Sunteți pe pagina 1din 10

Curs 1 - C.C.M.A.I.

Cap. 1. Dinamica motoarelor cu ardere interna

1.1. Introducere asupra marimilor caracteristice ale motoarelor

S-a observat in descrierea functionarii motoarelor cu piston in doi timpi, m=2, si patru
timpi, m=4, utilizarea expresiilor "limita inferioara/superioara a cursei pistonului", inteleg`nd
prin acestea, pozitiile extreme pe care le atinge pistonul in deplasarea sa in cilindru. #n
dezvoltarea curselor ascendente sau descendente, pistonul are o miscare de translatie, limitele
deplasarii acestuia purt`nd numele de "puncte moarte".
Punctul mort interior, notat cu pmi, defineste pozitia extrema a pistonului
corespuzatoare volumului minim ocupat de fluidul de lucru, echivalenta limitei superioare a
cursei ascendente a pistonului. Punctul mort exterior, notat cu pme, defineste pozitia extrema
a pistonului corespuzatoare volumului maxim ocupat de fluidul de lucru, echivalenta limitei
inferioare a cursei descendente a pistonului.
Cursa pistonului reprezinta deplasarea acestuia intre doua puncte moarte consecutive.
Se noteaza cu S si se masoara in mm. Diametrul cilindrului in interiorul caruia pistonul
efectueaza miscarea de translatie, se numeste alezaj, not`ndu-se cu D si se masoara in mm.

Raportul format de cursa si alezaj, reprezinta un parametru important al motorului,


fiind dat de relatia,
S
, (1.1)
D
in functie de valoarea acestuia, motoarele put`nd fi clasificate astfel:
motoare subpatrate, <1
motoare patrate, =1
motoare suprapatrate, >1.
Valoric, pentru MAS, = 0,77...1,4;
pentru MAC, = 0,96...1,5.
Cu ajutorul cursei S si al alezajului D, suntem in masura de a aprecia volumul generat
de catre piston in cilindru, prin deplasarea sa intre pmi si pme.
Acest volum se numeste capacitate cilindrica sau cilindree unitara, si este exprimat
prin relatia,
D 2
VS S mm3 (1.2)
4
Suma cilindreelor unitare ale cilindrilor unui motor, poarta numele de cilindree totala
sau litraj, fiind data de relatia,
Vt = iVS (1.3)
unde i reprezinta numarul de cilindri ai motorului.
Volumul minim ocupat de fluidul motor, se noteaza cu VC, si reprezinta volumul
camerei de ardere, iar volumul maxim din cilindru, notat VA, este dat de suma cilindreei
unitare si a volumului camerei de ardere,

VA = VS + VC VS , (1.4)
1
put`nd introduce astfel notiunea de raport de comprimare, reprezent`nd raportul dintre
volumul maxim ocupat de fluidul motor si volumul camerei de ardere, dat de relatia,
V V VS V
A C 1 S (1.5)
VC VC VC

1
Raportul de comprimare descrie de c`te ori se micsoreaza volumul cilindrului, adica de
c`te ori se comprima fluidul de lucru la deplasarea pistonului din pme in pmi. Pentru MAS,
valoric avem = 6...12; iar pentru MAC, = 15...23.
O alta marime importanta pentru motoarele cu ardere interna, o reprezinta numarul de
turatii efectuate de arborele cotit intr-un minut, denumita pe scurt turatie si notata cu n,
conduc`ndu-ne la alt parametru care caracterizeaza rapiditatea si constructia motoarelor, si
anume, viteza medie a pistonului.
Consider`nd faptul ca la o rotatie a arborelui cotit, pistonul parcurge spatiul 2S, putem
exprima viteza medie a pistonului astfel,
2S 2Sn 2rn 2
v med r m/s (1.6)
60 60 30
n
unde,
- viteza unghiulara a arborelui cotit, data de relatia,
d 2 n
rad/sec, RAC reprezent`nd unghiul de rotatie pe care il
d 60 30
n
face manivela arborelui cotit cu axa cilindrului, iar este timpul;
r - raza manivelei arborelui cotit, r = S/2, introdusa in relatia 1.6 in m;
n - turatia motorului masurata in rot/min.
#n continuare introducem un parametru constructiv care influenteaza cinematica
mecanismului motor si reprezinta raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei, dat de
relatia,
r S
(1.7)
L 2L
unde L reprezinta lungimea bielei.
Raportul constructiv are aproximativ valorile 1/3...1/5, acestea influent`nd lungimea
bielei, si implicit gabaritul motorului.

1.2. Cinematica mecanismului motor

Scopul analizei cinematice si dinamice a mecanismului motor il reprezinta


determinarea sarcinilor externe care actioneaza asupra elementelor mecanismului, pe baza
carora se pot cerceta eforturile interne ce apar in piesele ansamblului motor.
La motoarele pentru autovehicule, mecanismul motor este un mecanism biela-
manivela de tip normal. Un asemenea mecanism, figura 1.18.a, este format din manivela r,
biela L si pistonul articulat de biela prin intermediul unui bolt.
pmi pme
A
L
B r
e
O
e '
B'
xp

xp

Figura 1.18.a. Modul de dezaxare al unui mecanism biela-manivela

Pentru derularea acestui studiu, se considera doua ipoteze simplificatoare, si anume,


functionarea motorului in regim stabilizat ceea ce presupune faptul ca turatia motorului este

2
invariabila in timp, si in al doilea r`nd, viteza unghiulara a arborelui cotit este considerata
constanta, intruc`t variatiile vitezei unghiulare, rezultate din neuniformitatea momentului
motor in regim stabilizat sunt suficient de reduse, astfel inc`t se poate adopta aceasta ipoteza
initiala de lucru.
Toate marimile determinate si calculate prin analiza cinematica si dinamica se vor
exprima in functie de unghiul de rotatie RAC al arborelui cotit, si se va considera
momentul initial de calcul, acela in care pistonul se afla in punctul mort interior.
#n acest subcapitol, se vor prezenta legile de miscare ale manivelei, pistonului si bielei
pentru cazul generalizat al mecanismului motor normal cu dezaxare directa, cu
particularizarile corespunzatoare pentru mecanismul motor normal axat. Mecanismul motor
normal dezaxat reprezinta cazul general pentru mecanismul la care axele cilindrilor prezinta o
dezaxare fata de axa arborelui cotit, dupa cum se observa in figura 1.18.a, iar mecanismul
motor normal axat reprezinta mecanismul motor la care axele cilindrilor intersecteaza axa
arborelui cotit.
Dezaxarea mecanismului poate fi directa, figura 1.18.a, (OAB), in care axa cilindrului
este dezaxata fata de axa de rotatie a arborelui cotit in sensul de rotatie al acestuia, sau
inversa, (OAB'), la care axa cilindrului este dezaxata fata de axa de rotatie a arborelui cotit in
sens contrar.
Mecanismul motor dezaxat este utilizat in scopul descresterii fortei normale a
pistonului in cursa descendenta de destindere, care reprezinta cursa motoare, si este mai des
utilizat la motoarele in patru timpi. Se caracterizeaza prin coeficientul dezaxarii relative, dat
de relatia,
e
e 0, 05...0,3
r
cu e > 0, unde e reprezinta valoarea dezaxarii.
#n figura 1.19 se prezinta influenta dezaxarii asupra fortei normale care aplica pistonul
pe cilindru, in cursa descendenta , figura 1.19.a, observ`ndu-se faptul ca unghiul > , forta
normala av`nd o valoare scazuta in cazul mecanismului dezaxat fata de valoarea sa in cazul
mecanismului axat, aceasta forta cresc`nd ca valoare, in cursa ascendenta a pistonului, figura
1.19.b, caz in care < .
Pi
pmi

x
P P
S

L
pme Pe
Mi

M M M
r
O O

Me
e
Figura 1.18.b. Schema mecanismului motor normal cu dezaxare directa

3
e e

P' P

'
P' P

'

(a) (b)
M

O O' M O O'

Figura 1.19. Influenta dezaxarii asupra fortei normale


in cursa descendenta (a) si ascendenta (b)

1.2.1.Cinematica manivelei
Cotul arborelui cotit, manivela, descrie o miscare circulara.
Pozitia ei este precizata de unghiul RAC masurat fata de directia axei cilindrului.
Neglij`nd variatiile vitezei unghiulare ale arborelui cotit in regimul stabilizat de functionare a
motorului, pozitia unghiulara a manivelei este precizata de relatia,
rad
n
in care reprezinta timpul masurat in secunde, iar rad/sec.
30
Derivata deplasarii unghiulare in raport cu timpul este o marime constanta si egala
cu viteza unghiulara a manivelei,
d
ct.
d
Deoarece viteza unghiulara a manivelei este constanta, acceleratia intr-un punct de pe
manivela are numai o componenta normala, dirijata in sens radial, catre axa de rotatie a
arborelui cotit. Aceasta acceleratie variaza liniar de la zero in lungul razei manivelei, ating`nd
la nivelul axei fusului maneton valoarea,
r r 2 m / s 2 .

1.2.2. Cinematica pistonului


Scriem deplasarea pistonului, x, utiliz`nd schema de calcul din figura 1.18.b, dupa
cum urmeaza,
x OPi OP (1.8)
Din OOPi,
2
OPi Pi O2 OO2 L r e2 (1.9)
sau

L2 2Lr r 2 e 2
OPi L2 2Lr r 2 e 2 r 2 2 2
r2 r r r (1.10)
2 2 2
L L e2 1 1 1
r 2 1 2 r 2 1 e 2 r 1 e 2
r r r

4
Vom determina in continuare, termenul OP din relatia 1.8; astfel avem,
OP = OM + MP (1.11)
Din OMM,
OM OM
cos OM r cos (1.12)
OM r
Din MMP,
M P M P
cos M P L cos
MP L (1.13)
Dar M P M P MP L cos
Putem scrie OP astfel,
OP r cos L cos (1.14)
Vom exprima cos in functie de unghiul , dupa cum urmeaza:
Din OMM si MMP putem scrie pe MM astfel,
MM MM
OMM : sin MM r sin
OM r
MM MM
MMP : sin MM L sin
MP L
Dar MM MM MM , M M e MM L sin e
r sin L sin e sin r sin e sin e sin e ,
L L
din care se obtine,
2
cos 1 sin 2 1 2 sin e (1.15)
Introduc`nd relatia 1.15 in relatia 1.14, se obtine,
2 1 2 (1.16)
OP r cos L 1 2 sin e r cos
1 2 sin e

Din relatiile, 1.8, 1.10 si 1.16, deplasarea pistonului devine,


2
1 1 2
x r 1 e 2 r cos 1 2 sin e (1.17)

Dezvolt`nd in serie expresiile radicalilor din relatia 1.17, se obtine relatia
aproximativa, dar suficienta de calcul pentru deplasarea pistonului,

x r 1 cos 1 cos 2 e sin (1.18)
4
unde termenul re sin ia in considerare influenta dezaxarii.

x M
L r
pmi P pme M O
S

Figura 1.20. Schema mecanismului motor normal axat

5
#n cazul mecanismului motor normal axat a carui schema se prezinta in figura 1.20,
dezaxarea are valoarea, e = 0, deci e 0 , obtin`nd din relatia 1.17, expresia pentru deplasarea
pistonului.
1 1
x r 1 r cos 1 2 sin 2 (1.19)

sau
1
x r 1 cos 1 1 2 sin 2

(1.20)
Dezvolt`nd expresia radicalului cu formula binomului lui Newton, avem,
1 1 1 1

1 2 sin 2 1 2 sin 2 2
1 2 sin 2 4 sin 4 6 sin 6 ...
2 8 16
si tin`nd cont de faptul ca termenii de ordin superior ai acestei serii au valori mici, putem
scrie,
1
1 2 sin 2 1 2 sin 2
2
si inlocuind in relatia 1.20, obtinem,
1 1
x r 1 cos 1 1 2 sin 2 r 1 cos sin 2
2 2
1 cos 2
}tiind ca sin 2 , se obtine,
2

x r 1 cos 1 cos 2 (1.21)
4
relatie ce poate fi scrisa ca suma a doua armonici, sub forma,
r
x r 1 cos 1 cos 2 x I x II (1.22)
4
unde,
x I r 1 cos ; armonica de ordinul I
r
1 cos 2 ; armonica de ordinul II
x II
4
Relatia 1.22 reprezinta relatia de calcul pentru deplasarea pistonului in cazul
mecanismului motor normal axat, cu ajutorul careia se poate reprezenta grafic deplasarea
pistonului x = f(RAC), figura 1.21, precum si armonicile de ordinul I si II.
Desi metodele de calcul grafic si-au pierdut mult importanta practica, odata cu aparitia
metodelor de calcul computational, determinarea pe cale grafica a deplasarii pistonului are un
interes metodic, fiind utila pentru obtinerea in coordonate p() a diagramei indicate a
motorului, reliefata initial in coordonate p(V).
Deplasarea pistonului poate fi determinata intr-o maniera simpla si suficient de precisa
prin metoda grafica a diagramei bicentrice, utilizata si in determinarea cronomanogramei
p(RAC), dupa cum vom vedea in subcapitolul urmator.

6
x[mm]

xI[mm]

xII[mm]
0 45 90 135 180 225 270 315 360

Figura 1.21. Reprezentarea grafica a deplasarii pistonului

#n cazul deplasarii pistonului la mecanismul normal axat, constructia grafica a


diagramei bicentrice este prezentata in figura 1.22.
Metodologia de determinare a deplasarii pistonului cu ajutorul diagramei bicentrice,
este urmatoarea: se traseaza cercul de raza OM = r; apoi din centrul O se masoara segmentul
OO1 = r/2 la scara aleasa. Din O1 se traseaza un segment O1M1 cu aceeasi inclinare data de
unghiul i fata de diametrul AB, ca si OM. Proiectia lui M1 pe diametrul AB este M1 si
reprezinta pozitia pistonului la unghiul de rotatie i.
Geometric, din figura 1.22, se poate demonstra ca

AM1 = x r 1 cos 1 cos 2 .
4
Pentru determinarea vitezei pistonului in cazul mecanismului dezaxat, plecam de la
relatia 1.18, si tin`nd cont de faptul ca viteza reprezinta derivata deplasarii in raport cu timpul,
se obtine,
dx dx d dx
v (1.23)
d d d d
unde, este viteza unghiulara.

Relatia vitezei devine,



v r sin sin 2 e cos (1.24)
2

pmi A 0 i 90 180
x M M x RAC

M1 i M1
O
r/2 i
O1

pme B
x

Figura 1.22. Determinarea deplasarii pistonului cu ajutorul diagramei bicentrice

#n cazul mecanismului motor normal axat, dezaxarea are valoarea, e = 0, deci e 0 ,


obtin`nd din relatia 1.24, expresia pentru viteza pistonului.

v r sin sin 2 (1.25)
2
relatie ce poate fi scrisa ca suma a doua armonici, sub forma,

7
r
v r sin sin 2 v I v II (1.26)
2
unde, v I r sin ; armonica de ordinul I
r
v II sin 2 ; armonica de ordinul II
2
Relatia 1.26 reprezinta relatia de calcul pentru viteza pistonului in cazul mecanismului
motor normal axat, cu ajutorul careia se poate reprezenta grafic viteza v = f(RAC), figura
1.23, precum si armonicile de ordinul I si II.
Pentru determinarea acceleratiei pistonului in cazul mecanismului dezaxat, plecam de
la relatia 1.24, si tin`nd cont de faptul ca acceleratia reprezinta derivata vitezei in raport cu
timpul, se obtine,
dv dv d dv
a (1.27)
d d d d
sau a r2 cos cos 2 e sin (1.28)

w[mm/s]
0 45 90 135 180 225 270 315 360
wI[mm/s]
wII[mm/s]

Figura 1.23. Reprezentarea grafica a vitezei pistonului

#n cazul mecanismului motor normal axat, dezaxarea are valoarea, e = 0, deci e 0 ,


obtin`nd din relatia 1.28, expresia pentru acceleratia pistonului.
a r2 cos cos 2 (1.29)
relatie ce poate fi scrisa ca suma a doua armonici, sub forma,
a r2 cos r2 cos 2 a I a II (1.30)
unde, a I r2 cos ; armonica de ordinul I
a II r2 cos 2 ; armonica de ordinul II
Relatia 1.30 reprezinta relatia de calcul pentru acceleratia pistonului in cazul
mecanismului motor normal axat, cu ajutorul careia se poate reprezenta grafic acceleratia a =
f(RAC), figura 1.24, precum si armonicile de ordinul I si II.

ac[mm/s2]
acI[mm/s2]
acII[mm/s2]
0 45 90 135 180 225 270 315 360

Figura 1.24. Reprezentarea grafica a acceleratiei pistonului

8
1.2.2. Cinematica bielei
Deplasarea sau pozitia unghiulara a bielei, raportata la axa cilindrului, in cazul
mecanismului normal dezaxat, este definita de unghiul , si se determina pornind de la relatia,
sin sin e (1.31)
obtinuta in calculul deplasarii pistonului.
Se obtine,
arcsin sin e (1.32)
#n cazul mecanismului motor normal axat, e = 0, deci e 0 , obtin`nd,
arcsin sin (1.33)
Cu ajutorul expresiei 1.33, se reprezinta grafic deplasarea unghiulara = f(RAC),
figura 1.25.

0 90 180 270 360 450 540 630 720

Figura 1.25. Reprezentarea grafica a deplasarii unghiulare a bielei

Viteza unghiulara a bielei pentru mecanismul dezaxat, se obtine prin derivarea


deplasarii unghiulare a bielei in raport cu timpul, obtin`nd din relatia 1.32,
d d d d cos (1.34)
b
d d d d 1 2 sin e
2

#n cazul mecanismului normal axat, e = 0, deci e 0 , si avem,


cos
b (1.35)
1 2 sin 2
Cu ajutorul expresiei 1.35, se reprezinta grafic viteza unghiulara b = f(RAC),
figura 1.26.

0 90 180 270 360 450 540 630 720

Figura 1.26. Reprezentarea grafica a vitezei unghiulare a bielei

Acceleratia unghiulara a bielei pentru mecanismul dezaxat, se obtine prin derivarea


vitezei unghiulare a bielei in raport cu timpul, obtin`nd din relatia 1.34,
d d d db
b b b (1.36)
d d d d
db
Pornind de la relatia lui b, vom determina raportul ; astfel putem scrie,
d

9
2 2 2 cos sin e
sin 1 2 sin e cos
2
db 2 1 2 sin e
2

d 1 2 sin e
2
sin 1 2 sin e 3 cos 2 sin e

1 sin e 1 2 sin e 2
2 2

2
Dar, cos 1 2 sin e , relatie obtinuta in calculul deplasarii pistonului.
Se obtine,
db sin 3 sin 3 2 3e sin 2 3e 2 sin 3 cos 2 sin 3 e cos 2

d cos3
sin 3 sin 3 2 3e sin 2 3e 2 sin 3 sin 3 sin 3 3e 3 esin
2
3

cos
2 3e 2 sin 3 sin 3e
sin 3 esin

cos 3
sau


2 3
2

db sin 1 e sin e sin 1 (1.37)
d cos3

Relatia acceleratiei unghiulare a bielei devine,


b
d b


2 sin 2 1 2 3e sin 2 e sin 1 (1.38)
d cos 3

#n cazul mecanismului normal axat, e = 0, deci e 0 , si avem,

b
2 sin 2 1 (1.39)
3
2 2
1 sin 2

Cu ajutorul expresiei 1.39, se reprezinta grafic acceleratia unghiulara b = f(RAC),
figura 1.27.

0 90 180 270 360 450 540 630 720

Figura 1.27. Reprezentarea grafica a acceleratiei unghiulare a bielei

10