Cercetare n nursing

In contextul mondial al revoluiei cunoaterii, informaia i cel ce o posed alctuiesc cu

adevrat ,,puterea. Cercetarea tiinific reprezint principalul izvor de cunoatere.
In domeniul medical, strategiile rilor dezvoltate vizeaz ca prioritate de necontestat
atingerea unui standard inalt al strii de sntate a populaiei. Dei aceast prioritate se
regsete i in ara noastr, constatm c inc exist o diferen sesizabil intre vorbe i fapte.
Cercetarea tiinific este necesar in toate compartimentele activitii umane in care se
tinde spre perfecioare continu.
Este nevoie de autocorectare in ingrijirea pacientului? Da! Mai mult ca in oricare
domeniu.
Trecerea de la rutin la practica bazat pe evidena clinic i dovezi tiinifice,
presupune informarea continu i cunoaterea raionamentelor activitii de zi cu zi. Astfel
practicienii ii pot pune probleme legate de calitatea ingrijirilor acordate. Aceste probleme se
pot contura in timp ca teme de cercetare.
Cercetare omul in toate timpurile a avut o curiozitate (in faa spectactacolului naturii
- ce se ascunde in ,,spatele su, s ineleag structura i componentele lumii, fenomenele
naturii, etc).
- Caracter nu numai tiinific ci i pragmatic - ex. Emil Cioran gestul primordial de a
manca din fructul oprit semnificativ pt condiia uman.
Cercetare studiu amnunit efectuat in mod sistematic, cu scopul de a cunoate ceva;
investigaie.
Cercetarea fundamental
Cercetarea aplicativ
Cercetarea fundamental are scopul de a genera i oferi informaii sau teorii i de a
identifica principiile care stau la baza activitii nursing. Cercetarea fundamental este
intreprins pentru acumularea informaiilor, extinderea bazei de cunotine intr-o disciplin,
pentru a imbunttii inelegerea sau ajut la formularea sau redefinirea teoriei. De ex. un
cercettor poate studia in amnunt comportamentul individului datorat unui stres intens cu
scopul de a inelege tiinific modificrile induse de acesta, cum ar fi insomnia.
Cercetarea aplicat are scopul de a gsi soluii la problemele imediate prin aplicarea
principiilor teoretice. Cercetarea aplicat se bazeaz pe gsirea unei soluii imediate la o
problem existent. Un alt scop este planificarea sistematic a schimbrii intr-o situaia
problematic. De ex. poate fi cercetarea aplicat un studiu al eficienei interveniilor nursing
specifice pentru a combate insomnia aprut ca urmare a stresului.
Cercetarea fundamental este potrivit pentru descoperirea principiilor generale ale
comportamentului uman i procesele biofiziologice, iar cercetarea aplicat este destinat s
indice cum aceste principii pot fi utilizate pt rezolvarea problemelor in practica nursing.
Ex. in disciplinele medicale datele obinute pot fi utilizate pentru:
- a elucida anumite aspecte din etiologia (cauzele i factorii ce influeneaz apariia
diverselor boli) unei boli.
- pentru identificarea persoanelor care sunt supuse unui anumit risc de imbolnvire.

1
 - a determina nevoile unui grup populaional,
- a stimula interesul public intr-o anumit problem de sntate public.
- a evalua eficiena unui program de sntate in curs de desfurare, .a.
Nursingul este esenial i unic cuprinde cunotine i aptitudini specifice
conceptelor i proceselor proprii cat i intervenii specifice cu efecte benefice evaluabile.
- implic inteligen, spirit de observaie, sensibilitate, inelegere pentru cel de alturi.
Profesiunea de nursing inseamna:
- dezvoltare proprie,
- mult satisfacie (cand smulgem disperrii sau morii persoane necunoscute -
constituie ,,cauz pentru nurse),
- foarte mult consum de energie.
Serviciile de nursing care le acordm fiinelor individuale sau grupurilor (preventive sau
curative, de susinere pan in ultima clip a vieii) sunt servicii inchinate vieii, strii de bine,
sntii i dezvoltrii acesteia.
Cercetarea in nursing este o cercetare a aspectelor activitii profesionale, care ine de
atribuiile i responsabilitile asistentelor medicale i are ca scop imbuntirea practicii,
educaiei i administrrii serviciilor de nursing.

Caracteristicile cercetrii:
- direcionat spre rezolvarea problemei,
- bazat pe dovezi empirice i observaionale,
- implic observaia precis i descrierea corect,
- pune accentul pe dezvoltarea de teorii, principii, generaliti,
- utilizeaz tehnici sistematice, obiective i logice,
- trebuie fcut cu calm i curaj.
Cercettorul trebuie s aib cunotine/experien in ceea ce privete problemele
studiate, precum i abilitate in prezentarea datelor.

Importana cercetrii n nursing (CN)

CN dezvolt cunotine noi care au darul de a imbuntii practica nursingului in
beneficiul pacienilor, comunitilor i chiar al nurselor.
Prin CN poate fi evaluat relevana i eficiena abordrilor in domeniul ingrijirii
pacientului i al promovrii sntii.
Toate sistemele de ingrijiri trebuie s amelioreze ingrijirea sntii meninand
costurile constante. Astfel nursingul este supus unei presiuni crescande pt a-i demonstra i
justifica cost-eficiena.
Scopul final al nursingului este s asigure o inalt calitate a ingrijrii pacienilor. Practica
clinic fr cercetare este practica bazat pe tradiii dar fr validare tiinific. Cercetarea
trebuie s identifice modalitile eficiente de ingrijiri, s evalueze impactul acestora in starea
de sntate a pacienilor sau s testeze alte teorii.
Pentru a intampina provocrile sociale i nevoile indivizilor, practica nursing trebuie s
aib la baz cercetarea.
In contextul ingrijirilor de sntate, schimbrilor datorate serviciilor farmaceutice i
progresului tehnologic, nursele i ali profesioniti ai ingrijirilor de sntate au nevoie s fie

2
pregtii profesional, s rspund la provocri i s acioneze clinic bazandu-se pe dovezi
tiinifice.

Scopurile cercetrii n nursing

Scopul CN este la fel de larg ca i scopul nursingului focalizandu-se in special pe
pacient i poate fi prezentat sub urmtoarea definiie:
nursingul cuprinde promovarea sntii,
prevenirea bolii i
ingrijirea persoanelor bolnave fizic, mental sau cu
infirmiti/deficiene, de toate varstele, in toate unitile de ingrijire a sntii precum i in
alte uniti ale comunitii.
CN este focalizat in principal pe dezvoltarea cunotinelor referitoare la nursing i la
practica sa, incluzand ingrijirea persoanelor in stare de sntate sau boal.
CN este orientat ctre capacitatea indivizilor i a familiilor de a funciona optim i de a
reduce, la minim, efectele negative ale strii de boal.
CN asigur calitatea i eficiena ingrijirilor nursing.
CN caut s ineleag natura comportamentului uman, in stare de sntate sau boal i
s identifice interveniile pe care le pot folosi nursele pentru a imbuntii rezultatele (de ex.
auto-ingrijirea) sau pentru a le modera (ex. alinarea durerii).
CN poate fi realizat in toate mediile de lucru ale nurselor: spitale, clinici, cmine, .a.
Ea este de asemenea o component important atat a educaiei cat i a managementului in
nursing.
In concluzie, CN caut s rspund intrebrilor sau rezolv probleme ale activitii
nursing prin identificare, descriere, explorare, explicare, prdicie i control.
Deci scopurile CN sunt:
- inelegerea propriei profesii,
- inelegerea problemelor de sntate,
- sprijinirea deciziilor,
- imbuntirea calitii ingrijirilor,
- scderea costurilor i utilizarea eficient a resurselor,
- studiul indivizilor i al procesului de nursing,
- imbuntirea educaiei,
- dezvoltarea politicilor de sntate, protejarea principiilor de etic,
- dezvolt autonomia nursingului i intrete profesia,
- furnizeaz informaii pt nursingul clinic bazat pe dovezi.
CN d posibilitatea nurselor s:
- descrie situaiile particulare in nursing care sunt mai puin cunoscute,
- explice fenomenul care trebuie luat in considerare in planificarea ingrijirilor nursing.
- prevad rezultatele probabile ale deciziilor luate in nursing legate de ingrijirea
individului,
- controleze producerea unor rezultate nedorite
- iniieze activiti sigure, confideniale, capabile s respecte dorina persoanei ingrijite.

3
 La ce este bun cercetarea n nursing? pentru a rspunde acestei intrebri se
consider pe scurt motivele profesionale, clinice i personale pentru care inelegerea i
aplicarea rezultatelor cercetrii in nursing este important.
Dezvoltarea profesional
Cel mai bun mod de a vorbi despre dezvoltarea profesional este de a incepe cu un citat
din Henderson ,,cand intuiia asistentelor medicale fa de nevoile umane se imbin cu
abilitatea de a gsi i folosi idei strlucite de cercetare folosind metode tiinifice de
investigare, pe care apoi le aplic in practica lor de zic cu zi, ele pot avea o enorm influen
asupra modului de ingrijire a sntii din intreaga lume.
In Codul de Conduit Profesional al Consiliului Central de Nursing al Marii Britanii se
precizeaz: ,,s se acioneze intotdeauna de asemenea manier incat s se promoveze i s se
asigure bunstarea pacienilor (...), s se menin i imbunteasc cunotinele profesionale
i competena asistentelor medicale.
Asistentele care se mulumesc s invee i s continue aplicarea unei proceduri ,,pentru
c aa s-a fcut dintotdeauna, nu vor reui niciodat s ating acest nivel de excelen.
Primul pas in cercetarea in nursing este alegerea unui subiect bine definit. Dac nu
trebuie cutat un subiect anume i alegerea lui rmane la latitudinea persoanei ce vrea s
inceap cercetarea, este necesar punerea in propriile cuvinte a topicii pe care ar dori s o
investigheze. Pentru a porni o cercetare intr-un domeniu anume este important aflarea a ceea
ce se cunoate deja in acel domeniu, cu alte cuvinte trebuie cutate in literatura de specialitate
studiile de cercetare fcute in acest sens.
Este de asemenea important colaborarea cu prietenii i colegii, care pot veni cu idei noi
i interesante i aceste discuii pot pune intr-o lumin nou tematica aleas pentru cercetare.
Este bine ca s se poarte mai multe discuii in acest sens, pentru c de fiecare dat apar
aspecte noi, nerelevante pan atunci, se clarific i se redefinesc unele idei. Poate fi de folos
discutarea problemei cu o persoan care nu are de-a face cu nursingul. In acest mod se pot
chestiona aspecte cu care asistenta medical este familiarizat i fr s-i dea seama nu le
acord semnificaia cuvenit luandu-le ca atare.
Dup aceste discuii se poate avea o privire de ansamblu asupra tematicii i se poate
rescrie ideea iniial. Apoi trebuie cutate cuvinte cheie (nu mai mult de 6), pentru care se vor
cuta cat mai multe sinonime sau cuvinte asemntoare ca ineles.
Acest exerciiu iniial este pentru a ajuta profesionitii s caute exact ceea ce doresc in
momentul in care ajung la bibliotec i doresc s obin referinele necesare temei lor de
cercetare.
Este util folosirea cuvintelor cheie i a sinonimelor, iar majoritatea publicaiilor conin
cuvintele cheie, ce pot fi comparate cu cele pe care le avem la dispoziie, pentru a vedea dac
studiul respectiv ne este sau nu folositor.
Tehnologia informatizrii.
A revoluionat cercetarea i a salvat mult timp i energie necesare cutrii referinelor in
literatura de specialitate. Majoritatea bibliotecilor dein in prezent sistemul de informatizare,
necesar unei cutri rapide i eficiente.
nelegerea lucrrilor de cercetare
Autorii lucrrilor de cercetare pentru a inlesni inelegerea lucrrilor, la inceputul fiecrui
articol public un scurt rezumat al studiului i a rezultatelor obinute. In revistele de

4
specialitate, rezumatul este prezentat ca un scurt paragraf la inceputul studiului, de cele mai
multe ori scris cu alt tip de caractere, pentru a atrage atenia cititorului.
Citirea rezumatului este important pentru a avea o idee despre ceea ce conine articolul
respectiv. Dar lectura nu trebuie s se rezuma la atat, deoarece se pot trage concluzii eronate
cititorul se va inarma cu sim critic pentru a parcurge coninutul articolului in continuare. Este
nevoie de experien i cunoatere pentru a formula intrebri legate de ceea ce citim.
Coninutul lucrrii de cercetare
Lucrarea de cercetare are un anumit format standard. Primele dou pri sunt titlul urmat
de rezumat. Urmtoarele seciuni ale articolului sunt enumerate mai jos.
- Introducere. Conine lucruri generale legate de tema studiului, insistand asupra
motivului pentru care s-a intreprins cercetarea. Un scurt rezumat al lucrrilor anterioare sau
inrudite ca i coninut poate fi de asemenea prezentat in introducere i care este util in
cutarea ulterioar referinelor.
- Material i metod conine detalii legate de modul in care studiul a fost condus, de
lotul folosit i de mijloacele utilizate in cercetare.
- Rezultate este partea in care rezultatele obinute prin studiul respectiv sunt
prezentate de obicei prin intermediul tabelelor i graficelor.
- Discuii rezultatele studiului sunt interpretate de obicei in lumina lucrrilor
anterioare, care au fost publicate in reviste de specialitate sau a altor studii relavante existente.
- Concluzii este un scurt rezumat al studiului in care sunt evideniate punctele slabe i
punctele forte, precum i implicaiile folosirii rezultatelor cercetrii.
- Referine toate studiile, articolele, revistele i crile menionate in text trebuie
enumerate complet i in detaliu la final, iar accesul la acestea trebuie s fie relativ uor dac
au fost corect prezentate.
- Apendice conine materialele de interes i relevan pentru studiu, dar care nu au
fost cuprinse in articolul respectiv i sunt trecute la final (chestionarul sau programul pentru
interviu folosite in timpul cercetrii).
Aceasta este structura de baz a unei lucrri de cercetare. In funcie de tipul acesteia: un
simplu articol dintr-o revist sau o tez original, aceste pri variaz in ceea ce privete
detaliile, de la cateva randuri la cateva capitole, dar forma de prezentare rmane aceeai.

Dezvoltarea clinic
Importana rezultatelor obinute prin cercetare poate fi cu uurin evideniat in cazul
ingrijirii bolnavilor din seciile spitalelor unde stressul este foarte mare.
S-au fcut numeroase studii in care s-au urmrit aciunile i prerile asistentelor
referitoare la durerea de stress, cu profilaxia i tratamentul acesteia. Aceste studii duc la
urmtoarele concluzii i anume: dei asistentele recunosc simptomele i factorii care
predispun la stress, nu exceleaz in acordarea asistenei cuvenite in aceste cazuri, datorit
cunoaterii insuficiente a fenomenului, a lipsei de experien sau a aderenei la practica de
rutin referitoare la ingrijirea bolnavilor. Prin incurajarea asistentelor in vederea informrii i
folosirii rezultatelor cercetrii in acest domeniu, se are ca scop prevenirea i reducerea
efectiv a durerii de stress.
O alt problem ar fi aspectele psihologice ale ingrijirii medicale. Cat de mult
depersonalizm pacienii i personalul sanitar? Studii numeroase au demonstrat c anxietatea

5
pacienilor internai in spital a sczut, cand asistentele au fost mai prietenoase i l-i s-au
adresat pacienilor pe nume. Abilitatea de a te adresa unei persoane pe nume, nu necesit un
program de educaie complex, ci este o regul de baz a curtoaziei, care s-a observat c
lipsete in multe situaii.
La un nivel mai profund de inelegere interpersonal, asistentele sunt incurajate s fie
mai atente la dorinele pacientului inainte de a concluziona de ce are acesta nevoie. Un ex. in
acest sens ar fi cel al pacientelor care sunt supuse mastectomiei radicale i care nu trec doar
printr-o operaie mutilant d.p.d.v. fizic, ci i prin celelalte implicaii de natur psihologic ale
unei boli grave cum este cancerul. In acest sens exist programe speciale de cercetare adresate
asistentelor care lucreaz cu bolnavii care sufer de boli incurabile.
Dac este s ne gandim c cineva apropiat tocmai a suferit o operaie traumatizant, am
vrea s-l ajutm s se adapteze noii infiri a corpului su fr un stress in plus. Aceeai
atitudine ar trebui s o avem i din postura de asistent medical creia ii pas de pacientul
su. De aceea familiarizarea cu rezultatele cercetrii tiinifice in numeroase cazuri, inclusiv
cele citate mai sus, va face posibil o asisten medical de sntate adecvat i de calitate.

Dezvoltarea personal
Studiile de cercetare privesc in egal msur atat pacienii cat i asistentele medicale,
ambele categorii fiind supuse stresului din slile operatorii. ,,cunoaterea este putere spune o
zical veche. Familiarizarea cu rezultatele cercetrii duce la lrgirea cunoaterii i la suportul
necesar pentru o ingrijire medical mai bun, posibiliti mai mari in creterea calitii vieii
bolnavilor i evitarea complicaiilor ce duc la suferin i pierderi financiare. Secretul const
in a ti cum s se foloseasc rezultatele cercertrii i cum s se aplice in practica medical,
construindu-se astfel o punte intre teorie i practic.

Rolul cercetrii pentru toate nursele

Indiferent ca este vorba despre nursing de spital sau prin sistemul de ingrijire
comunitara, nursele au 3 roluri majore:
1. De practician - implica actiuni de cunoastere directa a nevoilor de ingrijire si nursing
ale pacientului, familiei sau altor persoane implicate; include toate cadrele de nursing la toate
nivelele clinice, nurse practicante avansate si nurse pentru asistenta comunitara.
2. De lider - implica actiuni de decizie, relationare, influentare si facilitare exercitate
asupra actiunilor altora in vederea indeplinirii scopului propus; poate fi un rol formal de lider
al nursei sau informal asumat doar periodic de catre nursa
3. De cercetare - implica masuri luate pentru studiul efectelor actuale ale tehnicilor de
ingrijire si imbunatatirea acestora; pot include toate categoriile de nurse nu doar cele incluse
in activitatea didactica si stiintifica si studentii la nursing.
Nursele practiciene pot avea contribuii semnificative in procesul cercetrii, prin
apropierea de pacieni, ele faciliteaz sau ajut CN i pot participa la diferite proiecte de
cercetare, care se deruleaz in unitatea in care ii desfoar activitatea, prin colectarea
datelor.
Un numr din ce in ce mai mare de cercettori in nursing cu experien lucreaz in
echipe multidisciplinare i elaboreaz programe de cercetare pe o perioad mai lung, cu teme
diferite, ca de ex. sntatea femeii, calitatea vieii, managementul durerii, . a.

6
 Rezultatele studiilor de cercetare nursing pot fi folosite atat de personalul de ingrijire cat
i celelalte categorii de furnizori de ingrijiri de sntate, pt a imbuntii practica clinic, pt a
sprijinii educaia in nursing i pt a informa pe cei ce se ocup de planificarea serviciilor i
politicilor de sntate.