Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

Articolul 30 Dispozitiii generale privind regimurile de executare a

pedepselor privative de libertate
(1).Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul
de reguli care stau la baza executarii pedepselor privative de libertate.
(2).Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe
sistemele progresiv si regresiv, persoanele condamnate trecand dintr-un regim in altul.
(3).Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate asigura respectarea
si protejarea vietii, sanataii si demnitatii persoanelor, condamnate, a drepturilor si
libertatilor acestora, fara sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana
condamnata.

Articolul 31 Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de

libertate
(1).Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, in ordinea
descrescatoare a gradului de severitate, urmatoarele>
a) regimul de maxima siguranta;
b)regimul inchis;
c)regimul semideschis
d)regimul deschis
(2).Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferentiaza in
raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor condamnate, modul de
acordare a drepturilor si de desfasurare a activitatilor, precum si cu conditiile de detentie.

Articolul 32 Comisia pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea

regimului de executare a pedepselor privative de libertate
(1).In fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea,
individualizarea si schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate,
alcatuita din: directorul penitenciarului, care este si presedintele comisiei, seful
serviciului sau biroului pentru aplicarea regimurilor si seful serviciului sau biroului
educatie ori seful serviciului sau biroului asistenta psihosociala.
(2).Secretariatul comisiei prevazute la alin. (1) se asigura de catre seful
serviciului sau biroului evidenta din penitenciarul respectiv.
(3).Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative
de libertate isi desfasoara activitatea de regula o data pe saptamana.
 Articolul 33 Aplicarea provizorie a regimului de executare
(1). Dupa terminarea perioadei de carantina si observare prevazute la art.44,
persoanei condamnate careia nu i s-a stabilit regimul de executare i se aplica provizoriu
regimul de executare corespunzator cuantumului pedepsei pe care o executa, potrivit
art.34 -38 alin 1.
(2). In cazul persoanelor initial arestare preventiv, regimul provizoriu se aplica de
la momentul primiri mandatului de executare a pedepsei, pana la prima intrunire a
comisiei prevazute la art.32.
(3).Aplicarea regimului provizoriu se face in baza deciziei directorului
penitenciarului, care este executorie si definitiva.
(4).Regimul de executare stabilit pentru persoanele condamnate si arestate
preventive in alta cauza se suspenda pana la incetarea arestului preventiv. Pe perioada de
suspendare se aplica regimul specific arestarilor preventive.

Articolul 34 Regimul de maxima siguranta

(1).Regimul de maxima siguranta se aplica initial persoanelor condamnate la
pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare
de 13 ani precum si celor care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului.
(2).Criteriile de stabilire si procedura de evaluare a riscului pe care il prezinta
persoana condamnata pentru siguranta penitenciarului se stabilesc prin regulamentul de
aplicare a prezentei legi.
(3).In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si
persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de
executare imediat inferior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul
de aplicare a prezentei legi.
(4).Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta
sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortate, sunt cazate, de regula,
individual , presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de
consiliere psihologica si asistenta sociala, moral- religioase, instruire scolara si formare
profesionala, in grupuri mici, in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului, sub
supraveghere continua, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei
legi.
 Articolul 35 Categorii de persoane carora nu li se aplica regimul de
maxima siguranta
(1).Regimul de maxima siguranta nu se aplica urmatoarelor persoane
condamnate:
a)care au implinit varsta de 65 de ani;
b)femeile insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la un an;
c)persoanelor incadrate in gradul I de invaliditate, precum si celor cu afectiuni
locomotorii grave;
(2).Persoanele condamnate prevazute la alin.1 lit. a executa pedeapsa privative de
libertate in regim inchis. Persoanele condamnate prevazute la alin 1 lit b si c executa
pedeapsa privative de libertate in regim inchis, pe perioada cat dureaza cauza care a
impus neaplicarea regimului de maxima siguranta.
(3).La data incetarii cauzei care a determinat neaplicarea regimului de maxima
siguranta, situatia persoanelor condamnate este analizata in conditiile art.40
(4).Prevederile alin 1 nu se aplica persoanelor condamnate care prezinta risc
pentru siguranta penitenciarului, stabilit ca atare, potrivit criteriilor si procedurii de
evaluare a riscului prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 36 Regimul inchis

(1).Regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii
mai mare de 3 ani, dar care nu depaseste 13 ani.
(2). In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana
condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare
pot determinat includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior
sau superior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.
(3). Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis sunt cazate, de
regula, in comun, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale,
terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire
scolara si formare profesionala, in grupuri, in interiorul penitenciarului, sub paza si
supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4). Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis pot presta
munca si pot desfasura activitati educative si culturale in afara penitenciarului, sub paza
si supraveghere continua, cu aprobarea directorului penitenciarului.
(5).Masurile de siguranta specific regimului inchis se aplica persoanelor
condamnate, altele decat cele din regimul de maxima siguranta, transferate temporar intr-
un alt penitenciar, pentru prezentarea in fata organelor judiciare.
 (6).Masurile de siguranta specifice regimului inchis se aplica detinutilor internati
in penitenciare-spital si in infirmeria penitenciarului

Articolul 37 Regimul semideschis

(1). Regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa
inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 3 ani.
(2). In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana
condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare
pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior
sau imediat superior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de
aplicare a prezentei legi.
(3).Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sunt
cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in zone prestabilite din interiorul
penitenciarului, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice,
de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare
profesionala, sub supraveghere, in grupuri, in spatii din interiorul penitenciarului care
raman deschise in timpul zilei, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.
(4).Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis pot presta
munca si desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si
asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in afara
penitenciarului, sub supraveghere inclusive electronica, in conditiile stabilite prin
regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 38 Regimul deschis

(1).Regimul deschis se aplica intial persoanelor condamnate la pedeapsa
inchisorii de cel mult un an.
(2).In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana
condamnatului precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare
pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat superior
ca grad de severitate stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3).Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sunt cazate in
comun, se pot deplasa neinsotite in zone prestabilite din interiorul penitenciarului, pot
presta munca si pot desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare
profesionala, in afara penitenciarului, fara supraveghere, in conditiile stabilite prin
regulamentul de aplicare a prezentei legi.
 (4).Persoanele condamnate din regimul deschis sunt analizate in comisia
prevazuta la art. 32 numai daca se impune schimbarea regimului de executare intr-unul
superior ca grad de severitate.

Articolul 39 - Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de

libertate
(1) Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabilete de ctre
comisia prevzut la art. 32 la prima ntrunire a acesteia, dup terminarea perioadei de
carantin i observare sau dup aplicarea regimului provizoriu.
(2) La stabilirea regimului de executare se au n vedere urmtoarele criterii:
a) durata pedepsei privative de libertate;
b) gradul de risc al persoanei condamnate;
c) antecedentele penale;
d) vrsta i starea de sntate ale persoanei condamnate;
e) conduita persoanei condamnate, pozitiv sau negativ, inclusiv n perioadele de
detenie anterioare;
f) nevoile identificate i abilitile persoanei condamnate, necesare includerii n
programe educaionale, de asisten psihologic i asisten social;
g) disponibilitatea persoanei condamnate de a presta munc i de a participa la
activiti educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologic i asisten social,
moral-religioase, instruire colar i formare profesional.
(3) Decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de
libertate se comunic persoanei condamnate mpreun cu menionarea cii de atac
existente i a termenului de exercitare a acesteia. mpotriva modului de stabilire a
regimului de executare, persoana condamnat poate formula plngere la judectorul de
supraveghere a privrii de libertate, n termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat
decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(4) Plngerea nu suspend executarea hotrrii comisiei.
(5) Persoana condamnat poate fi ascultat, la locul de deinere, de judectorul de
supraveghere a privrii de libertate.
(6) Judectorul de supraveghere a privrii de libertate soluioneaz plngerea n
termen de 10 zile de la data primirii acesteia i pronun, prin ncheiere motivat, una
dintre urmtoarele soluii:
a) admite plngerea i dispune modificarea regimului de executare stabilit de
comisia prevzut la art. 32;
b) respinge plngerea, dac aceasta este nefondat, tardiv sau inadmisibil;
 c) ia act de retragerea plngerii.
(7) ncheierea judectorului de supraveghere a privrii de libertate se comunic
persoanei condamnate i administraiei penitenciarului, n termen de 3 zile de la data
pronunrii acesteia.
(8) ncheierea este executorie de la data comunicrii ctre administraia
penitenciarului.
(9) Competena de soluionare a plngerii aparine judectorului de supraveghere
a privrii de libertate de la penitenciarul a crui comisie a stabilit regimul de executare.
(10) mpotriva ncheierii judectorului de supraveghere a privrii de libertate,
persoana condamnat i administraia penitenciarului pot formula contestaie la
judectoria n a crei circumscripie se afl penitenciarul, n termen de 3 zile de la
comunicarea ncheierii.
(11) Contestaiile se depun la judectorul de supraveghere a privrii de libertate
care a pronunat ncheierea.
(12) Contestaiile se nainteaz judectoriei, mpreun cu dosarul cauzei, n
termen de dou zile de la primirea acestora.
(13) Contestaia nu suspend executarea ncheierii.
(14) Contestaia se judec, n edin public, cu citarea persoanei condamnate i
a administraiei penitenciarului.
(15) Persoana condamnat i administraia penitenciarului pot depune memorii i
concluzii scrise.
(16) Persoana condamnat este adus la judecat doar la solicitarea instanei, n
acest caz fiind audiat.
(17) Asistena juridic nu este obligatorie. n cazul n care procurorul i
reprezentantul administraiei penitenciarului particip la judecat, acetia pun concluzii.
(18) Instana se pronun prin sentin definitiv, n edin public.
(19) Sentina se comunic persoanei condamnate i administraiei
penitenciarului.

Articolul 40-Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de

libertate
(1) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se
dispune de comisia prevzut la art. 32.
(2) Comisia prevzut la art. 32 are obligaia ca, dup executarea a 6 ani i 6 luni,
n cazul pedepselor cu deteniunea pe via, i a unei cincimi din durata pedepsei cu
nchisoarea, precum i n situaia prevzut la art. 35 alin. s analizeze conduita persoanei
condamnate i eforturile pentru reintegrare social, ntocmind un raport care se aduce la
cunotina persoanei condamnate, sub semntur.
(3) Comisia prevzut la art. 32 va dispune schimbarea regimului de maxim
siguran n regim nchis n cazul persoanelor condamnate care au mplinit vrsta de 65
de ani.
(4) n activitatea sa, comisia ine cont i de rezultatele aplicrii instrumentelor-
standard de evaluare a activitilor desfurate de deinui, aprobate prin decizie a
directorului general al Administraiei Naionale a Penitenciarelor.
(5) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate n
regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, inndu-se seama de
natura i modul de svrire a infraciunii, dac persoana condamnat:
a) a avut o bun conduit, stabilit prin raportare la recompensele acordate i
sanciunile aplicate i nu a recurs la aciuni care indic o constant negativ a
comportamentului;
b) a struit n munc sau s-a implicat activ n activitile stabilite n Planul
individualizat de evaluare i intervenie educativ i terapeutic.
(6) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate ntr-
unul mai sever se poate dispune, n orice moment al executrii pedepsei, dac persoana
condamnat a comis o infraciune sau a fost sancionat disciplinar pentru o abatere
disciplinar foarte grav sau pentru mai multe abateri disciplinare grave.
(7) Dac persoana condamnat a fost inclus n categoria celor cu grad de risc
pentru sigurana penitenciarului, n condiiile art. 34 alin. (1) teza final, se dispune
schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate n regimul de
maxim siguran.
(8) Hotrrea comisiei prevzute la art. 32, prin care se dispune meninerea sau
schimbarea regimului de executare, cuprinde i termenul de reanalizare care nu poate fi
mai mare de un an.
(9) Comisia prevzut la art. 32 are obligaia de a analiza, periodic, situaia
persoanei condamnate, la mplinirea termenului stabilit conform prevederilor alin. (8).
(10) n cazul n care unei persoane condamnate i s-a schimbat regimul de
executare n condiiile alin. (7), trecerea n regimul imediat inferior ca grad de severitate,
potrivit art. 31, se poate face numai dup executarea fraciunilor prevzute la alin. (2)
sau, dup caz, la mplinirea termenului stabilit la alin. (8).
(11) Hotrrea de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de
libertate se comunic persoanei condamnate mpreun cu menionarea cii de atac
existente i a termenului de exercitare a acesteia. mpotriva hotrrii comisiei, persoana
condamnat poate formula plngere la judectorul de supraveghere a privrii de libertate,
n termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat hotrrea.
(12) Persoana condamnat poate fi ascultat, la locul de deinere, de judectorul
de supraveghere a privrii de libertate.
(13) Judectorul de supraveghere a privrii de libertate soluioneaz plngerea n
termen de 10 zile de la data primirii acesteia i pronun, prin ncheiere motivat, una
dintre urmtoarele soluii:
a) admite plngerea, dispunnd asupra modificrii regimului de executare stabilit
de comisia prevzut la art. 32;
b) respinge plngerea, dac aceasta este nefondat, tardiv sau inadmisibil;
c) ia act de retragerea plngerii.
(14) Prin ncheiere, judectorul de supraveghere a privrii de libertate fixeaz
termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an. Termenul curge de la data
emiterii hotrrii comisiei prevzute la art. 32.
(15) ncheierea judectorului de supraveghere a privrii de libertate se comunic
persoanei condamnate i administraiei penitenciarului, n termen de 3 zile de la data
pronunrii acesteia.
(16) ncheierea este executorie de la data comunicrii ctre administraia
penitenciarului.
(17) Competena de soluionare a plngerii aparine judectorului de
supraveghere a privrii de libertate de la penitenciarul a crui comisie a dispus
meninerea sau schimbarea regimului de executare.
(18) mpotriva ncheierii judectorului de supraveghere a privrii de libertate,
persoana condamnat i administraia penitenciarului pot formula contestaie la
judectoria n a crei circumscripie se afl penitenciarul, n termen de 3 zile de la
comunicarea ncheierii.
(19) Contestaiile se depun la judectorul de supraveghere a privrii de libertate
care a pronunat ncheierea.
(20) Contestaiile se nainteaz judectoriei, mpreun cu dosarul cauzei, n
termen de dou zile de la primirea acestora.
(21) Contestaia nu suspend executarea ncheierii.
(22) Dispoziiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplic n mod corespunztor.
 Articolul 41-Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative
de libertate
(1) Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se
stabilete de comisia prevzut la art. 32, n funcie de durata condamnrii, conduita,
personalitatea, gradul de risc, vrsta, starea de sntate, nevoile identificate i
posibilitile de reintegrare social a persoanei condamnate.
(2) Persoana condamnat este inclus, innd seama de criteriile prevzute la alin.
(1), n activiti educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologic i asisten
social, moral-religioase, instruire colar i formare profesional.
(3) Activitile prevzute la alin. (2) sunt realizate de personalul serviciilor de
educaie i asisten psihosocial din cadrul penitenciarelor, cu participarea, dup caz, a
consilierilor de probaiune, a voluntarilor, a asociaiilor i fundaiilor, precum i a altor
reprezentani ai societii civile.
(4) Pentru fiecare persoan condamnat, specialitii serviciului de educaie i
asisten psihosocial ntocmesc un Plan individualizat de evaluare i intervenie
educativ i terapeutic, n care consemneaz activitile i programele recomandate, n
funcie de riscurile i nevoile identificate.

Articolul 42-Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative

de libertate n cazul tinerilor
(1) Tinerii condamnai sunt inclui, pe durata executrii pedepsei, n programe
speciale educaionale, de asisten psihologic i asisten social, n funcie de vrsta i
de personalitatea fiecruia. n sensul prezentei legi, se consider tineri persoanele
condamnate care nu au mplinit vrsta de 21 de ani.
(2) La mutarea ntr-un penitenciar de aduli a tinerilor condamnai, sunt
reevaluate nevoile de educaie i asisten psihosocial ale persoanei condamnate. (3)
Programele speciale prevzute la alin. (1) sunt realizate de personalul serviciilor de
educaie i asisten psihosocial din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor
de probaiune, a voluntarilor, a asociaiilor i fundaiilor, precum i a altor reprezentani
ai societii civile.
(4) Dispoziiile art. 57 se aplic n mod corespunztor n cazul persoanelor
condamnate prevzute la alin. (1).
 Notiunea si tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de
libertate
Regimul de executare a pedepsei reprezinta un ansamblu de reguli prin care se
stabilesc drepturile, obligatiile, interdictiile, programele si activitatile prin care se
realizeaza progresiv asumarea de raspunderi in vederea unei bune convietuiri in locurile
de detinere pentru obisnuirea condamnatilor sa respecte normele de drept si regulile
sociale.
Regimul de executare presupune limitarea libertatii de miscare, acordarea
drepturilor si desfasurarea activitatilor zilnice in raport cu situatia juridica, starea
sanatatii, varsta si conduita pe timpul executarii pedepsei. Cu toate limitarile privind
exercitarea drepturilor cetatenesti, ori cele ce tin de natura executarii pedepsei, regimurile
de executare nu pot sa diminueze in niciun fel sanatatea, demnitatea precum si sa nu
cauzeze suferinte fizice ori morale sau sa injoseasca personalitatea condamnatului.
Regimul penitenciar presupune din partea personalului dreptul de supraveghere,
paza, escortare, observare si asistenta specializata, asistenta religioasa si interventie
psihoeducativa prin care condamnatii sunt obligati, pe de o parte, sa execute intocmai
prevederile normelor executional penale, iar pe de alta parte, sa fie ajutati sa treaca cu
rezultate positive perioada grea a timpului in care executa pedeapsa. In acest sens, din
prima zi de la dispunerea in locul de detinere incepe derularea activitatilor pentru
pregatirea pentru liberare, indifferent de durata pedepsei aplicate prin hotararea defintiva
a instantei de judecata.
Regimurile de executare ce se pot aplica pentru condamnati sunt: regimul de
maxima siguranta, regimul inchis, regimul semideschis si regimul deschis.
Dupa executarea perioadei de carantina, condamnatii nou-depusi urmeaza a fi
trimisi sa execute pedeapsa in zona de detinere, fiind repartizati in raport cu natura
pedepsei, durata pedepsei, starea de recidiva, varsta, sex, stare de sanatate, receptivitate la
activitatea de resocializare, precum si alte criterii cum ar fi riscul pe care il prezinta
pentru locul de detinere ori vulnerabilitatea persoanei condamnate. Persoanei careia nu i
s-a stabilit regimul de executare i se va aplica initial un regim provizoriu in raport de
durata pedepsei inscrisa in mandatul de executare a pedepsei. Tot regim provizoriu va fi
stabilit si pentru arestatii preventiv, pana la prima intrunire a comisiei de individualizare a
regimului penitenciar. Regimul provizoriu este stabilit de catre directorul penitenciarului
prin decizie definitive si executorie, tinand seama de infractiunea comisa, gradul de risc
sau vulnerabilitate. Regimul pentru arestatii preventive in alta cauza este cel stabilit
pentru arestatii preventiv pana la incetarea arestarii preventive.
In fiecare loc de detinere conform art.32 din L 254/2013 se constituie o comisie
pentru individualizarea si schimbarea regimului de executare a pedepselor privative care
isi desfasoara activitatea saptamanal. Din comisie fac parte directorul locului de detinere
in calitate de presedinte, seful serviciului sau biroului pentru aplicarea regimurilor, seful
serviciului sau biroului educatie sau seful biroului de asistenta psihosociala, iar in calitate
de secretar al comisiei este numit seful serviciului sau biroului evidenta.
In sedintele saptamanale se prezinta spre analiza comisiei de catre seful serviciul
sau biroul evidenta toate dosarele persoanelor care au terminat perioada de carantina si
care sunt condamnate defintiv, precum si ale celor arestati preventiv in alta cauza. Cu 10
zile inainte de ziua sedintei de analiza, tabelul cu persoanele ce urmeaza a fi discutate se
remite fiecarui membru din comisie pentru analiza. Regimul de executare se stabileste cu
ocazia sedintei in care se va intocmi un proces-verbal cuprinzand propunerile membrilor
comisiei, cu motivatia si decizia finala. Procesul-verbal cuprinde datele de stare civila ale
ceui condamnat, motivul analizarii, condamnarea si fapta, data punerii in executare, data
expirarii termenului, descrierea pe scurt a faptei, data primirii in penitenciar, cazierul
judiciar, cauzele civile sau penale aflate pe rol. Procesul-verbal este inregistrat in
registrul de procese-verbale stabilire/schimbare regimuri de detinere, dupa care in termen
de 24 de ore se aduce la cunostinta condamnatului sub semnatura.
Regimul de executare al pedepsei privative de libertate se stabileste dupa criteriile
prevazute in art.39 alin 2 din L 254/2013, astfel: durata pedepsei privative de libertate,
gradul de risc al persoanei condamnate, antecedentele penale, varsta si starea de sanatate
ale persoanei condamnate, conduita persoanei condamnate, pozitiva sau negative,
inclusive in perioadele de detentie anterioare, nevoile identificate si abilitatile persoanei
condamnate, necesare includerii in programe educationale, de asistenta psihologica si
asistenta sociala, disponibilitatea persoanei condamnate de a presta munca si de a
participa la activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si
asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala.
Dupa criterirul duratei pedepsei stabilirea regimului este prestabilita prin
mandatul de executare; regimul de maxima siguranta pentru condamnatii la detentiune pe
viata si cei condamnati la pedepse cu inchisoarea mai mari de 13 ani, regimul inchis se
aplica celor condamanti cu inchisoare mai mare de 3 ani, dar care nu depaseste 13 ani,
regimul semideschis se aplica celor condamnati cu pedeapsa inchisorii mai mare de un
an, dar care nu depaseste 3 ani, iar cei in regimul deschis se aplica celor care sunt
condamnati la pedeapsa inchisorii de cel mult un an.
Dupa criteriul riscului pe care il prezinta pentru penitenciar persoanele
condamnate pot fi incluse in regim de maxima siguranta. Detinutii cu multiple
antecedente penale pot fi considerati persoane cu un grad de risc ridicat in raport cu
infractiunile comise.
 Dupa criteriul varstei si starii de sanatate nu se pot incluse in regim de maxima
siguranta cei care au implinit varsta de 65 de ani, femeile insarcinate sau care au in
ingrijire un copil mai mic de un an, persoanele cu gradul I de invaliditate, precum si cei
cu afectiuni locomotorii. Persoanele care au implinit varsta de 65 de ani vor executa
pedeapsa in regim inchis, chiar daca potrivit naturii si duratei pedepsei ar trebui inclusi in
regimul de maxima siguranta. Femeile insarcinate sau care au un copil mai mic de un an
si persoanele cu gradul I de invaliditate sau cu handicap locomotor executa pedeapsa in
regim inchis pana la modificarea situatiei lor, prin trecerea unui regim mai usor sau mai
sever.
In mod exceptional, unele persoane condamnate, in raport de modul de savarsire
a infractiunii, ori de conduita pana la stabilirea regimului de executare a pedepsei, pot fi
incluse intr-un regim inferior ca grad de executare.
Analiza gradului de risc al persoanei poate sa duca la concluzia ca aceasta
prezinta un real pericol pentru siguranta penitenciarului, comisia de aplicare a regimului
fiind indreptatita sa stabileasca un regim de executare de maxima siguranta.
Criteriile de stabilire a riscului pe care il prezinta detinutul pentru siguranta
penitenciarelor sunt urmatoarele: savarsirea infractiunii prin folosirea armelor de foc ori
prin cruzime, evadarea ori parasirea locului de munca in prezenta pedeapsa sau in
pedepsele anterioare, tentativa de evadare, fortarea dispozitivelor de siguranta ori
distrugerea sistemelor de siguranta, neprezentarea nejustificata a detinutului la data si ora
stabilite din permisiunea de iesire din penitenciar, introducerea, detinerea sau traficul de
arme, material explozive, droguri, substante toxice ori alte obiecte si substante care pun
in pericol siguranta penitenciarului, misiunilor sau a persoanelor, instigarea, influentarea
sau participarea in orice mod la producerea de revolte sau luari de ostatici, apartenenta la
grupari de crima organizata, coordonarea activitatilor infractionale ori de tip terorist, acte
de violenta soldate cu vatamari corporale ori deces impotriva personalului sau a altor
persoane, informatiile privind profilul psihosocial rezultate in urma evaluarilor stabilite
de reglementarile in vigoare.
Evaluarea riscului se face de catre comisia de stabilire si individualizare a
regimului de detinere cu ocazia primei analize a aplicarii regimului. O data stabilit, riscul
persoanei condamnate se reanalizeaza o data la 6 luni, in vederea mentinerii sau incetarii
includerii in categoria de risc. In cazul in care pedeapsa este mai mica de 2 ani si 6 luni,
reevaluarea se va efectua la o cincime din pedeapsa aplicata. Reevaluarea riscului se va
face tot in conformitate cu criteriile de risc ale persoanei, in raport cu conduita avuta in
perioada de un an anterior de data analizei, astfel incat sa se poata aprecia daca
condamnatul va ramane clasificat ca fiind cu risc pentru penitenciar sau riscul a incetat.
Stabilirea duratei de includere in categoria de risc a condamnatului se face pe o durata de
un an, iar daca riscul este considerat incetat, condamnatul ramane in regimul de maxima
siguranta pana la expirarea termenului sau ulterior pana la indeplinirea fractiei obligatorii
pentru regimul de maxima siguranta. Daca pe parcursul executarii pedepsei in conduita
condamnatului se constata existent unuia dintre criteriile de risc, comisia de stabilire si
individualizare a regimului se intruneste si face evaluarea situatiei pentru a stabili riscul
pentru penitenciar. Hotararea de a se include persoana in gradul de risc pentru penitenciar
va fi pusa in aplicare dupa ce i se aduce la cunostinta condamnatului, acesta urmand sa
faca contestatia la judecatorul de supraveghere a pedepsei privative de libertate si acesta
emite o incheiere executorie. Condamnatii inclusi in categoria de risc pentru penitenciar
vor fi cazati separate in camera din sectia de maxima siguranta, vor fi realizate cu ei
activitatile specific separate de ceilalti detinuti, iar masurile de supraveghere si paza sunt
cele similiare celor inclusi in regimul de maxima siguranta. Personalul numit pentru
supraveghere, insotire si paza a aceste categorii este desemnat dintre cadrele instruite
special pentru activitate cu condamnatii cu grad de risc.

Aplicarea, schimbarea si individualizarea regimului de executare a

pedepsei privative de libertate
Decizia de aplicare a regimului de detinere se comunica persoanei in cauza, prin
grija serviciului de evidenta, cu mentionarea posibilitatii de a se face contestatie in caz de
nemultumire privind hotarare comisiei. Plangerea se adreseaza de catre persoana
condamnata in termen de 3 zile de la data comunicarii cu privire la regimul ce urmeaza a
se executa, catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate. Condamnatul
intocmeste o cerere scrisa, iar in cazul in care comisia a stabilit includerea in categoria
condamnatilor cu risc pentru penitenciar, cererea va fi insotita si de procesul-verbal de
includere in aceasta categorie.
Hotararea comisiei se pune in executare, persoana in cauza fiind ascultata de
catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, care solutioneaza cererea
condamnatului in termen de 10 zile de la data primirii acesteia, prin incheiere motivata,
care va stabili: admiterea plangerii si modificarea regimului stabilit de catre comisia de
stabilire si individualizare a regimului sau respingerea plangerii in cazul in care este
nefondata, tardiva sau inadmisibila.
Dupa solutionare, continutul inchierii si solutia stabilita va fi comunicata
condamnatului, in 3 zile de la data pronuntarii, fiind executorie pentru administratia
penitenciarului de la data comunicarii. Administratia penitenciarului sau persoana in
cauza poate sa faca contestatie impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a
privarii de libertate in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii. Contestatiile se
depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care le va inainta la
judecatorie impreuna cu dosarul cauzei in termen de 2 zile de la primirea acestora.
Contestatia nu suspenda executarea inchierii. Contestatia va fi judecata in
sedinta publica, condamantul si administratia penitenciarului putand sa dispuna memorii
si concluzii scrise. Condamnatul poate fi adus la instant pentru audiere, asistenta juridica
nu este obligatorie, iar daca participa procurorul sau reprezentantul penitenciarului
acestia pot pune concluzii. Sentinta se comunica persoanei condamnate si administratiei
penitenciarului.
Din acest moment urmeaza ca cel condamnat sa execute regimul stabilit prin
hotararea instantei de judecata, care este definitiva, iar schimbarea regimului urmeaza
procedura stabilita in art. 40 din L 254/2013.
Schimbarea regimului de executare a pedepsei se realizeaza prin activitatea
comisiei de stabilire si individualizare dupa trecerea a 6 ani si 6 luni din pedeapsa
detentiunii pe viata sau a unei cincimi din pedeapsa inchisorii. Persoanele care pe durata
executarii detentiunii pe viata sau a pedepsei mai mari de 13 ani implinesc 65 de ani, vor
fi analizate in comisie si li se va aplica regimul inchis. Schimbare regimului de detinere
trebuie sa tina seama de criteriile de evaluare stabilite in instrumentele standard de
evaluare a activitatilor desfasurate de detinuti prin care se stabilesc metodele de acordare
a creditelor pentru buna conduita ori credite negative pentru conduita necorespunzatoare,
care obiectivieaza conduita detinutilor pentru mai multe tipuri de activitati.
Schimbarea regimului de detinere in regimul imediat inferior ca grad de
severitate se poate dispune daca:
a.a avut o conduita, stabilita prin raportare la recompensele acordate si
sanctiunile aplicate si nu a recurs la actiuni care indica o constanta negativa a
comportamentului
b.a staruit in munca sau s-a implicat activ in activitatile stabilite in Planul
individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica.
Daca persoana condamnata savarseste o infractiune, o abatere foarte grava sau
mai multe abateri grave se poate lua masura aplicarii unui regim mai sever iar daca
persoana in cauza prezinta un grad de risc pentru penitenciar se poate aplica masura
introducerii in regimul de maxima siguranta. Termenul de aplicare a acestei masuri este
de maximum un an, dupa care comisia de stabilire si individualizare a regimului
analizeaza situatia mentinerii sau schimbarii regimului in unul mai usor. Schimbarea
regimului intr-un regim de maxima siguranta nu se poate aplica celor care au implinit 65
de ani, nici femeii insarcinate ori care are copil mai mic de un an.
Schimbarea regimului se poate realiza numai dupa implinirea termenului stabilit
pentru realizarea fractiei obligatorii de executat, iar in cazul in care situatia de fapt nu il
multumeste pe cel condamnat, acesta poate face plangere scrisa, in termen de 3 zile de
catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care va dispune:
-ascultarea condamnatului la locul de detinere;
- admite cererea dispunand modificarea regimului de executare stabilit de catre
comisia de individualizare a regimului;
- respinge cererea ca nefondata, tardiva sau inadmisibila;
-ia act de retragerea plangerii;
-fixeaza prin incheiere un termen de analizare ce nu poate fi mai mare de un an;
- comunica incheierea administratiei penitenciarului si condamnatului in termen
de 3 zile de la pronuntare;
-inchierea este executorie de la data comunicarii catre administratia
penitenciarului.
Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate,
persoana condamnata si administratia penitenciarului poate face contestatie in termen de
3 zile de la comunicarea incheierii. Aceste contestatii se depun la judecatorul de
supraveghere a privarii de libertate, dupa care se inainteaza cu dosarul cauzei la instanta
de judecata in termen de 2 zile de la primirea acesteia.
Contestatia se judeca la judecatoria competenta din zona de responsabilitate a
penitenciarului, dar judecata nu suspenda executarea. In 3 zile administratia
penitenciarului poate formula cereri si depunde memorii, la fel si cel condamnat, iar
persoana va fi audiata la judecatoria la cererea instantei.
Judecata se face in sedinta publica, la fel si pronuntarea sentintei definitive,
sentinta fiind comunicata administratiei penitenciarului.
Individualizarea regimului de detinere este una dintre etapele cele mai
importante privitoare la parcurgerea duratei pedepsei privative de libertate, deoarece
regimurile isi pun amprenta asupra programelor de resocializare posibil a se aplica
fiecarei persoane condamnate. Individualizarea regimului se realizeaza in functie de
durata condamnarii, conduita, personalitatea, gradul de risc, varsta, starea de sanatate,
nevoile identificate si posibilitatile de reintegrare sociala ale persoanei condamnate. Prin
individualizarea regimului se urmareste o buna planificare a demersurilor educative
pentru imbunatatirea statutului educativ al celui condamnat, stabilitatea psihosociala pe
timpul detinereii, acumularea de deprinderi utile pentru pregatirea in vederea
resocializarii sale, pe baza parcurgerii unor programe specifice si individualizate.
Majoritatea activitatilor din ,,Programul individualizat de evaluare si interventie
educativa si terapeutica intocmit de catre serviciul de educatie si asistenta psihosociala
au un continut educativ, cultural, terapeutic si de consiliere psihologica ori asistenta,
activitati religioase, instruire scolara si profesionala. Activitatile din program sunt
aprobate de catre comisia de stabilire a regimului de executare a pedepselor, avandu-se in
vedere nevoile detinutului din perspectiva multidisciplinara si a ariilor de interventie,
raportate la specificul regimului de executare in care incepe executarea pedepsei.
Planul individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica este adus
la cunostinta detinutului in vederea convingerii sale pentru participarea voluntara si
constienta, chiar interesata, iar dupa luarea la cunostinta si semnarea angajamentului de
participare se demareaza activitatile de resocializare. Continutul acestui plan individual
de evaluare si interventie educativa poate fi completat si revizuit pe parcursul derularii
activitatilor, ori de cate ori este necesar, pentru constientizarea si responsabilizarea
condamnatului pentru obtinerea de rezultate pozitive.
Planul individualizar de evaluare si interventie educativa si terapeutica pentru
tinerii condamnati care nu au implinit varsta de 21 de ani se realizeaza tinandu-se seama
de varsta si personalitatea fiecaruia, fiind completat si revizuit de fiecare data cand cel
condamnat este transferat in alta unitate. Programele educative pentru tineri sunt orientate
spre favorizarea contactului cu societatea si familia, spre activitati accesibile tinerilor,
cum sunt cele cultural-sportive, lucrative, ocupationale, recreative ori artistice, care sa se
desfasoare in majoritatea situatiilor in afara camerelor de detinere.
Toate programele din planurile de evaluare si interventie educativa sunt sustiute
cu sprijinul personalului serviciilor de educatie si asistenta psihosociala, cu participarea
consilierilor de probatiune, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor
reprezentanti ai societatii civile.