Sunteți pe pagina 1din 13

GIS. CONTUR EPISTEMOLOGIC

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

2. DEFINITII

3. DE CE GIS?

4. GIS DOMENIU INTERDISCIPLINAR / DOMENII DE APLICABILITATE

5. COMPONENTELE UNUI GIS

6. ETAPE IN IMPLEMENTAREA UNUI GIS

7. EVOLUTIA GIS

8. GIS VS. CARTOGRAFIE

NOTIUNI INTRODUCTIVE

EVOLUTIA GIS 8. GIS VS. CARTOGRAFIE NOTIUNI INTRODUCTIVE Date (descrieri simbolice ale unor obiecte fenomene sau

Date (descrieri simbolice ale unor obiecte fenomene sau actiuni)

Date spatiale: reprezentari digitale ale hartilor;

Date atribut: date alfanumerice, sub forma de tabele (linii si coloane), asociate datelor spatiale.

Informatii: date prelucrate (Imbroane, M., A., Moore, D., 1999)

Gis (conceptualizare)

Acronim: Geographic Information Systems (SUA), Geographical Information Systems (Marea Britanie, Australia, Canada).

O

pseudo-definitie:

un

set

de

echipamente

soft

si

hard,

utilizate

pentru

manipularea si managementul datelor cu referinta spatiala;

- presupune o legatura biunivoca intre datele spatiale si datele atribut (aspatiale);

- este un sistem, nu un soft;

- principala caracteristica ce separa un GIS de alte sisteme informatice: permite vizualizarea analizelor asupra bazelor de date (interogari, analiza statistic, etc), prin

intermediul hartilor;

- Avantaj evident: reprezentarea informatiei geografice in maniera “Visual Media”, usor de utilizat si modificat;

- intelegerea informatiei geografice via “picture” sau via “data”. Cum e mai simplu????

- capabilitati: capturarea datelor, managementul acestora, manipularea si analiza lor, concomitent cu tehnici de prezentare a rezultatelor;

- permite formularea unor intrebari si generarea unor solutii pentru fenomene manifesate spatial;

generarea unor solutii pentru fenomene manifesate spatial; În cadrul unui GIS harta este o reprezentare grafic
generarea unor solutii pentru fenomene manifesate spatial; În cadrul unui GIS harta este o reprezentare grafic

În cadrul unui GIS harta este o reprezentare grafică a unei porţiuni din suprafaţa Pământului în care puncte, linii şi poligoane indică poziţia şi forma spaţială a obiectelor geografice, iar simboluri, grafice şi texte descriu aceste obiecte. Relaţiile spaţiale dintre

aceste obiecte sunt implicit reprezentate şi necesită interpretarea celui căruia îi este adresată harta.

Sistemele Informatice Geografice nu au ca principală destinaţie redarea hărţilor.

GIS –Cartografie digitala: tehnologii diferite?

Cartografia digitală, uneori denumită şi automatizată, este o parte a GIS – ului (A. Niţă, 2008), fiind echivalente în aspectul creării şi vizualizării datelor geografice.

Cele două sunt două tehnologii diferite: GIS şi Cartografie digitală (Zs. Bartos-Elekes, 2007, citat de A. Niţă, 2008): GIS - ul este tehnologia prin care datele (spaţiale şi atribut) sunt analizate, transmiţându-se specialistului informaţia, iar Cartografia digitală este tehnologia prin care specialistul selectează informaţia şi o oferă cititorului. Prin urmare în GIS este importantă prelucrarea datelor, iar în Cartografia digitală, prezentarea lor (Zs. Bartos-Elekes, 2007, citat de A. Niţă, 2008).

DEFINITII

"Set of tools for collecting, storing, retrieving at will, transforming and displaying spatial data from the real world for a particular set of purposes." Burrough (1986).

"A computer based system that provides four sets of capabilities to handle geo- referenced data: Data Input, Data Management (data storage and retrieval), Data Manipulation & Analysis and Data output.” Arnoff (1989)

„o formă particulară a Sistemelor Informatice aplicată datelor geografice…Un ansamblu de echipamente, programe şi proceduri proiectat pentru stocarea, administrarea, manipularea, analiza, modelarea şi vizualizarea datelor spaţiale pentru rezolvarea problemelor de planificare complexă şi administrare” (Goodchild&Kamp

1990).

„Un GIS reprezintă o colecţie de echipamente (hardware), programe (software), date geografice, care permite captarea (introducerea), stocarea, integrarea, manipularea, analiza şi vizualizarea datelor care au referinţă spaţială(A. M. Imbroane, D. Moore, 1999). Cele mai importante avantaje oferite de această tehnologie sunt legate de accesul la volume mari de date, capacitatea de a crea legături între diferite seturi de date şi de a analiza legăturile dintre ele.

„A geographic information system (GIS) is a computer-based tool for mapping and analyzing things that exist and events that happen on earth. GIS technology integrates common database operations such as query and statistical analysis with the unique visualization and geographic analysis benefits offered by maps.”. ESRI (Environmental Systems Research Institute, Inc., Redlands, CA, USA).

In the strictest sense, a GIS is a computer system capable of assembling, storing, manipulating, and displaying geographically referenced information, i.e. data identified according to their locations. Practitioners also regard the total GIS as including operating personnel and the data that go into the system.” USGS (United States Geological Survey).

"GIS is an integrated system of computer hardware, software, and trained personnel linking topographic, demographic, utility, facility, image and other resource data that is geographically referenced." NASA (National Aeronautics and Space Administration)

DE CE GIS?

(National Aeronautics and Space Administration) DE CE GIS? Pentru ca permite accesul rapid si facil la

Pentru ca permite accesul rapid si facil la volume (colectii) impresionante de date.

Utilizatorii (dintr/un spectru extrem de variat):

pot accesa si selecta datele/informatiile dupa diverse filtre;

pot realiza fuziuni intre seturi de date;

pot analiza caracteristicile spatiale ale diverselor seturi de date;

pot identifica amprente particulare in cuprinsul unui set de date (manifestarea unui anumit tip de fenomen);

pot multiplica la infinit continutul bazelor de date;

pot lua decizii corecte.

In concluzie, GIS-ul permite utilizatorului sa inteleaga informatia geografica intr-o maniera simpla, gratie capacitatii de vizualizare a datelor exprimate sub forma tabelara.

Beneficii virtuale ale utilizarii Gis-ului: Acces rapid la informatii de natura geografica; Harti manuale vs.

Beneficii virtuale ale utilizarii Gis-ului:

Acces rapid la informatii de natura geografica; Harti manuale vs. Harti digitale (costuri reduse de realizare, de depozitare, etc); Imbunatatirea capacitatii de analiza (suprafete, distante, pattern-uri); O mai buna capacitate de comunicare a informatiei catre beneficiari (factori de decizie, public, etc.); Imbunatatirea calitatii serviciilor; Imbunatatirea capacitatii de update a hartilor; Imbunatatirea capacitatii de surprindere a dinamicii fenomenelor de-a lungul timpului; Capacitatea de-a genera subseturi de date, etc

GIS DOMENIU INTERDISCIPLINAR / DOMENII DE APLICABILITATE

etc GIS DOMENIU INTERDISCIPLINAR / DOMENII DE APLICABILITATE Discipline necesare in etapa de pr oiectare si

Discipline necesare in etapa de proiectare si exploatare a unui GIS:

Geografie-traditie in analiza spatiala;

Statistica;

Informatica;

Cartografie;

Fotogrammetrie;

Matematica-geometrie, (modelare), etc;

Teledetectia;

Geodezia, etc

logica

bivalenta,

Domenii de aplicabilitate:

topologia,

analiza

matematica

Mediu (poluare, eroziune, etc);

Amenajarea teritoriului;

Agricultura, silvicultura;

Geologie (descoperirea unor noi resurse prin teledetectie);

Transport (gestiune si optimizare);

Demografie;

Marketing;

Cadastru (sisteme cadastrale informatizate), etc

COMPONENTELE UNUI GIS

cadast rale informatizate), etc COMPONENTELE UNUI GIS Se pot impartii in patru categorii: I) Hardware: II)

Se pot impartii in patru categorii:

I) Hardware:

II) Software:

III)

Data:

IV) Utilizatorii:

Clasificati in trei grupe (USGS, 1988):

System users

End Users

Data Generators

ETAPE IN IMPLEMENTAREA UNUI GIS

Users ♦ Data Generators ETAPE IN IMPLEMENTAREA UNUI GIS I) Data Capture: Prin digitizare (harti analogice,

I) Data Capture:

Prin digitizare (harti analogice, imagini aeriene). Digitizarea este un proces de transformare a suportului de intrare intr/un set de puncte, linii, poligoane, celule; Imagini satelitare Date GPS Scanarea Altele

II) Data Compilation:

Relationarea datelor grafice cu cele tabelare si corectarea erorilor rezultate in urma procesului de introducere a datelor.

III) Data Storage (GIS Data Models):

Stocarea sub forma de coduri numerice prin intermediul sistemului raster si asistemului vector. Sistemele generaza modele.

V) Manipulation:

V) Analysis:

Database Query

Overlay

Proximity Analysis

Network Analysis

Digital Terrain Model

Statistical and Tabular Analysis.

EVOLUTIA GIS

(dupa Florin Iosub, Publicat la 14 Mar 2008 | Secţiunea: Articole | Categoria: GIS/Generalitaţi)

Anii 1960 marchează debutul etapei informatizării cartografiei. Această etapă se identifică cu debutul GIS.

După anul 1970 evoluţia acestor sisteme este lentă datorită pe de o parte posibilităţilor de analiză destul de limitate, iar pe de altă parte a performanţelor reduse a tehnicii de calcul existente.

După anul 1990 s-a produs realmente o explozie de aplicaţii în domeniul civil. Produsele soft se dezvoltă şi se răspândesc într-o manieră fără precedent. La intervale de câteva luni apar versiuni îmbunătăţite uneori mult diferite de precedentele, prin multitudinea de funcţii. Toate acestea sunt însoţite de dezvoltarea tehnicii de calcul în general atât hardware (procesoare mai puternice, memorie mai mare, capacităţi de stocare mai mare, echipament de introducere – digitizoare, scanere, dar şi de ieşire – plottere, imprimante mai bune, ieftinirea CD-ROM, acces Internet) cât şi software (dezvoltarea limbajelor de programare, în special a acelor orientate obiect).

De-a lungul evoluţiei sale, din 1950 şi pâna astăzi, putem observa 3 faze delimitate în funcţie de aplicaţii, date şi interacţiunea dintre utilizatori şi furnizori (Crain şi MacDonald, 1984).

Prima etapă

În prima fază (perioada 1950 – începutul anilor 1980), tehnologia GIS a fost creată ca un instrument capabil să stocheze, organizeze şi să determine extinderea datelor existente. Pentru acest lucru a fost implementată şi definită o structură a datelor compusă din date primare (puncte, linii, suprafeţe, rastere) şi funcţii pentru importarea, editarea, recuperarea, actualizarea, interogarea datelor (Massimiliano Cannata, 2006). Pentru această perioadă se pot evidenţia următoarele momente:

1959: Geograful american Waldo Tobler a implementat un model simplu numit „MIMO”, ce utiliza calculatorul în cartografie. Având ca principiu „map in – map out”, acest sistem a facut posibilă convertirea hărţilor cu ajutorul calculatorului din format analogic în format digital, precum şi stocarea, manipularea şi obţinerea de noi hărţi.

1960: Ca urmare a invenţiei laserului, din acest an începe implementarea modernă a tehnologiei LIDAR (Light Detection And Ranging).

1962: Geograful Roger F. Tomlinson, considerat şi părintele GIS-ului modern cu sprijinul guvernului canadian a realizat în Canada primul Sistem Informaţional Geografic digital din lume. Scopul apariţiei CGIS a fost acela de a analiza datele furnizate de Societatea Canadiană de Inventariere a Teritoriului şi de a furniza alte informaţii care să fie utilizate în procesul de planificare teritorială a întinselor spaţii rurale din Canada. În cadrul acestui proces au fost elaborate hărţi la scara 1 : 50.000, în care teritoriul a fost clasificat utilizându-se teme variate: modul de utilizare a terenurilor, pretabilitatea solului pentru agricultură, cartarea spaţiilor împădurite etc. Tot în acest an este fondat în USA “Urban and Regional Information System Association”.

1969: Au loc mai multe evenimente şi anume: Jack şi Laura Dangermond înfiinţează Environmental Systems Research Institute (ESRI), Jim Meadlock înfiinţează Integraph Corporation (iniţial a fos numită M&S Computing Inc), precum şi compania Laser-Scan, fondată de 3 academicieni ce activau în cadrul laboratoarelor Cavendish, Cambrdige, United Kingdom. Tot în acest an apare şi cartea “Design with Nature”, a autorului Ian McHarg, în care este popularizată utilizarea hărţilor cu un anumit factor de transparenţă, în vederea suprapunerii mai multor straturi.

1972: Este lansat primul satelit Landsat (denumire originală ERTS-1).

1978: Lawrie Jordan şi Bruce Rado fondează compania Erdas, iar compania Esri implementează prima versiune a aplicaţiei Arc/Info. Este înfiinţată tot în acest an compania Trimble, având ca principal obiect de activitate tehnologia GPS (Global Positioning System). De asemenea proiectul Global Positioning System (GPS), intră în faza a doua, odată cu lansarea primilor 4 sateliţi NAVSTAR.

1981: Proiectul Global Positioning System (GPS) devine opraţional. Are loc prima conferinţă a utilizatorilor produselor ESRI.

1982: ESRI ARC/INFO 1.0, primul pachet de programe GIS comerciale. Tot în acest an Army Corps of Engineers Construction Engineering Research Laboratory (CERL), începe implementarea aplicaţiei GIS GRASS – Geographic Resources Analysis Support System – aplicaţie bazată pe formate raster pentru administrarea terenului şi a instalaţiilor militare (Mitasova şi Neteler, 2002).

1986: Laszlo Bardos, Andrew Dressel, John Haller, Mike Marvinand, Sean O’Sullivan fondează compania MapInfo. Este lansat ESRI PC ARC/INFO 1.0, primul program ce rulează pe PC (Personal Computer). Este publicată lucrarea “Principles of Geographical Information Systems for Land Resources Assessment”, a autorului Peter Burrough, prima lucrare dedicată principiilor GIS. Este lansat şi primul satelit SPOT.

Etapa a II-a

În cea de-a doua fază (sfârşitul anilor ’80 – începutul anilor ‘90), Sistemele Geografice Informaţionale au fost forţate să evolueze spre analiză. În această fază au fost implementate funcţii şi “interfeţe grafice prietenoase” pentru a uşura interacţiunea cu utilizatorii. Utilizatorii au posibilitatea să sorteze, selecteze, extragă, reclasifice şi să reproiecteze datele după diferite criterii geografice, topologice, statistice. Pentru această perioadă se pot evidenţia următoarele momente:

1989: Este lansată aplicaţia de procesare a imaginilor ER Mapper.

1991: Este lansat programul GRASS 4.0 prin intermediul internetului.

1992: ESRI lansează ArcView 1.0, aplicaţie ce foloseşte interfaţă grafică.

1994: ESRI lansează aplicaţia ArcView 2.0. Tot în acest an, a fost fondat Open GIS Consortium ce are ca obiectiv dezvoltarea de metode de geoprocesare, disponibile în mod public. Este lansată prima versiune a aplicaţiei ENVI. Tot în acest an, din ordinul preşedintelui Bill Clinton, se înfiinţează US National Spatial Data Infrastructure (NSDI).

1995: ESRI lansează Spatial Database Engine (SDE), un instrument menit să stocheze şi să manipuleze date spaţiale sub formă de DBMS (Database Management System). Este lansată aplicaţia MapInfo Professional pentru Windows.

Etapa a III-a

Începând cu sfârşitul anilor 1990, Sistemele Informaţionale Geografice intră într-o nouă eră. În această etapă, GIS-ul încearcă să devină un instrument de decizie şi manipulare a informaţiei. În anii 2000, se îndreaptă către Web, devenind tot mai popular.

Evenimentele ce caracterizează această perioadă:

1996: Jo Wood implementază prima versiune a aplicaţiei LandSerf, aplicaţie utilă în analiza modelelor digitale altitudinale (DEM).

1997: University of Minnesota (UMN) lansează MapServer 1.0, o aplicaţie open- source. ESRI lansează ArcView Internet Map Server (IMS), un instrument comercial ce permite publicarea datelor GIS pe Internet.

1998: TerraServer, apare ca un proiect de cercetare comun între Aerial Images, Microsoft, USGS şi Compaq.

1999: Este lansată aplicaţia Grass 5.0. Este lansat satelitul IKONOS, cu o rezoluţie de 90 cm în pancromatic. Tot în acest an este lansat şi satelitul Terra, cel ce furnizează imginilie satelitare MODIS (Moderate Resolution Imaging Spectroradiometer), alături de satelitul Aqua.

2001: Refraction Research lansează aplicaţia PostGIS 0.1, aplicaţie open-source capabilă să suporte baze de date relaţionale pentru PostgreSQL. ESRI începe implementarea aplicaţiei ArcGis 8.1. Este lansat satelitul Quickbird, cu o rezoluţie de 62 cm în pancromatic. Tot în acest an este înfiinţată şi compania Global Mapper Software LLC.

2004: ESRI lansează aplicaţia ArcGis 9, incluzând şi produsele ArcGIS Engine şi ArcGIS Server. RSI împreună cu Remote Sensing Systems (RSS) divizie a companiei Eastman Kodak Company sunt cumpărate de ITT Corporation.

2005: Este lansată versiunea GRASS 6.0.0, aplicaţie ce prezintă o nouă interfaţă şi suport pentru baze de date. Google lansează două servicii: GoogleMaps, ce utilizează tehnologii noi pentru aplicaţiile Web-Gis (AJAX, Asynchronous JavaScript şi XML) şi GoogleEarth.

2006: Este lansata versiunea GRASS 6.1.0. Are loc la Lausanne în Elveţia “FOSS4G2006 – Free And Open Source Software for Geoinformatics”.

2007: Leica Geosystems cumpără ER Mapper. ESRI a anunţat disponibilitatea primei versiuni publice a aplicaţiei ArcGIS Explorer 9.2. De asemenea este adoptată Directiva 2007/2/CE a Consiliului şi Parlementului European, în vederea stabilirii unei Infrastructuri pentru datele spaţiale în Uniunea Europeană, denumită INSPIRE.

Astăzi, GIS-ul este mult mai prietenos şi nu mai este folosit doar de experţi, el fiind utilizat şi de geologi, ecologi, doctori, economişti, etc. Cu ajutorul lui se pot accesa, gestiona date în diferite formate şi stocate în diferite locuri. Aplicaţiile sunt în mare măsură axate pe gestionarea cat mai bună a diferitelor fenomene, şi de luarea de decizii eficiente (Spatial Decision Support Systems).

Etape în evolu ţ ia Sistemelor Informatice Geografice GIS vs. CARTOGRAPHY Hartile sunt indisolubil legate

Etape în evoluţia Sistemelor Informatice Geografice

GIS vs. CARTOGRAPHY

Hartile sunt indisolubil legate de istoria umanitatii:

- de la picturile rupestre, la hartile vechi ale Babilonului si filosofilor greci, traversand perioada Marilor Descopeririri si pana in secolul nostru, oamenii au creat si utilizat harti pe post de instrumente indispensabile in procesul de intelegere a lumii inconjuratoare.

in procesul de intelegere a lumii inconjuratoare. (A Map of the World 1500 AD) Cartografia: arta,

(A Map of the World 1500 AD)

Cartografia: arta, stiinta si tehnologie a intocmirii hartilor.

Actualmente, marea majoritate a hartilor sunt realizate cu ajutorul softurilor specializate:; CAD, GIS, si map illustration software.

specializate:; CAD, GIS, si map illustration software. (A GIS generated World Map) Principala diferenta: GIS ●

(A GIS generated World Map)

Principala diferenta:

GIS

Input

Database

Analysis

Output

Cartografia:

Input

Map design

Output

GIS, prolific producator de harti.