Clasa.......... Nume elev......................................................

Data.......................... Fi de lucru - Ortografie

Rescriei urmtoarele propoziii, corectnd greelile de orice natur ar fi:

9 Noii-venii sau integrat perfect, convieuind laolalt cu membrii mai vechii.

9 Cnd lam vzut ct de ne-ajutorat ieste, m-i sa prut c nu v-a ajunge niciodat s priceap ce are de fcut.

9 Crezii c v-a ploa mine? Sar putea s- ploaie, dar nui sigur, nici cert.

9 -mi crez eu destule complicai, numi m-ai creea i tu, fiari tu s fi.

9 Venindui s plece i prndui ru c na apucat s neanune, lsa-se un mesaj scris.

9 Numi m-ai vorbii despre coal, finc mam c-am sturat.

9 -i amintii de ce se petrecu-se n urm cu mulii anii.

9 Vzutulai rugnduse vre o dat?

9 Eu nu, finc nici o dat nu ia trecut asta prin cap.

9 Spunele cu cuvintele tale, numai folosii sinonime neologice ce nu pot fii nelese.

9 Imaginatuiai vreo dat c el ar putea fii cel m-ai mare duman al tu? Numi imaginasem.

9 Au venit dect doi, cci ceilani au preferat so atepte pe mama s-a, a-l crui bilet nu a fost de gsit nici unde.

Dup ce terminai, schimbai foaia cu cea a colegului de banc.

GREELI

Rezultat Rezultat
0 =/> 1

Ai avut o zi bun sau

totul i s-a prut foarte uor?

Nui d- de gndit?
Oricum, felicitri!

Gram academiei
n afar de realizarea scurt a componentului continuu, care este i realizarea curent, exist cu totul limitat (ca
frecven, ca utilizare discursiv, ca registru stilistic) i o component lung, constituind forma arhaic i
etimologic a infinitivului, deosebit de forma actual prin ntinderea sufixului de infinitiv: -are, -ere, -re, -re.
Componenta verbala lung a infinitivului se limiteaz: (a) la apariia n forma inversat de condiional,
construcie arhaic i popular, neuzitat n romna actual (nchinare-a i n-am cui); (b) la apariia n propoziii
principale cu valoare injonctiv-optativ, conservat n njurturi i blesteme (Dare-ar boala n ei! Fir(e)-ar s fie de
proti!). (pag. 487)