folosita.
Principalul criteriu in clasificarea betoanelor destinate imbracamintilor rutiere este
rezistenta la incovoiere (Rinc.) a betonului masurata la 28 zile.
Rezistenta caracteristica la incovoiere, Rkinc este definita ca valoarea sub care se
pot situa max. 5% din rezultatele testelor. Rezistenta la incovoiere este determinata
pe epruvete prismatice, 150x150x600 mm. Epruvetele sunt testate dupa o perioada
de maturizare a betonului, de 28 zile. In timpul testului, epruvetei i se aplica doua
forte simetrice, iar rezistenta la incovoiere este masurata la punctul de cedare.
Clasificarea betoanelor pentru imbracaminti rutiere este data in Tabelul 1.
Tabel 1 Clasificarea betoanelor

Clasa de beton Rkinc MPa

Bc R3,5 3,5
Bc R4,0 4,0
Bc R4,5 4,5
Bc R5,0 5,0

In general, selectarea clasei de beton depinde de clasificarea drumurilor,

intensitatea traficului si caracteristicile geometrice ale acestuia; acestea sunt
enumerate in Tabelul 2.
 Tabel 2 Selectarea clasificarii betoanelor

Clasa de trafic

Trafic
foarte Trafic greu Trafic mediu Trafic usor
greu

Numarul straturilor structurii

Lucrari
Strat Strat Strat
Strat Strat
de de de Strat de
Strat de de
uzura uzura uzura fundati
unic fundati fundati
sau sau sau e
e e
unic unic unic

Clasa betonului

1 2 3 4 5 6 7 8

Autostrazi,
drumuri
nationale,
judetene, Bc R Bc R Bc R Bc R Bc R
drumuri 5,0 5,0 4,5 4,5 4,0 Bc R Bc R
comunale si (Bc R (Bc R (Bc R (Bc R (Bc R 4,0 3,5
strazi cu doua 4,5) 4,5) 4,0) 4,0) 3,5)
sau mai multe
benzi de
circulatie
Ranforsarea
structurilor Bc R Bc R Bc R Bc R Bc R
rutiere 5,0 5,0 4,5 4,5 4,0 Bc R Bc R
existente ale (Bc R (Bc R (Bc R (Bc R (Bc R 4,0 3,5
drumurilor si 4,5) 4,5) 4,0) 4,0) 3,5)
autostrazilor
Drumuri de Bc R Bc R Bc R Bc R Bc R
santier: 5,0 5,0 4,5 4,5 4,0 Bc R Bc R
- cu 2 (Bc R (Bc R (Bc R (Bc R Bc R 4,0 3,5
benzi de 4,5) 4,5) 4,0) 4,0) 3,5
circulatie
- cu o Bc R
- - - - - -
banda de 3,5
circulatie
Drumuri si
Bc R Bc R Bc R Bc R Bc R Bc R
platforme -
4,5 4,5 4,0 4,0 3,5 3,5
industriale
Strazi cu o
singura banda Bc R
- - - - - -
si alei 3,5
carosabile
Zone de oprire,
spatii de Bc R
- - - - - -
parcare si 3,5
porturi
Piste,
platforme ptr. Bc R 5,0 (Bc R 4,5) un strat
statii de taxi,
piste de
aeroport, Bc R 4,5 (Bc R 4,0) pentru stratul de uzura sau stratul unic
pentru:
Bc R 4,0 (Bc R 3,5) pentru stratul de fundatie
- utilizare
(exploatare)
nationala si
internationala
- alte
lucrari

Nota:
1) Din motive tehnico economice si cu aprobarea Beneficiarului, pot fi folosite
clasele de beton avand valorile din paranteza.
2) Clasele de beton Bc R 5,0 si Bc R 4,5 se vor prepara folosind ciment tip CD 40,
42,5 sau ciment tip I, I 42,5 R.
3) Clasele de beton Bc R 4,0 si Bc R 3,5 vor fi realizate folosind tipurile de ciment
I 42,5 sau I 42,4 R.
4) Celelalte tipuri de ciment vor fi folosite numai cu aprobarea unui institut
specializat in lucrari de drumuri, a Beneficiarului, Consultantului si Proiectantului.
II STANDARDE SI NORMATIVE
1) SR 183-1/1995 Imbracaminti rutiere din beton de ciment executate folosind
tehnologia cu cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate.
2) SR 183-2/1998 Imbracaminti rutiere din beton executate folosind tehnologia
cofrajelor glisante. Conditii tehnice de calitate
3) C 22-92 Normativ pentru executarea imbracamintilor din beton de ciment in
sistem cofraje fixe.
4) STAS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii
tehnice generale de calitate
5) C 16-1984 Normativ pentru realizarea pet imp friguros a lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente
6) C 56-1985 Normativ privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii, si instalatiior aferente.
7) Legea Nr. 10/1995. Legea privind calitatea in onstructii.
Aceasta lista nu trebuie considerata completa.
III MATERIALE
III.1 STANDARDE DE REFERINTA
Materialele utilizate in executarea imbracamintilor rutiere din beton vor fi conform
cerintelor de calitate prevazute in urmatoarel standarde:
Agregate naturale de balastiera STAS 662-2002
Agregate naturale de cariera SR 667-2001
Tipuri de ciment: I 42,5; I 42,5R si CD 40 SR 388-95 si STAS 10.092-78
Cenuse rezultate din centrale termoelectrice STAS 8819-88
Aditivi STAS 8625-90
Apa STAS 790-84
Pelicula de protectie P 45 STAS 12.093-83
Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida STAS 8877-72
Otel beton OB 37 STAS 438/1-89
Hartie rezistenta STAS 3789-86
Folie de polietilena STAS 8171-84
Bitum fara parafina, pentru drumuri SR 754-99
Filer STAS 539-79
Alte materiale, inclusiv materiale pentru etansarea rosturilor: mastic bituminos;
poliuretan, silicon sau rosturi de etansare flexibile; sectiuni de neopren, sau
cordoane din materiale speciale. Toate aceste materiale vor fi aprobate de catre
Consultant.
III.2 CONDITII TEHNICE SI CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Controlul calitatii materialelor se va realiza:
Preliminar, pentru aprobarea furnizorilor si a dozajelor propuse;
Cand materialele sunt livrate pe santier si inainte de a fi folosite, conform
Tabelului 16.
III.3 APROVIZIONAREA, TRANSPORTUL, PRELUCRAREA SI DEPOZITAREA
MATERIALELOR
Antreprenorul raspunde de verificarea calitatii materialelor in momentul livrarii si de
mentinerea calitatii acestora pe santier.
III.3.1 Ciment
Cerintele tehnice cu privire la receptia, livrarea, stocarea si testarea cimentului vor
corespunde Codului de Practica NE 012-99. Un certificat de calitate emis de catre
producator trebuie sa certifice calitatea oricarei incarcaturi de ciment livrata pe
santier.
Pentru verificarea calitatii cimentului (in mod normal in 24 de ore de la livrare) se
vor preleva probe conform SREN 196/7-95 de catre beneficiar si un reprezentant
neutru si se vor efectua teste intr-un laborator autorizat.
In cazul in care cimentul este obtinut de la un furnizor (nu de la producator), livrarea
de ciment va fi insotita de o declaratie de conformitate pentru identificarea:
tipului de ciment si a producatorului;
datei sosirii cimentului in depozit;
numarului certificatului de calitate eliberat de producator cu datele notate pe
el;
garantiei de conformitate cu conditiile de stocare;
numarului buletinului de analiza pentru calitatea cimentului, realizat de catre
un laborator autorizat si data, indicandu-se conditiile de utilizare in toate cazurile
cand s-a depasit data expirarii.
Obligatia furnizorului referitoare la garantia cimentului va fi inclusa in contractul
dintre furnizor si beneficiar.
Se recomanda ca materialul furnizat sa provina dintr-o singura fabrica de ciment.
Daca Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de ciment acesta va trebui
sa obtina mai intai aprobarea Consultantului. In acest caz fiecare tip utilizat va fi
pentru sectiuni separate si complete, dupa acum s-a aprobat anterior de catre
Consultant.
Cimentul se va livra vrac, cu trenul, utilizandu-se tancuri speciale, sau cu tiruri
prevazute cu dispozitiv pneumatic pentru descarcare. Alternativ, cimentul poate fi
livrat in saci de hartie originali, cu asigurarea ca in timpul transportului acestia vor fi
protejati impotriva umezelii si deteriorarii.
In timpul transportului de la fabrica de ciment la statiile de betoane (sau la un alt
loc de depozitare), in timpul manipularii sau stocarii, cimentul va fi protejat
impotriva umiditatii si a contaminarii cu corpuri straine. Se va evita amestecul mai
multor tipuri de ciment.
Cimentul va fi stocat:
in silozuri cu protectie adecvata impotriva conditiilor meteo nefavorabile
(ploaie, vant, etc.). Fiecare transport de ciment va fi stocat separat pentru a se
asigura identificarea si controlul sau. Oricand tipul de ciment este schimbat, silozul
va fi golit complet, curatat pneumatic si marcat corespunzator noii categorii de
ciment;
In depozite; sacii se vor depozita maximum cate 10 pe inaltime, cu un spatiu
de cel putin 500 mm intre coloanele de saci si peretii depozitului.
Silozurile si depozitele vor fi marcate corespunzator indicandu-se clar tipul de
ciment stocat. Antreprenorul va pastra datele referitoare la livrarea cimentului si va
dispune utilizarea corespunzatoare a acestuia. Antreprenorul va asigura facilitati
pentru stocarea separata a cel putin doua tipuri diferite de ciment. Capacitatea de
stocare a cimentului trebuie sa corespunda pentru cel putin 3 zile de productie in
continuu a betonului.

Nu va fi utilizat cimentul cu o temperatura de peste + 50C.

Cimentul trebuie utilizat inaintea datei de expirare.

Cimentul stocat pentru o perioada mai lunga decat data expirarii nu va fi utilizat
decat daca starea sa si rezistentele mecanice la 2 sau/si 7 zile au fost testate.
Cimentul cu rezistenta mecanica mai mica decat limitele specificate conform clasei
respective, va fi declasat si utilizat in conformitate cu noua sa clasa. Orice ciment cu
o rezistenta la compresiune mai mica decat valoarea minima a celui mai slab tip va
fi inlaturat si se interzice folosirea sa la fabricarea betonului.
Daca cimentul este contaminat cu apa, acesta se va utiliza in conformitate cu
urmatoarele prevederi:
Tabel 3

Reziduuri (r%) Calitatea cimentului

0 buna
Max. 10% Ciment deteriorat, a fi utilizat dupa verificarea caracteristicilor fizico-mecan
2(7) zile conform prevederilor Tabelului 5. Alternativ cimentul poate fi asimil
tipului III V 32,5 si utilizat numai cu aprobarea institutului specializat in dru
a Consultantului.
Peste 10% Ciment deteriorat, a fi utilizat numai pentru prepararea mortarului, cu aprob
Consultantului

Testarea calitatii cimentului va fi realizata de catre Antreprenor, in conformitate cu

prevederile Tabelului 16.
Laboratorul de santier va pastra un dosar cu testele efectuate pe ciment, dupa cum
urmeaza:
Certificatele de calitate ale furnizorului se vor tine intr-un dosar separat;
Rezultatele testelor de laborator vor fi pastrate intr-un registru (registru de
ciment).
III.3.2 Agregate
Agregatele naturale vor fi furnizate in avans si depozitate in depozite provizorii.
Inaintea utilizarii se vor realiza teste in vederea asigurarii conformitatii cu Caietele
de Sarcini.
Transportul, prelucrarea si depozitarea agregatelor naturale vor fi realizate astfel
incat sa se evite amestecarea sau contaminarea acestora.
Agregatele vor fi depozitate pe platforme de beton avand pante si rigole in scopul
drenajului. Pentru evitarea amestecarii agregatelor de diferite tipuri sau provenind
de la furnizori diferiti, fiecare unitate de depozitare va fi prevazuta cu spatii
adecvate. Depozitele vor fi identificate in permanenta prin panouri indicand sursa si
dimensiunea agregatului principal.
Agregatele nu vor fi plasate pe platforme de pamant sau balastate.
Drumurile de acces catre depozitele de agregate vor fi amplasate astfel incat sa se
evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale. In cazul cand
agregatele sunt transportate pe calea ferata, se vor prevedea rampe de beton
pentru descarcare. Zona in care vagoanele vor fi descarcate va fi suficient de
intinsa, pentru evitarea riscului de amestecare a agregatelor. Antreprenorul va
prevedea de asemenea, o zona unde agregatele refuzate sa poata fi depozitate
provizoriu.
In zone unde nisipul natural nu poate fi obtinut cu usurinta, se poate folosi nisipul
concasat, daca acest lucru este aprobat printr-un laborator autorizat care va
specifica raportul dintre nisipul natural si cel concasat.
Agregatele naturale trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile in contact cu
aerul, apa sau la inghet. Este interzisa folosirea agregatelor provenite din roci
feldspatice sau sistoase.
Agregatele vor fi neutre si nu vor avea efecte daunatoare (inclusiv continut de sulfat
si clorura) asupra cimentului. De asemenea, nu vor contine particule de siliciu
micro-cristaline sau amorfe.
Datele testelor cu privire la calitatea agregatelor vor fi pastrate in Laboratorul
Antreprenorului, dupa cum urmeaza:
un dosar pentru certificatele de calitate emise de catre furnizor;
un registru continand rezultatele testelor de laborator
III.3.3 Cenusa de termocentrala
Cenusa de termocentrala este produsa prin arderea carbunilor din centralele
electrice si este un material cu proprietati puzzolanice, (ex. poseda proprietati de
cementare putine sau deloc), dar va reactiona chimic cu hidroxidul de calciu, in
conditii de umiditate, pentru formarea amestecurilor ce poseda proprietati de
cementare.
Cenusa va fi transportata, prelucrata si depozitata astfel incat sa se evite orice
posibila contaminare si orice schimbari in caracteristicile fizico-chimice ale acesteia.
Cenusa poate fi livrata vrac sau in saci de plastic, in aceleasi conditii specificate si
pentru ciment. Durata de depozitare a cenusei este de 6 luni.
Cenusa va fi depozitata in silozuri metalice sau in magazii. Capacitatea de
depozitare a acesteia trebuie sa corespunda pentru cel putin trei zile de betonare
continua.
Aceleasi prevederi privind cenusa vor fi de asemenea aplicate agentilor de activare
(var stins sub forma de pulbere, var stins concasat, etc.).
III.3.4 Aditivi
Aditivii se folosesc pentru a modifica proprietatile betonului proaspat sau intarit.
Aditivii pot fi livrati sub forma de pulbere sau de solutie si vor fi transportati si
manipulati cu grija, pentru a preveni deteriorarea ambalajelor, in vederea evitarii
contactului cu umezeala.
Conditiile specificate de catre producator si prevederile principalelor reglementari si
normative trebuie respectate cu strictete.
Capacitatea de depozitare a aditivilor pentru beton trebuie sa corespunda pentru
cel putin trei zile de betonare continua.
III.3.5 Otel beton
Fiecare fascicul sau grup de bare va fi prevazut cu etichete care sa contina cel putin
urmatoarele informatii:
diametru;
tip;
numar de serie (lot);
furnizor;
certificat de calitate semnat de catre Inspectorul de Calitate.
Otelul-beton va fi transportat, manipulat si depozitat in vederea evitarii oricaror
daune ce pot afecta barele de otel-beton sau betonul (eroziune, supraincalzire,
indoire).
III.3.6 Materiale auxiliare
Celelalte materiale folosite in executarea imbracamintilor rutiere din beton, inclusiv
materialele de intarire, pene, bare de legatura si materiale de etansare a rosturilor
de expansiune, sunt specificate in prescriptii tehnice speciale.
III.3.7 Apa
Apa pentru prepararea betonului nu va contine materiale care afecteaza hidratarea
cimentului.
Apa utilizata pentru prepararea betonului poate fi luata din sursa publica sau din
alte surse. Apa din toate sursele va fi verificata astfel incat sa corespunda cerintelor
tehnice prevazute in STAS 790-84.
Apa va fi testata la inceputul lucrarilor iar testele se vor repeta ori de cate ori se
observa schimbari in caracteristicile acesteia.
Apa ce urmeaza a fi folosita pe santier va fi protejata impotriva contaminarii cu
detergenti, materii organice, uleiuri, argila, etc.
IV BETON UTILIZAT IN PROIECTAREA STRUCTURILOR RUTIERE
IV.1 CERINTE TEHNICE CU PRIVIRE LA MATERIALE
Materialele folosite in executarea imbracamintilor rutiere din beton vor corespunde
cerintelor Tabelelor 4, 5, 6 si 7.
Tabel 4 Cerinte tehnice pentru agregate

Conditii acceptabile
Caracteristicile agregatelor
Nr. pietris
naturale nisip pietris criblura
concasat

0 1 2 3 4 5

1. Continut de impuritati:
- corpuri straine (bucati de nepermis nepermis nepermis nepermis
lemn, frunzis, etc.)
- bucati de argila sau argila
aderenta pe particule de - - - nepermis
agregate;
- mica libera, %, max. 1 - - -
- carbune, %, max. 0,5 - - -
- continut de materii incolor,
organice (culoarea solutiei de pana la - - -
oxid de sodiu) galben
- sulfati (in SO3), %, max. 1 nepermis - -
- continut de particule fine, - 0,3 0,3 -
%, max.
2. Compozitia granulometrica conform tipului
Fractiunea sub 0,09 mm: - - - 1
- in tipul 8-16, %, max. - - - 0,5
- in tipul 16-25, %, max. - - - -
- in tipul 25-40, %, max.
3. Echivalentul in nisip, min. 85 - - -
4. Gradul de rupere, %, min. - - 65 -
5. Rezistenta la strivire a
agregatelor in conditii de - 60 60 -
saturatie, %, min.
6. Abraziune cu dispozitivul tip Los - 35 25 25
 Angeles (LA), %, max.
7. Rezistenta la inghet-dezghet: - - - 3
- indicele de inghet-fisurare, - - - 25
%, max.
- 10 10 -
- sensibilitatea la inghetare,
%, max.
- pierdere de masa, %, max.
8. Forma granulelor agregatelor cu - 0,66; 0,33 0,66; 0,33 -
dimensiunea minima de 7(8)
- 25 25 -
mm:
- - 25
- coeficientul min b/a; c/a.
- continutul de particule
plate si ascutite: %, max.
- indicele de forma, %, max.

Agregatele vor proveni din roci minerale omogene, fara semne de schimbare din
punct de vedere fizic, chimic sau mecanic. Agregatele nu vor contine pirita, limonite
si saruri solubile. Nu vor fi folosite in prepararea cimentului agregatele brute cu
silice microcristalina sau amorfa care ar putea reactiona cu alcaliile din ciment.
Tabel 5 Conditii tehnice pentru ciment

Tipul cimentului

Caracteristicile cimentului CD 40 I 42.5 I 42.5 R

STAS 10092-78 SR 388-95 SR 388

Caracteristici fizico-mecanice: 2 1 1
priza incepe dupa min. 10 8 8
ore
buna - -
priza se incheie dupa max. ore
10 10 10
constanta de volum -
(10) - -
constanta de volum cu indicatorul Le Chatelier,max.
3,5 - -
mm
5,0 - -
finetea de macinare exprimata
6,5 - -
de suprafete specifice (ghidare,
15 10 20
resturi la cernere 0,09) cm2/g
26 - -
rezistenta la intindere
prin incovoiere: min.N/mm2 40 42,5 la 62,5 42,5 la
- dupa 2 zile
- dupa 7 zile
- dupa 28 zile min.
rezistenta la compresiune:
N/mm2
- dupa 2 zile
- dupa7 zile
- dupa 28 zile

Tabel 6 Conditii tehnice pentru Aditivul Disan A

Caracteristici fizico-chimice ale aditivului

Nr. Limite acceptabile Testare
Disan A

1 Aspect praf maron inchis vizual

2 Continut de substante uscate %, min. 92 STAS 8625-90
3 Substante insolubile in apa, %, max. 2 STAS 8625-90
4 Substante reducatoare, %, max. 5,5 STAS 8625-90
5 Continut de cenusa, %, max. 16 STAS 8625-90
6 PH-ul solutiei de concentratie 1% 4,5 pana la 5,5 STAS 6367-82

Valorile din tabel sunt legate de materialele uscate la 105C 5C.

Tabel 7 Cerinte tehnice cu privire la cenusa volanta

Nr. Caracteristicile cenusei provenite de la centralele termice Conditii acceptab

1 Continut de apa, %, max. 1
2 Particule reziduale pe site cu ochiuri de sarma de 0,2 conform STAS
10
1077-1976, %, max.
3 Substante inflamabile, %, max. 5
4 Oxizi totali (SiO2 + Al2O3 + Fe2O3), % 70
5 Oxid de Magneziu (MgO), %, max. 4
6 Trioxid de Sulf (SO3), %, min. 3

IV.2 STABILIREA RETETELOR

Inainte ca betonul sa fie pus in opera, probele necesare vor fi pregatite utilizandu-se
materiale provenite din sursele ce urmeaza a fi folosite in prepararea betonului.
Amestecurile pentru stabilirea dozajelor vor fi realizate in numar suficient pentru
stabilirea proportiilor optime ale agregatelor si pentru scoaterea in evidenta a
continuturilor de ciment si a raportului apa ciment, in cadrul cerintelor specificate
cu privire la continutul de aer si lucrabilitate.
Betonul (rezultat in urma amestecului) pentru imbracamintile rutiere va fi verificat si
reproiectat folosindu-se aceeasi procedura oricand exista schimbari majore la sursa
de material, si cand se descopera devieri majore de la proiectul initial, in timpul
controlului de calitate al productiei.
Tipurile de agregate ce urmeaza a fi folosite in prepararea betonului rutier sunt
enumerate in Tabelul 8.
Tabel 8 Tipuri de Agregate

Clasificarea
Structura rutiera Descrierea Tipul
agregatului
executata agregatului agregatului
total
1 2 3 4 5
A Dintr-un singur strat nisip natural 0-3 si 3-7, sau 0-25
0-7
cribluri 8-16 si 16-25 0-25
nisip natural 0-3 si 3-7, sau
0-7
cribluri 8-16 si 16-25 0-40
pietris 25-40 sau 16-
40
B Din doua straturi: nisip natural 0-3 si 3-7, sau
0-7 0,25
- strat de uzura;
cribluri 9-16 si 16-25
- strat de fundatie nisip natural 0-3 si 3-7, sau
0-7

cribluri 8-16 si 16-25 0-40

pietris 25-40 sau 16-

40

nisip natural 0-3 si 3-7, sau 0-40

0-7

pietris 7-16 si 16-40

 nisip natural 0-3 si 3-7, sau
0-7
0-31
pietris 7-16 si 16-31
concasat

Granulometria agregatelor betonului pentru imbracaminti rutiere este prezentata in

Tabelul 9.
Tabel 9 Clasificarea agregatelor

Scara de clasificare a % din masa care trece prin sita

Limite
agregatelor 0,2 1 3,15 7,1 16 25 31,5
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Agregate: granulometrie min. 2 8 20 35 63 95 -
continua:
max. 8 27 42 60 83 100 -
0 pana la 25 mm pentru sistemul
min. 2 15 30 45 70 95 -
de cofraj fix
max. 8 27 42 60 83 100 -
0 pana la 25 mm pentru sistemul
de cofraj glisant min. 2 7 17 31 55 68 -
0 pana la 40 mm pentru sistemul max. 7 25 40 55 76 86 -
de cofraj fix
min. 2 15 25 40 65 75 -
0 pana la 40 mm pentru sistemul
de cofraj glisant max. 7 25 40 55 76 86 95

0 pana la 31 mm pentru sistemul min. 2 7 17 31 55 - 100

de cofraj fix max. 7 25 40 55 76 - 95
0 pana la 31 mm pentru sistemul min. 2 15 25 40 65 - 100
de cofraj glisant
max. 7 25 40 55 76 -
Granulometrie discontinua a min. 2 20 30 30 45 95 -
agregatelor cu cofraj fix:
max. 8 30 45 45 60 100 -
0 pana la 25 mm fara sortul 3-7
min. 2 8 20 35 35 95 -
0 pana la 25 mm fara sorturile 8-
max. 8 27 42 55 55 100 -
16 sau 7-16
min. 2 14 25 25 40 - 95
0 pana la 31,5 (40) mm fara
sortul 3-7 max. 7 28 40 40 52 - 100
0 pana la 31,5 (40) mm fara min. 2 7 17 30 30 - 95
sorturile 7-16 sau 8-16
max. 7 25 40 50 50 - 100
Dozajele de referinta ale cimentului si aditivului, precum si raportul apa/ciment,
sunt indicate in Tabelul 10.
 Tabel 10 Dozarea betonului

Clasa betonului
Materiale Observatii
BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
1 2 3 4 5 6
1. ciment CD 40, kg/m3 - - 330- 350- cofraj fix
350 370
310- 330- cofraje glisante
330 350 min. min.
310 310
2. ciment I 42,5; I 42,5R 310- 330- 350- 350- cofraj fix
330 350 370 370
3. raportul apa/ciment,
max. min. 310 cofraje glisante
4. % aditiv DISAN A din 0,45 pentru beton cu granulometrie cofraj fix
masa de ciment continua

0,47 pentru beton cu granulometrie cofraj fix

discontinua

0,52 pentru beton cu cenusa cofraj fix

adaugata

0,43 pentru beton cu granulometrie cofraje glisante

continua

0,25 pana la 0,30 pentru beton cu

cofraj fix
granulometrie continua

0,30 pana la 0,35 pentru beton cu

granulometrie si agregate naturale cofraj fix
concasate

0,35 pana la 0,40 pentru beton cu

granulometrie discontinua si
agregate naturale de balastiera cofraj fix

0,15 pentru beton fluidizat cofraj fix

conform Caietelor de Sarcini ce cofraje glisante

urmeaza a fi analizate

Caracteristicile fizice ale betonului proaspat sunt indicate in Tabelul 11.

Tabel 11 Caracteristicile betonului

Nr. Caracteristicile betonului proaspat

 Valoare
Nume
Cofraj fix Cofraje glisant
1 Lucrabilitate:
3 -
- prin metoda tasarii, cm., max.
- prin metoda gradului de compactare 1,15 pana la 1,35 1,15 pana la 1
- prin metoda de remodelare Webe, sec. - 10 15

2 Densitatea aparenta, kg/m3 2400 40 2400 50

3 Continutul de aer % 3,5 0,5 4-6

Cerintele cu privire la caracteristicile fizice si mecanice ale betonului intarit sunt

prezentate in Tabelul 12. Caracteristicile betonului in timpul testelor preliminare ale
proiectului ar trebui sa fie cu 10% mai mari decat cerintele prevazute in Tabelul 12.
Acele valori ce urmeaza a fi folosite ca referinta in studiul preliminar sunt prezentate
in Tabelul 13.
Tabel 12 Rezistenta betonului la executie

Conditii ce trebuie indeplinite Clasa betonului

Nr.
de betonul intarit BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 Bc
1 Rezistenta la incovoiere (Rkinc) determinata
la 28 zile pe epruvete prismatice de 3,5 4,0 4,5 5,0
150x150x600 mm MPa, min.
2 Rezistenta medie la compresiune (Rc)
determinata la 28 zile pe cuburi cu latura de
141 mm, bucati prismatice cu latura de 150 30 35 40 45
mm, conform STAS 1275 sau pe carote
conform Instructiunilor. MPa, min.
3 Gradul de gelivitate a betonului, conform
G 100 G 100 G 100 G
STAS 3518-89

Tabel 13 Rezistenta betonului / teste preliminare

Conditii ce trebuie indeplinite de betonul Clasa betonului

Nr. intarit
BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 Bc
TESTE PRELIMINARE
0 1 2 3 4 5
1 Rezistenta la incovoiere (Rkinc) determinata
la 28 zile pe epruvete prismatice de 3,8 4,4 4,9 5,5
150x150x600 mm MPa, min.
2 Rezistenta medie la compresiune
determinata pe cuburi sau pe bucati
33 39,0 44 50
prismatice cu latura de 150 mm (Rc med.)
MPa
3 Gradul de gelivitate conform STAS 3518-89 G 100 G 100 G 100 G

Nota: Rezistentele la compresiune pe epruvete prismatice trebuie folosite doar

informativ.
V EXECUTIA LUCRARILOR
V.1 APROBAREA ECHIPAMENTULUI SI UTILAJELOR
Utilajele si echipamentul vor fi selectate luandu-se in considerare cerintele
Contractului, Proiectului si Caietelor de Sarcini si va fi inaintat Consultantului pentru
aprobare.
Antreprenorul va prevedea echipamentul si utilajele dupa cum urmeaza:
centrala de preparare a betonului;
echipament de turnare cu cofraj glisant cu palpatori electronici si vibratoare,
sau
echipament de turnare cu cofraj fix cu palpatori electronici si vibratoare.
Dispozitivul de pavare va avea urmatoarele caracteristici:
frecventa de vibrare: 50 75 Hz;
amplitudine: aprox. 1,0 mm;
viteza de avansare: min. 0,6 m/min;
latimea grinzii vibratoare, cel putin egala cu grosimea dalei.
Dispozitivele pre-vibratoare vor fi folosite in cazul in care stratul de beton
masoara mai mult de 200 mm grosime;
Placile sau grinzile vibratoare cu frecvente vibratoare de 50 pana la 75 Hz si
minimum 3000 vibratii/min, amplitudine de 1 mm. Latimea grinzii vibratoare va fi
cel putin egala cu grosimea dalei.
grinda de finisare;
cilindru metalic: 250 mm, lungime 3 4 m, greutate de 150 200 kg;
maiuri metalice;
punti pentru muncitori;
mijloace de striere a suprafetei de beton (perii, etc.);
masina de taiat rosturi;
invelitori mobile pentru protejarea betonului proaspat;
dispozitive pentru pulverizarea peliculei de protectie;
echipament si materiale pentru inchiderea rosturilor, de ex. malaxor mecanic,
compresor de aer (minimum 6 atmosfere), perii de sarma, cancioace, pensule, etc.,
dispozitiv pentru instalarea snurului de etansare.
V.2 DOZARE SI MIXARE
Producerea betonului va fi in conformitate cu Sistemul de calitate al
Antreprenorului, inclusiv manualul de calitate, sistemul de calitate, procedurile de
calitate, Tehnologiile de Executie, planul de calitate, manualul de calitate al
laboratorului, etc. Activitatile centralei de dozare trebuie sa fie in conformitate cu
documentatia.
Centrala de dozare va fi complet automata, iar in cazul tehnologiei de cofrare
glisanta, productivitatea trebuie sa fie adecvata pentru a mentine o avansare
uniforma a repartizatorului de nu mai putin de 0,75 m/min. Cu toate acestea
conditiile de punere in opera specificate pentru imbracamintile rutiere executate in
timpul sezonului calduros vor fi de asemenea luate in considerare, la determinarea
cerintelor de capacitate ale centralei.
Dozarea agregatelor, cimentului si adaosurilor pentru beton se va face pe criteriu de
greutate, pe cand dozarea apei se poate face fie dupa greutate, fie dupa volum.
Dozarea dispozitivelor trebuie verificata si calibrata saptamanal. Cantitatile
agregatelor si cimentului din centrala de dozare vor fi verificate folosind greutatile
standard.
Tolerantele de dozare acceptabile ale centralei de dozare sunt urmatoarele:
3% pentru fiecare sort de agregat si 2% pentru cantitatea totala a agregatelor;
2% pentru ciment, apa si aditivi;
3% pentru cenusa volanta.
Tolerantele sunt exprimate dupa criteriul de greutate teoretica a fiecarui material si
conform cu reglajul centralei de dozare.
Stabilirea proportiilor amestecului va fi realizata de catre Antreprenor in timpul
productiei, pentru stabilirea celor mai bune proportii de amestec corespunzatoare
conditiilor si materialelor folosite. Inainte de a face orice schimbare la aceste
proportii aprobate, Antreprenorul va notifica Consultantul si va indica schimbarile ce
urmeaza a fi facute.
Durata de mixare va fi de minimum 60 secunde (90 sec. in cazul folosirii cenusei de
termocentrala) pentru imbracaminti rutiere din beton realizate cu cofraj fix si intre
90 si 120 secunde pentru imbracamintile rutiere din beton realizate cu cofraj
glisant.
Statiile de mixare vor fi prevazute cu buncare intermediare avand capacitatea de
sustinere a trei doze. Pentru evitarea segregarii, betonul va fi descarcat in buncar
folosind o conducta si o palnie, de la o inaltime de 0,5 m peste mijlocul acestuia.
Betonul nu va fi pastrat in buncar mai mult de 15 minute de la descarcarea primului
transport, iar durata totala de incarcare in mijloacele de transport nu va depasi 20
de minute. Buncarul va fi curatat cel putin la doua schimburi, sau in perioadele de
repaus ce dureaza mai mult de 1 ora.

Dupa ce betonul paraseste statia, el va avea o temperatura cuprinsa intre + 5 si +

30C; cand este pus in opera, temperatura nu va depasi 30C.

Folosirea diferitelor amestecuri in acelasi timp este permisa doar cu conditia folosirii
acelorasi caracteristici pentru beton: componente, dozare, lucrabilitatea betonului,
etc.
Inaintea inceperii turnarii, operarea corecta a statiei de dozare va fi verificata cu
ajutorul unui test de functionare. In timpul acestei incercari Antreprenorul va analiza
si verifica succesiunea descarcarii componentelor in malaxorul de beton. Dozarea
materialelor, durata de mixare, etc. vor fi realizate in concordanta cu prescriptiile
tehnice si cu principalele normative si reglementari in vigoare. In timpul productiei,
statia de beton va fi periodic testata, cel putin o data la fiecare trei luni, conform
normativelor si reglementarilor curente.
Rezultatele testelor vor fi inregistrate in Registrul statiei de betoane.
Dispozitivele de punere in opera a betonului vor fi verificate cu regularitate.
Parametrii de lucru (viteze, durata de vibratie, etc.) vor fi analizati in timpul
incercarilor preliminare. In timpul executiei lucrarilor eficienta statiei trebuie in mod
constant verificata.
V.3 FUNDATIA PLATFORMEI
Inainte de executia imbracamintii rutiere din beton vor fi verificate calitatea
fundatiei platformei, compactarea, cotele, etc.
Stratul de fundatie va avea aceleasi pante longitudinale si transversale ca si
imbracamintea din beton.
Uniformitatea suprafetei masurata cu ajutorul unei grinzi (lata) de 3 m lungime se
va incadra in urmatoarele limite:
20 mm in panta transversala pentru straturile de balast, piatra concasata sau
materiale stabilizate mecanic;
15 mm in panta transversala pentru materialele granulare stabilizate cu
ciment sau lianti puzzolanici;
7 mm in panta longitudinala.
V.4 STRATUL SUPORT
Pentru fundatii din materiale stabilizate cu ciment, se poate renunta la foliile de
plastic/hartie si stratul de nisip.
Stratul suport va fi verificat si aprobat inainte de punerea in opera a betonului.
Pregatirea stratului suport va fi de o zi intreaga inaintea utilizarii utilajului de turnare
a betonului, pentru a asigura timp de verificare si rectificare.
V.5 TRANSPORT
Betonul realizat in statie poate fi transportat intr-o autobetoniera sau intr-o
autobasculanta. Aceasta va fi neteda, etansa, si va avea jgheaburi care sa permita
controlul descarcarii betonului; se vor prevedea prelate in vederea protejarii
betonului in timpul transportului. Betonul transportat cu autobasculanta va fi
descarcat in cofrajele fixe sau glisante in max. 45 de minute de la introducerea apei
si cimentului pentru amestec in malaxor. La transportarea betonului vartos, pot fi
necesare vibratoare pentru descarcarea betonului si vor fi folosite doar in cazul in
care se dovedeste ca betonul poate fi descarcat fara intarziere. Dispozitivele de
basculare vor fi curatate folosindu-se un jet de apa la fiecare 3-4 transporturi si
oricand este necesar.
Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul va inainta Consultantului spre
aprobare, Tehnologiile de Executie privind executarea imbracamintilor rutiere din
beton de ciment.
Procedura va cuprinde o descriere a tehnologiei de executie adoptate, ce urmeaza a
fi verificata la inceputul lucrarilor de betonare pe un sector experimental (min. 50 m
lungime) si va include urmatoarele informatii:
Descrierea detaliata a echipamentului;
 Descrierea detaliata a intregului proces de executie a lucrarilor, inclusiv
pregatirea terenului de fundare al drumului, productia betonului, transportul,
punerea in opera si maturizarea acestuia.
Documentul va include date cum ar fi viteza repartizatorului, intensitatea
vibratiei betonului, grosimea stratului de beton inainte de vibratie, finisarea stratului
de beton, protejarea betonului finisat, taierea si finisarea rosturilor.
V.6 SECTORUL EXPERIMENTAL
Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul va realiza sectorul experimental.
Acesta trebuie sa cuprinda cate un rost de constructie longitudinal si transversal.
Scopul incercarii este demonstrarea conformitatii materialelor propuse, proportiilor
amestecului, mixarii, asternerii, utilajului de compactare si procedurilor de executie.
Numarul testarilor pentru sectorul experimental nu va fi mai mica decat cea
necesara pentru verificare, conform cerintelor Consultantului. Sectorul experimental
va fi acceptat doar pentru constructia efectiva in cadrul Lucrarilor Permanente daca
corespunde Caietelor de Sarcini. Constructia in cadrul Lucrarilor Permanente nu va
incepe pana cand testul nu va demonstra conformitatea cu Caietele de Sarcini.
Materialele, proportiile amestecului, mixarea, asternerea, utilajul de compactare si
procedurile de constructie nu vor fi modificate decat in cazul in care Antreprenorul
realizeaza un alt sector pentru a demonstra conformitatea modificarilor propuse sau
convine asupra acestor modificari impreuna cu Consultantul.
V.7 PUNEREA IN OPERA
Betonul poate fi pus in opera intre cofraje fixe sau folosind echipament de turnare
cu cofraj glisant aprobat. Antreprenorul va alege metoda ce trebuie folosita.
Echipamentul de turnare cu cofraj glisant va fi prevazut cu un senzor de directie, un
senzor de nivel si doua unitati de vibrare, transportoare cu banda si cofraj.
Punerea in opera a betonului va fi realizata fara intreruperi. In caz de urgenta, cand
in asternerea betonului intervine o intrerupere neprevazuta, vor fi executate dale cu
o lungime de minimum 3,0 m (in cazul cofrajului glisant) sau de minimum 1,5 m (in
cazul cofrajului fix), terminandu-se cu un rost de constructie transversal.
In functie de panta profilului longitudinal al drumului, punerea in opera a betonului
va fi efectuata dupa cum urmeaza:
Daca declivitatea este mai mica sau egala cu 3% lucrarile se vor executa in
amonte;
Daca declivitatea este mai mare de 3%, lucrarile se vor desfasura in aval,
asigurand ca atat lucrabilitatea betonului, cat si desfasurarea sunt corespunzatoare.
Daca se adopta tehnologia ce prevede cofraje fixe, acestea vor fi metalice
pentru toate lucrarile de imbracaminte rutiera.
Antreprenorul va prevedea cofraje metalice egale cu grosimea majoritatii dalelor
structurii rutiere pentru fiecare zona dalata. Pot fi folosite alt tip de cofraje numai
acolo unde grosimea marginilor depaseste grosimea standard.
Vor fi montate cofraje si se vor realiza linii de trasare inaintea operatiunilor de
asternere a betonului astfel incat verificarile cerute si oricare corectii necesare sa
poata fi facute fara oprire sau impiedicand punerea in opera a betonului.
In general, cofrajele pentru imbracaminti rutiere pot fi indepartate la 12 ore dupa ce
betonul a fost pus in opera. Va fi necesara o perioada mai lunga atunci cand
cresterea rezistentei betonului este impiedicata din cauza protectiei inadecvate sau
intarziate in timpul sezonului rece.
Grinzile longitudinale vor fi curatate si tratate astfel incat sa se previna aderenta la
beton prin aplicarea materialelor corespunzatoare. Detaliile vor fi inaintate
Consultantului pentru aprobare. Grinzile longitudinale deformate nu vor fi folosite.
Cofrajele laterale glisante aferente echipamentului de turnare vor avea inaltimea
corespunzatoare imbracamintii rutiere. Cofrajele metalice trebuie sa fie usor
utilizabile pentru sustine betonul plastic in caz de urgenta.
Firele de ghidare vor fi din cablu sau sarma de inalta rezistenta.
Betonul va fi pus in opera inainte sa atinga priza initiala si in curs de 45 minute de
la adaugarea cimentului la dozare. Adaugarea apei in amestec, in exces fata de
proportia necesara stabilita, nu este permisa.
Imprastierea manuala a betonului va fi admisa numai pentru latimi suplimentare,
sau alte forme de dale, sau in cazuri de urgenta cum ar fi defectiuni ale
echipamentului. De asemenea imprastierea si finisarea manuala vor fi permise, doar
daca beneficiile rezultate din folosirea echipamentului de turnare nu compenseaza
costurile acestuia.

Masuri pentru conditii atmosferice nefavorabile

Imbracamintile rutiere din beton de ciment vor fi realizate atunci cand temperatura
aerului este cuprinsa intre 5C si 35C. In mod exceptional turnarea in cofraj a
betonului poate fi realizata la temperaturi intre 0 si 5C, dar numai cu aprobarea
Consultantului. Temperatura betonului trebuie mentinuta la peste +5C pentru o
perioada de cel putin 3 zile. Protectia va fi asigurata cu ajutorul copertinelor
(prelatelor) sau al altor mijloace care asigura un strat de aer de 3 pana la 5 cm
deasupra suprafetei betonului in vederea prevenirii daunelor provocate de inghet.
Temperatura aerului va fi verificata si inregistrata in timpul acestei perioade.
Executia imbracamintilor din beton la temperaturi sub cea de inghet nu este
permisa.
Realizarea si asternerea betonului pentru imbracaminti rutiere va fi suspendata pe
timp de ploaie.
In timpul sezonului foarte cald sunt necesare masuri de precautie pentru prevenirea
formarii fisurilor de contractie care rezulta din pierderea excesiva de umiditate din
beton, inainte de intarire. In nici un caz temperatura betonului nu va depasi 30C.

Daca apar intarzieri la turnarea betonului, pentru impiedicarea uscarii suprafetei de

beton, aceasta va fi pastrata umeda prin pulverizare, iar punerea in opera in
continuare a betonului se va suspenda pana se vor lua masuri corective. In zone cu
vant frecvent vor fi necesare pelicule de protectie a betonului impotriva evaporarii
rapide cauzata de vant.
Compactarea
Cerintele de vibrare sunt influentate de mai multi factori cum ar fi tipul si
dimensiunea agregatului, proportiile de mixare, convectia aerului, tasarea,
lucrabilitatea mixturii, grosimea imbracamintii, etc. Distanta maxima dintre unitatile
vibratorului cat si procedurile de vibrare vor fi bazate in consecinta, pe cerintele
santierului si vor fi descrise in intregime in Metodologia lucrarii ce urmeaza sa fie
inaintata Consultantului, de catre Antreprenor, pentru aprobare, inaintea inceperii
lucrarilor. Pervibratoarele vor fi asezate la o distanta de maximum 500 mm. La
marginea riglei vibratoare va fi instalat un pervibrator aditional, la maximum 200
mm de cofrajul glisant. In termeni generali frecventa de vibrare va fi cuprinsa intre
6.000 si 12.000 rotatii/minut, iar durata de vibrare va fi intre 30 si 60 secunde. O
atentie deosebita trebuie acordata vibratoarelor de-a lungul marginii benzii, in
vederea asigurarii ca aceasta este compactata corespunzator.
V.8 FINISAREA
In urma operatiunilor de finisare trebuie sa se obtina o suprafata neteda, etansa, la
nivelul cerut. Finisarea trebuie realizata pentru obtinerea unei inalte calitati a
suprafetei betonului.
Finisarea se va realiza mecanic. Finisarea manuala cu ajutorul unor finisoare mici se
va realiza numai acolo unde este necesara corectarea locala a neregularitatilor
suprafetei. Zonele finisate manual vor avea aceleasi caracteristici ca si cele finisate
mecanic. Se va folosi un dreptar la lungimea ceruta pentru a netezi si verifica
suprafata. Suprafata va fi temeinic verificata in timpul netezirii mecanice si se vor
face rectificari oricand este necesar.
Textura finala a suprafetei se va obtine cu ajutorul maturii. Metoda adoptata va
prevedea o rezistenta adecvata la derapaj pe suprafata de beton si va fi aprobata
de catre Consultant.
Dalele vor fi numerotate prin perforarea numarului dalei (la fiecare 5 dale) pe
suprafata de beton in coltul dalei, la 300 mm de la margine (numerele fiind de 100
mm inaltime si 10 mm adancime).
V.9 INTARIREA BETONULUI
Tot echipamentul, materialele si stocurile pentru o protejare adecvata a stratului de
beton trebuie sa fie disponibile inainte de a se incepe turnarea betonului. In general
protectia se face cu materiale impermeabile. Orice alte materiale si solutii alese pot
fi specificate si folosite dupa ce s-a obtinut acordul Consultantului.
Protejarea betonului se va face cu ajutorul unei masini pozitionata exact pe banda
nou pavata si care se deplaseaza si acopera suprafata turnata complet si uniform cu
o pelicula de protectie. Rata de avans si suprafata pe care o protejeaza va fi
controlata astfel ca protectia sa fie realizata prin doua treceri. Cand cofrajele sunt
scoase si in cazul unor distrugeri ale membranei, betonul va fi tratat din nou cu
pelicula protectoare.
Protejarea suprafetei se poate asigura folosind pelicula fluida de protectie P 45,
Polisol sau alte amestecuri similare netoxice. Vor fi verificate in primul rand
uniformitatea, continuitatea si cantitatea materialului de protectie pe m2.
Materiale cum ar fi Whitespirt, STAS 44-84 vor fi folosite pentru diluarea
amestecurilor chimice si pentru spalarea utilajului.
Cantitatea de fluid P 45 ce urmeaza a fi folosita pentru protejarea betonului
proaspat la temperaturi de peste 10C va fi de 0,25 0,05 kg/m2. Pentru
temperaturi sub +10C, fluidul P 45 va fi diluat cu Whitespirt, in proportie de 1 parte
P 45 la 0,3/0,5 parti de Whitespirt.
V.10 PROTECTIE
Este interzisa circulatia de orice fel (de persoane, animale, vehicule) pe betonul
proaspat turnat.
In primele 24 de ore dupa ce suprafata imbracamintii rutiere s-a protejat cu aceasta
pelicula, lucratorii se pot deplasa numai pe pasarela mobila. Circulatia auto poate fi
admisa numai dupa ce s-au indeplinit conditiile prevazute in Tabelul 14.
Tabel 14 Restrictii de circulatie

Temperatura medie la locul de lucru,

C

Tipul de beton +5 +10 +15 +20 +25

Durata inaintea supunerii traficului de

vehicule (zile)
a. beton rutier cu ciment CD 40 sau 25 19 16 14 12
beton cu adaosuri de cenusa de centrala
termo-electrica, sau zgura
18 15 13 11 10
b. beton rutier cu ciment de tip I 42,5 R
sau I 42,5

V.11 ROSTURI
V.11.1 Generalitati
Rosturile sunt formate in imbracamintile rutiere din beton pentru a permite
contractia si dilatarea acestora fara fisurari neregulate si ca un mijloc auxiliar de
constructie pentru separarea zonei pavate pe fasii necesare prelucrarii si punerii in
opera a betonului.
Exista trei tipuri generale de rosturi: de constructie, dilatare si contractie. Rosturile
pot fi longitudinale si transversale.
V.11.2 Rosturile de constructie longitudinale
Aceste rosturi sunt realizate la distanta indicata pe planse.
Rosturile longitudinale armate se folosesc acolo unde grosimea dalei depaseste 250
mm. Dimensiunile rostului armat sunt importante; este esential ca atat dimensiunile
cat si amplasarea in rost sa corespunda detaliilor din proiect.
Ancorele la rosturile de constructie longitudinale sunt folosite pentru a evita
deplasarea dintre dalele adiacente. Ancorele vor fi introduse in betonul plastic
necompactat, automat, cand sunt folosite repartizatoarele glisante, sau manual, in
cazul utilajului de cofraj fix.
Detalii despre rosturile de constructie longitudinale sunt prevazute in SR 183-1/95 si
SR 183-2/98.
V.11.3 Rosturi de constructie transversale
Cand punerea in opera a betonului este oprita sau intrerupta pentru 30 de minute
sau mai mult, aceste rosturi sunt instalate pe intreaga latime a benzii de turnare. Pe
cat posibil aceste rosturi vor fi instalate la pozitia rostului stabilit.
Detalii despre rosturile de constructie transversale sunt prevazute in SR 183-1/95 si
SR 183-2/98.
V.11.4 Rosturi de dilatatie
Cand sunt necesare rosturi de dilatatie in cadrul unei structuri rutiere, acestea vor
sustine atat umplutura, cat si gujoanele, inaintea turnarii betonului. Amplasarea
corecta si alinierea acestor elemente sunt necesare functionarii corespunzatoare a
rosturilor. Ansamblul partilor incastrate trebuie sa fie rigid si capabil sa reziste
miscarilor si deformatiilor din timpul turnarii betonului. Antreprenorul va prevedea
un sablon de verificare a pozitiei acestor elemente.
Detalii despre rosturile de dilatare transversale sunt prevazute in SR 183-1/95 si SR
183-2/98.
V.11.5 Rosturi de contractie
Rosturile de contractie folosesc un sant pentru reducerea tensiunilor din beton.
Cand betonul este supus contractiei, o fisura trece prin beton pe sub sant. Transferul
de sarcina este asigurat de inclestarea agregatului in suprafata rupturii, sub taietura
rostului.
Rosturile de contractie longitudinale vor fi prevazute din 6,0 in 6,0 m.
Rosturile de contractie pot fi executate prin taierea unui sant in betonul intarit. Cand
taierea nu poate fi realizata decat dupa o fisurare necontrolata din cauza conditiilor
neobisnuite, se vor prevedea taieri in fisurile formate. Taierea se va realiza imediat
ce betonul este intarit, de obicei intre 6 si 24 de ore dupa punerea in opera, conform
prevederilor Tabelului 15. Avand in vedere ca betonul este pus in opera in principal
in timpul zilei, va fi necesara efectuarea unei intregi serii de taieri pe timpul noptii,
iar in acest scop va fi prevazut un sistem adecvat de iluminare.
Tabel 15 Restrictii de taiere

Temperatura aerului

Tipul cimentului 5 - 13C 13 - 22C 22 - 30C

Timp necesar pana la taiere

I 42,5; I 42,5 R 12 24 ore 8 12 ore 6 8 ore
CD 40 18 24 ore 10 18 ore 8 10 ore

Detalii despre rosturile de contractie transversale s sunt prevazute in SR 183-1/95 si

SR 183-2/98.
V.11.6 Etansarea rosturilor
Etansarea tuturor tipurilor de rost va fi realizata folosind materialele necesare, iar
detalii in legatura cu acestea se vor Consultantului pentru aprobare.
VI CONTROLUL CALITATII
VI.1 CONTROLUL PRELIMINAR DE CALITATE
Preliminar se va acorda aprobare de catre Consultant, cu privire la:
sursele si furnizorii de materiale;
utilaje si echipament;
retetele si sectoarele experimentale;
tehnologiile de executie a lucrarilor.
VI.2 CONTROLUL CALITATII IN TIMPUL EXECUTIEI
In timpul executiei, calitatea materialelor va fi verificata cu regularitate.
Cerintele acestor Caiete de Sarcini si a principalelor normative si reglementari
valabile vor fi verificate in mod constant, in mod special tinand seama de:
inregistrarile documentelor de transport al betonului;
respectarea proiectului;
conditiile de punere in opera a betonului, modul de operare a utilajelor de
punere in opera, pregatirea platformei pentru punerea in opera a betonului;
mentinerea longrinelor la cotele prevazute;
pozitionarea ancorelor si gujoanelor din otel;
executarea rosturilor: pozitie, materiale, dimensiuni, finisare;
intarirea si protejarea suprafetei de beton;
finisarea suprafetei de beton.
Caracteristicile materialelor vor fi verificate cu regularitate, pentru a se conforma
prevederilor acestui document si principalelor normative si reglementari in vigoare.
Caracteristicile materialelor vor fi verificate inaintea folosirii, conform Tabelului 16.
Caracteristicile betonului atat proaspat cat si intarit vor fi verificate impotriva
prevederilor Tabelelor 11 si 12.
Acestea vor fi verificate in vederea conformitatii si a frecventelor indicate in tabelul
16, pe epruvete preluate de la statia de betoane sau de la locul de punere in opera.
 Tabel 16 Teste de calitate

Actiunea, metoda de T
Materialul sau
testare, caracteristici Scopul actiunii sau la
Nr. etapa de Frecventa minima
ce urmeaza a fi testarii
executie II
testate
0 1 2 3 4 5
A. LA MATERIALELE FURNIZATE DEPOZITELOR SAU STATIILOR DE BETON
A.1 Ciment a. Calitatea sau Furnizorul va garanta la fiecare lot furnizat
examinarea calitatea
certificatului de
garantie
b. Consistenta sau Evitarea vreunei erori Un test pentru
stabilitatea, conform neobservate in fiecare transport, dar
SR EN196-3/1995 controlul de fabricatie nu mai putin de un
test
c. Inceputul timpului Indicarea La 100 t pe o
de priza conform SR contaminarii in timpul epruveta medie
EN196-3/1995 livrarii
d. Rezistente Determinarea Optional
mecanice prin metoda gradului cimentului
rapida, conform STAS
5296-77
e.1 Rezistente Confirmarea clasei Un test la 100 t
mecanice la 2 (7) zile cimentului pentru loturi de mai
conform SR EN196- putin de 200 t. sau
3/1995 (daca exista un test la 500 t
teste ale metodei pentru loturi mai
rapide sau rezultatele mari de 100 t
acestei metode nu
sunt corespunzatoare)
e.2 Rezistente Pentru inregistrarea
mecanice la 28 zile, calitatii cimentului
conform SR EN196-
3/1995 (ca in rubrica
de mai sus)
f. Examinarea duratei Conformitate cu la fiecare lot furnizat,
de depozitare termenele de testele se vor efectua
garantie in prezenta
Consultantului
 Materialul sau Actiunea, metoda de T
testare, caracteristici Scopul actiunii sau la
Nr. etapa de Frecventa minima
ce urmeaza a fi testarii
executie II
testate
0 1 2 3 4 5
g. Starea cimentului in Evitarea folosirii Un test pentru
cazul cand termenul cimentului deteriorat fiecare transport sau
de depozitare a fost la max. 100 t pe
depasit, sau alti epruvete medii
factori ce ar fi putut
afecta calitatea
cimentului
A.2 Agregate a. Examinarea Control de calitate la fiecare lot furnizat
certificatului de efectuat de furnizor
calitate
b. Continutul de - la schimbarea
impuritati: sursei
Nisip - un test la max.
500 m3 pentru
- humus conform
fiecare sursa
STAS 4606-80
- un test la max.
- continutul de
500 m3 pentru
parti fine conform
fiecare sursa
STAS 4606-80
- in cazul
- echivalentul de
sesizarii prezentei
nisip (EN) conform
impuritatilor.
STAS 730-89
- un test la max.
- corpuri straine
500 m3 pentru
(bucati de lemn,
fiecare sursa
frunzis, etc.), bucati
de argila, argila - in cazul
aderenta, continut de observarii prezentei
carbune si mica libera impuritatilor
conform STAS 4606-
- in cazul
80.
observarii prezentei
Pietris impuritatilor
- continutul de - un test la max.
particule fine conform 500 m3 pentru
STAS 4606-80 fiecare sursa
- corpuri straine
(bucati de lemn,
 Materialul sau Actiunea, metoda de T
testare, caracteristici Scopul actiunii sau la
Nr. etapa de Frecventa minima
ce urmeaza a fi testarii
executie II
testate
0 1 2 3 4 5
frunzis, etc.) conform
STAS 4606-80
Criblura
- corpuri straine
(bucati de lemn,
frunzis, etc.), bucati
de argila, argila
aderenta pe granule
de criblura, conform
STAS 4606-80
- trecerea prin
sita 0.09 mm, conform
STAS 730-89.
c. granulozitatea Confirmarea calitatii Un test la max. 500
tipurilor diferite, lotului furnizat m3 pentru fiecare tip,
conform STAS 4606-80 iar in cazul aceleiasi
pentru nisip si pietris, surse de furnizare,
si conform STAS 730- max. un test pe
89 pentru criblura saptamana) pentru
fiecare tip si sursa
d. caracteristici Pentru inregistrarea Oricand se observa
geometrice (indicele calitatii agregatelor modificari in timpul
de forma a granulei) furnizarii de la
conform STAS 4606-80 aceeasi sursa sau
si STAS 730-89 oricand se schimba
sursa
e. echivalenta Un test pentru
nisipului, conform fiecare lot furnizat
STAS 730-89
f. rezistenta la uzura Furnizorul va garanta Fiecare lot furnizat si
masurata cu ajutorul calitatea si oricand se observa
testului de abraziune modificari in timpul
Los Angeles furnizarii
A.3 Cenusa a. examinarea Furnizorul va garanta Fiecare lot furnizat
rezultata de la certificatului de calitatea
centralele calitate
 Materialul sau Actiunea, metoda de T
testare, caracteristici Scopul actiunii sau la
Nr. etapa de Frecventa minima
ce urmeaza a fi testarii
executie II
testate
0 1 2 3 4 5
termo-electrice,
conform STAS
8819-88
b. Finetea, conform Confirmarea Fiecare lot furnizat
STAS 227-2/1994 caracteristicilor
standard
c. Consistenta de Evitarea folosirii Fiecare lot furnizat
volum, conform STAS oricarui lot
3832-7/1997 necorespunzator
A.4 Aditivi Examinarea Garantarea calitatii Fiecare lot furnizat
certificatului de de catre producator
calitate
A.5 Produse Examinarea Garantarea calitatii Fiecare lot furnizat
prefabricate din certificatului de de catre producator
cauciuc calitate
A.6 Mastic Testarea elementelor Confirmarea Min. 3 teste la 1 t
bituminos componente si a caracteristicilor fizico- pentru fiecare lot
Danuval caracteristicilor fizico- mecanice furnizat
mecanice ale
masticului.
A.7 Asrobit Compararea datelor Garantarea calitatii Fiecare lot furnizat
certificatului de de catre producator
calitate cu conditiile
tehnice din ART. 5
A.8 Fluidul de Testarea Garantarea calitatii Min. 3 teste la 1 t
protectie P45 caracteristicilor de catre producator pentru fiecare lot
conform ART. 5 furnizat,
A.9 Otelul-beton Examinarea Garantarea calitatii la fiecare lot furnizat
pentru certificatului de de catre producator
constructie calitate
B. INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR
B.1 CIment a. examinarea duratei Conformitatea cu la fiecare lot D
de depozitare termenele de furnizat
garantie
 Materialul sau Actiunea, metoda de T
testare, caracteristici Scopul actiunii sau la
Nr. etapa de Frecventa minima
ce urmeaza a fi testarii
executie II
testate
0 1 2 3 4 5
b. Starea cimentului in Evitarea folosirii 2 teste pe siloz D
cazul in care se cimentului deteriorat (sus si jos) sau pe
depaseste perioada max. 50 t de
de depozitare sau alti ciment folosit
factori aparuti care
pot afecta calitatea
cimentului
B.2 Agregate a. Continutul de A se verifica Oricand apare D
impuritati si corpuri impuritatile in timpul contaminarea, dar
straine conform STAS depozitarii si cel putin o data pe
4606-80 si STAS 730- prelucrarii locale saptamana
89
b. verificarea Adoptarea Un test la 1000 D
granulozitatii tipurilor compozitiei betonului m3 de beton, cel
de agregate conform functie de rezultatele putin o data pe
STAS 4606-80 si STAS obtinute saptamana sau
730-89 oricand alti factori
ar fi putut modifica
granulometria
fiecarui tip
c. Umiditatea conform Adoptarea Un test la 200 m3 D
STAS 4606-80 compozitiei betonului de beton si
functie de rezultatele oricand intervine
obtinute vreo schimbare in
timpul conditiilor
meteorologice.
Pentru mai mult
de 200 m3 de
beton/zi, frecventa
minima este de un
test pe zi
B.3 Aditivi Densitatea solutiei Corectarea Un test pentru D
(daca aditivul este concentratiei fiecare container
facut la statia de de aditiv
beton) NORMATIV CD
22-92
B.4 Apa STAS 790-84 Verificarea Un test la D
substantelor inceputul lucrarilor
 Materialul sau Actiunea, metoda de T
testare, caracteristici Scopul actiunii sau la
Nr. etapa de Frecventa minima
ce urmeaza a fi testarii
executie II
testate
0 1 2 3 4 5
daunatoare betonului pentru fiecare
sursa de apa si
oricand se observa
modificari
C. IN TIMPUL PREPARARII BETONULUI LA STATIE
C.1 Beton proaspat a. Lucrabilitate Reglarea procesului De doua ori la D
de mixare pentru a schimb pentru
asigura respectarea fiecare tip de
cerintelor Tabelului beton si malaxor
11
b. Densitatea De doua ori la D
aparenta schimb pentru
fiecare tip de
beton si malaxor
c. Temperatura (la Stabilirea procesului 4 teste pentru D
temperatura aerului tehnologic si fiecare tip de
sub +15C si peste respectarea beton si schimb
+25C) procedurilor pentru
temperaturi sub +5C
si peste +30C

d. Granulozitatea Confirmarea Optional D

agregatului la adaosul respectarii
pentru beton granulozitatii
agregatelor din reteta
betonului
e. Continutul de aer Pregatirea pentru a fi Un test la schimb D
conform cerintelor
Tabelului 11
C.2 Beton intarit a. Rezistenta la Controlul calitatii O serie de 3 D
indoire pe epruvete pentru asigurarea epruvete
prismatice de conformitatii cu prismatice pe
150x150x600 mm, la cerintele Tabelului 12 schimb pentru
28 zile fiecare tip de
beton si malaxor,
dar cel putin o
serie la 100 m3 de
 Materialul sau Actiunea, metoda de T
testare, caracteristici Scopul actiunii sau la
Nr. etapa de Frecventa minima
ce urmeaza a fi testarii
executie II
testate
0 1 2 3 4 5
beton
b. Rezistenta la Verificarea rezistentei O serie la 3 D
compresiune pe la compresiune a epruvete
epruvete prismatice betonului conform prismatice pe
cu sectiunea laterala Tabelului 12 schimb pentru
de 150 mm sau pe fiecare tip de
epruvete cubice cu beton si malaxor,
latura de 141 mm la dar cel putin o
28 zile serie la 100 m3
c. Testarea rezistentei Testarea compozitiei Optional D
la compresiune pe betonului
epruvete cubice, la 7
zile
d. Testarea gradului Conformitatea cu La stabilirea D
de rezistenta la inghet conditiile Tabelului 12 compozitiei
betonului
D. LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA
D.1 Beton proaspat a. Examinarea Garantarea calitatii Pentru fiecare -
certificatului de de catre producator si livrare
transport respectarea timpului
de transportare
b. Lucrabilitate Conformitarea Un test pentru -
(consistenta) caracteristicilor fiecare tip si
impuse betonului schimb de beton,
dar cel putin un
test la 20 m3 de
beton
c. Temperatura (la Confirmarea 4 teste la fiecare -
temperatura aerului caracteristicilor tip de beton si
sub +15C si peste impuse betonului schimb
+25C)

D.2 Beton intarit Testarea rezistentei la Testarea rezistentei 2 epruvete pentru D

compresiune pe betonului fiecare km de
epruvete cilindrice structura rutiera
luate din structura din beton sau cel
finisata putin 3 epruvete
 Materialul sau Actiunea, metoda de T
testare, caracteristici Scopul actiunii sau la
Nr. etapa de Frecventa minima
ce urmeaza a fi testarii
executie II
testate
0 1 2 3 4 5
din fiecare zona de
structura unde
exista indoieli cu
privire la calitate

Antreprenorul va pastra inregistrari zilnice ale testelor de mai sus, in Registrul de

Date referitoare la prepararea si asternerea betonului.
VI.3 TOLERANTE GEOMETRICE
Grosimea straturilor structurii rutiere din beton de ciment va fi cea prevazuta in
planse si nu va fi de mai putin de 180 mm. Toleranta admisibila in grosime va fi intre
10 si +15 mm.

Toleranta admisibila pentru latimea benzii va fi de 15 mm.

Panta transversala a structurilor rutiere din beton de ciment va fi conform planselor.

Toleranta admisa in panta transversala este 0,4%. Pantele transversale si variatiile
admisibile pentru platforma vor fi indicate in proiect, dar trebuie sa asigure
scurgerea apelor.
Denivelarile admisibile ale suprafetelor platformei rutiere in sens transversal, sub un
dreptar de lungime egala cu latimea benzii de beton, iar longitudinal, sub un dreptar
de lungime de 3 m, pe fiecare banda de beton si pe intreaga suprafata, va fi dupa
cum urmeaza:
Distanta dintre doua puncte cu neregularitati de suprafata maxim admise va fi de
cel putin 20 m.
Nu sunt admise fisurile in suprafata structurii (latimi de peste 3 mm).
VI.4 CONTROLUL CALITATII DUPA TERMINAREA EXECUTIEI
La terminarea executiei unui sector de imbracaminte se vor efectua urmatoarele
verificari:
evaluare vizuala a calitatii suprafetei in vederea identificarii oricaror
neuniformitati ce pot afecta betonul (goluri ale suprafetei sau goluri laterale ale
structurii, segregari, exfolieri, fisurari, etc.). Se recomanda ca verificarea sa se
efectueze in prima jumatate a zilei, preferabil pe vreme rece.
Verificarea conformitatii structurii rutiere din beton cu prevederile geometrice
ale acestui document si cu principalele normative si reglementari.
Tinand seama de frecventa verificarii geometriei structurii rutiere din beton,
urmatoarele prevederi sunt necesare a fi indeplinite:
Grosimea structurii rutiere va fi verificata prin masuratori directe facute la
marginea si mijlocul platformei, pe carote extrase din imbracaminte.
Latimea structurii va fi verificata prin masuratori cu ruleta, efectuate la
marginea si mijlocul platformei
Denivelarile suprafetei structurii rutiere, longitudinal vor fi verificate folosind
un dreptar de 3 m lungime si o pana gradata de 200 mm lungime si nu mai mult de
30 mm latime, cu un taluz de 1:10 gradat de-a lungul laturii inclinate omoloage cu 1
mm inaltime. Testele vor fi efectuate pe fiecare banda de beton sau banda de
circulatie, de-a lungul axului benzii. Rezultatul care depaseste neuniformitatea
admisibila va fi inregistrat. Frecventa testarii pentru aprobare va fi la fiecare 50 m.
Denivelarile suprafetei structurii rutiere in profil transversal vor fi verificate
folosind un dreptar cu o lungime egala cu latimea benzii, si o pana gradata conform
paragrafului anterior. Verificarea se va efectua la fiecare profil transversal prevazut
in Proiect.
Panta transversala a structurii rutiere va fi verificata cu ajutorul dreptarului
folosit in masurarea denivelarilor transversale, un boloboc si o pana gradata cu
lungimile celor doua laturi de 15 si respectiv 90 mm, cu gradatii pe partea inclinata
corespunzand inaltimii de 1 mm. Acest test va fi efectuat si in dreptul profilelor
transversale din Proiect.
Verificarile rugozitatii suprafetei structurii rutiere vor fi efectuate in minimum 3
amplasamente
VII PRESCRIPTII TEHNICE DE REFERINTA
Granulometria agregatelor naturale STAS 730-89
Umiditatea agregatelor Stas 4606-80
Echivalentul de nisip stas 730-89
Continutul de impuritati al agregatelor Stas 4606-80
Continutul de particule fine (parti levigabile) Stas 4606-80
Continutul de fractiuni sub 0,09 mm stas 730-89
Rezistenta la strivire a agregatelor naturale Stas 4606-80
Rezistenta la uzura masurata cu dispozitivul Los Angeles stas 790-84
Gradul de rupere a agregatelor de concasare stas 730-89
Forma particulei (indicele de forma, coeficientii b/a si c/a; continutul de stas 730-89
particule plate si angulare)
Rezistenta agregatelor la inghet-dezghet
- sensibilitatea la inghet stas 730-89
- pierderea de masa Stas 4606-80
Indicele de calitate stas 730-89
Masa de piatra a agregatelor concasate stas 730-89
Porozitatea aparenta la temperatura normala stas 6200/13-89
Ciment, beton, structuri rutiere
Stabilitatea si inceputul timpului de priza la ciment sr en 196-3/1995
Contraprobe la ciment sr en 196-7/1995
Starea de conservare a cimentului NE 012
Rezistenta mecanica a cimentului SR EN 196-1/199
Lucrabilitatea betonului stas 1759-88
Densitatea aparenta stas 1759-88
Rezistente mecanice ale betonului stas 1275-88
Continutul de aer oclus stas 5479-88
Gradul de gelivitate stas 3518-89
Rugozitatea suprafetei imbracamintii stas 8849-83
Extractii, reparatii, teste pe epruvete stas 1275 -88
Densitatea fluidului de protectie P45 stas 35-81
Vascozitatea fluidului de protectie P45 stas 117-87
Punctul de inmuiere a masticului bituminos stas 60-69
Densitatea, fluajul, stabilitatea la -20C a masticului bituminos C 22-92

Penetratia asrobitului stas 2922-69

Stabilitatea asrobitului stas 9199-73
Greutatea specifica a asrobitului C 22-92
VIII RECEPTIA LUCRARILOR
VIII.1 RECEPTIA PRELIMINARA A LUCRARILOR
Dupa terminarea unui tronson de imbracaminte rutiera va fi verificata calitatea
lucrarii astfel incat sa satisfaca toate cerintele Caietelor de Sarcini. Rezultatele
testelor vor fi inregistrate in Procesul Verbal de receptie calitativa. Orice non-
conformitate va fi corectata inaintea deschiderii pentru circulatie.
Consultantul si Proiectantul vor stabili de comun acord metoda de reparare, tinand
seama de Instructiunile Tehnice, pentru lucrarile de reparare a betonului de
ciment si de alte documente in vigoare.
VIII.2 RECEPTIA FINALA A LUCRARILOR
Mentionand ca nu poate fi limitata doar la urmatoarele, Receptia finala a lucrarilor
consta din:
Examinarea terenului si verificarea coordonatelor pentru conformitatea cu
Proiectul si Caietele de Sarcini;
Examinarea documentelor controlului de calitate cu privire la calitatea
materialelor si lucrarilor;
Testarea si verificarea arbitrara conform cerintelor Comisiei de Receptie;
Verificarea finisarii si operarea lucrarilor de colectare, secare si descarcare a
apei, a protejarii taluzelor terasamentelor si a altor lucrari suplimentare legate de
sectorul de drum incheiat, supus receptiei.
Comitetul de Receptie va inregistra rezultatele testului in Procesul Verbal de
Receptie la terminarea lucrarilor, specificand orice posibile adaugari sau
imbunatatiri necesare, precum si termenele rezolvarii acestora.
Lucrarile finalizate vor fi in final receptionate pe baza documentelor privitoare la
executia si terminarea lucrarilor, dupa evaluarea comportarii acestora in perioada
de garantie, dupa care defectiunile ulterioare nu vor fi admise.
Comisia de Receptie va inregistra receptia finala in Procesul Verbal de Receptie
Finala.