Sunteți pe pagina 1din 2

Bilet 1.

1.Etica profesionala ca stiinta di disciplina de studiuEtica profesionala este un domeniu


independent al stiintei. El ne da o indrumare pozitiva la acceptarea si insusirea regulilor morale
despre ce este bine de facut si ce ar fi interzis. Obiectul eticii noastre este o stiinta filosofica care
studiaza morala ca pe una dintre cele mai importante laturi ale existentei umane si sociale. In
acelas timp este si o disciplina stiintifica, deoarece in cadrul sau sunt explicate 2 grupuri de
probleme: probleme teoretice propriu-zise care se refera la natura si esenta moralei.Se subinteleg
probleme ce tin de modul in care ar trebui sa procedeze omul, dupa ce principii sa se conduca in
viata. Etica noastra elucideaza astfel de domenii cum ar fi: axiologia etica care se ocupa de ceea
ce este bine si rau; cit priveste deontologia etica- ea studiaza problemele fisei de post;
deontologia reprezinta un ansamblu de reguli comportamentale dupa care se conduce o
organizatie, institutie, profesie sau o parte a acesteia. Dupa spusele filosofului roman Gusti
observam ca el considera ca prin analiza faptelor obtii experienta, intelegi in ce consta morala, in
etica trebuie sa pornesti de la realitatea morala, de la perspectivele moralitatii practicate.

2.Canale de comunicare in organizatie.Canalele de comunicare pot fi: posta, mijloace


electronice, intruniri, convorbiri telefonice si fata in fata. Canalele de comunicare in institutii
publice sunt: de sus in jos, de jos in sus, orizontala si oblica. procesul comunicational este un
demers complex care presupune existenta mai multor factori implicati in actul comunicarii.
Receptor- grup uman, tinta mesajului, aici va fi s atingerea scopului. Mesajul- semnalul
inforatiei. Canal de comunicare- mijlocul prin care mesajul ajunge la receptor. Etapele procesului
de comunicare si mecanismele interne ale acestui proces sunt: -codificarea intelesului- selectarea
simbolurilor; - transmiterea mesajului- deplasarea mesajului codificat de la emitator la receptor-
mesajul poate fi si vizual, auditiv, electronic. decodificare si interpretare- descifrarea
simbolurilor transmise; - in functie de traseul parcurs procesul de comunicare poate avea
urmatoarele forme: 1. Comunicare unilaterala- comunicarea aici se desfasoara intr-un singur sens
de la emitator la receptor. Acest proces isi dovedeste eficienta atunci cand discutiile sunt
interzise, considerate inutile de timp. 2. Comunicare bilaterala- se desfasoara in 2 sensuri
emitator- receptor si invers. Aceasta comunicare este mai eficienta in cazul comunicarii
organizationale. Cuvintul comunicare are un sens foarte larg, cuprinzind toate procedeele prin
care un spirit poate afecta alt spirit. Aici avem in vedere nu numai limbajul scris sau verbal ci si
muzica, artele vizuale, teatrul, baletele, toate comportamentele umane. Dupa modul de
transmitere exista comunicare scrisa, rapoarte, decizii, planuri, scrisori adresate unei persoane
din inetrior sau din afara acestuia. Comunicarea scrisa este inevitabila. Comunicarea verbala este
cea mai frecvent utlizata comunicare, adica prin intermediul limbajului. Ea este influentata de
parerile personale. Comunicarea verbala este cea care cere si capacitati de a asculta. Specialistii
in domeniu spun ca numai 28% din adulti asculta ceea din ce li se spune. Comunicarea
nonverbala este un instrument care folosit cu abilitate faciliteaza emiterea si descifrarea
mesajelor. Aproape 90% dintr-un mesaj se transmite pe cale non-verbala.

3. colectivul de munca ca grup social.Oamenii nu munces de regula singuri ci activeaza


impreuna, in grupuri. Grupul este un numar de persoane care comunica intre ele, adesea doar
pentru o anumita perioada, numarul de membri trebuind sa fie sufivient de mic pentru ca fiecare
persoana sa fie capabila sa comunice cu celelalte face-to-face. grupul de munca este in
consecinta caracterizat printr-o functie de conducere disticta care controleaza munca interna. De
aici se poate formula un criteriu simplu si eficace de delimitare a grupurilor de munca: totalitatea
persoanelor care au un sef comun si care interactioneaza direct in procesul muncii lor. Grupul
constituie un colectiv de munca. Acceptarea de catre un individ a statutului de membru al unui
grup implica in primul rand recunoasterea faptului ca nu va fi posibil sa se comporte complet
liber in acest mediu, pentr ca fiecare grup datorita obiectivelor sale si a caracteristicilor
indivizilor care-l compun va stabili anumite modele de comportament numite- norme de grup.
Normele de grup definesc modele comportamentale pe care grupul le considera acceptabile si la
care membrii grupului trebuie sa se conformeze. Conformarea la normele de grup este definita ca
fiind orice schimbare a ideilor sau a comportamentului individual, consecinta a adaptarii la
normele grupului, ca urmare a unei presiuni imaginare sau reale. Ea poate fi: normativa- atunci
cand comportamentul individual in cadrul grupului conform normelor acestuia este o alterare,o
schimbare a comportamentului firesc care are loc doar in grup; - prin acceptare personala,
intima, atunci cand norma de grup devine un comportament permanent al individului care adera
fara rezerve la aceasta. Atunci cand un membru al grupului apreciaza ca nu mai poate accepta in
continuare cerintele unor norme de grup, el are la dispozitie 2 solutii: sa paraseasca grupul sau sa
incerce sa schimbe norma devenita pentru el inacceptabila. Va adopta pirma solutie atunci cand
apartenenta la grup nu mai este suficient de atractiva pentru a-l determina sa se conformeze in
continuare la normele de grup. Daca norma este mai importanta grupul va renunta la individ sau
va incerca sa-l determine sa I se conformeze in continuare, in caz contrar va efectua schimbarile
solicitate de individ in norme.