UNIVERSITATEA BUCURESTI

- Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala -

Munca:libertate sau
corvoada?

AUTORI :
Romelia Calin
Irina Craciunas
Andrei Dan Niculae
Razvan Serban
Radu Gabriel Umbres

-2004-
 Munca: liber tate sau corvoada?

ABSTRACT

Munca: libertate sau corvoada ? este un studiu realizat de cinci studentii la

Facultatea de Sociologie, pe o mica organizatie din domeniul telecomunicatiilor,
privind satisfactia, motivatia si centralitatea muncii in rndul angajatilor. Studiul a
examinat temele urmatoare: centralitatea muncii n viata individului; satisfactia
generala fata de actualul loc de munca; satisfactia fata de aspectele extrinseci si
intrinseci muncii; importanta recompenselor extrinseci/intrinseci pentru individ
(tipul motivatiei).

INTRODUCERE

O veche zicala spune ca munca l face pe om. Dar ct de mult se potriveste

aceasta afirmatie cu realitatea? n perioada actuala a tranzitiei, n care ne aflam
de o buna perioada de timp, s-a tot vorbit despre dimensiunea economica a ceea
ce reprezinta tranzitia, punndu-se accentul pe o dezvoltare n aceasta directie.
S-a ncercat o constientizare de catre omul de rnd a faptului ca doar muncind din
greu si sustinut Romnia va putea trece de aceasta etapa dificila. Dar, n
conditiile unei vieti din ce n ce mai dure pentru marea majoritate a populatiei si a
unei tendinte n societatea contemporana de a pune accentul pe sferele vietii
private (familie, timp liber) - un fel de ncercare de umanizare a individului, o

Proiect de cercetare elaborat ca tema la cursul Munca inainte si dupa 1990, coordonat de prof. Manuela
Stanculescu.

2
reabilitare fata de perioada benzii rulante a fordismului care este locul muncii n
viata oamenilor?
ntr-o perioada n care integrarea europeana este prioritatea numarul unu
n toate deciziile guvernamentale, si avnd n vedere ca aceasta integrare
presupune o multitudine de schimbari n plan economic, este munca o prioritate
pentru indivizi?
Vechea mentalitate de munca la stat nca mai domina printre noi?
Este romanul lenes asa cum se tot spune?
Pentru a raspunde la aceste ntrebari si pentru a avea o imagine asupra
fenomenului este necesara o cercetare amanuntita la nivel national. Noi nu ne-am
propus sa facem asa ceva, constienti fiind de limitele noastre (de cunoastere, de
logistica ca sa le enumeram pe cele mai importante doar). Dar esential n
studiul acestei probleme ni se pare cercetarea motivatiilor si a satisfactiei n
munca, doar asa putnd atinge si un nivel actional.
n dorinta de a raspunde macar partial la aceste probleme am elaborat si
aplicat o analiza a acestei probleme ntr-o organizatie. Dimensiunile urmarite
sunt urmatoarele: locul pe care-l ocupa munca n viata oamenilor, ce-i motiveaza
si ce-i satisface pe acestia n jobul pe care-l detin, ct de mare este gap-ul dintre
ideal si realitate n ceea ce priveste munca lor si cum si-l gestioneaza, existenta
unor conflicte ntre sfera muncii si cea privata si modalitati de rezolvare ale
acestora.
Rezultatele vor fi comunicate managementului pentru a imbunatati situatia
salariatilor firmei, astfel nct scopul pe care-l urmarim, cresterea motivatiei
personalului si a performantelor firmei respective, sa fie realizat.
Pe scurt, ceea ce ne propunem noi sa descoperim prin studiul de fata este
raspunsul la ntrebarea: este munca mai degraba libertate sau corvoada? si care
sunt (daca exista...) modalitatile de a transforma o posibila corvoada ntr-o
activitate placuta.

CADRU TEORETIC

A defini munca drept un concept universal valabil este din start o

ncercare sortita esecului. Definitiile date muncii de-a lungul istoriei trebuie privite
din punct de vedere cultural ca simboluri ale epocilor respective. Viziunea actuala

3
asupra muncii ca activitate remunerata este un atribut al societatii contemporane.
Astazi se vorbeste despre satisfactie si motivatie n munca, dar au fost acestea
dintotdeauna probleme importante n domeniu? O scurta privire retrospectiva n
istorie ne demonstreaza ca nu. De exemplu, Malinowski descopera ntr-o
cercetare n Insulele Tobriand ca principalul motor n a munci pentru acea
societate lipsita de un sistem economic l reprezinta obligatiile sociale derivate din
sistemul de rudenie. Mai mult, nu exista o delimitare clara ntre munca propriu-
zisa si timpul liber: gradinaritul nsemna n acelasi timp o serie de ritualuri, totul
desfasurndu-se ntr-un singur proces:

Motivatia n munca, adica umplerea timpului cu activitati productive , este o idee

contemporana distincta, tinnd cont de faptul ca, la multe societatti primitive de vnatori,
munca nceta imediat ce era asigurat un minimum necesar (Grint, 2001)

ntre definitiile clasice ale muncii se nscrie cea data de Marx si Engels,
pentru care munca reprezenta cheia evolutiei umane, calea pentru desavrs irea
omului si mplinirea sa fireasca; felul n care muncim ne defineste ca persoane si
ne modeleaza existenta. Prin munca, individul si transforma mediul s i-l
adapteaza vointei sale, atribuindu-si rolul de fiinta creatoare.

Munca este, n primul rnd, un proces la care participa si omul si natura,n care omul, din
initiativa sa, porneste, regleaza si controleaza relatiile materiale ntre el si natura. Se opune
naturii ca una dintre fortele sale proprii (Marx, 1960)

Munca este conditia primordiala a intregii existente umane,n masura n care putem afirma
ca munca l-a creat pe om (Engels, 1970)

Pentru utilitaristi, munca este un rau necesar atingerii altor scopuri, mai
placute. De asemenea, percepsiile subiective ale oamenilor despre munca se
ntind pe un continuum intre libertate si corvoada. Grint demonstreaza printr-
o introducere n lingvistica cum n societatile antice munca nu se ncadra deloc
n sfera libertatii. El foloseste n acest scop cuvintele frantuzesti ce desemneaza
munca si observa cum fiecare dintre ele deriva dintr-un cuvnt ce contine n el
ideea de durere, de tortura chiar.

Sunt foarte putine dovezi ca cel putin pna foarte recent, munca ar fi fost
considerata ceva ce-ti face placere, si nu ceva ce trebuie ndurat (Burnett apud
Grint, 2001)

Odata cu epoca moderna nsa, omul a inceput sa-si puna ntrebari cu

privire la rolul muncii n viata lui, aparnd diferite opinii cu privire la acesta. ntr-o

4
societate comunista, problema satisfactiei muncii nu exista, ntruct relatiile de
munca sunt perfecte, iar ntr-o societate capitalista, satisfactia muncii este o
problema asociata celei a productivitat ii. Ne punem problema satisfactiei n
munca ntr-o societate romneasca n tranzitie ntre cele doua sisteme.
Satisfactia, ntr-o definitie a lui Catain Zamfir din Dictionarul de
Sociologie, este starea subiectiva a individului rezultata din implinirea
necesitatilor, lipsa de tensiuni, de anxietate; se fundamenteaza pe aprecierea
pozitiva a modului de desfasurare a vietii n general sau a unei sfere particulare a
acesteia; exprima rezultatul evaluarii facute n mod continuu de subiect conditiilor
sale de viata, a gradului n care acestea sunt la nivelul asteptarilor. Extrapolnd,
satisfactia n munca este acea stare subiectiva a individului, dar care se fondeaza
pe aprecierea pozitiva a modului de desfasurare a sferei muncii. n acelasi timp,
motivatia reprezinta, spune Mihaela Vlasceanu n acelasi Dictionar de sociologie,
ansamblul de factori sau imbolduri care declanseaza, energizeaza, mentin sau
ntrerup si directioneaza actiunile sau comportamentele unei persoane.
n studiul nostru vom analiza atitudinea fata de munca a angajatilor unei
firme private din domeniul telecomunicatiilor si modul n care aceasta influenteaza
satisfactia si motivatia indivizilor respectivi. Pornim demersul nostru de la teoria
elaborata de J. H. Goldthorpe si D. Lookwood (The Affluent Worker 1968, apud
Dictionarul de Sociologie Oxford) privind orientarile individului fata de munca. Ei
identific a trei tipuri ideale:
1. orientarea instrumentala - n care munca reprezinta un mijloc de
obtinere a unui scop, problemele de munca neintervenind asupra altor
aspecte ale vietii si atitudinea dominanta fiind pragmatismul
2. orientarea solidara - munca este vazuta drept scop n sine, ce
provoaca intensa satisfactie, existnd identificarea puternic a cu grupul
de lucru in conditiile mutarii relatiilor de munca ntr-o comunitate
profesionala n afara locului de munca
3. orientarea birocratica avansarea n status este obiectivul central al
vietii individului, identific a munca cu un serviciu adus organizatiei n
schimbul salariilor si si creeaza o relatie de ncredere cu angajatorul.
Foarte importanta n cristalizarea acestor orientari se dovedeste a fi
experienta trecutului, prin influenta pe care aceasta o are asupra
valorilor, scopurilor, asteptarilor fiecarui individ.
Bazndu-ne pe cele de mai sus, noi definim conceptul de centralitate a
muncii prin importanta pe care individul o acorda muncii n cadrul vietii sale.
Astfel, conceptele de satisfactie si motivatie s-ar putea defini prin raportare la

5
centralitatea muncii, ele avnd sensuri si intensitati diferite pentru indivizi care si
plaseaza diferit munca n existenta lor.
Persoanele care si plaseaza munca ntr-o pozitie marginala vor tinde sa fie
satisfacute de conditiile de munca sau de anumite rezultate ce tin de partea
remunerativa si de status, n timp ce acei care considera munca o parte
importanta a vietii lor vor fi mai satisfacuti de sarcinile pe care le presupune
munca lor, de responsabilitati, autonomie, gradul de folosire a capacitatilor si de
dezvoltarea personala.
Teoriile satisfactiei si motivatiei n munca sunt mpartite de majoritatea
cercetatorilor n: teorii de continut (care pun accentul pe factorii individuali care
stau la baza procesului de motivare) si teorii procesuale (iau in calcul modul
propriu-zis prin care se produce fenomenul).

TEORII DE CONTINUT

n prima categorie se nscriu: teoria piramidei nevoilor a lui A.

Maslow (1954), conform careia exista cinci clase de nevoi dispuse ierarhic: cele
fiziologice, cele de securitate, cele de dragoste si apartenenta, cele de afirmare si
recunoastere sociala si cele de autorealizare. Cele cinci nevoi sunt ierarhizate si
autorul subliniaza ca indivizii se axeaza pe satisfacerea unei nevoi superioare doar
dupa satisfacerea celor de pe nivelele inferioare. Importanta teoriei lui Maslow
este data de originalitatea ei la momentul respectiv, ceea ce nu a scutit -o de
criticile ce vizeaza necontextualizarea culturala si nediferentierea personalitatilor
si a particularitatilor indivizilor.
Clayton Alderfer (1972) a pornit, de asemenea, de la nevoile indivizilor
(existenta, relationarea cu ceilalti si dezvoltarea personala), ordonate,
nsa, de-a lungul unui continuum, si nu ierarhic. Deosebirea esentiala fata de
teoria lui Maslow este iesirea din tiparul necesar al parcurgerii etapelor. Datorita
diferentelor dintre indivizi si seturile lor de nevoi, este posibila, de exemplu, o
accentuare a nevoilor de baza atunci cnd cele superioare sunt foarte greu de
satisfacut.
McClelland (1961) continua teoriile bazate pe nevoile indivizilor, nuantnd
nsa caracterul evolutiv al acestora, prin nvatare si transformare personala de-a
lungul timpului. Nevoile identificate de acesta sunt cele de afiliere, putere si
realizare. Acesteia din urma, McClelland i acorda o importanta deosebita, avnd
o tendinta de relativa stabilitate n timp si fiind activat de evenimente externe,
situationale. Aceasta nevoie este caracteristica persoanelor dezvoltate ntr-un

6
mediu cultural si familial care stimuleaza spiritul de independenta n rezolvarea
sarcinilor.
F. Herzberg (1966) aduce o orientare noua asupra motivatiei/satisfactiei n
munca (teoria factorilor duali): pentru el, satisfactia si insatisfactia sunt concepte
diferite, nu reprezinta extreme ale unei dimensiuni continue si trebuie tratate
separat. Autorul distinge ntre factorii extrinseci si cei intrinseci asupra
satisfactiei n munca. Prin definitie, factorii care tin de contextul muncii sunt
extrinseci muncii propriu-zise: relatiile cu seful si colegii, cstigurile materiale,
conditiile de munca, securitatea muncii, viata personala - (numiti de igiena a
muncii - hygienes) nu produc neaparat satisfactie, ci mai degraba lipsa lor este
o cauza a insatisfactiei. Pe de alta parte, factorii ce tin de continutul muncii sunt
cei intrinseci: propria realizare, recunoasterea, responsabilitatea, promovarea si
dezvoltarea, caracteristicile propriu-zise ale muncii. Numiti motivatori,
acestia duc la o satisfactie nalta si stabila, ducnd la o motivatie crescuta.

TEORII PROCESUALE

A doua clasa a teoriilor se bazeaza pe procesul n care este generat

comportamentul prin motivatie. Vroom (1964) sustine teoria expectantei, prin
care comportamentul indivizilor este rezultatul corelatiei ntre preferinta si
valorizarea de catre individ a unui anumit rezultat si asteptarea ca un anumit
comportament sa duca la acesta. Satisfactia n munca ar fi valenta pe care
persoana o acorda muncii, cu valori intrinseci sau extrinseci. Implicatia ar fi ca
satisfactia n munca este considerata o dimensiune a motivatiei.
Teoria echitatii a lui Adams (1963) propune o perspectiva a comparatiei,
adica indivizii se raporteaza la modul n care colegii de munca sunt tratati n
conditii similare. Satisfactia n munca apare, astfel, nu n raport cu rezultatele
asteptate la nivel individual - cum aprecia teoria discrepantei (G. Johns) - ci cu
tratamentul similar aplicat celorlalti.

MOTIVATIE SI SATISFACTIE

Dupa cum s-a observat n studiile despre motivatie/satisfactie prezentate

mai sus, legaturile ntre cele doua nu sunt foarte clar definite, existnd
contradictii teoretice att asupra definirii conceptelor, ct si asupra modului n
care ele se coreleaza.

7
 n cadrul cercetarii noastre am ales o reprezentare a satisfactiei n munca
pe un singur continuum, argumentul fiind faptul ca noi o vom considera unul
dintre rezultatele muncii. Pe baza teoriei lui Hertzberg am mpartit dimensiunile
motivatiei n doua categorii: intrinseci si extrinseci si, plecnd de la conceptul de
centralitate a muncii, am stabilit ca motivatia porneste att din sfera vietii
individului, ct si din sfera muncii.
Optiunea noastra teoretica presupune o relatie ciclica ntre motivatie si
satisfactie. Motivatia este cea care declanseaza si sustine actiunile individului n
cadrul job-ului din care rezulta n continuare satisfactie/insatisfactie. Acestea din
urma vor determina, la rndul lor, cresterea/descresterea motivatiei indivizilor.

IPOTEZELE CERCETARII

o Ipoteza 1 :
Persoanele pentru care munca ocupa un loc central n sfera vietii lor
sunt mai degraba motivate de factorii intrinseci, n timp ce persoanele
pentru care munca ocupa un loc marginal sunt mai degraba motivate de
factorii extrinseci.
o Ipoteza 2 :
Pentru persoanele motivate de factorii intrinseci, gradul de dificultate
al job-ului coreleaza pozitiv cu satisfactia n munca daca esteasociat cu o
rutinizare scazuta si cu o specificitate ridicata a job-ului.
o Ipoteza 3 :
ntr-un mediu profesional cu persoane nalt calificate preponderenta
factorilorintrinseci ai motivatiei duce la cresterea satisfactiei fata de
munca.
o Ipoteza 4
Gradul de rutinizare (moduri de actiune, si nu sarcini) este asociat
invers proportional cu satisfactia n munca a indivizilor.
o Ipoteza 5
Pentru persoanele de sex masculin munca ocupa un loc mai
important n sfera vietii dect pentru persoanele de sex feminin.
o Ipoteza 6
Cu ct conflictul ntre munca si familie este mai pronuntat, cu att
satisfactia fata de timpul si programul de lucru va fi mai scazuta.

8
 o Ipoteza 7
Persoanele care lucreaza n echipa au mai multi prieteni printre
colegii de serviciu si sunt ajutati n mai mare masura de catre acestia
dect indivizii a caror activitate presupune lucrul individual.
o Ipoteza 8
Persoanele a caror satisfactie fata de relatiile cu sefii este crescuta
sunt ntr-o mai mare masura satisfacute de salariu dect celelalte.
o Ipoteza 9
Persoanele motivate mai degraba de factori intrinseci tind sa aiba o
vechime mai mare n firma dect persoanele motivate de factori extrinseci.
o Ipoteza 10
Indivizii mai tineri tind sa aibe o imagine mai clara asupra locului
de munca ideal, care este sensibil diferit de cel actual, pe cand cei mai in
varsta nu au o imagine definita, tinzand sa se pastreze in coordonatele
caracteristice muncii prezente.

METODE SI TEHNICI

Avnd n vedere complexitatea ipotezelor si a dimensiunilor incluse n

cercetare, am decis ca instrumentul folosit sa fie chestionarul (vezi Anexa 2) . Cu
toate ca numarul de persoane din firma este mic si se preteaza mai bine la o
analiza calitativa, am considerat ca un chestionar este mai eficient n a surprinde
toate dimenisunile angajate. Temele principale pe care le-am urmarit au fost:

o satisfactia angajatilor,att globala,ct si pe fiecare dimensiune

o centralitatea muncii n viata individului
o importanta recompenselor extrinseci/intrinseci pentru individ (tipul
motivatiei)
o eventuale conflicte ntre viata privata si munca.

In elaborarea instrumentului s-au folosit intrebari din Barometrul de Opinie

Publica 2003, Zamfir (1984),Hoffman (2002) si Marginean (2000).

Studiul a cuprins mai multe etape:

9
 1. interviu explorator cu managerul firmei, consultarea paginei de web si
a organigramei C.S.R. pentru obtinerea de informatii legate de firma
(domeniu de activitate, tipul activitatii, obiectivele si politica firmei,
structura ierarhica, politica de motivare a angajatilor)
2. cercetarea propriu-zisa (culegerea datelor prin chestionare)

APLICAREA INSTRUMENTULUI

Studiul s-a desfasurat n perioada 24 aprilie-10 mai 2004 n firma CSR

S.R.L., organizatia centrala, cu sediul n Bucuresti, pe o populatie de 26 de
indivizi, reprezentand 89% din angajatii firmei. Persoanele intervievate sunt
distribuite pe toate nivelurile ierarhice, au vrste cuprinse ntre 23 si 59 de ani si
sunt n proportie de 77% barbati. Vechimea n munca variaza de la 1 la 42 de ani,
n timp ce vechimea n firma de la 1 la 10 ani.
O scurta descriere a firmei si organigrama se gasesc in Anexa 1.
Chestionarele au fost administrate de catre operatorii de interviu: Romelia
Calin, Dan-Andrei Niculae si Radu Gabriel Umbres.

UN EXPERIMENT NEPREMEDITAT

Alegerea firmei pe care s-a desfasurat studiul a avut la baza relatia de

rudenie dintre actionarul majoritar si unul dintre autorii acestei cercetari: firma
apartine tatalui Romeliei Calin :

Avnd n vedere situatia, s-a hotart n prima instanta ca eu sa nu particip la aplicarea

chestionarelor, deoarece prin prezenta mea era evident ca puteam influenta ceea ce declarau
oamenii. nsa, din cauza lipsei de timp si de persoane disponibile, pna la urma lucrurile nu
au ramas asa si a fost nevoie sa particip si eu la culegerea datelor. Astfel am generat fara sa
vrem un foarte interesant experiment. Ce am observat: oamenii au reactionat diferit la
vederea mea impreuna cu echipa de operatori. Cei din pozitiile de conducere (directorii sau
sefii de departamente), majoritatea persoane tinere, au tinut sa-mi transmita dorinta lor ca
tatal meu sa cunoasca rezultatele chestionarelor. Cea mai mare parte din cei ce lucreaza n
pozitiile inferioare (majoritatea membri ai echipelor tehnice de instalari) au avut cu totul alta
reactie: au sustinut ca nu-i corect sa vin sa-i ntreb asemenea lucruri si au devenit extrem
de banuitori. Acest mic experiment involunta r poate spune ceva despre situatia oamenilor n
firma respectiva sau despre oamenii in sine. Persoanele tinere, cu studii superioare sunt
constiente de faptul ca este important ca rezultatele unei asemenea analize sa ajunga la
management, n timp ce restul considera aceasta analiza ca un fel de instrument de control
(Romelia Calin)

10
 VARIABILE, INDICATORI SI INDICI

A. CENTRALITATEA MUNCII

o Importanta generala a muncii

Importanta muncii fata de alte activitati
lottery question
surse de satisfactie n viata
importanta generala a muncii
o Semnificatia muncii
semnificatia muncii (ntrebare deschisa)
munca sursa de venit sau mplinire
o Locul muncii n viata individului
ierarhizarea celor mai importante sfere ale vietii

B. CONDITII DE MUNCA

o mediu / tehnologie
prezenta echipamentelor necesare
posibilitatea ndeplinirii sarcinilor de serviciu
motiv de nemplinire a sarcinilor de serviciu
tipul mediului fizic (birou, teren)
caracterizare a mediului de lucru
o timp de lucru/program de lucru/tip contract
tipul contractului de lucru
numarul de ore de lucru/saptamna
tipul programului de lucru
disponibilitate ore suplimentare
interferenta timpului de lucru cu alte sfere ale vietii
o securitatea locului de munca
gradul de ingrijorare fata de pierderea locului de
munca
posibilitatea gasirii altui loc de munca
o relatiile cu colegii
munca in echipa
descrierea atmosferei de lucru
sprijinul primit de la colegi

11
 existenta prietenilor in cadrul grupului de munca
o relatiile cu seful
relatia de respect
corectitudinea
aprecierea parerii angajatului
eficienta sefului

C. REZULTATELE MUNCII

o Venit
supracalificare in raport cu salariul
sursele de venit ale gospodariei
venitul gospodariei
salariul individului
gradul de dependenta al gospodariei fata de salariu
beneficii de la firma
o prestigiu social
autoaprecierea propriei profesii
autoaprecierea importantei sarcinilor
aprecierea importantei profesiei de catre prieteni
aprecierea abilitatilor profesionale de catre colegi
o posibilitatea de promovare
existenta posibilitatii de promovare
criteriile de promovare

D. CONTINUTUL MUNCII

o sarcini / responsabilitati
coerenta dintre abilitati si sarcini
coerenta dintre calificare si responsabilitati
claritatea responsabilitatilor
specificitatea atributiilor zilnice
o dezvoltare personala
oportunitatea de a invata lucruri noi
creativitatea implicata n munca
grad de autonomie

12
 o feed-back
existenta / claritatea evaluarilor si comunicarii in plan
vertical si orizontal (sef si colegi)
posibilitatea autoevaluarii
o gradul de rutinizare
varietatea abilitatilor necesare pentru job
varietatea/ alternanta sarcinilor
oportunitatea de a face lucruri noi
predictibilitatea unei zi de munca
o grad de dificultate
suprancarcarea cu sarcini
grad de stress

NOTA: O varianta schematizata a variabilelor, indicatorilor si indicilor se gaseste

n Anexa 3, figura 2.

C ONCEPTELE CHEIE ale cercetarii sunt:

1. centralitatea muncii in viata individului
2. importanta muncii (factori de motivatie)
3. satisfactia din munca (surse ale satisfactiei)

Centralitatea muncii a fost masurata pe baza itemilor din prima

sectiune a chestionarului. Am considerat ca au o centralitate a muncii crescuta
(importanta ridicata a muncii fata de alte sfere ale vietii) respondentii care au
declarat ca munca este cel mai important lucru din viata (CM1) sau ca munca le
ofera cea mai mare satisfactie n viata (CM3) si care n ierarhizarea importantei
diferitelor aspecte ale vietii au pus munca pe primele doua locuri (CM7). In mod
similar, am definit ca persoane cu o centralitate a muncii scazuta respondentii
pentru care alte activitati sunt mai importante si le ofera satisfactie in viata si
pentru care printre cele mai importante doua lucruri in viata se regasesc familia,
religia, prietenii sau timpul liber.

Am facut distinctia ntre factori intrinseci (legati de continutul muncii),

factori extrinseci-materiali (venit, mediu, tehnologie, timp de lucru, tip
contract, securitate, program de lucru) si factorii extrinseci-sociali (prestigiu
social, posibilitate de promovare, relatia cu seful, relatiile cu colegii), factorii
extrinseci regasindu-se in cadrul schemei de mai sus att n cadrul categoriei

13
conditii de munca ct si n rezultatele muncii. Pentru fiecare din factori s-a
urmarit intensitatea motivatiei (ct de importanti sunt ei pentru indivizi) si
gradul de satisfactie al respondentilor fata de recompensele extrinseci si
intrinseci - Anexa 3, figura 1.

REZULTATE PRELIMINARE

NOTA: Tabelele se gasesc n Anexa 4.

Majoritatea angajatilor firmei (13 din 26) se declara oarecum satisfacuti de

actualul loc de munca, n timp ce 7 sunt foarte satisfacuti (Figura 1).
Locul de munca este numai o componenta a sferei mai largi a muncii, iar
atitudinea fata de locul de munca este influentata de locul pe care l ocupa munca
n general n viata individului n raport cu alte sfere ale vietii (familia, prietenii,
religia etc). Consideram ca indivizii care au raspuns ca munca este cea mai
importanta n viata si le ofera cea mai mare satisfactie au o centralitate a muncii
ridicata, iar cei care au declarat ca alte lucruri sunt mai importante (alti factori le
ofera o satisfactie mai mare) si care nu au clasat munca pe primele pozitii n
ordinea importantei au o centralitatea scazuta. Conform acestei clasificarii, pentru
8 din angajatii firmei munca reprezinta un element central al vietii, 11 au alte
domenii de referinta n viata iar 7 prezinta o centralitate medie a muncii (Figura
2). Majoritatea angajatilor pun familia pe locul nti n viata (20) si munca pe
locul doi (12) (Tabelele 1 si 2).
Indiferent de centralitatea muncii, angajatii au evaluat importanta muncii
pe o scala de la 1 la 5 cu scorurile 4 si 5 (20 de respondenti din 26). Totusi exista
o diferenta seminificativa ntre importanta medie a muncii pentru cei care declara
ca si gasesc cea mai mare satisfactie prin munca (m=4.8) fata de cei care au alte
surse de satisfactie si care au o importanta medie a muncii egala cu 3.8 (vezi
testul de semnificatie Anova Tabelul 3).
Cele mai importante surse de satisfactie pentru angajati sunt posibilitatea
de a nvata lucruri noi, relatiile cu colegii si mediul de lucru (Figura 3). Factorii de
care respondentii sunt mai putin satisfacuti sunt: salariul si gradul de folosire al
capacitatilor (Figura 4).
Am considerat ca recompense extrinseci- materiale: salariul, mediul fizic de
lucru, siguranta locului de munca, timpul de lucru. Factorii extrinseci sociali sunt:

14
posibilitatea de promovare, relatiile cu colegii, sefii, relatii facute prin intermediul
jobului, prestigiul social, iar n categoria factorilor intrinseci am considerat:
posibilitatea de a nvata lucruri noi si continutul efectiv al muncii. Pe baza aceste
clasificari am calcultat (folosind media aritmetica a scorurilor fiecarui individ pe
elemtele componente) satisfactia si motivatia extrinsec-materiala si sociala
respectiv intriseca.
Deoarece posibilitatea de a nvata lucruri noi este un factor principal de
satisfactie (Figura 3), iar gradul de folosire al capacitatilor se regaseste mai
degraba n lista surselor de insatisfactie (Figura 4), am analizat satisfactia
intrinseca pe doua componente: posibilitatea de a nvata lucruri noi si continutul
efectiv al muncii, iar satisfactia fata de gradul de folosire al capacitatilor am
analizat-o separat.
Satisfactia generala fata de actualul job coreleaza cel mai puternic cu
satisfactia extrinsec-materiala (r=0.85), coeficientul de corelatie ntre satisfactia
generala si satisfactia intrinseca (continutul muncii) si cea extrinsec sociala fiind
mai scazut (r=0.44) (Tabelul 4). Din elemtele componente ale satisfactiei
extrinseci-materiale, satisfactia generala coreleaza direct cu satisfactia fata de
salariu (Tabelul 5).
In ceea ce priveste elementele intrinseci muncii nu exista o corelatie
directa ntre satisfactia muncii si satisfactia fata de posibilitatea de a nvata lucruri
noi, ci doar fata de gradul de folosire al capacitatilor. Ultimii doi factori nsa se
afla n strnsa legatura cu satisfactia fata de continutul muncii (Tabelul 6).
n concluzie satisfactia generala coreleaza cel mai puternic cu factorii
extrinseci materiali (n primul rnd salariul) si n mai mica masura cu satisfactia
fata de continutul muncii. Totusi satisfactia fata de continutul muncii este cu att
mai ridicata cu ct satisfactia fata de posibilitatea de a nvata lucrui noi si gradul
de folosire al capacitatilor sunt mai ridicate.
Uitndu-ne la ierarhia surselor de satisfactie respectiv insatisfactie vedem
ca salariul este mai degraba un factor de insatisfactie si posibilitatea de a nvata
lucruri noi un factor de satisfactie. (Figurile 3 si 4). Astfel desi angajatii sunt
satisfacuti din punct de vedere al continutului muncii, deoarece ei au posibilitatea
de a nvata lucruri noi, ei nu sunt motivati material n munca lor, ceea ce are
repercursiuni asupra satisfactiei generale.
Satisfactia fata de gradul de folosire al capacitatilor este n legatura att cu
satisfactia intrinseca ct si cu satisfactia generala fata de locul de munca. La
nivelul firmei nu exista, conform opiniei angajatilor, o concordanta ntre abilitatile
personale si remunerare, astfel nct marea majoritate (24 din 26) declara ca
avnd n vedere abilitatiile lor ar putea gasi un loc de munca mai bine platit.

15
Astfel, n ansamblu salariu si de gradul de folosire al capacitatilor (elemente de
care depinde satisfactia generala a angajatului) sunt surse mai degraba ale
insatisfactiei. Ceea ce i tine pe indivizi este posibilitatea de a invata lucruri noi
(corelata cu satisfactia fata de continutul muncii).
Intre cei ce declara ca efectueaza o munca creativa si cei ce au raspuns
negativ la ntrebarea privind creativitatea muncii nu exista o diferenta
seminificativa a satisfactiei medii fata de continutul muncii (Tabelul 7). Verificnd
pe baza mai multor ntrebari se infirma ipoteza conform careia, satisfactia n
munca este invers proportionala cu gradul de rutinizare (monotonie) (Tabelul 8)
si nici angajatii care declara ca fac acelasi lucru n fiecare zi nu sunt mai putin
satisfacuti dect ceilalti (Tabelul 9).
Satisfactia generala fata de job coreleaza nsa cu frecventa efectuarii unor
lucruri noi precum si cu sentimentul unei zile mplinite. Satisfactia generala nu se
afla nsa n relatie cu gradul de autonomie n luarea decizilor (Tabelul 10).
Cei care spun ca nu exista posibilitate de promovare in firma sau ca
posibilitatea de promovare depinde de existenta unor relatiile informale sunt
seminificativ mai nemultumiti de posibilitatea de promovare (m=2.9) fata de cei
care afirma ca principalul criteriu de promovare este productivitatea sau
performanta (4.23) (Tabelul 11)
Angajatii mai putin ingrijorati de posibilitatea de pierdere a locului de
munca sunt mai optimisti n privinta posibilitatii de a gasi un nou loc de munca.
Satisfactia fata de relatia cu colegii nu coreleaza direct cu gradul n care
angajatii au prieteni printre colegi, ci cu variabila care masoara n ce masura
colegii le ofera acestora sprijin cnd ntmpina o dificultate la serviciu.(Tabelul
12) Acest lucru este ilustrat si de raspunsurile la ntrebarea deschisa privind
colegii ideali. Majoritatea 9 din 15 care au raspuns ca si-ar dori sa existe relatii
amiabile, colegiale, bazate pe respect si numai 4 ar dori colegi- prieteni, de iesit
la bere.
Exista o diferenta semnificativa ntre cei care declara ca au locul de munca
ideal si cei care nca nu si-au gasit acest loc de munca n ceea ce priveste:
marimea salariului (in medie cu 4 milioane mai mare la cei care considera ca au
un loc de munca ideal) si satisfactia fata de prestigiul social (Tabelele 13 si 14).
Una din ipotezele studiului se refera la faptul ca satisfactia muncii este
direct proportionala cu specificitatea jobului (masura n care individul si cunoaste
cu exactitate sarcinile). In chestionar specificitatea jobului a fost determinata pe
baza ntrebarilor: Stiti in fiecare zi cu exactitate ce aveti de facut? si Aveti
responsabilitati clar definite?. Nu exista nsa la nivelul angajatilor firmei CSR

16
diferente n ceea ce priveste satisfactia celor cu specificitate ridicata a muncii si
cei cu specificitate scazuta. (Figura 15)
Respondentii cu o centralitate ridicata a muncii sunt n medie mai
satisfacuti de recompensele extrinseci- materiale dect cei cu o centralitate
scazuta a muncii.(Figura 16) Cei cu centralitate ridicata a muncii sunt n medie
mai n varsta dect cei cu centralitate scazuta a muncii, in viata tinerilor munca
ocupnd un rol secundar.(Figura 17). De asemenea centralitatea muncii e cu att
mai ridicata cu ct vechimea in munca e mai mare (Figura 18), dar nu exista
diferente legate de vechimea n actualul job nn acest sens (Figura 19). Angajatii
casatoriti (sau cei care au un partener) au o centralitate mai mare a muncii dect
cei necasatoriti sau divortati.
Nu exista diferente ntre satisfactia medie sau motivatia fata de salariu,
timp de lucru, posibilitatea de a nvata lucruri noi etc ntre barbati si femei
(Figura 20).
Exista o relatie inversa ntre varsta, vechime n munca pe de o parte si
importanta posibilitatiilor de promovare, a relatiilor facute prin intermediul jobului
si posibilitatea de a nvata lucruri noi. Astfel pentru cei mai tineri reteaua sociala
si asimilarea unor cunostinte este n mai mare masura un factor motivator
(Figura 21).

Bibliografie

Barometrul de opinie publica 2003.

Bradley, E. Wright; Brian S. Davis. (2003). Job Satisfaction in the Public Sector.
The role of Work Environment. Sage Publications

Engels, Friedrich. (1970). Rolul muncii n procesul transformarii maimutei n om.

Bucuresti: Editura Politica

Grint, Keith. (2001). The Sociology of work: An Itroduction. Cambridge: Polity

Press

Harpaz, Itzhak; Fu, Xuanning.(2002). The structire of the meaning of work: A

relative stability amidst change. London: Sage Publications.

17
Hoffman, Oscar. (1996). Sociologia muncii. Bucuresti: Editura Hyperion
Hoffman, Oscar. (2002). Sociologia muncii: probleme de seminar.
Bucuresti: Editura Victor.

Johns, Gary. (1998). Comportament organizational: ntelegerea si conducerea

oamenilor n procesul muncii. Bucuresti: Editura Economica.

Knuth, Marianne. (2000). A Dialogue on Self and Work. London. Sage.

Malka, Ariel; Chatman, A. Jennifer. Intrinsic and Extrinsic Work Orientations as

Moderators of the Effect of Annual Income on Subjective Well-Being: A
Longitudinal Study. University of California

Marx, Karl si Engels, Friedrich. (1960). Opere. Volumul XI. Editura Politica.

Marginean, Ioan. (2000). Proiectarea cercetarii sociologice. Iasi: Editura Polirom.

Marshall, Gordon, coord. (2003). Dictionarul de sociologie Oxford. Bucuresti:

Editura Univers enciclopedic .

Morehead, Alison. (2001). Journal of Sociology. Synchronizing time for work and
family: preliminary insights from qualitative research with mothers. The
Australian Sociological Association

Rose, Michael. (2003) Good deal, bad deal? Job satisfaction in occupations. BSA
Publications

Spoonley, Paul; Anne de Bruin and Firkin, Patrick. (2002).Managing non-standard

work arrangements: choices and constraints. Journal of Sociology. The Australian
Sociological Association

Stanculescu, Manuela S. si Berevoescu,Ionica. (2001). Household, Work,

Flexibility. Bucuresti: I.C.C.V. si U.E.

Frank, A. Sue; Lewis, B. Gregory. (2004). Government Employees. Working Hard

or Hardly Working? American Review of Public Administration.

Vlasceanu, Mihaela. (1993). Psihosociologia organizatiilor si conducerii. Bucuresti:

Editura Paideia

18
Vlasceanu, Mihaela. (2003). Organizatii si comportament organizational. Iasi:
Editura Polirom.
Zamfir, Catalin ti Iancu Filipescu. (1982). Sociologie industriala: curs si exercitii
pentru seminar. Bucuresti: Institutul Politehnic Bucuresti

Zamfir, Catalin.(coordonator). (1984). Indicatori si surse de variatie ai calitatii

vietii. Bucuresti: Editura Academiei Republicii Socialiste Romania

Zamfir, Catalin si Vlasceanu,Lazar (coordonatori). (1993). Dictionar de sociologie.

Bucuresti: Editura Babel

19
 Anexa 1

- descrierea firmei C.S.R -

20
 Descriere firma
Centrul pentru Servicii de Radiocomunicatii este un Grup de firme private
cu capital integral romnesc, avnd ca principal obiect de activitate oferirea de
servicii n domeniul att de larg al radiocomunicatiilor.
Grupul CSR are n componenta trei firme:

o CSR s.r.l. Bucuresti cu puncte de lucru n: Brasov, Craiova, Cluj,

Deva si Timisoara;
o CSR s.r.l. Iasi
o Tomrad Communications s.r.l. Constanta

Obiect de activitate
CSR poate asigura servicii de radiocomunicatii n toata tara. CSR instaleaza:
o Statii radio fixe, mobile si accesorii;
o Repetoare radio;
o Sisteme Trunking MPT1327;
o Sisteme Paging;
o Infrastructura de telefonie mobila GSM;
o Sisteme n tehnologie Wireless Local Loop;
o Car kit-uri pentru telefoane celulare;
o Retele radio pentru transmisii de date PMP n 3,5 GHz si 26 GHz;
o Echipamente de tip radioreleu.

CSR asigura service autorizat - MOTOROLA SERVICE STATION (service in

garantie si postgarantie pentru echipamente de radiocomunicatii MOTOROLA).CSR
executa proiecte si studii de fezabilitate pentru retele de radiocomunicatii.

21
 Anexa 2

- chestionarul -

22
Importanta muncii

Pentru dvs.
CM1. 1 munca este cel mai important lucru din viata sau

2. alte activitati sunt mai importante

CM2. 1. ati continua sa munciti chiar daca ati cstiga o suma foarte mare de
bani sau
2. nu ati mai munci

CM3. 1. cea mai mare satisfactie a vietii rezulta din munca dvs. sau
2. sunt alte lucruri n viata care va ofera satisfactii mai mari

CM4. n general, ct de importanta este munca pentru dvs.?

Deloc Foarte
importanta 1 2 3 4 5 importanta

CM4a. La ce va gnditi cnd spuneti aceasta ...

CM5. Care credeti ca sunt principalele lucruri care ajuta o persoana sa

reuseasca n viata (alegeti primele doua variante n ordinea importantei)?

1. Sa aiba relatii 5. Sa munceasca mult

2. Sa aiba noroc, sansa 6. Sa faca scoala
3. Sa fie desteapta, inteligenta 7. Sa aiba o familie unita
4. Sa arate bine 8. Sa stie sa se descurce

CM6. Cu care din afirmatiile de mai jos va identificati? Munca este pentru dvs:

1. Un simplu mijloc de cstigare a existentei

2. n primul rnd un mijloc de cstigare a existentei dar si o cale de mplinire
personala
3. n egala masura un mijloc de cstigare a existentei si o cale de mplinire
personala
4. n primul rnd o cale de mplinire personala si apoi un mijloc de cstigare a
existentei
5. Doar o cale de mplinire personala

23
CM7. Va rugam sa ierarhizati n ordinea importantei urmatoarele:
1. Familia 1........
2. Munca 2........
3. Timpul liber 3.......
4. Prietenii 4.......
5. Religia 5.......

n continuare vorbim despre actualul dvs. loc de

munca ...

SAT1. n general, ct de satisfacut(a) sunteti de actualul dvs. loc de munca?

Nici satisfacut, nici

Oarecum
Satisfacut nesatisfacut Oarecum nesatisfacut Nesatisfacut
satisfacut

5 4 3 2 1

SAT2. Ct de satisfacut(a) sunteti de actuala dvs. slujba privind ... ?

Oarecum Nici Oarecum Nesatisfacut(a)
Satisfacut(a) satisacut Satisfacut(a) nesatisfacut
nici
nestisfacut
a. Conditiile de lucru (mediul fizic) 5 4 3 2 1
b. Salariul 5 4 3 2 1
c. Premii sau bonusuri 5 4 3 2 1
d. Alte beneficii (telefon, masina, 3 2 1
computer) 5 4
e. Posibilitatea de promovare 5 4 3 2 1
f. Relatiile cu colegii 5 4 3 2 1
g. Relatiile cu sefii 5 4 3 2 1
h. Securitatea (tipul contractului de 3 2 1
munca) 5 4
i. Relatiile si cunostintele facute prin 3 2 1
intermediul acestei slujbe 5 4
j. Timp de lucru 5 4 3 2 1
k. Prestigiul social 5 4 3 2 1
l. Posibilitati de a nvata lucruri noi 5 4 3 2 1
m. Gradul de folosire a capacitatilor 5 4 3 2 1
n. Programul de lucru 5 4 3 2 1

24
SAT3. Dar locul de munca ideal cum ar arata ... ?

a. Conditiile de lucru (mediul fizic) ...

b. Salariul ...
c. Premii sau bonusuri ...
d. Alte beneficii (telefon, masina, computer) ...
e. Posibilitatea de promovare ...
f. Relatiile cu colegii ...
g. Relatiile cu sefii ...
h. Securitatea (tipul contractului de munca) ...
i. Relatiile si cunostintele facute prin
intermediul acestei slujbe
j. Timp de lucru
k. Prestigiul social
l. Posibilitati de a nvata lucruri noi
m. Gradul de folosire a capacitatilor
n. Programul de lucru
SAT5. Ati declarat ca sunteti satisfacut de urmatoarele aspecte legate de munca Dvs.
(vezi raspunsuri la SAT2). De care dintre ele sunteti cel mai satisfacut (3 optiuni)?
1..............
2..............
3..............

SAT6. Ati declarat ca sunteti mai putin satisfacut de urmatoarele aspecte legate de
munca Dvs. (vezi raspunsuri la SAT2). De care dintre ele sunteti cel mai nesatisfacut
(3 optiuni)?
1..............
2..............
3..............

Conditii de munca
CDM1. La actualul dvs. loc de munca aveti la dispozitie toate echipamentele
necesare pentru a va desfasura munca eficient?

1. Da 2. Nu

CDM2. Ct de des se ntmpla sa nu va puteti ndeplini sarcinile de serviciu?

1. Mai tot timpul 2. Cteodata 3. Niciodata

CDM2a. Daca DA (codurile 1 sau 2)

Care este motivul cel mai frecvent?

CDM3. Mediul fizic n care va desfasurati cea mai mare parte a activitatii este ...

25
 1. La birou 2. Pe teren 3. Altundeva....................

CDM4. Cum ati caracteriza mediul fizic in care lucrati zi de zi?

1. curat 5. periculos
2. murdar 6. sigur
3. placut 7. conditii grele
4. neplacut 8. altfel............

CDM5. Ce tip de contract de munca aveti n prezent?

1. pe perioada nelimitata cu program normal de lucru
2. pe perioada nelimitata cu timp de lucru partial
3. pe perioada determinata (conventii civile, contract pe o perioada data,
colaborari)
4. fara contract

CDM6. Ct de ngrijorat sunteti ca v-ati putea pierde locul de munca?

1. Foarte ngrijorat 2. Destul de ngrijorat 3. Putin ngrijorat 4. Deloc ngrijorat

CDM7. n situatia n care mine v-ati pierde locul de munca, ct de probabil

este s a gasiti un loc de munca la fel de bun ca cel din prezent?

1. Foarte probabil 2. Destul de probabil 3. Putin probabil 4. Deloc

probabil

CDM8. De obicei cte ore lucrati pe saptamna n aceasta activitate?

Numar de ore ...................

CDM9. Programul dvs. de lucru este ...

1.Program regulat de luni 2.Munca n 3.Orar 4.Alt program 5.Program
dimineata pna vineri schimburi flexibil regulat neregulat
dupa-amiaza

CDM10. Ati dori sa lucrati n aceasta activitate acelasi numar de ore, mai multe
ore sau mai putine ore?
1. Acelasi numar 2. Mai multe ore 3. Mai putine ore

Mergi la CDM12a Mergi la CDM11b Mergi la CDM11c

CDM11a. Daca doriti sa munciti acelasi numar de ore , aceasta este pentru ca:
ALEGE CEL MAI IMPORTANT MOTIV --> DUPA CARE TRECI LA CDM12 cod
Cstigati deja suficienti bani 1
Altcineva din gospodaria dvs. cstiga suficient pentru a sustine gospodaria 2
Aveti mai mult timp pentru a cstiga alti bani 3
Nu v-ar placea (nu ati putea) sa lucrati mai multe ore 4
n acest fel puteti urma cursuri educationale sau de pregatire 5
n acest fel va puteti ndeplini datoriile casnice si puteti petrece mai mult timp cu familia 6

26
 Aveti alte motive: care?. 7

CDM11b. Daca doriti sa lucrati n aceasta activitate mai multe ore , aceasta este
pentru :
ALEGE CEL MAI IMPORTANT MOTIV --> DUPA CARE TRECI LA CDM12 cod
Pentru sanse mai bune n cariera 1
n acest fel puteti ndeplini mai multe sarcini interesante 2
Puteti munci mai mult 3
Dvs. (sau gospodaria dvs.) are nevoie de mai multi bani 4
Aveti alte motive: care?. 5

CDM11c. Daca doriti sa lucrati mai putine ore n aceasta activitate, aceasta este
pentru ca:
ALEGE CEL MAI IMPORTANT MOTIV --> DUPA CARE TRECI LA CDM12 cod
Cstigati deja suficienti bani 1
Altcineva din gospodaria dvs. cstiga suficient pentru a sustine gospodaria 2
Nu va place sa munciti mai multe ore 3
Doriti sa reduceti aceasta activitate n favoarea altor activitati aducatoare de bani 4
Doriti sa renuntati la aceasta activitate 5
Urmati sau doriti sa urmati cursuri de educatie sau pregatire 6
Doriti sa petreceti mai mult timp cu familia (sau sa va ndepliniti sarcinile casnice) 7
Aveti alte motive: care?. 8

CDM12. Ct de des n ultimele 6 luni ....

Totdeauna Des Uneori Rar Deloc

a. munca dvs. v-a creat dificultati n ndeplinirea unor 5 4 3 2 1

sarcini gospodaresti
b. munca dvs. v-a creat dificultati n ndeplinirea 5 4 3 2 1
responsabilitatilor fata de familie sau fata de alte
persoane importante din viata dvs.
c. responsabilitatile dvs. fata de familie si fata de alte 5 4 3 2 1
persoane importante pentru dvs. v-au mpiedicat sa
va faceti munca cum trebuie
d. a trebuit sa va luati de lucru acasa ca sa terminati 5 4 3 2 1
ceea ce aveati de facut (sarcinile de serviciu sau cele
pe care vi le-ati propus n activitatea pe care o
desfasurati)

CDM13. Slujba dvs. presupune n cea ai mare parte a timpului lucrul n echipa?

1. Da 2. Nu

CDM14. Este atmosfera de lucru (relatiile cu colegii) una relaxata si

confortabila?
1. Da 2. Nu

CDM15. n ce masura va ofera ajutor colegii atunci cnd ntmpinati o

dificultate?

27
 1. Foarte mare masura 3. Mica masura 5. Deloc
2. Mare masura 4. Foarte mica masura
CDM16. n ce masura puteti afirma ca aveti prieteni printre colegii de serviciu?

1. Foarte mare masura 3. Mica masura 5. Deloc

2. Mare masura 4. Foarte mica masura

CDM17. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii:

Seful Dvs. direct: Foarte Mare Mica Foarte mica Deloc

mare masura masura masura
masura
A Va trateaza cu respect 5 4 3 2 1
B Va trateaza corect
C Ia in considerare parerea Dvs
D Este un sef eficient

Rezultatele muncii

RM1. Avnd n vedere calificarea dvs. si abilitatile dvs., credeti ca ati putea avea
un loc de munca mai bine platit?
1. Da 2. Nu

RM2. Lucrati n plus n afara locului de munca actual pentru a va completa

veniturile?
1. Da 2. Nu

RM3. Multi oameni au diferite surse de venit. Care au fost sursele Dvs de venit
n luna precedenta (Martie 2004) ?

1. salariu de la particular
2. salariu de la firma mixta
3. salariu compensator
4. venit pe conventie civila/contract colaborare
5. activitati neagricole pe cont propriu autorizate
6. activitati suplimentare (venituri din munca de zilier sau venitur i ocazionale)
7. venituri din propria activitate n agricultura sau din productie agricola
8. pensie stat
9. pensie CAP
10. ajutor somaj/alocatie de sprijin
11. burse de studiu si pregatire
12. alte transferuri sociale (de ex. alocatii de copil, concediu de maternitate- paternitate)
13. venit din investitii, economii sau chirii de la proprietati
14. profit dintr-o afacere
15. transferuri particulare (de ex. pensie alimentara sau bani de la parintii / alte persoane)
16. Alte surse(care).............

28
RM4. Ce alte beneficii materiale ma i primiti de la firma?

1.Automobil 2.Telefon 3.Calculator 4.Prime de sarbatori,bonusuri 5. Altele......

RM5. Dintre toate sursele de venit ale tuturor membrilor gospodariei care a
fost cea mai importanta sursa de venit n ultimele 12 luni?
O singura alegere. Utilizati codurile de la RM3.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

RM6. n luna trecuta (martie 2004), suma totala de bani obtinuta de catre toti
membrii gospodariei dvs. incluznd salarii, dividende, chirii, vnzari etc a fost
cam de ?

lei

RM7. Dar salariul dvs. personal n luna trecuta a fost cam de ...?

lei

RM 8. Ct acopera salariul Dvs de la firma din venitul total al gospodariei

(procent)
.....................

RM9. Care ar trebui sa fie salariul minim/maxim net n Romnia de azi

......................milioane lei

RM10. n urmatorul an aveti intentia sa porniti o afacere proprie?

1.Da 2. Nu 3. Am deja o afacere

RM11. Va rugam sa notati pe scala alaturata pozitia unde situati profesia dvs
comparativ cu cea mai putin buna meserie respectiv cea mai buna meserie de
care ati auzit.

Cea mai putin buna 1----2----3----4-----5----6-----7-----8-------9-------10 Cea mai buna

meserie

29
RM12. Credeti ca orice persoana ar putea ndeplini sarcinile dvs de serviciu?
1. Da 2. Nu

RM13. In general prietenii, cunostintele sunt constienti de importanta profesiei

dvs.?
1.Da 2. Nu

RM14. In general, abilitatile dvs. profesionale sunt apreciate de catre cei care va
cunosc?
1. Da 2. Nu

RM15. Exista n firma dvs posibilitatea de promovare?(daca nu sari la RM.17)

1.Da 2.Nu

RM16. Care sunt criteriile de promovare?

1. Performanta 2. Vechime 3. Productivitate 4.
Altele(care)...........................

RM17. Este acesta locul de munca pe care vi l-ati dorit dintotdeauna?

1.Da (Mergi la RM19) 2.Nu
RM18. Care este locul de munca pe care vi l-ati dorit?

RM19. Credeti ca abilitatile dvs se potrivesc cu sarcinile specifice slujbei dvs

actuale?
1. Da 2. Nu

Continutul muncii
CTM1.
DA NU
a. Sunt responsabilitatile care revin postului dvs clar definite ?
b. Stiti cu claritate atunci cnd ati realizat un lucru bun n munca dvs?
c. Seful dvs direct va comunica frecvent ca ati realizat un lucru bun
d. Dar atunci cnd ati gresit?
e. Sunt colegii dvs gata sa aprecieze ntotdeauna cnd realizati ceva bun n
munca?
f. Stiti n fiecare zi cu exactitate ce aveti de facut la serviciu?
g. Este dificil sa delimitati esecul de reusita n munca dvs?
h. Munca dvs. Este monotona?
i. Munca dvs. este creativa?
j. Munca dvs. este stresanta?
k. Sunteti suprancarcat cu sarcini?

30
 CTM2. Ct de des se intampla sa
Totdeauna Des Uneori Rar Deloc

a)...faceti lucruri care nu tin de calificarea dvs? 5 4 3 2 1

b)...va ceara cei din jurul dvs sfatul n problemele 5 4 3 2 1
care tin de calificarea dvs?
c)...faceti cam aceleasi lucruri n fiecare zi? 5 4 3 2 1
d)...nvatati lucruri noi? 5 4 3 2 1
e)...sa aveti sentimentul unei zile pline la sfrsitul 5 4 3 2 1
unei zile de lucru?

CTM3. Ct de mare este autonomia implicata de locul dvs de munca? Cu alte

cuvinte, n ce masura locul dv de munca va permite sa luati decizii proprii
privind modul de realizare a sarcinilor?

1. Foarte mare masura 3. Mica masura 5. Deloc

2. Mare masura 4. Foarte mica masura

MOT1. Va rugam ierarhizati n ordinea importantei pentru dvs. urmatoarele

caracteristici ale muncii n general (vezi tabel de mai jos):

CTM4. Gnditi-va acum la slujba dvs actuala. Faceti aceeasi ierarhizare n

functie de importanta acestora n munca de zi cu zi.

1- cel mai important si 5 cel mai putin important

Munca n general Actuala slujba
1. Responsabilitate
2. Creativitate
3. Diversitate
4. Noutate
5. Initiativa personala

SAT4. Global, ct de satisfacut(a) sunteti de continutul muncii dvs.

(responsabilitate, continut, stress, abilitati folosite, nvatare lucruri noi etc)

Oarecum Nici satisfacut, nici Oarecum

Satisfacut nesatisfacut Nesatisfacut
satisfacut nesatisfacut
5 4 3 2 1

MOT2. Ct de importante sunt pentru Dvs. urmatoarele aspecte legate de

munca n general?
Foarte Oarecum Nici Destul de Neimportante
importante importante importante, neimportate
nici
neimportante
a. Conditiile de lucru (mediul fizic) 5 4 3 2 1
b. Salariul 5 4 3 2 1

31
c. Premii sau bonusuri 5 4 3 2 1
d. Alte beneficii (telefon, masina, 3 2 1
computer) 5 4
e. Posibilitatea de promovare 5 4 3 2 1
f. Relatiile cu colegii 5 4 3 2 1
g. Relatiile cu sefii 5 4 3 2 1
h. Securitatea (tipul contractului de 3 2 1
munca) 5 4
i. Relatiile si cunostintele facute prin 3 2 1
intermediul acestei slujbe 5 4
j. Timp de lucru 5 4 3 2 1
k. Prestigiul social 5 4 3 2 1
l. Posibilitati de a nvata lucruri noi 5 4 3 2 1
m. Gradul de folosire a capacitatilor 5 4 3 2 1
n. Programul de lucru
o. Continutul efectiv al muncii 5 4 3 2 1

AI1. Credeti ca statul ar trebui sa si asume mai multa responsabilitate pentru

bunastarea
fiecaruia?
1. Da 3. Nu? TRECI LA AI2

Daca DA AI1DA. La ce va gnditi cnd spuneti aceasta?

________________________________________________________

AI2. Statul trebuie sa asigure locuri de munca pentru toti cei care vor sa
munceasca?

1. Da 2. Nu TRECI LA AI3

Daca DA AI2DA. Si anume, cum ar trebui statul sa procedeze n primul rnd?

1. sa creeze ntreprinderi de stat
2. sa ncurajeze dezvoltarea sectorului privat

Alte ntrebari
PENTRU A NE OFERI O IMAGINE GENERALA, VA RUGAM SA RASPUNDETI LA
URMATOARELE NTREBARI DESPRE GOSPODARIA DVS. ACESTE DATE VOR FI
UTILIZATE NUMAI PENTRU ANALIZE STATISTICE.

32
 AI3. Locuinta n care stati n prezent este

1. Proprietatea dvs. 3. nchiriata de la o persoana/firma

2. Gratuita, proprietate a parintilor (rudelor) 4. nchiriata de la stat

AI4. Locuiti ...

1. ntr-o casa 2. ntr- un apartament

AI5. Cte camere (exclusiv baia, bucataria, holul) are locuinta dvs.?
AI5a) Nr.camere.............

AI6. Dvs. aveti Da Nu Da Nu

AUTO Masina (inclusiv de servici) 1 2 TVC Televizor color 1 2
TELEMO Telefon mobil (inclusiv de 1 2 TVAN Televizor alb-negru 1 2
B servici)
TEL Telefon 1 2 CONG Congelator 1 2
FRIG Frigider 1 2 MS Masina de spalat 1 2
neautomata
APRC Antena satelit/televiziune prin 1 2 MAUT Masina de spalat automata 1 2
cablu
SECH O a doua locuinta (casa sau 1 2 PC Calculator 1 2
apartament) NET Acces la Internet 1 2

SAT7. n general, ct de satisfacut sunteti de...

Nici satisfacut,
Oarecum Oarecum
Satisfacut nici nesatisfacut Nesatisfacut
satisfacut nesatisfacut

a.modul n care traiti? 5 4 3 2 1

b.situatia economica a 3
5 4 2 1
gospodariei dvs?

AI7. Daca comparati situatia economica din prezent a gospodariei dvs. cu

cea de acum 5 ani, ati putea spune ca n ziua de azi, situatia ...?

s-a mbunatatit clar s-a mbunatatit a ramas aceeasi s-a deteriorat s-a deteriorat
oarecum oarecum clar
5 4 3 2 1

AI8. Credeti ca n viitorii 5 ani, situatia economica a gospodariei dvs. ...?

se va mbunatati se va va ramne se va se va deteriora clar

clar mbunatati aceeasi deteriora
oarecum oarecum
5 4 3 2 1

33
AI9. n luna trecuta (MARTIE 2003) produsele obtinute n gospodaria Dvs. sau
primite (de la rude, prieteni, etc.) au asigurat din consumul
gospodariei ...?
ntrebarea se refera la consum uman, indiferent cnd au fost obtinute/ primite produsele

1. nu am obtinut / 2. cam un sfert din consumul nostru

nu am primit 3. cam o jumatate din consumul nostru
astfel de produse 4. aproape trei sferturi din consumul nostru
5. aproape n totalitate
AI10. n orice societate, unii oameni se considera bogati, altii se considera saraci.
Dvs. unde va situati pe urmatoarea scala?
CODIFICA O SINGURA POZITIE 99.
NS/NR

sarac
BOGAT

AI11. Unde v-ati nascut?

1. Bucuresti 2. alta localitate, la sat........... 3. alta localitate, oras.................

AI12. n prezent sunteti

1. casatorit(a) cu copii
2. casatorit(a) fara copii
3. casatorit(a) fara acte/n uniune libera /concubinaj
4. divortat(a)
5. separat(a)
6. vaduv(a)
7. necasatorit(a)

SAT8. Ct de multumit sunteti n general de felul n care traiti?

4. foarte multumit 3. destul de multumit 2. nu prea multumit 1. deloc multumit

SAT9. Ct de multumit sunteti de

Foarte Destul de Nu prea Deloc
multumit multumit multumit multumit
a bunurile pe care le aveti n gospodarie 4 3 2 1
b locuinta dvs.
c Sanatatea Dvs
d serviciul pe care l aveti
e banii pe care i aveti 4 3 2 1

34
AI13. Cum apreciati veniturile actuale ale gospodariei dumneavoastra?
1. Nu ne ajung nici pentru strictul necesar
2. Ne ajung numai pentru strictul necesar
3. Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpararea unor bunuri mai scumpe

4. Reusim sa cumparam si unele bunuri mai scumpe, dar cu restrngeri n alte

domenii
5. Reusim sa avem tot ce ne trebuie, fara sa ne restrngem de la ceva

AI14. Ce venit lunar ar fi necesar familiei dumneavoastra pentru un trai decent?

______ milioane lei

AI15. Si care ar fi venitul minim sub care familia dumneavoastra nu ar putea

supravietui?
______ milioane lei

AI16. Ce vrsta aveti n ani mpliniti? ........ani

AI17. Genul respondentului 1. masculin 2. feminin

AI18. Care este ultima forma de nvatamnt absolvita ?

cod cod
fara scoala 0 liceu (9 12 clase) 5
primar (1- 4 clase) 1 scoala postliceala sau tehnic de 6
maistri
gimnazial (5 - 8 clase) 2 universitar de scurta durata 7
(colegiu)
scoala profesionala/ ucenici sau 3 universitar de lunga durata 8
complementar
treapta I de liceu (9 - 10 clase) 4 studii postuniversitare 9

AI19. Ati participat n ultimele 12 luni la cursurile unei scoli, universitati, scoli
profesionale sau la alte cursuri de pregatire?

SE INCLUD CURSURILE DE PREGATIRE DE SCURTA DURATA. SI CURSURI DE LIMBI

STRAINE, CURSURI DE OPERARE COMPUTER, CURSURI DE SCHI, CURSURI DE SOFERIE,
ETC. ORICE FEL DE CURS N URMA CARUIA PERSOANA CSTIGA O NOUA CALIFICARE SAU
ABILITATE.

1. Da, care...............
2. Nu

AI20. Vechime n munca n total .............(ani)

AI21. Vechime la actuala firma.................(ani)

AI22. Vechime n actuala pozitie...............(luni sau ani)

35
n incheiere... pe ntu dumneavoastra, munca este mai degraba libertate sau
corvoada?

36
 Anexa 3

- Figurile 1 si 2 -

37
 JOB :
MOTIVATIE o centralitate SATISFACTIE
o conditii
o continut

SFERA
MUNCII ALTE DOMENII ALE VIETII SOCIALE: FAMILIA,
PRIETENII, RELIGIA

38
 F
igur
a1
-
MUNCA
Dim
ensi
CONDITII CONTINUT R EZULTATE uni
Mediu/tehnologie Dezvoltare Venit

Timp de lucru Responsabilitati Prestigiu

Securitate Dificultate Posibilitate de promovare

Relatia sef/colegi

EXTRINSECA INTRINSECA EXTRINSECA

MOTIVATIE/SATISFACTIE

39
Figura 2 variabile si indicatori

40
Anexa 4

- Tabele -

41
 Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca?
14

13
12

10

7
6

5
4

0 1

foarte satisfacut satisfactie medie

oarecum satisfacut oarecum nesatisfacut

Figura 1. Satisfactia fata de locul de munca

Centralitatea muncii
12

11
10

8
8

7
6

0
ridicata medie scazuta

Figura 2. Centralitatea muncii

Cel mai important in viata

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid familia 20 76.9 76.9 76.9
munca 3 11.5 11.5 88.5
prietenii 1 3.8 3.8 92.3
religia 2 7.7 7.7 100.0
Total 26 100.0 100.0

42
Tabel 1. Ierarhizarea sferelor vietii

Al doilea cel mai important lucru din viata

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid familia 5 19.2 19.2 19.2
munca 12 46.2 46.2 65.4
prietenii 3 11.5 11.5 76.9
timp liber 5 19.2 19.2 96.2
religia 1 3.8 3.8 100.0
Total 26 100.0 100.0

Tab2. Ierarhizarea sferelor vietii

Descriptives
Importanta muncii
95% Confidence
Interval for Mean
Std. Lower Upper
N Mean Deviation Std. Error Bound Bound Minimum Maximum
rezulta din munca 5 4.80 .45 .20 4.24 5.36 4 5
din alte lucruri 20 3.80 .77 .17 3.44 4.16 2 5
Total 25 4.00 .82 .16 3.66 4.34 2 5

ANOVA
Importanta muncii
Sum of Mean
Squares df Square F Sig.
Between Groups 4.000 1 4.000 7.667 .011
Within Groups 12.000 23 .522
Total 16.000 24

Tabel.3 Test de semnificatie Anova

43
 iu
luc
ru stig
de pre

6.0
gra
m cru
pro ati e lu
cit pd
pa
4

ca tim

6.0
ire
Figura ura . 3 Principalii factori de satisfactie
os ri
fol su
nu
6

bo

Surse ale insatisfactiei

nta

6.0
ura job
sig ii rin
Surse ale satisfactiei

sef ati
ip
7

cu rel are
ile

44
7.0
ati ov
rel rom

Figura 4. Factori ai insatisfactiei

cii .p
7

efi sib
en po
eb

7.0
alt uc
ru
ii
el fic
8
ld ne ati
diu ii be cit

7.0
me leg
ca
pa
co
10
cu ire
ile os
ati in
oi fol
rel

8.0
11 rur
luc
re ari
u
ata sal
inv

8.0
15

8.5

8.0

7.5

7.0

6.5

6.0

5.5
8

2
16

14

12

10
 Correlations

Satisfactia
Cat de fata de Satisfactia Cat de
satisfacut recompens fata de satisfacut
sunteti de ele factorii sunteti de
actualul loc extrinseci extrinseci continutul
de munca? materiale sociali muncii?
Cat de satisfacut sunteti Pearson Correlation 1.000 .851** .444* .417*
de actualul loc de Sig. (2-tailed) . .000 .034 .034
munca? N 26 25 23 26
Satisfactia fata de Pearson Correlation .851** 1.000 .600** .489*
recompensele extrinseci Sig. (2-tailed)
.000 . .002 .013
materiale
N 25 25 23 25
Satisfactia fata de Pearson Correlation .444* .600** 1.000 .471*
factorii extrinsec sociali Sig. (2-tailed) .034 .002 . .023
N
23 23 23 23

Cat de satisfacut sunteti Pearson Correlation .417* .489* .471* 1.000

de continutul muncii? Sig. (2-tailed) .034 .013 .023 .
N 26 25 23 26
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabel.4 Corelatia satisfactie generala, satisfactie fata de factorii

extrinseci si factorii intrinseci

45
 Correlations

Cat de
satisfacut
sunteti de
actualul loc
de munca? SATEXM mediul fizic salariu siguranta timp de lucru
Cat de satisfacut Pearson Correlation 1.000 .851** .218 .727** .640** .645**
sunteti de actualul Sig. (2-tailed) . .000 .286 .000 .001 .000
loc de munca? N 26 25 26 25 25 26
SATEXM Pearson Correlation .851** 1.000 .408* .621** .794** .862**
Sig. (2-tailed) .000 . .043 .001 .000 .000
N 25 25 25 25 25 25
mediul fizic Pearson Correlation .218 .408* 1.000 -.045 .038 .219
Sig. (2-tailed) .286 .043 . .831 .858 .282
N 26 25 26 25 25 26
salariu Pearson Correlation .727** .621** -.045 1.000 .287 .319
Sig. (2-tailed) .000 .001 .831 . .164 .120
N 25 25 25 25 25 25
siguranta Pearson Correlation .640** .794** .038 .287 1.000 .827**
Sig. (2-tailed) .001 .000 .858 .164 . .000
N 25 25 25 25 25 25
timp de lucru Pearson Correlation .645** .862** .219 .319 .827** 1.000
Sig. (2-tailed) .000 .000 .282 .120 .000 .
N 26 25 26 25 25 26
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabel 5. Corelatia ntre satisfactia generala, satisfactia extrinseca-

materiala si elemtele ei componente

46
 Correlations

Cat de Cat de
satisfacut satisfacut
sunteti de sunteti de posibilitate grad de
actualul loc continutul de a invata folosire a
de munca? muncii? lucruri noi capacitatilor
Cat de satisfacut sunteti Pearson Correlation 1.000 .417* .242 .411
de actualul loc de Sig. (2-tailed) . .034 .233 .037
munca? N 26 26 26 26
Cat de satisfacut sunteti Pearson Correlation .417* 1.000 .526** .669
de continutul muncii? Sig. (2-tailed) .034 . .006 .000
N 26 26 26 26
posibilitate de a invata Pearson Correlation .242 .526** 1.000 .642
lucruri noi Sig. (2-tailed) .233 .006 . .000
N
26 26 26 26

grad de folosire a Pearson Correlation .411* .669** .642** 1.000

capacitatilor Sig. (2-tailed) .037 .000 .000
N 26 26 26 26
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Tabel 6. Corelatia ntre satisfactia generala, satisfactia intrinseca

elemtele ei componente

Descriptives

Cat de satisfacut sunteti de continutul muncii?

95% Confidence
Interval for Mean
Std. Lower Upper
N Mean Deviation Std. Error Bound Bound Minimum Maximum
1 16 4.19 .54 .14 3.90 4.48 3 5
2 8 3.63 .92 .32 2.86 4.39 2 5
Total 24 4.00 .72 .15 3.69 4.31 2 5

ANOVA
Cat de satisfacut sunteti de continutul muncii?
Sum of Mean
Squares df Square F Sig.
Between Groups 1.688 1 1.688 3.600 .071
Within Groups 10.313 22 .469
Total 12.000 23

Tabel 7. Test de semnificatie Anova (creativitatea muncii-

satisfactie )

47
 Munca Dvs. este monotona?

Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca?

95% Confidence Interval for
Std. Mean
N Mean Deviation Std. Error Lower Bound Upper Bound Minimum Maximum
da 4 3.75 .50 .25 2.95 4.55 3 4
nu 20 4.00 .86 .19 3.60 4.40 2 5
Total 24 3.96 .81 .16 3.62 4.30 2 5

ANOVA

Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca?

Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups .208 1 .208 .311 .583
Within Groups 14.750 22 .670
Total 14.958 23

Tabel 8. Test de semnificatie Anova (monotonia muncii-satisfactie

Correlations

Cat de
satisfacut
sunteti de Faceti
actualul loc acelasi lucru
de munca? in fiecare zi?
Cat de satisfacut Pearson Correlation 1.000 .248
sunteti de actualul Sig. (2-tailed) . .222
loc de munca? N 26 26
Faceti acelasi Pearson Correlation .248 1.000
lucru in fiecare zi? Sig. (2-tailed) .222 .
N 26 26

Tabel 9. Corelatie ntre gradul de satisfactie si frecventa efectuarii

acelorasi sarcini

48
 Correlations

Cat de Cat de Aveti

satisfacut satisfacut Cat de des sentimentul
sunteti de sunteti de faceti acelasi Cat de des unei zile Gradul de
actualul loc continutul lucru in invatati implinite autonomie
de munca? muncii? fiecare zi? lucruri noi? seara? in decizii
Cat de satisfacut sunteti Pearson Correlation 1.000 .417* .248 .433* .390* -.159
de actualul loc de Sig. (2-tailed) . .034 .222 .031 .049 .437
munca? N 26 26 26 25 26
Cat de satisfacut sunteti Pearson Correlation .417* 1.000 .269 .339 .271 -.007
de continutul muncii? Sig. (2-tailed) .034 . .184 .098 .180 .974
N 26 26 26 25 26
Faceti acelasi lucru in Pearson Correlation .248 .269 1.000 -.002 .309 -.024
fiecare zi? Sig. (2-tailed) .222 .184 . .993 .124 .907
N
26 26 26 25 26

Invatati lucruri noi? Pearson Correlation .433* .339 -.002 1.000 .604** -.257
Sig. (2-tailed) .031 .098 .993 . .001 .215
N 25 25 25 25 25
Aveti sentimentul unei Pearson Correlation .390* .271 .309 .604** 1.000 -.016
zile implinite seara? Sig. (2-tailed) .049 .180 .124 .001 . .937
N 26 26 26 25 26
Grad de autonomie in Pearson Correlation -.159 -.007 -.024 -.257 -.016 1.000
decizii Sig. (2-tailed) .437 .974 .907 .215 .937
N 26 26 26 25 26
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Tabel. 10

posibilitatea de promovare
95% Confidence Interval for
Std. Mean
N Mean Deviation Std. Error Lower Bound Upper Bound Minimum Maximum
da 13 4.23 .83 .23 3.73 4.73 2 5
nu 10 2.90 1.37 .43 1.92 3.88 1 5
Total 23 3.65 1.27 .26 3.11 4.20 1 5

ANOVA

posibilitatea de promovare
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 10.010 1 10.010 8.339 .009
Within Groups 25.208 21 1.200
Total 35.217 22

Tabel 11. Test de semnificatie (existenta posibilitatii de

promovare-satisfactia fata de posibilitatea de promovare)

49
 Correlations

Satisfact
ia fata
In ce masura de
aveti prieteni relatiile In ce masura
printre cu va ajuta
colegi? colegii colegii?
In ce masura aveti Pearson Correlation 1.000 -.293 .460*
prieteni printre colegi? Sig. (2-tailed) . .146 .018
Sum of Squares
16.462 -3.462 7.615
and Cross-products
Covariance .658 -.138 .305
N 26 26 26
relatii cu colegii Pearson Correlation -.293 1.000 -.557**
Sig. (2-tailed) .146 . .003
Sum of Squares
-3.462 8.462 -6.615
and Cross-products
Covariance -.138 .338 -.265
N 26 26 26
In ce masura va ajuta Pearson Correlation .460* -.557** 1.000
colegii? Sig. (2-tailed) .018 .003 .
Sum of Squares
7.615 -6.615 16.654
and Cross-products
Covariance .305 -.265 .666
N 26 26 26
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Tabel. 12 Corelatia ntre satisfactia fata de relatiile cu colegi si

existenta prietenilor printre colegi

Este acesta locul de munca pe care l-ati dorit?

Salariul Dvs personal

95% Confidence Interval for
Std. Mean
N Mean Deviation Std. Error Lower Bound Upper Bound Minimum Maximum
da 8 12000000.00 5855400.44 2070196.68 7104762.73 16895237.27 6000000 22000000
nu 14 7892857.14 2981859.07 796935.36 6171182.97 9614531.31 4500000 15000000
Total 22 9386363.64 4584995.76 977524.38 7353490.40 11419236.87 4500000 22000000

ANOVA

Salariul Dvs personal

Sum of Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 85876623376623.400 1 85876623376623.400 4.830 .040
Within Groups 355589285714285.700 20 17779464285714.290
Total 441465909090909.100 21

Tabel13. Test de semnificatie Anova (salariu, job ideal)

50
 Este acesta locul de munca ideal?

prestigiu
95% Confidence Interval for
Std. Mean
N Mean Deviation Std. Error Lower Bound Upper Bound Minimum Maximum
da 10 4.50 .71 .22 3.99 5.01 3 5
nu 15 3.33 1.11 .29 2.72 3.95 1 5
Total 25 3.80 1.12 .22 3.34 4.26 1 5

ANOVA

prestigiu
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 8.167 1 8.167 8.603 .007
Within Groups 21.833 23 .949
Total 30.000 24

Tabel14. Test de semnificatie Anova (prestigiu social, job ideal)

Sunt responsabilitatile DVs. clar definite?

Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca?

95% Confidence Interval for
Std. Mean
N Mean Deviation Std. Error Lower Bound Upper Bound Minimum Maximum
da 14 3.93 .83 .22 3.45 4.41 2 5
nu 12 4.08 .79 .23 3.58 4.59 3 5
Total 26 4.00 .80 .16 3.68 4.32 2 5

ANOVA

Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca?

Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups .155 1 .155 .234 .633
Within Groups 15.845 24 .660
Total 16.000 25

51
 ANOVA

Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca?

Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 1.716E-02 1 1.716E-02 .025 .875
Within Groups 14.941 22 .679
Total 14.958 23

Tabel. 15 Satisfactie n munca-specificitatea muncii

Centralitatea muncii-satisfactia extrinseca-materiala

SATEXM
95% Confidence Interval for
Std. Mean
N Mean Deviation Std. Error Lower Bound Upper Bound Minimum Maximum
centralitate mare 8 4.4375 .5132 .1815 4.0084 4.8666 3.50 5.00
centralitate medie 6 3.6250 .8768 .3579 2.7049 4.5451 2.25 4.75
centralitate scazuta 11 3.7500 .4743 .1430 3.4313 4.0687 2.75 4.25
Total 25 3.9400 .6742 .1348 3.6617 4.2183 2.25 5.00

ANOVA

SATEXM
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 2.972 2 1.486 4.119 .030
Within Groups 7.938 22 .361
Total 10.910 24

Tabel 16 Test de semnificatie Anova (centralitate-satisfactie

extrinseca)

Descriptives

Varsta
95% Confidence Interval for
Std. Mean
N Mean Deviation Std. Error Lower Bound Upper Bound Minimum Maximum
centralitate mare 8 46.25 7.55 2.67 39.93 52.57 32 59
centralitate medie 7 35.14 10.88 4.11 25.08 45.21 23 52
centralitate scazuta 11 30.00 9.27 2.80 23.77 36.23 23 51
Total 26 36.38 11.33 2.22 31.81 40.96 23 59

52
 ANOVA

Varsta
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 1237.797 2 618.898 7.224 .004
Within Groups 1970.357 23 85.668
Total 3208.154 25

Tabel.17 Test de semnificatie Anova (centralitate-varsta)

Descriptives

vechime in munca
95% Confidence Interval for
Std. Mean
N Mean Deviation Std. Error Lower Bound Upper Bound Minimum Maximum
centralitate mare 8 25.38 9.38 3.32 17.53 33.22 8 42
centralitate medie 7 13.00 11.66 4.41 2.21 23.79 1 31
centralitate scazuta 11 7.05 9.47 2.86 .68 13.41 1 27
Total 26 14.29 12.49 2.45 9.24 19.33 1 42

ANOVA

vechime in munca
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 1571.984 2 785.992 7.762 .003
Within Groups 2329.102 23 101.265
Total 3901.087 25

Tabel. 18 Test de semnificatie Anova (centralitate-vechime in

munca)
Descriptives

vechime in firma
95% Confidence Interval for
Std. Mean
N Mean Deviation Std. Error Lower Bound Upper Bound Minimum Maximum
centralitate mare 7 4.2714 3.3649 1.2718 1.1594 7.3834 .10 10.00
centralitate medie 7 4.7286 4.2468 1.6052 .8009 8.6563 .30 11.00
centralitate scazuta 11 2.5909 2.6346 .7943 .8210 4.3608 .00 10.00
Total 25 3.6600 3.3463 .6693 2.2787 5.0413 .00 11.00

ANOVA

vechime in firma
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 23.182 2 11.591 1.038 .371
Within Groups 245.558 22 11.162
Total 268.740 24

Tabel. 19 Test de semnificatie Anova (centralitate-vechime in

firma)

53
 Descriptives

95% Confidence Interval for

Std. Mean
N Mean Deviation Std. Error Lower Bound Upper Bound Minimum Maximum
Cat de satisfacut sunteti masculin 20 4.10 .79 .18 3.73 4.47 3 5
de actualul loc de feminin 6 3.67 .82 .33 2.81 4.52 2 4
munca? Total 26 4.00 .80 .16 3.68 4.32 2 5
mediul fizic masculin 20 4.20 .95 .21 3.75 4.65 2 5
feminin 6 4.50 .84 .34 3.62 5.38 3 5
Total 26 4.27 .92 .18 3.90 4.64 2 5
salariu masculin 19 3.68 1.20 .28 3.10 4.26 1 5
feminin 6 3.00 .63 .26 2.34 3.66 2 4
Total 25 3.52 1.12 .22 3.06 3.98 1 5
premii si bonusuri masculin 18 3.67 .97 .23 3.18 4.15 2 5
feminin 6 3.67 1.03 .42 2.58 4.75 2 5
Total 24 3.67 .96 .20 3.26 4.07 2 5
alte beneficii masculin 19 4.11 1.29 .30 3.49 4.73 1 5
feminin 6 4.17 1.60 .65 2.49 5.85 1 5
Total 25 4.12 1.33 .27 3.57 4.67 1 5
posibilitatea de masculin 17 3.71 1.10 .27 3.14 4.27 1 5
promovare feminin 6 3.50 1.76 .72 1.65 5.35 1 5
Total 23 3.65 1.27 .26 3.11 4.20 1 5
relatii cu colegii masculin 20 4.55 .60 .14 4.27 4.83 3 5
feminin 6 4.50 .55 .22 3.93 5.07 4 5
Total 26 4.54 .58 .11 4.30 4.77 3 5
relatii cu sefii masculin 19 4.58 .61 .14 4.29 4.87 3 5
feminin 6 3.67 1.51 .61 2.09 5.25 1 5
Total 25 4.36 .95 .19 3.97 4.75 1 5
siguranta masculin 19 4.26 .73 .17 3.91 4.62 3 5
feminin 6 4.00 1.55 .63 2.37 5.63 1 5
Total 25 4.20 .96 .19 3.80 4.60 1 5
relatii facute prin job masculin 19 3.47 1.07 .25 2.96 3.99 1 5
feminin 6 3.00 1.26 .52 1.67 4.33 1 5
Total 25 3.36 1.11 .22 2.90 3.82 1 5
posibilitate de a invata masculin 20 4.30 .80 .18 3.92 4.68 3 5
lucruri noi feminin 6 4.00 1.67 .68 2.24 5.76 1 5
Total 26 4.23 1.03 .20 3.81 4.65 1 5
grad de folosire a masculin 20 3.95 .89 .20 3.53 4.37 2 5
capacitatilor feminin 6 3.33 1.63 .67 1.62 5.05 1 5
Total 26 3.81 1.10 .21 3.36 4.25 1 5
program de lucru masculin 20 4.20 .83 .19 3.81 4.59 2 5
feminin 6 3.83 1.60 .65 2.15 5.51 1 5
Total 26 4.12 1.03 .20 3.70 4.53 1 5
Cat de satisfacut sunteti masculin 20 4.10 .64 .14 3.80 4.40 3 5
de continutul muncii? feminin 6 3.83 .98 .40 2.80 4.87 2 5
Total 26 4.04 .72 .14 3.75 4.33 2 5

Tabel 20 Corelatie (satisfactie sex)

54
 Correlations

Import
Importa Importa anta
nta nta relatiil
lucruril promov or prin vechime vechime
or noi arii job in munca in firma Varsta
Importanta Pearson Correlation 1.000 .716** .501** -.421* -.538** -.392*
lucrurilor noi Sig. (2-tailed) . .000 .009 .032 .005 .047
N 26 26 26 26 26 26
Importanta Pearson Correlation .716** 1.000 .328 -.443* -.617** -.427*
promovarii Sig. (2-tailed) .000 . .102 .023 .001 .030
N 26 26 26 26 26 26
Importanta Pearson Correlation .501** .328 1.000 -.465* -.465* -.428*
relatiilor prin job Sig. (2-tailed) .009 .102 . .017 .017 .029
N
26 26 26 26 26 26

vechime in munca Pearson Correlation -.421* -.443* -.465* 1.000 .549** .984**
Sig. (2-tailed) .032 .023 .017 . .004 .000
N 26 26 26 26 26 26
vechime in firma Pearson Correlation -.538** -.617** -.465* .549** 1.000 .503**
Sig. (2-tailed) .005 .001 .017 .004 . .009
N 26 26 26 26 26 26
Varsta Pearson Correlation -.392* -.427* -.428* .984** .503** 1.000
Sig. (2-tailed) .047 .030 .029 .000 .009 .
N 26 26 26 26 26 26
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabel. 21 Corelatie (vrsta, vechime-motivatie)

55