Exportul

3.1.Exportul este un regim vamal in care marfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fara
obligatia reintroducerii lor pe acest teritoriu.Sunt admise la export marfurile produse in
tara,precum si cele importate si puse in libera circulatie anterior,cu exceptia marfurilor care sunt
supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii economice.
Exportator este considerata acea persoana prin al carui nume este facuta declaratia vamala
de export si care este fie proprietarul marfii fie o persoana investita cu drept de instrainare
asupra acestor marfuri.Exportatorul este obligat sa depuna o declaratie vamala de export fie la
biroul vamal in raza de activitatea a carui se afla sediul lui fie la biroul vamal in raza de
activitate a caruia se afla locul de incarcare a marfurilor.
Mijloacele de transport si coletele destinate exportului,vamuite in interiorul tarii sosite la
frontiera fara sigilii cu sigilii violate,neaplicate correct sau cu sigilii care nu corespund celor
mentionate in documente se controleaza de organele vamale de la frontiera.
Marfurile autohtone pot fi exportate temporar in cazul in care urmeaza a fi reintroduse in tara
fara a surveni vreo modificare,cu exceptia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.
Organul vamal fixeaza termenul in care merfurile trebuie sa fie reintroduse sa sa fie plasate sub
o alta destinatie vamala.Termenul aprobat trebuie sa permita realizarea scopului utilizarii,dar sa
nu depaseasca 3 ani.

3.2. Conditiile de plasare a marfurilor sub regimul vamal de export sunt urmatoarele:
-Achitare drepturilor de export.
-Respectarea masurilor de politica economica.
-Marfurile vamuite la export la un birou vamal din interiorul tarii se sigileaza imediat dupa efectuarea
controlului si se plaseaza in regim de tranzit pana la un birou vamal de frontiera.
-Acordarea liberului de vama la export,cu conditia ca marfurile respective sa fie scoase de pe teritoriul
vamal in aceeasi stare in care acestea se aflau la data inregistrarii declaratiei vamale de export,cu exceptia
pierderilor naturale aferente transportarii si pastrarii in conditii bune.

3.3Agenii economici rezideni ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate i forma juridic
de organizare, snt obligai s nregistreze n conturile lor din bncile autorizate ale Republicii Moldova
ncasrile de la export, sumele transferate n avans pentru importul neefectuat, s efectueze importul de
mrfuri i servicii n urma plilor pentru import sau s repatrieze mijloacele bneti i/sau materiale n
urma altor tranzacii economice externe (n continuare repatrierea mijloacelor bneti i materiale) n
termenele stabilite, dup cum urmeaz:
a) n contractele de vnzare-cumprare, barter, de export n regim de consignaie - n termenul stabilit n
contract, dar nu mai mult de un an de la data expedierii mrfurilor respective sau efecturii plii pentru
marf, cu excepia contractelor de procurare a materialului sditor viticol i pomicol, al cror termen este
de 18 luni de la data efecturii plii;
b) n contractele de prelucrare - 60 de zile calendaristice de la data ncheierii ciclului tehnologic, stabilit
n contract;
c) n contractele de leasing, la scoaterea obiectului leasingului din Republica Moldova, ncasarea plilor
se efectueaz n termenele stabilite pentru efectuarea plilor conform clauzelor contractuale, dar cel puin
o dat n decurs de un an, ncepnd cu data scoaterii obiectului leasingului din ar.
Nerespectarea termenelor de repatriere a mijloacelor bneti, a celor materiale i serviciilor se
sancioneaz cu amend, aplicat agenilor economici, n proporie de 0,1 la sut din suma (valoarea)
mijloacelor nerepatriate pentru fiecare zi calendaristic de ntrziere.
Cuantumul amenzii nu poate depi suma (valoarea) mijloacelor bneti i a celor materiale
nerepatriate n termenele stabilite. Achitarea amenzii nu scutete agenii economici de obligaia de
repatriere a mijloacelor bneti i a celor materiale. n cazul n care suma amenzii achitate echivaleaz cu
sumele nerepatriate sau cu valoarea mrfurilor neimportate, agentul economic este scutit de obligaia de
repatriere.
Controlul asupra repatrierii mijloacelor bneti, a mrfurilor i serviciilor provenite din tranzaciile
economice externe se efectueaz de ctre organele Serviciului Fiscal de Stat n timpul controalelor
efectuate la agenii economici, n modul stabilit de legislaie.

1
Zona economica libera
2.1 Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), snt pri ale teritoriului Republicii
Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, n care
pentru investitorii autohtoni i strini snt permise, n regim preferenial, anumite genuri ale
activitii de ntreprinztor

2.2 Zonelor libere, n scopul realizrii obiectivelor asumate, li se acord regimuri prefereniale de
stimulare a activitii de ntreprinztor. Modificri ale regimului i ale modului de desfurare a
activitii de ntreprinztor ntr-o zon liber snt posibile numai prin introducerea unor
modificri n prezenta lege.
Rezident al zonei libere, , poate fi orice persoan fizic sau juridic nregistrat n modul stabilit
de legislaie n calitate de subiect al activitii de ntreprinztor n Republica Moldova
Persoana fizic sau juridic care a obinut dreptul de nregistrare n calitate de rezident, ncheie
cu Administraia un contract pentru desfurarea n zona liber a activitii de ntreprinztor.
Contractul se ncheie pentru ntreaga perioad de activitate n zona respectiv.
n zona liber pot fi desfurate urmtoarele genuri de activitate:
a) producia industrial a mrfurilor de export i a celor de substituire a mrfurilor de
import;
b) operaiunile de export-import, inclusiv sortarea, ambalarea, marcarea i alte asemenea
operaii;
c) alte genuri auxiliare de activitate necesare pentru desfurarea activitii n zona liber.
Persoana care efectueaz operaiuni cu mrfurile plasate n zona liber este obligat s in
evidena mrfurilor care se introduc, se afl sau se scot din zona liber, precum i a mrfurilor
confecionate, prelucrate, transformate, cumprate sau vndute, i s prezinte organului vamal o dare de
seam referitoare la ele n conformitate cu procedura stabilit de Serviciul Vamal. Toate modificrile
suportate de aceste mrfuri trebuie s fie reflectate n eviden.

2.3 Prin faciliti tarifare se subneleg facilitile acordate de ctre ar, n condiii de reciprocitate sau
unilateral, pentru mrfurile trecute peste frontiera vamal a acestei ri sub form de stabilire a unor cote
tarifare pentru importul sau exportul preferenial de mrfuri, de reducere a taxei vamale, de scutire de
tax, de restituire a taxei pltite anterior.
Snt scutite de taxa vamal:mrfurile (serviciile) introduse n zona economic liber de pe restul
teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe
teritoriul altor zone economice libere, mrfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona economic
liber, exportate n afara teritoriului vamal al Republicii Moldova i n alte zone economice libere,
precum i mrfurile originare din zona economic liber introduse pe restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova;
Snt scutite de drepturi de import i export, cu excepia taxei pentru procedurile vamale:
a) mrfurile (serviciile) introduse n zona liber de pe restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova;
b) mrfurile (serviciile) importate n zona liber din afara teritoriului vamal al Republicii
Moldova, precum i de pe teritoriul altor zone libere;
c) mrfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona liber, exportate n afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum i pe teritoriul altor zone libere.
Impozitul pe venitul rezidenilor, obinut de la exportul mrfurilor (serviciilor) originare
din zona liber n afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, se percepe n mrime de 50 la
sut din cota stabilit n Republica Moldova.
Se scutesc de plata accizelor mrfurile supuse accizelor, introduse n zona liber din afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone libere, precum i mrfurile originare din
aceast zon i scoase n afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.
Achitrile n numerar pe teritoriul zonelor libere se efectueaz n valut naional.
Asupra tranzaciilor de export-import efectuate de ctre rezideni cu subieci strini se extind
cerinele stipulate n legislaie privind repatrierea valutei
2
 Tranzitul
3.1 Conform legislatiei vamale, tranzitul este regimul vamal in care marfurile sunt transportate
pe teritoriul vamal sub supravegherea vamala de la un organ vamal la altul , fara perceperea
drepturilor de import-export si fara aplicarea masurilor de politica economica.

3.2 Condiiile plasrii mrfurilor sub regimul vamal de tranzit

La plasarea sub regimul vamal de tranzit, mrfurile trebuie s ntruneasc urmtoarele
condiii:
a) s nu fie folosite n alte scopuri dect cel de tranzit;
b) s fie transportate la organul vamal de destinaie n termenul stabilit de organul vamal de
plecare, n funcie de tipul mijlocului de transport, de distan, de condiiile atmosferice etc.
n cazul n care titularul operaiunii de tranzit efectuate cu mijlocul su de transport nu poate
garanta respectarea legislaiei vamale, organul vamal este n drept s-i acorde regimul vamal de
tranzit cu condiia respectrii unor anumite cerine: nzestrarea corespunztoare a mijlocului de
transport, efectuarea transportului de mrfuri de ctre alt transportator sau cu nsoire vamal.
Cheltuielile aferente acestor aciuni snt suportate de transportator.
Regimul vamal de transit se incheie atunci cand marfurile sunt prezentate,impreuna cu
documentele insotitoare,la organul vamal de destinatie.Titularul operatiunii de transit este
responsabil de tranzitul marfurilor. El este obligat sa prezinte in termenul stabilit organului de
destinatie marfurile cu mijloacelede identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare.

3.3

3
 Taxa vamala
1.1. Explicai natura juridic a taxei vamale.
Taxele vamale fac parte din cea mai rspndit i cunoscut categorie de venituri bugetare, ele
reprezentnd un impozit indirect perceput de ctre stat asupra mrfurilor din momentul trecerii
granielor vamale ale rii respective, deci o plat obligatorie datorat bugetului, fr echivalent
n serviciu sau prestaie direct ori indirect din partea statului sau a statutului pltitorilor.
Din punct de vedere juridic, taxele vamale sunt obligaii financiar-bugetare, adic ndatoriri
de aplti n contul bugetului statului taxele vamale reglementate ca venituri alge bugetului.
Obligaia de a plti taxele vamale este o obligaie juridic prevzut de normele juridice n
vigoare i nendeplinirea acestei obligaii atrage executarea silit a plii taxelor neachitate
integral sau la termen legal.

1.2. Descriei procedura aplicrii i ncasrii taxei vamale.

Cotele taxei vamale i lista mrfurilor supuse acesteia se stabilesc de ctre Parlament.
Cotele taxei vamale se aplic n conformitate cu legea cu privire la tariful vamal i cu
acordurile internaionale la care Republica Moldova este parte.
Cotele taxei vamale snt unice i nu pot fi modificate, cu excepia cazurilor prevzute de
legislaie i de acordurile internaionale la care Republica Moldova este parte.
Taxele vamale se aplic conform anexei nr.1, care face parte integrant legea cu privire la
tariful vamal.
Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform anexei nr.2, care face parte
integrant din legea cu privire la tariful vamal. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se
percepe pentru mostrele i exponatele aduse de ctre agenii economici autohtoni pentru trgurile
i expoziiile internaionale, organizate n teritoriul zonelor economice libere.
Taxa pentru efectuarea controlului electronic al mrfurilor (ncrcturilor) plasate n regim
vamal de tranzit i transportate cu mijloace de transport auto, cu excepia celor transportate sub
acoperirea Carnetului TIR, se stabilete conform anexei nr.3, care face parte integrant din legea
cu privire la tariful vamal.

1.3. Argumentai rolul taxei vamale ca instrument fiscal.

Rolul taxei vamale ca instrument fiscal const n aceea c taxele vamale concur la formarea
venitului statului, ntruct se rsfrng asupra tranzaciilor cu produse care trec frontiera(de
exemplu: exportul, importul, tanzitul) majornd astfel, ca impozit fiscal, veniturile bugetare.
Deasemenea taxa vamal:
- are un effect direct asupra procesului de protejare a produciei internre i n general a economiei
naionale
- produce efecte asupra consumului intern
- afecteaz raportul de schimb ale statului
- particip la redistribuirea veniturilor dintre diferite categorii de participani la activitatea
economic

4
Destinatia vamala
3.1. Definii noiunea de destinaie vamal.
Destinaie vamal - plasarea mrfurilor sub un regim vamal, sau n alt destinaie vamal.

3.2. Determinai i caracterizai tipurile de destinaii vamale.

Destinaiile vamale se categorisesc n regimuri vamale i alte destinaii vamale. Dup cum tim
exist regimuri vamale definitive i suspensive(cu impact economic).

Regimurile vamale definitive:

Importul este regimul vamal n care mrfurile puse n liber circulaie numai dup ce snt
pltite drepturile de import i snt aplicate msurile de politic economic.
Exportul este un regim vamal n care mrfurile snt coase de pe teritoriul vamal fr obligaia
reintroducerii lor pe acest teritoriu.

Regimuri vamale suspensive:

Tranzitul este regimul vamal n care mrfurile snt trensportate pe teritoriul vamal sub
supravecherea vamal de la un organ vamal la altul, fr perceperea drepturilor de import i de
export u fr aplicarea msurilor de politic economic, dac legislaia nu prevede altfel.
Antrepozitul vamal este locul aprobat de organul vamal i aflat sub supravecherea acestuia,
unde pot fi depozitate mrfurile:
a) strine, fr aplicarea drepturilor de import i msurilor de politic economic
b) a mrfurilor autohtone destinate exportului
Perfecionarea activ regimul vamal de perfecionare activ permite ca urmtoarele mrfuri s
fie utilizate pe teritoriul RM n una sau mai multe opreaiuni de prelucrare:
a) mrfurile strine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub form de produse
compensatoare fr ncasarea drepturilor de import(cu excepia taxei pentru proceduri vamale)
i fr aplicarea msurilor de politic economic, dac legislaia nu prevede altfel
b)mrfuri importate i puse n libera circulaie dac snt scoase de pe teritoriul vamal sub form
de produse compensatoare. n acest caz, regimul vamal de perfecionare asctiv se efectueaz cu
ncasarea drepturilor de import irestituirea acestora la realizarea exportului
Transformarea sub controlul vamal permite ca mrfurile strine s fie utilizate pe teritoriul RM
n operaiuni ce le modific natura sau starea, fr ncasarea drepturilor de import i fr
aplicarea msurilor de politic economic i ca produsele rezultate din astfel de operaiuni s fie
puse n libera circulaie cu plata drepturilor de import afarente acestor mrfuri.
Admiterea temporar regimul care permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu
suspendare parial sau total de drepturi de import i fr aplicarea msurilor de politic
economic, a mrfurilor strine destinate reexportului n aceeai stare, cu excepia uzurii lor
normale
Perfecionarea pasiv - un regim vamal n care mrfurile aflate n liber circulaie snt scoase
pentru prelucrare sau transformare n afara teritoriului Republicii Moldova, iar produsele
compensatoare snt ntroduse cu exonerarea, total sau parial, de drepturile de import

Alte destinaii:
Zona liber - este o parte a teritoriului vamal n care mrfurile strine snt plasate i utilizate fr
plata drepturilor de import i fr aplicarea msurilor de politic economic, iar mrfurile
autohtone snt introduse i utilizate cu respectarea condiiilor stabilite pentru regimul vamal de
export.

n Republica Moldova activeaz 6 zone economice libere: Expo-Business-Chisinau, Ungheni-

Business, Tvardia, Parcul de producie Otaci-Business, Parcul de producie Valkane, Parcul de
producie Taraclia, precum i Aeroportul Internaional Liber "Mrculeti"i Portul Internaional
Liber "Giurgiuleti"
5
Magazinul duty-free const n comercializarea mrfurilor sub supraveghere vamal, fr
aplicarea msurilor de politic economic, n locuri special amenajate, amplasate n aeroporturile
internaionale sau la bordul aeronavelor antrenate n curse internaionale

Abandon n favoarea statului - este destinaia vamal care const n renunarea la mrfuri n
folosul statului fr onorarea drepturilor de import sau de export i fr aplicarea msurilor de
politic economic.

Distrugerea - este destinaia vamal care const n distrugerea mrfurilor strine sub
supraveghere vamal, fr perceperea drepturilor de import i fr aplicarea msurilor de politic
economic

Reexport - este destinaia vamal care const n scoaterea mrfurilor strine de pe teritoriul
vamal fr perceperea drepturilor de export i fr aplicarea msurilor de politic economic

3.3. Formulai condiiile de plasare a mrfurilor sub destinaii vamale.

- marfa nu trebuie s fie prohibitiv
- s nu contravin legislaiei RM
- marfa s se ncadreze n limitele standardelor ecologice
- s nu afecteze negativ economia naional
- marfa s fie nsoit de toate documentele necesare

6
1.1. Enumerai principiile generale de trecere a mrfurilor, mijloacelor de transport,
mijloacelor bneti peste frontiera vamal a RM.
- Principiul egalitii persoanelor la trecerea mrfurilor i mijloacelor de transport.
- Principiul interdiciei i limitrii trecerii unor anumite mrfuri peste frontiera vamal
- Pr declarrii mrfurilor
- Pr efecturii controlului vamal
- Pr stabilirii unui anumit regim vamal
- Pr achitrii drepturilor de import sau export
- Pr trecerii mrfurilor i mijloacelor de transport numai prin locurile de amplasare a
organelor vamale
- Pr utilizrii mrfurilor numai n scopuri declarate

1.2. Evideniai particularitile distincte la trecerea mijloacelor bneti de ctre persoanele

fizice.
(1) Persoanele fizice au dreptul:
a) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede i cecuri n moneda
naional a Republicii Moldova, precum i bancnote, monede i cecuri de cltorie n valut
strin, nelimitat fr a prezenta organelor vamale documentele confirmative menionate la lit.c);
b) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede i cecuri n moneda
naional a Republicii Moldova, precum i bancnote, monede i cecuri de cltorie n valut
strin, n sum de pn la 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoan fr a prezenta
organelor vamale documentele confirmative menionate la lit.c);
c) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede i cecuri n moneda
naional a Republicii Moldova, precum i bancnote, monede i cecuri de cltorie n valut
strin, n sum de pn la 50000 euro (sau echivalentul lor) de persoan cu condiia prezentrii
organelor vamale a documentelor confirmative:
- actele vamale ce confirm introducerea valutei respective pe teritoriul Republicii Moldova;
i/sau
- permisiunea de a scoate valut strin de pe teritoriul Republicii Moldova, eliberat, n
conformitate cu actele normative ale Bncii Naionale a Moldovei, de o banc autorizat sau de
Banca Naional a Moldovei;
d) de a declara bancnotele, monedele i cecurile n moneda naional a Republicii Moldova,
precum i bancnotele, monedele i cecurile de cltorie n valut strin introduse n Republica
Moldova i scoase de pe teritoriul ei, a cror sum nu depete 10000 euro (sau echivalentul lor)
de persoan.
(2) Persoanele fizice snt obligate s declare n scris bancnotele, monedele i cecurile n
moneda naional a Republicii Moldova, precum i bancnotele, monedele i cecurile de cltorie
n valut strin, n urmtoarele cazuri:
a) la introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, dac suma lor depete 10000
euro (sau echivalentul lor) de persoan;
b) la scoaterea acestora de pe teritoriul Republicii Moldova, dac suma lor depete 10000
euro (sau echivalentul lor) de persoan.

1.3. Formulai asemnri i deosebiri ntre deplasarea mrfurilor peste vam de ctre
ageni economici i persoane fizice.
Deosebirile:
- doar agenii economici au dreptul s treac peste forntiera vamal bunuri cu destinaie
comercial pe cnd persoanele fizice ntotdeuna trebuie s dovedeasc c bunurile care le
deplaseaz nu sunt pentru scopuri comerciale
- pentru a deplasa mrfuri peste vam, agenii economici trebuie s prezinte licene i diferite alte
documente care datermin originea, calitatea, cantitatea, destinaia mrfii.

7
2.1. Descriei principiile de aplicare a metodei de baz conform valorii de tranzacie.
2.2. Determinai condiiile de aplicare a metodei conform valorii de tranzacie.
2.3.Argumentai cheltuielile incluse n valoarea mrfurilor.
Perfectionarea activa

3.1. Definii perfecionarea activ ca tip de regim vamal.

Regimul vamal de perfecionare activ permite ca urmtoarele mrfuri s fie utilizate
pe teritoriul RM n una sau mai multe operaiuni de prelucrare:
a) mrfurile strine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub form de produse
compensatoare - fr ncasarea drepturilor de import i fr aplicarea msurilor de
politic economic;
b) mrfurile importate i puse n liber circulaie - dac sunt scoase de pe teritoriul vamal
sub form de produse compensatoare. In acest caz, regimul vamal de perfecionare
activ se efectuiaz cu ncasarea drepturilor de import i restituirea acestora la
realizarea exportului.

3.2. Argumentai operaiunile de perfectare activ.

a)prelucrarea mrfurilor, inclusiv montarea, asamblarea sau fixarea lor la alte mrfuri
b)transformarea mrfurilor
c)repararea mrfurilor, inclusiv restaurarea acestora, nlturarea defectelor, regladarea
d)utilizarea, n conformitate cu reglementrile vamale, a anumitor mrfuri care nu se
regsesc printr produsele compensatoare, dar care permit sau faciliteaz fabricarea acestor
produse, chiar dac ele se consum complet sau parial n procesul de perfecionare.

3.3. Apreciai condiiile de autorizare a regimului vamal de perfecionare activ.

(1) Autorizaia de perfecionare activ se elibereaz la solicitarea persoanei care efectueaz

perfecionarea activ sau care este responsabil de efectuarea acesteia.
(2) Autorizaia de perfecionare activ se elibereaz numai persoanelor juridice din
Republica Moldova, conform legislaiei.
(3) Organele vamale specific n autorizaie termenul n care produsele compensatoare
trebuie s fie exportate sau reexportate ori s li se atribuie o alt destinaie aprobat de vam. La
stabilirea acestui termen se va ine seama de timpul necesar ndeplinirii operaiunilor de
perfecionare i de export al produselor compensatoare.
(4) Termenul menionat la alin.(3) ncepe s curg la data cnd mrfurile snt plasate sub
regimul vamal de perfecionare activ. Organele vamale pot prelungi acest termen n baza unei
cereri argumentate a titularului autorizaiei.

8
 mTest 1

1. Termenele de prescripie n dreptul familiei

1.1. Definii termenul de prescripie.

termenul de prescriptie inseamna dreptul la actiune, posibilitatea reclamantului de a
sesiza instanta de judecata intr-un caz concret pentru apararea unui drept subiectiv
incalcat sau contestat
1.2. Analizai termenele de prescripie n dreptul familiei.
in perioada curgerii termenului de prescriptie,persoana poate sa isi apere dreptul subiectiv
incalcat printr-o actiune in justitie. In dreptul familiei,prescriptia extinctiva nu este
folosita,doar cu unele exceptii,existenta acestor exceptii este dedusa din art 8
alCF,care prevede ca cerintele ce tin de relatiile familiale sunt imprescriptibile,cu
exceptia cazurilor cind termenele pentru apararea dreptului lezat in cazurile exprese
prevazute de lege,prescriptia extinctiva, se aplica.:1.termenul de 3 ani,pu cererea
unuia dintre soti privind declararea nulitatii conventiei incheiate de celalalt sot care a
stiut sau trebuia sa fi stiut ca al 2-lea sot este impotriva conventiei respective
2.termenul de 3 ani pu impartirea bunurilor ce sunt in devalmasie 3.un an pu
contestarea paternitatii 4. 3 ani pu incasarea pensiei de intretinere pu perioada
anterioara. Curgerea termenului de prescriptie incepe din momentul indicat in
articolul respectiv al C.F., in cazul in care termenul nu e prevazut,termenul se
calculeaza de la data cind persoana a aflat sau trebuia sa afle despre incalcarea
dreptului.In dreptul familiei mai exista si alte termene,in cadrul carora pot fi
exercitate anumite drepturi: dretul copilui de a primi pensia de intretinere de la parinti
din momentul nasterii si pina la implinirea virstei de 18 ani, dreptul sotiei gravide sau
a unuia dintre soti ce ingrijeste de un copil comun pina la virsta de 3 ani,sau de un
copil invalid,pina la virsta de 18 ani de a primi intretinerea de la celalt sot, insa dupa
axpirarea termenului dat, aceste drepturi nu mai pot fi realizate. Legislatia familiala
prevede anumite termene: 1 de asteptare,fara de care nu pot fi efectuate anumite acte
juridice(inregistrarea desfacerii casatoriei la organele de stare civila-o luna) 2 termene
necesare pu aparitia anumitor rap. Jur. (virsta de incheere a casatoriei)3. termene
minimale de indeplinire a obligatiilor familiale prevazute de legislatie pentru a
dobindi dr. La intretinere(5 ani) 4. Termene in limitele carora trebuie sa se produca
anumite fapte juridice ce dau nastere la rap jur (pu ca tata al copilui sa fie inscris
fostul sot al mamei,copilul tre sa se nasca in timp de 300 zile de la mom desfacerii
casatoriei. 5 alte termene stabilite in scopul ocrotirii dr. Copilului si
familiei(declaratia de nastere a copilului sde face in termen de cel mult 3 luni din ziua
nasterii)
1.3Este posibila contestarea paternitatii asupra persoanei ce a fost inscrisa drept tata al
copilului,fapt consfintit de articolul 49 CF,care prevede contestarea patrenitatii de
catre tatal firesc al copilui, in termen de un an, din momenutl din care a stiut sau
trebuia sa stie de inregistrarea ca tata a copilului pe alta persoana, decit el, el fiind
sotul mamei.indiferent, daca din momenul inregistrarii paternitatii au trcut un an si 6
luni, sau doar 6 luni, legislatia prevede ca termenul de un an incepe sa curga din
momentul in care a aflat sau trebuia sa afle ca ca tata a opilului a fost inregistrata
alta persoana

9
 Test nr. 2

1. Desfacerea cstoriei n instana de judecat

1.1. Definii noiunea divorului i conceptele lui.

prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei pintr-o hotatrire
judecatoreasca ,la cererea oricaruia dintre soti atunci cind continuarea acesteia a
devenit imposibila din motive serioase pentru cel care solicita desfacerea.In literatura
de specialitate se cunosc urmatoarele concepte:a)conceptia divortului-sanctiune care
se prezinta ca o sanctiune pt comportamentul culpabil al sotului nespecific vietii de
familie la cererea unuia din soti;b)conceptia divortului-remediu care sustine ideea ca
divortul se produce pt a dezlega o situatie imposibila de mentinut si este o usurare pt
soti.;c)conceptia mixta presupune doua modalitati:-divortul este intotdeauna un
remediu dar de cele mai deseori el presupune vina unuia sau ambilor soti;-divortul
este o sanctiune si doar prin exceptie poate fi un remediu.
1.2. Analizai temeiurile i procedura desfacerii cstoriei n instana de judecat.
temeiurile:sotii au copii minori;lipsa acordului la divort a unuia din soti;cind exista
acordul dar dar unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila;convetuirea
sotilor si pastrarea familiei mai in continuare devine imposibila;infidelitatea unuia
dintre soti sub forma adulterului;actele de violenta;alcolismul cronic al unuia dintre
soti;interesele contradictorii ale sotilor de ordin intelectual;existenta unei boli grave
de care sufera unul dintre soti si necunoscuta de celalalt sot decit doar dupa
incheierea casatoriei.procedura:actiunea de divort se intenteaza la instanta de
judecata de la locul de trai al sotului pirit iar in cazul in care la locul de trai al
reclamantului se afla afla copii minori sau din cauza sanatatii deplasarea lui este
imposibila la instanta de judecata de la locul aflarii reclamantului,in instanta sint
examinate toate motivele de desfacere a casatoriaei de catre judecatorul care cheama
la convorbire sotii,,daca din unele circumstante constatate de judecator rezulta ca este
posibila mentinerea familiei sau unul din soti nu-si da acordul la divort atunci se
amina examinarea cauzei acordindu-se un termen de impacare de la 1 la 6 luni iar
daca masurile de impacare nu au dat rezultate si sotii continua sa insiste asupra
divortului instanta va satisface cererea respectiva
1.3.
Consider drept teminic motivul indicat de catre sotul care cere divortul deoarece faptul ca
sotia face abuz de alcool si este violenta in familie afecteaza grav raporturile dintre soti,astfel
instanta de judecata va constata prin expertiza faptul ca sotia consuma alcool si in ce masura
afecteaza acest consum relatiile de familie,ca motiv in acest sens se poate prezenta doar
alcoolismul cronic.referitor la litigiile care se solutioneaza in procesul de desfacere a
casatoriei,in CF este stipulat expres ca in cadrul acestui proces se examineaza doar litigiile cu
privire la partaj la copii si la intretinere,acordarea pensiei iar cererea decaderii mamei din
drepturile parintesti nu poate fi examinata in procesul de divort.astfel la cerere poate fi stabilit
locul de trai al copilului iar din oficiu instanta se poate pronunta aspupra decaderii din drepturile
parintesti a mamei.

10
 Test 3
1. Rudenia i importana ei juridic
1.1. Definii noiunea de rudenie.

Rudenia reprezinta un izvor al raporturilor juridice familiale si este legatura bazata pe

descendenta unei persoane dintr-o alta persoana(linie dreapta) sau pe faptul ca mai
multe persoane au un ascendent comun(linie colaterala)
1.2. Analizai formele i determinai importana rudeniei. Rudenia poate fi dreapta si
colaterala, in depndenta de cum cum sunt nascute persoanele, una din alta sau de la
un autor comun. Persoanele nascute unele din altele, in sensul ca una este copilul
celeilalte, sau chiar daca nu sunt nacute una din alta(barbatii_, dar intre ele nu s-a
intrerupt legatura de la parinte la copil, sunt rude in linie
dreapta(bunica,mama,fiul,nepotul de la fiu). Legatura de singe dintre 2 persoane care
nu sunt nascute una din alta,dar au un autor comun,se numeste rudenie in linie
colaterala (fratii intre ei,verii primari,veri de-a 2-lea) linia de Rudenie dreapta poate
fi ascendenta (copil-parinte-bunic) sau descendenta(parinte-copil) Pudele pot fi
apropiate sau indepartate,aceasta poate fi stabilita dupa gradul de rudenie,in cazul
rudeniei pe linie dreapta,gradul rudeniei se socoteste dupa nr nasterilor intervenite
intre 2 pesoane (tatal,fiul, gradul 1).la rudenia pe linie colaterala,gradul de rudenie se
stabileste dupa numarul nasterilor pornind de la una din rude in linie ascendenta pina
la autorul comun,apoi de la acesta in linie descndenta pina la cealalta ruda(fratii-grad
2,verii 4).Deasemenea avem rudenie biologica si rudenie ce rezulta prin adoptie
(rudenie civila) In dreptul civil dovada rudeniei trebuie facuta in cazul mostenirii
legale,in dreptul procesual civil rudenia are importanta la recuzarea judecatorului,
expertului,specialistului,grefierului,executorului. In dreptul protectiei sociale, rudenia
este importanta la stabilirea cercului de persoane ce au dreptul de a primi o pensie de
urmasi in cazul decesului intretinatorului. In dr penal, rudenia este temei pu
inlaturarea martorilor presupusi spre audiere
1.3.
casatoria nu poate fi incheiata,datorita faputlui ca legislatia familiei interzice casatoria
intre rudele de pina la gradul IV. Si dat fiind faptul ca efectele juridice ale rudeniei de singe
sunt identice cu cele ale rudeniei civile incheerea casatoriei este imposibila, fapt consfintit si
de art 15 al CF (1, litera b si e)

1. Proprietatea comun n devlmie a soilor

2.1. Definii noiunea de proprietatea comun n devlmie.
Proprietate comuna in devalmasie reprezinta totalitatea bunurilor dobindite de catre soti
in timpul casatoriei, un bun este comun daca el este dobindit de oricare dintre soti in
tipmul casatoriei si nu face parte din categoria bunurilor personale
2.2. Analizai temeiurile apariiei dreptului de proprietate comun n devlmie a soilor.
temei pentru aparitia proprieteatii comune in devalmasie este casatoria incheiata in forma
prevazuta de lege, adica inregistrata la oficiul de stare civila.concubinajul,indiferent
11
 de durata lui, nu serveste drept temei pentru aparitia proprietatii in devalmasie.
Temeiuri ce reies din temeiul genereal, adica incheierea casatoriei sunt: apartitia
veniturilor, detinerea unor bunuri ce nu fac parte din categoria celor personale
2.3. Potrivit art 21 al CF,fiecare sot are dreptul sa dispuna de bunurile mobile ce se afla in
proprietate comuna in devalmasie ,acordul celuilalt sot, fiind prezumat. In aceste cazuri o
mare importanta o are interesul familiei in acest caz, piritul neavind intentii personale, ci a
actionat in interesul intregii familii si respectind necesitatile prioritare a bunastarii intregii
familiei, adica spre a avea un spatiu de trai decent si ca copii sa-si contiunie studiile,din
acest fapt reiese ca in acest caz conventia nu va fi declarata nula, insa in situatia in care
piritul ar fi actionat in interes propriu,cheltuind banii in folosul ei, conventia urma sa fie
declarata nula
Testu nr.5
1. raportul juridic familial.
raportul juridic familial- relatiile de familie reglementate de normele de drept in acea
masura in care statul poate actiona asupra purtarii membrilor familiei pentru ai
indrepta in partea ce coincide dezvoltarii societatii umane
---- dupa continut. ---
A . personale ( raporturele ce apar la incheierea casatoriei, stabilirea paternitatii,adoptiei,
instituirea tutelei etc.)
B raporturi patriminiale( rapoturile dintre soti referitor la bunurile ce le apatin in timpul
casatoriei si in caz de divort, raporturile de intretinere pe care membrii familiei sunt obligati
sa o acorde unul altuia)
------ dupa caracterul de aparare------------------
A drepturile relative care un caracter absolut de aparare contra incalcarii din partea altor
persoane(dreptul parintilor la educarea copiilor,sau al reprezentantilor legali)
B drepturile absolute cu unele semne ale raporturilor juridice relative( dreptul sotilor asupra
patrimoniului comun care este absolut in cazul cand se opune persoanelor straine si manifesta
caracterul relativ in cazul examinarii dreptului comun de proprietate)
C raporturile relative care nu au caracter de aparare absolut( drepturile personale ce apar intre
soti in urma incheierii casatoriei si care sunt aparate in raport cu celalalt sot.)
-------------dupa temeiurile aparitiei------------
A raporturi de casatorie care apar in urma incheierii casatoriei
B raporturi dintre copii parinti care apar in rezultatul nasterii copiilor
C raporturile asimilate de lege cu raportulile dintre copii parinti si care apar in urma adoptiei,
tutelei, curatelei.
D intre rude frati si surori bunici si nepoti.
1.3 s-au stabilit raporturi avind ca baza temeiul aparitiei raporturilor juridice dintre parinti si
copii. Cf.58 parintii au drepturi si obligatii egale fata de copii indiferent de faptul daca copiii
sunt nascuti in casatorie sau in afara ei, daca locuiesc impreuna cu parintii ori separat.

2notiunea su temeiurile incetarii casatoriei

2.1 incetarea casatorieiincetarea raporturilor juridice dintre soti izvorite din casatoria legala i9n urma
survenirii anumitor fapte juridice.
2.2 temeiurile incetarii casatoriei sunt:
---decesul unuia dintre soti : casatoria se consitera incetata din siua decesului sotului documantul ce
serveste ca dovada este certificatul de deces eliberat de OSC
--- declarare pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti: persoana poate fi declarata decedata
printr-o hot a instantei daca timp de 3 ani la domiciliul sau lipseste informatia despre locul unde se afla
ori dupa 6 luni daca a disparit in imprejurati ce prezenta o primejdie pentru moarte. Declararea de catre
instanta de judec nu exclude faptul reaparitiei persoanei, in urma acestui fapt sotul aparut se restabileste

12
in toate drepturile civile. Casatoria se restabileste in baza cererii ambilor soti cu acordul acestora.
Casatoria nu poate fi restabilita daca celalalt sot a incheiat o noua casatorie.
---- desfacerea casatoriei prin divort: la desfacerea casatiriei prin divort este necesar acordul ambilor soti
bazate pe motive temeinice care au vatamat grav raporturile dintre soti. Dreptul de desface casatoria o au
fiecare dintre soti cu exceptia cand sotia este gravida si timp de un an de la nasterea copilului..
Legislatia reglementeaza 2 modalitati de desgacere a casatoriei:
1 judiciara- prin instanta de judec
2 administrativaprin intermediul organelor de inregistrare a actelor de stare civila
2.3 principiul constitutional monogamiareprezinta faptul ca barbatul /femeia care este casatorita nu
poate sa se casatoreasca fara a fi desfacut casatoria anterioara. In situatia data poligamia este sanctionata
prin desfacerea ambelor casatorii . In cazul daca nu ar fi existat o cerere la fel din partea Mariei Olaru ,
Pantea Olga putea sa se adreseze cu o cerere privind declararea absentei fara veste a sotului cea ce va
simplifica procedura divortului insa doar dupa expirarea termenului de 3 ani.
Testul 8
1 proprietatea personala a sotilor
1.1 proprietatea personala este aceea care apartine numai unuia dintre soti si care dispune de ea
independent de celalalt sot
1.2 categoriile proprietatii personale asotilor sunt:
---- bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana l-a incheierea casatoriei--- pentru
determinarea unui bun ca fiind proprietate personala urmeaza sa fie concreticzata data l-a care a
fost dobantit bunul. Daca aceasta data este anterioara datei la care a fost incheiata casatoria acest
bun v-a avea calitate de bun personal important este ca trebuie sa existe o dovata ca aceste bunuri
au fost dobandite pana la incheierea casatoriei. Tot proprietate personala a unuia dintre soti vor fi
bunurile procurate de unul dintre ei in timpul casatoriei pe banii care i-au apartinut sau care i-a
dobandit din realizarea unui bun personal.
---- bunurile primite in dar, obtinute prin mostenire ori in baza altor conventii gratuite de catre
unul dintre soti in timpul casatorieibunurile primite in dar sunt proprietate personala in
cazurile cand au fost primite de unul dintre soti in baza unui contract de donatie / in calitate de
dar de la diferite institutii pentru merite diferite
--- lucrurile de uz personal(imbracamintea, in caltamintea si alte obiecte cu exceptia bijuteriilor
de pret si a altor obiecte de lux- sunt proprietate personala lucrurile de uz personal indiferent de
modul de dobandire si timpul dobandirii lor.
1.3 conform codului civil bunurile care au apartinut sotilor inainte de incheierea casatoriei
precum si cele dobandite de ei in timpul casatoriei in baza unui contract de donatie sau mostenire
sunt proprietate exclusiva a sotului care le-a dobandit. Instanta de judecata poate hotara
restituirea a jumatate din suma pe care au investit-o sotii pentru reparatia capitala a imobilului
adica 25 000 lei.

Testul 91 metoda de reglementare

1.1 metoda dreptului familiei constituie totalitatea procedeelor, mijloacelor si formelor de reglementare a
relatiilor care formeaza obiectul dreptului familiei.
1.2 cu ajutorul acestor procedeeie dreptul familiei supune comportamentul membrilor unor limite care
asigura intarirea familiei, realizarea drepturilor fiecaruia dintre ei si indeplinirea obligatiilor care le revin.
Exista mai multe opinii referitor la metoda drept familiei. Una dintre ele : cresterea numarului de norme
juridice cu caracter dispozitiv a largit aplicarea metodei permisive pastrand un num mare de norme
juridice cu caracter imperativ. In esenta aceasta si determina metoda dr familiei ca imperativ-permisiva.
Normele juridice ale dr familiei permit participantilor la raporturile juridice familiale sa-si aleaga
comportamentul respectand dreturile si interesele celorlalte subiecte. In cazul incalcarii dreptirilor si
intereselor altor subiecte se aplica normele imperative ale legii.
1.3 in doctrina se discuta promblema corelatiei dreptului familiei cu dreptul civil. Astfel s-au creat 2
opinii
1 dreptul familiei este o parte componenta a dreptului cuvil, o subramura a cestuia
2 dreptul familiei este o ramura de sinestatatoare distimcta de dreptul civil.

13
La baza primei opinii se afla asemanarea obiectului dreptului familiei cu obiectul dreptului civil-
raporturile personale si patrimoniale care apar intre mem brii familiei si metoda de reglementare care este
mai mult dispozitiva cat si lipsa altor criterii materiale care ar deosebi relatiile de familie de relatiile
reglementate de alte ramuri de drept. Pentru a sprijini a 2 ideie se aduc argumente:
--- existenta unui domeniu important de relatii sociale cu particularitati specifice a determinat
delimitarea relatiilor de familie de relatiile de drept civil
---- aceste relatii sunt reglementate separat din punct de vedere juridic: de codul familiei si de codul civil.
--- un alt criteriu este metoda de reglementare a dreptului familiei care are un caracter permisiv-imperativ.
Normele dreptului familiei reglementeaza raporturile personale dintre membrii familiei , cele
patrimoniale fiind derivate de la primele. Spre deosebire de dreptul civil relatiile patrimokniale in dreptul
familiei caracterizeaza legaturile personale dintre membrii familiei nu sunt niste relatii marfa- bani, adica
nu fac parte din circuitul economic.
--- dreptul familiei este o ramura autonoma de drept care are scopurile sale ce determina principiile
fundamentale care stau la baza ei.
Testul 10
1.Obiectul de reglementare al dreptul familiei 1.1.Definii obiectul dreptului familiei.
Obiectul dr F il formeaza raporturile de familie si personale si patrimoniale care apar
intre membrii unei familii.
1.2.Analizai relaiile sociale reglementate de dreptul familiei.1)Raporturile de casatorie-
conditiile si modalitatea de incheiere,incetare si declarare a nulitatii casatoriei
,reglementaza relatiile personale napatrimoniale si patrimoniale din
casatorie.2)Raporturile care rezulta din rudenie-sin raporturi personale si patrimoniale
care apar intre parinti si copii in urma atestaruii provinientii lor,si rap-le dintre frati si
surori,bunici si nepoti si obligatia de intretinere dintre aceste pers.3)Raporturi ce
rezulta din adoptie si alte forme de ocrotire a copiilor orfani si a celor lipsiti de grija
parinteasca. 4)Modul de inregistrare a actelor de stare civ aceste rep-ri inclinam mult
spre dr administrativ,pu ca sunt implicate organele administrative,obiectul
inregistrarii il formaza:nasterea ,decesul,incheerea sau desfacerea casatoriei,stabilirea
paternitatii, inregistrarea adoptiei s.a Raporturile da familie au unele particularitati pe
care nu le intilnim la alte categorii sociale :a)ele apr din fapte jur deosebite precum
casatoria,rudenia, patermitatea,adoptia.b)baza lor o constituie casatoria si rudenia
acestea avind caracter de continuitate.c)apar intre pers apropiate-au un caracter strict
personal.d)imposlbilitatea instrainarii dr si ob familiale,ele nu pot fi transmise,cedate
prin vointa pers.e)relatiile dintre membrii familiei sunt bazate pe emotii,se exprima
pein incredere si sunt gratuite.
1.3. Decidei asupra autonomiei dreptului familiei reeind din relaiile sociale
reglementate de dreptul familiei i relaiile sociale reglementate de dreptul civil
Ambele disciplini reglementeaza si relatii sociale diferite dar si unele categorii de
relatii care nu sunt autonomr,,relatiile sociale ale dr F tin de casatorie
,adoptie,paternitate,maternitate,daca la desfacerea casatoriei exista m multe probleme
de inpartirea averii sau privind calcularea termenelor de prescriptie sau repararea
prejudiciului material si moral sau privind plata pensiei de intretinere sau declararea
nulitatii casatoriei aceste relatii sociale prevazute in C civil de aici reese ca au o
autonomie directa cu relatiile sociale reglementatea de dr familiei.

14
 2.Noiunea i elementele contractului matrimonial
2.1. Definii noiunea contractului matrimonial.este conventia incheiata benevol intre
pers care doresc sa se casatoreascasau intre soti,in care se determina drepturile si
obligatiile partimoniale ale acestora in timpul casatoriei si sau in caz de divort.
2.2. Analizai elementele contratului matrimonial.Scopul-incheierii C M este de a
modifica regimul partimonial al sotilor,pu ca el sa fatisfaca necesitatile lor,motivul
poate fi diferit,de la dorinta sotului de a pastra capitalul comercial care ii apartine,,si
dorinta femeii de a abtine egalitate cu sotul ei in toate domeniile.Subiecte pers care
doresc sa se casatoreasca sau sotii.Pers care doresc acestea pot fi pers care au depus
declaratia de casat la org de inregistrare aacetelor de stare civila,nu pot incheia C
pers majore incapabile,precum si minorii care nu au inca calitate de soti.Obiectul-CM
il constituie drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor,partea ce reglementeaza
regimul jur al bunurilor sotilor.Sotii pot include si alte prevederi ce se refera la
relatiile patrimoniale.Relatiile personale familiale nu pot forma obiectul C M,iar
includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.Continutul-reprezinta alegerea si
constatarea regimului jur matrimonial dintre soti sau viitorii soti.Pers care doresc sa
se casatoreasca pot prevedea in C cine si in ce marime va suporta cheltuielile pu
nunta,care va fi soarta bunurilor primite la nunta.u=Un elemen esential al C M este
stabilirea regimului jur al bunurilor sotilor.Astfel CM poate stabili regimul
comun,separat sau pe cote patrimoniale asupra tuturor bunurilor sau asupra bunurilor
fiecarui sot in parte.In cazul stabilirii regimului pripritatii comune asupra tuturor
bunurilor sotilor orice obiect cu exceptia celor ce apartineau unuia dinre soti inainte
de incheierea casatoriei vedin devin proprietate comuna.In cazul rewgimului separarii
de bunuri-acesta presupune ca intre soti nu exista nici un fel de proprietate
comuna,fiecare dintre soti isi procura bunuri pu el insusi care ii vor apartine cu drept
de proprietate personala.Regimul proprietatii pe cote parti-trecerea proprietatii
fiecaruia dintre soti in proprietatea comuta pe cote-parti,acest regim se stabileste in
privinta bunurilor comune si celor personale.Exita si regim mixt.
2.3.Vladimir i Tamara au hotrt s ncheie un contract matrimonial trind n
concubinaj. n coninutul contractului ei au prevzut c bunurile dobndite de ei n
perioada ct vor tri mpreun le vor aparine cu drept de proprietate personal; nu
vor fi obligai s se ntrein reciproc nici ntr-un caz; dac vor avea copii, n caz de
divor, acetea vor locui cu mama; toate problemele vieii de familie se vor soluiona
conform art. 16 Codul familiei de comun acord, fr adresare n instana de judecat.
Decidei asupra legalitii contractului. Determinai data de la care el poate fi valabil i care
din condiiile enumerate vor fi legale n acest caz. Argumentai rspunsul. Subiectii Cm pot fi
15
sotii sau pers care dorescsa se casatoreasca conform CF art 10 pers care doresc sa se casatoreasca
acestea sunt pers care au depus declaratia la starea civila, ,reesin din continutul spetei Vladimir si
Tamara nu au depus declaratie si pers care nu au depus acesata declaratie ,intentia de a inregistra
casatoria nu este determinata si deci C incheiat in asa mod va fi lipsit de importanta.Conditia
contractuala ce tine de drepturile copiilor parintii nu au dreptul sa stipuleze in CM,la fel nu este
just includerea in CM a prevederilor ar16 dearece acesta face parte din categoria dr personale ale
sotilor care nu pot forma obiectul CM,iar includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.

Testul 11
Principiile eseniale ale dreptului familiei.
1.1. Definii noiunea de principii ale dreptului.Principiile DRF sunt acele idei calauzitoarea
care determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin intrunite in
normene luridice ale CF si Constitutie.
1.2. Analizai principiile eseniale ale dreptului familiei.1)monogamiei-este oprit sa se
casatoreasca barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din
sentimentele pe care le au cei ce se casatoresc unul fta de altul,din morala
societatii,religiei si normelor juridice.2)pr.recunoasterii numai a casatoriei incheiata la
organele de inregistrare a actelor de stare civila.Conf Legii cu privirela actele civile ca
nimai casatoria incheiata in fata organrlor de stat genereaza efecte juridice.Cununia este
un obicei care nu duce la recunoasterea casatoriei si nu serveste ca dovada a intemeierii
unei familii.Nu este recunoscuta de legislatie nici concubinajul.3)casatoria liber
consimtita-intre barbat si femeie ceea ce inseamna dreptulm fiecaruia de asi alege
sotul.Conform Costitutiei familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat
si femeie,si nu este necesar acordul tertelor pers.4)egalitatea in dr a sotilor in familie-In
conformitate cu Declaratia Universala a dt Omului,Constitutia RM,CF,relatiile personale
si partimoniale intre soti,parinti copii,sint reglementate sin reglementate egal intre barbat
si femeie.5)pr potrivit caruia membrii familiei sunt datori sa-siacorde unul celuilalt
aprijin moral si material.In familie exista o comunitate de interese morale ai materiale ,de
asi acorda sprijin moral si materialexista relatii de afectiune,prietenie,stima dintre
membrii familiei.Sotii contribuie la cheltuielile casnice in rapor cu mijloacele
iecaryia,folosesc di dispun in comun acord de bunurile care le apartin cu dr de proprietate
i devalmasie.6)fidelitatea conjugala-sentimentul de dragoste si afectiune dintre soti,si
deaici se prezum aca tatal copilului nascut din parinti casatoriti are ca tata pe sotul
mamei.7)pr prioritatii a educarii copilului in familie.-reese din conventia cu privire la dr
copilului,ca copilul este prsonalitae care dispune de dr respectiv.Statul trebuie sa
ingrijeasca copii lipsiti de mediul familial.8)pr de manifestare a grijii pu intretinerea
educarea si apararea dr si intereselor membrilor minori si ale celor inapti de munca,-CF
prevede expres ca membrii familiei care majori sint obligatisa intretin acopii minori si
membrii inpti de munca,parintii sunt obligati sa-si intretina copi pina la majoratiar dac
asunt inapti de munca pe toata periada incapacitatii.acceasi obligatie o au si copii majori
fata de oarinti,obligatia de intretinere exista intre copii si parinti intre bunici si nepoti
intre frati si surori.9)solutionarea pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii
16
 familiale.acest pr are o sfera de actiune care cuprinde toate domeniile vietii de
familie,alegerea locului de trai,cheltuielile casnice,posesia folosinta si dispunerea
bunurilor,domiciliu copilului in caz ca parintii locuiesc separat,alegerea institutiei de
invatamin pu copii S.a
1.3. Soii Negru au ncheiat cstoria n 2004. Peste 2 ani relaiile ntre ei s-au nrutit din
cauza c mama soului vznd c soia lucreaz i nu prea are timp s se ocupe de
gospodrie venea la ei n toat ziua, gospodrea de una singur, i aducea prietene i
deseori trecea pe la butoiul cu vin. Soia a cerut de la soacr s nu mai fac trboi la cas
i s-i restituie toate cheile. Soacra s-a plns la Primrie.
Decidei asupra aciunilor Primarului. Care principiu se va aplica la examinarea litigiului
Argumentai rspunsul. Se va aplica pr solutionarii pe cale amiabila a tuturor problemelor
vietii familiale,toate conflictele trebuie sa se solutioneze amiabil prin intelegere si
medirate.Primarul va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va disuta poate vor
ajunge la un numitor comun.

2.Actele de stare civil i modul de nregistrare a acestora.

2.1. Definii actele de stare civil. sunt inscrisuri autentice de stat pri care se confirma
faptele si evenimentele ce influenteaza aparitia,modificarea sau stingerea dr si
obligatiilor persoanelor si se caracterizeaza statutul de dr al acestora.
2.2. Determinai faptele juridice care urmeaz a fi nregistrate la organele de nregistrare
a actelor de stare civil i persoanele care se pot adresa.Sunt inregistrate urmatoarele
fapte cum ar fi nasterea ,moartea,ca urmare a incheierii unor acte
juridice:casatoria,adoptia,recunoasterea filiatiei,sau pronuntarea si raminerea
definitiva a unor hotatariri jud cu efecte asupra starii civile:hotarirea de divort,de
stabilire sau contestarea a paternitatii,de declarare a casatoriei nule,de declarare a
mortii.Persoanele care se pot adresa sunt in dependenta de caz in caz de divort unul
dintre soi sau ambii,in caz adoptie pers care doreste sa adopte un copil s.a
2.3. Din iunie 2000 cetenii RM soii Vicol lucrau n baza unui contract n Frana, venind acas numai n
concediu. n 2005 relaiile ntre ei s-au nrutit i ei au divorat n Frana, la locul de trai, n
conformitate cu legislaia francez. Peste un an soul Ion Vicol s-a ntors n ar i a vrut s se
recstoreasc. La depunerea declaraiei de cstorie la OSC cu cet.Neagu A. el a prezentat hotrrea
instanei de judecat din Frana, tradus n limba romn i legalizat n ordinea stabilit de lege. eful
Oficiului de Stare Civil i-a propus s perfecteze desfacerea cstoriei n conformitate cu legislaia RM.
Decidei asupra cerinelor efului OSC i argumentai rspunsul. Cererea de perfectare este neintemeiata
deoare ce conf CF In RM este recunoscuta valabila desfacerea casotorie intr-un stat strain cu conditia ca
au fost respectate prevederile legislatiei statului corespunzator privind competenta organelor care au
adoptat hotarirea si privind desfacerea casatoriei.

2 Datoriile soilor
2.1. Relatai despre noiunea de datorie i categoriile ei. Datoriile dintre soti sint determinate de regimul
jur al bunurilor sotilor si de felul obligatiei.Datoriile sotilor pot fi personale sau commune.Ele pot aparea
din cauzarea de daune de catre soti sau copii lor minori,restanta la posesia de intretinere,obligatiile
nascute din raporturile de munca s.a
2.2. Determinai care sunt temeiurile juridice ale apariiei datoriilor personale i ale datoriilor comune.
Datoriile personale-sint acele datorii care au aparut pina la casatoria sau in timpul casatoriei ,dar in
legatura cu proprietatea personala unuia dintre soti si nu sint presupuse pu a fi folosit in interesul celuilalt
sot sau al intregii familiei.Personale sunt si obligatiile patrimoniale care au un caracter personal si nu pot
fi transmise ex datorii la plata pensieide intretinere pu membrii minori,Conf CF fiecare sot raspunde pu
datoriile proprii cu bunurile proprietate personala a lui.Comune-atunci cind ele au aparut in timpul
casatoriei din aceasi baza jur.Acestea sunt datorii aparute dintr-o conventie incheitata de ambii soti in
puterea careia sotii si-au asumat obligatiuni patrimoniale.NU are nici o importanta daca conventia a fost
17
semnata de ambii soti sau numai de unul din ei.Comuna este si obligatia xare rezulta din cauzarea de
daune in comun de soti si cea care rezulta din dobindireanelegitima a averii de catre ambii soti din contul
terteloor pers.P-u datoriile comune sotii raspund cu bunurile care constituie proprietate comuna in
devalmasie iar daca aceasta nu acopera creantele sotii raspund solidar cu bunurile care le apartin cu dr de
proprietate personala.
2.3. Decidei care bunuri pot fi urmrite: A)n cazul rspunderii prinilor pentru prejudiciul cauza de
copilul lor minor, care a svrit o infraciune. . conform legislatie civile parintii recupereaza prejudiciul
cauzat de minorul de pina la 14 ani , dac nu demonstreaz lipsa vinoviei lor n supravegherea sau
educarea minorului. In cazul minorilor de la 14-18 ani ei rspund personal pentru prejudiciul cauzatin
cazul in care nu are bunuri sau venituri suficiente pentru repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie
reparat, integral sau n partea nereparat, de ctre prini (adoptatori) sau curator dac nu demonstreaz c
prejudiciul s-a produs nu din vina lor. In cazul executarii silite se urmaresc bunurile proprietate comuna in
devalmasie, B)n cazul cnd un so a luat un mprumut s fac reparaie n apartamentul care i aparine cu
drept de proprietate personal, Fiecare so rspunde pentru obligaiile proprii cu bunurile proprietate
personal i cu cota-parte din proprietatea n devlmie, care poate fi determinat de ctre instana
judectoreasc la cererea creditorului C)n cazul cnd soii au ncheiat un contract matrimonial. . in cazul
prezentei contractului matrimonial in cazul in care prevederile legale vor fi respectate, sotul va raspunde
doar din bunurile personale sau din cota parte din proprietate comuna in devalmasie.comf codulu de
executare unele benuri nu pot fi urmarite9Ex hainele personale)

1. Drepturile i obligaiile nepatrimoniale ale soilor

2.1 Numii principiul de baz pe care se ntemeiaz drepturile i obligaiile nepatrimoniale ale
soilor i articolele din Codul Familiei n care el este stipulat.
Drepturile i obligaiile nepatrimoniale dintre soi se ntemeiaz pe principiul egalitii
soilor n relaiile familiale. Este prevzut n art. 2, 5 i 16 din Codul familiei.
Egalitatea soilor n drepturi i obligaii presupune:
1) dreptul fiecruia dintre soi de a-i alege ocupaia i profesia, de a-i determina domiciliul;
2) soluionarea de comun acord a problemelor maternitii i paternitii, educaiei i creterii copiilor
i a altor chestiuni familiale;
3) obligaia soilor de a crea raporturi familiale bazate pe stim i sprijin moral reciproc, pe grija
pentru bunstarea familiei, obligaia de a ocroti i ntri familia, de a avea grij pentru creterea i
dezvoltarea copiilor si.
Toate problemele vieii de familie se soluioneaz de ctre soi n comun n conformitate cu principiul
egalitii lor n drepturi i obligaii. Amestecul n problemele vieii de familie nu se permite nici rudelor
apropiate i nici organelor care reprezint puterea de stat.

2.2 Analizai coninutul drepturilor i obligaiilor nepatrimoniale ale soilor.

Personale snt drepturile i obligaiile soilor care nu au un coninut economic. Coninutul lor reiese
din prevederile codului familiei. Astfel t oate problemele vieii familiale se soluioneaz de ctre
soi n comun, n conformitate cu principiul egalitii lor n relaiile familiale. Fiecare dintre soi
este n drept s-i continue ori s-i aleag de sine stttor ndeletnicirea i profesia. Soii i
determin domiciliul n mod liber i independent.
Relaiile dintre soi se bazeaz pe stim i ajutor reciproc, pe obligaii comune de ntreinere
a familiei, de ngrijire i educaie a copiilor.
Soii sunt liberi la ncheierea cstoriei s-i aleag numele de familie al unuia dintre ei sau
cel format prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie comun ori fiecare dintre ei i
poate pstra numele de familie pe care l-a purtat pn la cstorie, ori pot conexa numele de
familie al celuilalt so la numele de familie propriu. De asemenea n momentul nregistrrii
divorului, soii pot pstra numele de familie ales la ncheierea cstoriei sau pot reveni la
numele de familie purtat pn la ncheierea acestei cstorii.
Soii i datoreaz reciproc sprijin moral i fidelitate conjugal, un lucru foarte important, a
crui nclcare duce la efecte negative (certuri n familie, divor, omor n stare de afect i altele).

18
2.3 Dup sfatul prietenelor sale Angela, muncitoare la uzina de pine a hotrt s devin frizeri. Soul ei
nu a fost de acord cu aceast idee i ei s-au certat. Peste o sptmn el a aflat c soia totui s-a
nscris la cursuri de frizeri. Acesta i-a interzis frecventarea cursurilor, n caz contrar el va divora.
Afirmaiile soului au convins soia c el are dreptate i, dorind s pstreze familia, ea a renunat la
inteniile sale.
Decidei ct este de argumentat poziia soului. Descriei coninutul dreptului soilor de a-i alege
ndeletnicirea i profesia.
Principiul egalitii soilor n relaiile familiale presupune i faptul c fiecare dintre soi este n drept
s-i continue ori s-i aleag de sine stttor ndeletnicirea i profesia. Conform aceluiai principiu toate
problemele vieii familiale se soluioneaz de ctre soi n comun. Din cele menionate se poate de afirmat
c la alegerea unuia dintre soi a altei profesii sau ndelitniciri sau la continuarea celor vechi soii trebuie
s ajung la un numitor comun, reieind din faptul c soii trebuie s i bazeze relaiile pe stim
reciproc.
n cazul dat soul nu a menionat careva motiv ntemeiat pentru ca soia s nu i schimbe profesia. El
a ameninat soia cu divorul n cazul frecventrii cursurilor. Prin aceasta consider c a fost nclcat
principiul egalitii soilor n relaiile familiale. Aceast situaie este strict de competena soilor, rudele,
alte persoane sau careva autoriti publice nu se pot implica direct n alegerea profesiei de ctre unul din
soi i nici la impunerea altui so de a accepta schimbarea profesiei sau prelungirea celei vechi (cu unele
excepii, spre exemplu n cazul n care soul practic o profesie contrar bunurelor moravuri sau ilegal
care afecteaz copilul).
1. Procedura ncheierii cstoriei
2.1. Relatai despre formalitile premergtoare.
Pentru a ncheia o cstorie este nevoie de a fi ndeplinite unele condiii de form n
scopul asigurrii prezenei condiiilor de fond i lipsei impedimentelor, recunoaterii publice a
cstoriei ct i dovada acesteia. Condiiile de form ale cstoriei se mpart n formaliti
premrgtoare sau anterioare cstoriei i formaliti privind nsi ncheierea cstoriei.
Formalitile anterioare sunt declaraia de cstorie i opoziia la cstorie. Declaraia de
cstoria de cstorie se depune personal de ctre viitorii soi la organul de stare civil de la
domiciul unuia dintre soi. Declaraia trebuie s cuprind consimmntul soilor,declaraia c au
fcut cunotin cu impedimentele cstoriei, c sunt ndeplinite condiiile de fond ,declaraia c
au luat cunotin cu starea snii a fiecruia dintre soi,date privitoare la identitea soilor,
doleana cu privire la numele de familie, datele despre copii dac au din cstoria anterioar.
Declaraia se face n form scris i se semneaz de ctre viitorii soi i se depune la organul de
nregistrare a actelor de stare civil. Opoziia la cstorie este actul prin care o persoan aduce la
cunotin funcionarului de stare civil,i ea poate fi fcut de ctre orice persoan n form
scris. Opoziia la cstoria se poate face n perioada de timp cuprins ntre data depunerii
declaraiei de cstorie i momentul ncheerii cstoriei.

2.2. Analiai procedura ncheierii cstoriei n faa funcionarului de stare civil.

Cstoria se nchee de ctre organul de stare civil n a crui raz teritorial domiciliaz
unul dintre soi. n ziua fixat pentru ncheierea cstoriei funcionarul de stare civil identific
viitorii soi, constat c sunt ndeplinite condiiile de fond i nu exist impedimente la ncheierea
cstoriei, constat c nu exist opoziii la cstorie sau c acestea nu sunt ntemeate.
Deasemenea aduce la cunotin viitorilor soi drepturile i obligaiile lor de soi i de prini, ia
consimmntul viitorilor soi n vederea ncheierii cstorie, declar cstoria ncheiat i
ntocmete actul de cstorie care se semneaz de soi i de funcionarul de stare civil, apoi
elibereaz soilor certificatul de cstorie.

2.3. Roman Victor a depus o cerere de nregistrare a cstoriei la OSC sect. Buiucani
mun.Chiinu cu cet. ape Victora. n buletinul de identitate al lui Roman V. nu era
tampila c cstoria anterioar a fost desfcut. eful OSC l-a crezut pe cuvnt i a

19
 primit cererea, deoarece el a promis c n ziua fixat pentru nregistrarea cstoriei el
va aduce certificatul de divor.
Peste o lun de la data fixat pentru nregistrarea cstoriei el a prezentat hotrrea
rmas definitiv a instanei de judecat privind divorul din 15 februarie 2001. S-a constatat c
aceast hotrre nu fusese nregistrat la OSC.
Decidei asupra aciunilor OSC.

OSC nu a procedat corect n cazul dat, deoarece el nu trebuia s accepte cererea din motivul
c nu era tampila care constat c cstoria anterioar a fost desfcut la momentul depunerii
cerii. n codul familiei ca impediment la cstorie este i faptul dac cel puin una dintre
persoanele ce doresc s se cstoreasc este deja cstorit. Nendeplinirea condiiilor de fond
(prezena unui impediment) este un motiv de a refuza cererea.

Test nr. 25
SUB I Faptele juridice n dreptul familiei i tipurile lor Definii noiunea de fapt juridic n
sens larg i n sens ngust. In sesn ingust, faptul juridic este imprejurarea prevazuta de norma
juridical care, realizata in concret, are consecinte juridice, adica da nastere, modifica sau
inceteaza raportul juridic familial, iar in sens larg, faptele juridice, dupa cum se expun savantii
nu se reduce doar la nasterea , schimbarea sau incetarea rap juridice, ci atrag dupa sine nasterea
si incetarea capacitatii de folosinta si de exercitiu (de ex hot inst de jud despre declararea
persoanei ca fiind incapabila)
1.2. Analizai criteriile de clasificare a faptelor juridice n dreptul familiei. In modul cel mai
general in lit de spec clasificarea are loc dupa raportarea faptelor jur la vointa omului (adica daca
depend sau nu de vointa omului) respective se impart in: 1)actiuni= fapte voluntare ale omului de
care norma de drept leaga anumite consecinte juridice, acestea se mai clasifica in raport cu
dipozitia reguluii de drept in: -licite( de ex: stabilirea paternitatii) si ilicite (care contravin
legislatiei, de ex: inch casatoriei cu vicierea consimtamintului). #2)evenimente = imprejurari,
fenomene, care se petrec indifferent si independent de vointa omului, si carora norma de drept le
da o semnificatie juridical prin retinerea lor in ipoteza ei. La rindul sau evenimentele pot fi:
-absolute (de ex: decesul unei personae); -relative (nasterea copilului). ##Un alt crietriu este cel
conform umarilor, avem: 1) de nastere a dr-lor si oblig-lor familiale (de ex: adoptia); 2) de
modificare a dr-lor si oblig-lor sub-lor rap juridice familiale; 3) de impiedicare a dr-lor sint
acelea existenta carora impiedica realizarea unui dr stabilit de legislatie; 4) de incetare a dr-lor si
oblig-lor familiale sint acele actiuni si evenimente ca decesul, incet casatoriei. #Sunt discutabile
in lit de spec asa categorii de fapte juridice ca cele de restabilire, precum si calsific faptelro
juridice ca situatie sau stare, insa importanta acesteia este diminuata datorita faptului ca nu au o
insemnatate de sinestatatoare.
1.3. Expunei-v opinia asupra faptelor juridice n dreptul familiei i faptelor juridice n dreptul
civil. Din start as dori sa mentionez ca desi faptele juridice in dr familiei au anumite momente

20
specifice, clasificarea lor se face dupa aceleasi criterii ca si in dreptul civil. In dr civil , in functie
de originea faptelor juridice, la fel se impart in 2 categ: actiuni si evenimenet. 1)Actiunile sunt
fapte volunatre a caror savirsire in conditiile prevaz de lege atarge consecinte juridice, la rindul
lor de asemenea se impart in licite si ilicite (asa-numitele delicte) In lit de specailit civila se
sustine ca un rol important in procesul de aparitie, modificare si stingere a rap-lor jur il au actele
administrative de inregistrare a faptelor juridice, indeosebi a evenimentelor. 2)Evenimentele ca si
in dr familiei, sunt fapte care se produc independent de vointa omului, dar carora legea le
atribuie anumite consecinte juridice, acestea fiind deasemnea de 2 categorii: -relative si
absolute. #De mentionat, ca in lit de spec civila in raport cu pluralitatea elementelor componente,
faptele juridice se calsifica in simple si complexe. A)faptele jur simple constau in elemente
unice, care produc efecte jur prin ele insele (de ex: moartea pers fizice). B)Faptele jur complexe
sunt alcatuite din maimulte elemente, care numai realizate impreuna, simultan ori succesiv
produc efecte juridice prevazute de lege.

Test 28
1. Partajul bunurilor soilor
1.1Bunurile sotilor pot fi impartite in 3 cazuri: 1in timpul casatoriei 2 dupa desfacerea casatoriei,la
cerea partilor 3 la cererea creditorilor sotilor. Participa sotii (copii minori nu participa,neavind dr de
proprietate asupra punurilor parintilor,) + creditorii
1.2Determinai cotele-pri ale soilor n proprietatea comun n devlmie a lor.
La impartirea proprietatii comune in devalmasie a sotilor si determinarea cotelor-parti din
caestea,instanta judecatoreasca reiese din principiul egalitatii dintre barbat si femeie si considera ca
partile sotilor sunt egale, deasemenea instanta judecatoreasca este in drept sa diferentieze cotele parti,
tinind cont de interesele unuia din soti si interesele copiilor minori. Majorarea cotei-parti a unuia dintre
soti poate avea loc in cazul cind prin impartirea patrimoniului in parti egale interesele copiilor minori pot
fi lezate,adica cota parte din casa de locuit a sotului care va locui cu minorii va fi mai mare, bunurile
copiilor nu sunt supuse partajarii. Pentru majorarea sau micsorarea cotei-parti mai exista si temeiul
privind interesul unuia dintre soti,care merita atentie (incapacitate de munca,)
1.3Conform prevederilor legale i reieind din coninutul speei instana de judecat va trebui s restituie
acele bunuri care constituie proprietate personal (deoarece conform speei ele nu provin din activitate
criminal). Ceea ce privete cota parte din proprietatea n devlmie, ea va fi restituit (deoarece aici nu
merge vorba de confiscarea averii) dac nu exist suficiente probe c proprietatea comun este dobndit
sau majorat pe cale criminal, atunci putnd fi pus sub sechestru ntreaga proprietate a soilor sau
familiei ori cea mai mare parte a acestei proprieti. Conform prevederilor Codului de Procedur Penal
se pun sub sechestru bunurile ce constituie cota-parte a bnuitului, nvinuitului, inculpatului n
proprietatea comun a soilor sau familiei.

Art. 204 CPP - Sub sechestru pot fi puse bunurile bnuitului, nvinuitului, inculpatului, precum i ale
prii civilmente responsabile, n cazurile prevzute de lege, indiferent de natura bunurilor i de faptul la
cine se afl acestea.
21
Se pun sub sechestru bunurile ce constituie cota-parte a bnuitului, nvinuitului, inculpatului n
proprietatea comun a soilor sau familiei. Dac exist suficiente probe c proprietatea comun este
dobndit sau majorat pe cale criminal, poate fi pus sub sechestru ntreaga proprietate a soilor sau
familiei ori cea mai mare parte a acestei proprieti.

Art. 106 CP - Dac bunurile rezultate sau dobndite prin svrirea infraciunii i veniturile de la aceste
bunuri au fost comasate cu bunurile dobndite legal, se confisc acea partea din bunuri sau contravaloarea
acestora care corespunde valorii bunurilor rezultate sau dobndite prin svrirea infraciunii i a
veniturilor de la aceste bunuri.

Test 29 1.Coninutul contractului matrimonial

1.1.Definii contactul matrimonial.
Contractul matrimonial este conventia incheiata benevol intre persoanele care doresc sa se
casatoreasca sau intre soti,in care se determina dr si obl patrimoniale ale acestora in timpul
casatoriei si sau in cazul desfacerii acesteia

1.2.Analizai clauzele contractului matrimonial.

1)contractul matrimonial poate stabili ca toate bunurile dobindite in fiecare dintre soti in timpul
casatoriei sint proprietate personala a sotului care lea dobinditsotii sint in drept sa stabileasca
regimul separarii bunurilor,acesta presupune ca intre soti nu exista nici un fel de proprietate
comuna,fiecare isi procura bunuri pt el insusi care ii vor apartine cu drept de proprietate
personala,aceasta clauza este convenabila in special in familia unde ambii soti au venit stabil si
de sine statator si impart egal obl casnice.
2)Obligatia de intretinere reciprocaatunci cind un sot este inapt de munca si are dr la
intretinere conform legii,conditiile acestei intretineri pot fi doar imbunatatite si nu defaforizate.
3)partile pot stabili ordinea impartirii patrimoniului in caz de desfacere a casatorieiacest fapt
are relevanta atunci cind unul dintre soti se ocupa cu gospodaria casnica si ingrijirea
copiilor,renuntind la interesele profesionale pt binele familiei
3)stabilirea ordinii de participare la veniturile reciproce-aceasta este in situatia cind cind fiecare
din soti are surse proprii de venit,de exemplu sotul se obliga sa transmita sotiei o jumatate din
veniturile sale din activitatea de antreprenor ,iar sotia o parte din salariul ei.
4)stabilirea ordinii de participare a fiecaruia la cheltuielile comune-prin cheltuieli comune
intelegem cheltuieli familiale precum plata chiriei si a serviciilor comunale,cheltuieli pt
alimentare ,cheltuieli legate de achitarea studiilor,de odihna si calatorii,sotii pot stabili limitele in
22
care fiecare sot trebuie sa contribuie la cheltuieli familiale,ei pot conveni nu doar asupra
cheltuielilor comune dar si asupra celor personale
5)stabilirea a caroror bunuri vor fi transmise fiecaruia dintre ei in caz de divort_este o clauza
importanta deoarece sotii stabilesc concret bunurile care vor apartine concret fiecaruia dintre ei
in caz de divort si prin acesta sint omise aparita temeiurilor litigiilor ulterioare

1.3. Consider neintemeiat refuzul notarului deoarece odata ce sotia este de acord asupra acesti
clauze contractuale contractul matrimonial trebuie incheiat,deoarece partile pot inculde in
contract prevederi ce se refera la relatiile patrimoniale ,un refuz intemeiat al notarului ar putea fi
doar in cazul cind sunt inculse in contract relatii personale familiale sau se lezeaza considerabil
princiipile si natura relatiilor familiale

2.Regimul juridic al bunurilor sotilor

2.1. Definii noiunea de regim juridic al bunurilor soilor.
2.1Prin regim jur. al bunurilor sotilor se intelege totalitatea bunurilor ce pot face obiectul unui
patrimoniu care sunt dobindite de soti pina la incheerea casatoriei precum sin timpul
acesteea.Codul fam. Stipuleaza in art.19 ca bunurile dobindite de soti in timpul casatoriei sint
supuse regimului proprietatii in devalmasie
. 2.2. Analizai regimurile matrimoniale reglementate de legislaia Republicii Moldova Regimul
matrimonial al bunurilor sotilor prezinta un caracter dublu,adica patriminial el depinde de dr
comun al relatiilor patrimoniale si matrimonial este legat de dr familiei si de ideologia acestuia,acestea
sunt bunurile supuse regimului proprietatii in devalmasie. Regimurile matrimoniale sunt ;In functie de
izvorul lor-regimul legal este stabilit prin normele juridice in vigoare la momentul incheierii casatoriei si
pe tot parcursul existentei ei care sunt dobindite de soti in timpul casatoriei,indiferent de faptul care dintre
soti acest bun si pe numele caruia este scris sau procirat.Regimul conventional-este stabilit de soti prin
intermediul contractului matrimonial incheiat inainte incheierea casatoriei sau pe parcursul ei,contractul
matrimonial este incheiat benevol intre pers care doresc sa se casatoreasca sau sunt casatoreite,prin care
se etermin adr si obligatii patrimoniale in timpul casatoriei sau in caz de divort..dupa structura regimului
matrimonial:-regim de separatie de bunuri care poate fi un regim propriu zis de separatie de bunuri sau un
regim dotal.Regimul separatiei de bunuri presupune cafiecare dintre soti ii apartin cu dr de proporietate
personaola toate bunurile avute inainte de casatorie si cele dobindite in timpul casatoriei.Regimul dotal-
nu exista in legislatie RM.Existz regim mutabil care pozte fi modificzt si imutabil care nu poate fi
modificat. Dar in legislatia RM sut reglementatea doar regimul matrimonial si legal.
2.3.La data de 01.08.2000 Popescu Ion a procurat un lot de pmnt pentru construcia casei de locuit. n
2003 s-a cstorit i mpreun cu soia a ridicat pe lotul respectiv o cas de locuit n valoare de 500 000
lei. La finele anului 2005 relaiile dintre soi s-au agravat datorit comportamentului amoral al soiei.
Astfel, n luna noiembrie 2005 a fost pronunat hotrrea despre divor. La data de 01.10.2009 n instana

23
de judecat de la soie a parvenit o cerere privind partajul averii comune. Determinai obiectul partajului.
Decidei asupra posibilitii partajului i mrimii cotei-pri n casa de locuit n cazul cnd exist ncheiat
un contract matrimonial i n cazul lipsei acestuia obeictul partajului Pentru mprirea bunurilor
proprietate n devlmie a soilor a cror cstorie a fost desfcut, se stabilete un termen de prescripie
de 3 ani. Dup aceast perioad consider c litigiul va fi rezolvat conform prevederilor Codului Civil
referitoare la proprietatea comun pe cote pri. Bunurile ce aparin fiecruia dintre soi pot fi recunoscute
de instana judectoreasc proprietate n devlmie a acestora dac se va stabili c, n timpul cstoriei,
din contul mijloacelor comune ale soilor sau al mijloacelor unuia dintre soi ori n urma muncii numai a
unuia dintre soi, valoarea acestor bunuri a sporit simitor (reparaie capital, reconstrucie, reutilare,
reamenajare etc.). Reieind din aceste prevederi legale putem afirma c n cazul n care instana de
judecat va recunoate lotul de pmnt ca proprietate n devlmie, atunci obiectul partajului va fi casa
cu ntreg lotul de pmnt. Dac lotul nu va fi recunoscut ca proprietate n devlmie atunci obiect al
partajului va fi doar casa. La mprirea proprietii n devlmie a soilor i determinarea cotelor-pri
din aceasta, prile soilor snt considerate egale dac contractul matrimonial nu prevede altfel (adic le
revine cte 1/2 cot-parte). Deci prin proba contrar se poate demonstra contrariul, aceasta fiind o
prezumie (sintagma se consider).Instana judectoreasc este n drept s diferenieze cotele-pri n
proprietatea n devlmie a soilor, innd cont de interesele unuia dintre soi i/sau de interesele copiilor
minori. Contractul matrimonial poate stabili c toate bunurile dobndite de fiecare dintre soi n timpul
cstoriei snt proprietate personal a soului care le-a dobndit sau poate prevedea cote diferite pentru
fiecare. n cazul contractului matrimonial trebuie de inut cont de fiecare caz n parte. O situaie ar fi
atunci cnd obiect al partajului va fi doar casa (cte 1/2 cot-parte sau o alt cot prevzut de contract). O
alt situaie poate exista atunci cnd contractul prevede clauze care lezeaz drepturile i interesele unuia
dintre soi, ale copiilor minori ori ale altor persoane ocrotite prin lege. n acest caz el poate fi declarat nul,
respectndu-se prevederile Codului Civil. n orice caz cnd obiect al partajului va fi doar casa asupra
terenului cellalt so va avea drept de folosin (ar putea fi i un drept de servitute sau uz). De asemenea
dac unuia dintre soi i snt transmise bunuri care depesc cota ce-i revine, celuilalt so i se poate stabili
o compensaie bneasc sau de alt natur. De asemenea trebuie de atras atenia c clauzele contractului
matrimonial se sting din momentul ncetrii cstoriei, cu excepia celor care au fost stipulate pentru
perioada de dup ncetarea cstoriei.

1.Izvoarele dreptului familiei

1.3. Apreciai corelaia izvoarelor naionale cu izvoarele internaionale rezolvnd problema: care
va fi soluia n cazul n care un tratat internaional, ce nu vizeaz drepturile omului, ratificat de
Parlament vine n contradicie cu Constituia.

2.Momentul ncetrii cstoriei n cazul divorului. Efectele juridice ale desfacerii

cstoriei
2.1. Relatai despre momentul ncetrii cstoriei.

Momentul incet. Casat. are o importanta juridica deoarece de la aceasta data inceteaza
raporturile personale si patrimoniale aparute intre soti in urma incheerii casat.
In cazul desf casat la organele de inregistrare de stare civila casat inceteaza din ziua
inregistrarii divortului, iar daca casat a fost desfacuta pe calea judecat ea inceteaza din ziua
cind hot instantei judecatoresti a ramas definitiva.Inst de jud care a solutionat divortul este
obligata sa transmita in termen de 3 zile de la data cind hot de desfacere a casat a ramas
definitiva o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza ei teritoriala. Primind actul of de
stare civila intocmeste actul dedivort, la cererea sotilor li se elibereaza certificatul d edivort si
pe buletinele de identitate se face mentiunea despre desf casat. Fostii soti nu pot incheea o noua
casat pina cing nu peimesc de la of de stare civ certificatul de divort.

2.2. Analizai efectele juridice ale desfacerii cstoriei.

24
Din momentul divortului acesta produce efecte juridice pentru viitor. Efectele tin de rel
personale si cele patrimoniale ale sotilor si cele dintre parinti si copii. Fostii soti nu mai au
obligatia de sprijin moral si fidelitatea conjugala ei pot dupa divort sa se recasatoreasca.
Conform preved legale sotul care si-a schimbat numele de familie la incheerea casat luind
numele celuilalt sot sau le-a conexat are dreptul de a-si mentine acets nume dupa divort, sau sa
revina la numele de familie care il avea innainte de casat. In cazul de divort inainte de
implinirea de 18 ani a unui dintre soti capacitatea deplina de exercitiu dobindita prin incheerea
casat de sotul minor se mentine.daca un sot este inat de munca si care necesita sprijin material
poate pretinde intretinerea de catre celalalt sot. La prop comuna in devalmasie sotii impart
bunurile in procesul de divort printr-un acord intocmit in scris, regimul matrimonial al
comunitatiide bunuri inceteaza o data cu desf casat. Pentru actiuna de impartire a bunurilor
proprietate comuna in devalmasie care au capatat acest regim din momentul cind bunurile au
fost dobindite in timpul casat a sotilor divortati se aplica termenul de prescriptie de 3 ani, acest
termin se calculeaza din momen cind unul dintre soti a aflat sau trebuia sa afle despre
incalcarea derp de proprietate. Fostul sot nu are dreptul de mostenire asupra bunurilor ramase
dupa moartea celuiilalt sot. La rindul sau desf casat nu afecteaza situatia juridica a copiilor
nascuti din aceasta casat. Parintii sunt in drep si obligati sa-si ezercite drepturile parintesti cu
privire la persoana si bunurile copilului.

2.3. Conform hotrrei instanei de judecat din 25 octombrie 2006 soii Voinovan au divorat.
Bunurile proprietate comun n devlmie a lor nu au fost mprite. La data de 26 octombrie
2006 soia i cumpr un automobil. Peste o lun soul se adreseaz n instan cu o cerere
privind partajarea bunurilor proprietate comun n devlmie. n lista bunurilor este insclus i
automobilul procurat de soie la 26.10.2006, invocnd faptul c acesta este procurat n timpul
cstoriei i, deci, din banii lor comuni.
Decidei asupra posibilitii partajului automobilului i argumentai rspunsul.

25