Sunteți pe pagina 1din 24
|. Descrierea amplasamentului ‘supus evaluarii de mediu 1.1. Localizarea amplasamentului oblectivului evaluat , Amplasamentul obiectivului evaluat, “Rampa_de_depozitare controlata degeuri Botosani’, este situat in Calea Nationala nr, 267, in partea de sud-est a i, la inceputul Vail Popii, in bazinul hidrografic al raului Prut, sub- bazinul Jia. Rampa este amplasaté la marginea oragului, la cca, 300 m distan{a de Penitenciarul Botogani, pe drumut national 29 D. Amplasamentul prezint& o pant& abrupt spre est, ceea ce faciliteaza depozitarea degeurilor Nnepericuloase gi asimilabil, provenite din industri. Depozitarea degeurilor colectate se face prin inaintarea frontala, depozitul formandu-se progresiv pe o suprafa{a perpendiculara pe directia de umplere. Partea superioara a rampei cuprinde o fagie de cca. 50 mde platou cu panta 2- 3%, dupa care urmeaza panta versantului de 8-10%, Panta terenului de sub depozit ca gi a terenurilor din jur, converg spr firul vai pe care sunt construite doua iazuri ce colecteaza apele scurse din depozit gi pe cele de pe terenurile din jur, Vecinatatile obiectivului evaluat sunt: Nord - este delimitat de gard zidit gi teren cu pomi (livada); Sud - teren necultivat apartinand M.1. si imprejumuire cu gard viu in forma joasa; Est -teren cu pagune; : Vest - teren apartinand MI. si drum de acces asfaltat spre localitatea Trugegti; Amplasamentul obiectivului evaluat are o suprafataitotald de 137489,56 m? (suprafata de teren concesionatd initial find de 100.000 m2), cu 0 suprafata Constrult la:Poarta de acces de cca, 256 m? (din care birou cabina/poarta — 118 m’, colectare PET — 40 m?, magazii ~ 32 m?, fltru sanitar - 21 m?, ad&post ini comunitari ~ 45m). ‘ Pe suprafata rampei exist dou bazine colectoare pentru levigat gi ape Pluviale, De asemenea, in zona s-au format canale naturale de scuryere si colectare a apelor pluviale $i a torenfilor. Cea mai mare parte din apele de Precipitafii ce se scury din depozit sunt refinute in dou& acumulér (azur) care au rol filtrant. : Rampa de depozitare controjata de degeuri nepericuloase menajere si de la agenti economici este dotata cu grup social, grup sanitar, sopron pentru adapostirea utilajelor de nivelat gi sépat. De asemenea, pe rampa exista o unitate (S.C. ATRAECO SRL Chiajna, Jud. Ilfov) care prelucreaza prin mécinare ambalajele din PET colectate din cele 11 containere de 120 |. Accesul pe amplasament se face prin partea vesticd. Caracterisitic pentru aceasta zona sunt Precipitatiile sub forma de averse care se produc cu precddere in perioada cald& a anului. Acestea Pot provoca , inundatil, eroziunea acceleraté a solului, iar iamna inzdpeziri. Secetele sunt frecvente in zona mai joasé (Campia Moldovei), aparand oblgnuit ta sfargitul lunil julie gi inceputul luni! august $i se prelungesc pana in septembrie. 1.2. Structura geologica §1 topografia zonei amplasamentulul . 1.2.1. Elemente de geologie gi Iitologie Rampa este amplasata la marginea‘de sud-est a oragului, la cca. 300 m distant de Penitenciarul Botogani, pe partea dreapta a drumului national 29 D spre Trugesti. Geomorfologia zonei amplasamentulul se Incadreazé dup& cum urmeazes » _ « Regiunea: Campia Moldovei; * Subregiunea: Jijie superioare gi a Bageulul; * Unitatea: Depresiunea Botogani ~ Dorohoi; + Subunitatea: partea sud-esticd a Depresiunii Botogani — Dorohoi. Subregiunea Jijiei superioare si Bageului apare ca o zona deluroasa, fragmentaté prin vai de eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul refelel hidrografice a Jijiei, Din punct de vedere geologic zona este situaté pe Platforma Moldoveneascd ce are un fundament format din sisturi cristaline magmatice gi roci eruptive, care alcatuiesc un soclu rigid. Soclul a suferit migcari de coborare (transgresiuni marine) si ridicare (regresiuni marine), Varsta soclului este precambriana, fiind cutat gi metamorfozat in timpl Proterozoiculul mediu. in perioadele de transgreiuni marine s-au acumulat sedimente de depuneri ce au format cuvertura. Alternativ cu transgresiunile care erau determinate de migcarile de coborare au avut loc migcarile de erodare insotite de regresiuni marine. Zona se caracterizeazé printr-o energie micd de relief ce ii confera aspectul de campie. Terenul pe care este amplasat depozitul actual este de forma unui sfert de palnie care coboara ‘sub nivelul platoului spre Valea Teascului, afluent al paraului Sitna, Zona amplasamentului nu are stabilitatea generala asiguraté, ap&rand frecvente alunecari de versant. Gradul de intensitate seismica al zonei E este k, * = 0,12 conform Normativului P100/1992 gi © perioada de colt T. = 0,7 ceea ce echivaleaza cu 7 grade MKS. Adancimea de Inghef, conform STAS 6054/77 este de 0,105 m la cota terenului amenajat. 1.2.2, Solul g! topografia zonel amplasamentutul B Solul din zona amplasamentului rampei de depozitare a degeurilor menajere nepericuloase gi de la agentii economici Botogani are o textural find (argiloasé) care favorizeaz& in perioadele secetoase ale anului, un curent ascensional al apei freactice care se ridic prin capilaritate pana la ‘suprafata. Solul amplasamentului prezinta, incepand de la o adéncime de 0,40-0;50 m un continut de argilé de 60-70%, ceea ce face ca permeabilitatea solului s& fle redusa gi contaminarea apelor freatice diminuata. Pentru stabilirea stratificarii solulul cu determinarea straturilor de umpluturi s-au efectuat doud foraje cu diametrul de 4" (foraj 4 gi foraj 3) din care S-au recoltat probe de sol. In urma cartarii s-a stabilit urmatoarea succesiune de straturi: ' * Umpluturi de pamant gi degeuri menajere compactate — strat intainit in forajul F1, executat in partea sudicd a amplasamentului; * Argili préfoasé galben& vartoas’ cu concretiuni de calcar egradat, adancime cota fora) intre 0,7-6,2 m (Foraj 3) * Argilé galbena plastic vartoas&, uneori cu intercalatii de nisip, la adancime cota foraj intre 6,2-9,5 m. Din studiile hidrogeologice efectuate de Institutul de Studii $1 Proiectari Pentru Imbunatatir funciare, Fillala lagi si din baza de date a unitafi relese existen{a unui strat cu permeabilitate foarte redus&, la adancimea de cca. 5 m, Pe firul Vali Popii, care favorizeaza formarea unui strat supratreatic (captiv) sub Presiune. 1.3. Sistemul de protectle st paza al amplasamentulul Platforma de depozitare controlaté a degeurilor menajere nepericuloase i de la agenti economici, apartinand S.C. “Urban Sen’ SA Botosani este imprejmuita in partea nordic cu gard din prefabricate. Paza amplasamentului este asigurata de 2 paznici. Pe amplasament exist mijloace de alarmare gi semnalizare: telefon gi alte mijloace de alarmare. 1.4, Istoricul zonel si dezvoitari vittoare Documentele existente in arhiva oragulul Botogani atest faptul c& aceasta platforma.s-a dezvoltat treptat pe amplasamentul actual, Rampa de depozitare controlata a degeurilor nepericuloase menajere gi asimilabile din Industrii, s-a Infiinfat In anul 1982 gi este preconizat sa fie Inchis& in anul 2012 (conform adresei MAPM 7623/30.01.2004), cAnd se consideré c& va atinge maximul de incarcare. in anul 1984 serviciul apartinea intreprinderii de Gospodarire Comunala, Subunitatea Exploatarea de Gospodarie comunala. In 1991, intreprinderea devine Regie de Administrare a Domeniului Public (RAADP), iar din 1995 se transforma in Regia Autonoma Municipal (Agentia de Administrare Domeniu Public). Din 1998 denumirea unitaii este “SC URBAN SERV SA’, activitatea Societati fiind licenjiat clasa Il, in conformitate cu Decizia nr, 40/2004. Ca profil de activitate, unitatea are In subordine urmatoarele: © Salubrizare localitati: strzi, dezépeziri — autorizatie de mediu nr. 184/18.11.2003; activitati de colectare gi depozitare degeuri ‘ menajere — autorizatie de mediu nr. 453/10.08.2004; * Sere pentru asigurare cu material saditor floricol a spatillor verzi (Intretinerea acestora intrand in sarcina Primairiel Botosani): Activitai de tamplarie, dezinfectie $i deratizare (autorizatie nr. 101/21.10.2002), * Baza auto pentru reparatii gi intretinere in regie proprie (autorizatie nr, 698/26.04.2001). 1.8. Informatil generale privind apele de suprafata si subterane din zona Din punct de vedere hidrografic, zona amplasamentulul este situaté in bazinul rului Prut, sub-bazinul Jijia, la Inceputul vail Popii.. Subregiunea Jet Superioare $i a Bageului apara ca o zona deluroasé, fragmentata prin vai de eroziune, ce s-au dezvoltat de-a lungul refelel hidrografice a viel. Terenul pe care este amplasat depozitul actual éste de forma unui sfert de palnie, care coboara sub nivelul planctonului spre valea Teascului, afluent al paraulul Sitna Raul Prut este afluent sting al Dunarii, gi izvordigte din partaa de NE a Carpatior. lzvorul raului Prut, situat pe platoul Cemogora, Republica Ucraina, are cel mal inait nivel ~ 1951 m, Raul Prut este situat intre 48°15" lat.N gi 45°28" {aL.S, Are 0 lungime de 950 km din care 695 km pe tertorul Republic Moldova, Un rol corisiderabl i! au apele freatice, cArora le revine 20-25% din alimentarea raului. : Conform analizelor efectuate, mineralizarea apei raului Prut este moderatd, cantitatea ionilor variaz& in decursul anului de la 216 mgf pana la 965 mgf..Confinutul de oxigen dizolvat variaza in limite normale, iar in luna august se produce o suprasaturatie cu oxigen, eliminat’ de algele fotosintetizatoare, care se dezvolté abundent In aceasta perioada, lana se Stabileste un deficit de oxigen. Apa este slab alcaling, pH-ul variind de la 7,40 ANd Ia 8,25. Cantitatea substantelor biogene scade de la nord la sud, datorita ‘abundentei de alge; mineralizarea cregte de la 0,3 pana la 1,1 gf. In cea ce priveste amplasamentul analizat, pe langa variaiile cantitative Consfante In urma redistribuiri scurgerillichide in aval de Rampa de depozitare, Se remarcé importante modificari calitative, in sensul degradarii propriatatilor fizico-chimice ale apelor de suprafa(a pe anumite sectoare; aceasta face ca apa ‘88 ny mai corespund& normelor actuale de calitate prevaizute de legislatia in vigoare, cu implicafile dintre cele mai grave asupra acviferului din zona. Supravegherea calitati apelor curgétoare se realizeaza prin urmarirea in flux lent (campanii lunare sau trimestriale) gi lux rapid (campanii zilnice gi Saptéimanale) a indicatorilor fizico-chimmice, biologic! $1 bacteriologici, Zona depozitului este situaté in partea de sud-est a municipiului Botosani, 1a inceputul vali Popii, in bazinul hidrografic al raului Prut, subbazinul Jijia, Terenul Pe care este amplasat depozitul actual este de forma unul sfert de palnie care coboar sub nivelul platoului spre Valea Teascului, afluent al paraului Sitna. De asemenea, sunt monitorizate 20 de cursuri de apa, totalizand 2387 km, din care in bazinul hidrografic Prut se investigheaz& 1642 km. _ Pentru urmérirea indicatorilor de poluare in flux lent, in bazinul hidrografic Prut se realizeaza prelevari de probe la nivelul a 38 de sectiuni de supraveghere, din care 20 de ordinul | gi 18 de ordinul Il. In flux rapid monitorizarea calita{ii apei se realizeaza in baiznul hidrografic Prut la nivetul a7 sectiuni de supraveghere din care 3 secijuni pe raul Prut si 4 pe principali aflenti (Bahlui, Jijia). In tuna mai 2004, conform Programului de activitate a laboratoarelor, au fost recoltate probe din 44 de secfiuni de supraveghere, de pe 13 cursuri de apa. Calitatea apei raurilor este urmérité pentru cinci grupe de indicatori — regimul de oxigen, nutrient, mineralizare, metale gi substante toxice organice. Incadrarea ‘secfiunilor de control in clase de calitate s-a realizat conform Normativului privind obiectivele de referinté pentru clasificarea calitatii aprior de ‘suprafaté (NORCAS/2002), aprobat prin Ordinul MAPM nr. 1146/2002. In urma aprecierilor gi m&suratorilor din teren, ad&ncimea estimaté a nivelului freatic (uneori pedofreatic) variazé functie de regimul precipitatillor i se prezinté astfel : .* In cazul forajelor F1 gi F2 apa subterana a fost interceptata la adancimea de 5,8 m, iar forajele se afla la o adancime:de 7,5 m Pentru F1 gi respectiv 9 m pentru F2; + In momentul prelevairii probelor de apa subterana pentru analiza, nivelul apei tn foraje era de cca, 2 m In forajul F1 gi 0,5 m in forajul F2 ; * Pentru forajul F3, adncimea forajului este de 7 m, dpa fiind interceptaté la 1,5 m la data prelevarii probelor ; * Pentru fantana din amonte, considerata F4, nivelul | apei este do ‘55-6 m, Apele freatice din subunitatea hidrogeologica a versantilor deluviall din zona circulé gravitational de la baza deluviului de alunecare, se infiltreaza pe la baza terasei de lunca gi apar in albia minora a raului Teascu, asigurand debitul acestuia In mod continuu. Sunt ape relativ bune calitativ si au debite apreciabile. 1.6. Agezairi umane $1 alte oblective de interes public Rampa de depozitare controlaté degeuri menajere gi asimilabile din industriinsitui, aga cum s-a prezentat gi in Capitolele anterioare, precum gi in cadrul Bilantului de nivel |, este marginité de calea rutieré de acces spre amplasament (derivalie a drumului D.N. 29 D) gi de terenuri necultivate, “ Aceastd platform’ de depozitare controlaté a degeurilor urbane este amplasata In afara oragului Botogani (5 km) departe de institufii publice (cu exceptia Penitenciarului Botogani), sau monumente istorice. Il. Identificarea surselor de poluare/agentilor poluanti 2.1. Descrierea proceselor tehnologice din cadrul obiectivului analizat Activiatea de depozitare controlaté a deseurilor pe platforma este asiguraté de S.C. URBAN SERV S.A.. Principalele etape pentru asigurarea unui proces adecvat de depozitare degeuri nepericuloase menajere si asimilabile din industri consta in principal din: * Colectarea deseurilor menajere de la populatie gi agenti economici/instituti, + Transportul degeurilor colectate, * Depozitarea degeurilor colectate Activitatea de depozitare controlaté a degeurilor pe rampa de degeuri Botosani s-a intensificat in ultimii 2-3 ani, In favoarea acestor tendinte au apairut normative care stipuleaz4 regimul de depozitare a degeurilor (0.U. 78/2000 Privind regimul degeurilor, H.G. 162/2002 privind depozitarea degeurilor, L. 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 ‘privind regimul degeurilor, H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor gi pentru aprobarea Listel cuprinzand degeurile, inclusiv degeurile perticuloase, Ordin MAPPM nv. 1147/2002 pentru aprobarea Normativului Tehnic privind depozitarea degeurilor ~ construirea, exploatarea, monitorizarea gi inchiderea depozitulul de degeuri, Ordin nr. 95/2005 privind criterille de acceptare si Lista curpinzind degeurile inclusiv cele periculoase pe clase de depozite) care trebuie sa aib’ in vedere onditile tehnice de depozitare, de control a levigalulul, a eventualelor infitrati in apele de suprafaja $1 subterane, etc... in acest sens, indeplinirea prevederilor legale vor conduce la progrese privind gestionarea deseurilor rezultate din activitali social-economic gi umane care, prin natura gi cantitatea lor pot avea impact negativ asupra mediului gi sdinataii. Toate aceste acte normative demons{reazé cA trebuie efectuate evalua privind Impactul asupra’ mediului gi bilantul de nivel pentru rampa de depozitare controlata degeuri nepericuloase menajere gi asimilabile din industrivinstituti, Botosani. 2.1.1, Activitafi de colectare a deseurllor Una dintre primele etape in procesul de evacuare a deseurilor tl Constituie colectarea gi stocarea la locul de producere, Degeurile menajere Generate de catre populatie sunt stocate temporar in spatii special amenajate in acest scop, in recipienti de diferite capacitati. Recipientii umplufi treptat in zonele de colectare sunt goliti cu o periodicitate bine determinata in vehicule de transport speciale, in sistem inchis, dupa care degeurile sunt transportate, Platformele de precolectare sunt amplasate in imediata vecinatate a Jocuin{elor sau la parterul blocurilor, find construite pentru a stoca reciplentil de precolectare a degeurilor menajere si pentru a permite accesul vehiculelor colectoare. . Din datele fumizate de baza de date S.C. URBAN SERV SA, referitoare la degeuri menajere nepericuloase gi asimilabile de la agentii ‘8conomici/insituti, reiese faptul c& principalele componente din degeuri sunt: hartie, carton, plastic, metal, carpe, sticla, ceramica, resturi alimentare, materiale din constructi, etc., compozitie structurald eléturi de umiditate, putere caloric’ infleunteaza calitatea degeurilor. Compozitia medie a dgeurilor colectate a fost'stabilita prin estimare, nu prin analiza propriu-zisd. Compozitia medie a deseurilor menajere ale oragului Botosani pentru anul 2003 indic& urmatoaréle (Tabel nr. 1) , Tabol nr. 1. Compozitia medie a degeurilor Nrcrt. |” Caracteristicite deseurilor menajere | ¥% Hariie gi carton Sticla, ceramice Meitaie | Plastic, cauciuc Texille Degeuri biodegradabiie [Alte degeuri (inerte de up pamant, cenuga, lemne, frunze) ~| 9 eT alo a] | Serviciul de Salubrizare din subordinea S.C. URBAN SERV S.A. deservea (a nivelul anulul 2003) 128.586 locuitori (ce corespunde la 0,825 kglocuitor, zi) $i 174 agenti economici/instituti deservite. Cantitatea de deseuri colectate In anul 2003 a fost cca. 108.706 m?. " Tabolul nr. 2 prezints evolutia cantitali de degeuri colectate tr perioada 2002-2003 Tabel. nr. 2. Evolutia generarii degeurilor Tipuri principale de degeuri_ | 2002 (m') 2003 (mj | Degeuri menajere colectate neselaciiv de | 46710 | 81252+2387,66 la populatie (colectate separat gi valorificate) | Degeuri menajeré de ga agent economici [$750 | 6870 | Degeuri din servicii municipale: + Degeuri sradale 2548 3393,33 + Degeuri din piete 3105 3202,67 + Degeuri din gridini, parouri i spatii | 3288 3983, verzi Degeuri de materiale de consiructii gi] 7012 | 7637 degeuri de la demolairi Tipul de colectare a degeurilor menajere in oragul Botogani este traditional, celelalte tipuri de colectare selectiv’ si separaté a degeurilor voluminoase, nefiind practicate curent. fn cazul colectrii degeurilor menajere Prin actuala metodé folosita, importanta este organizarea Punctelor fixe de colectara, Astfel,preluarea degeurilor menajere de care serviciul de salubrizare la S.C. URBAN SERV S.A. se face prin intermediul a 73 de puncte dé colectare de la populatie gi 171 de Puncte de colectare de la agentii economici/institutii. In acest scop se utlizeazd 243 de recipienti din care: * 74 eurocontainere de 1,1 m® capacitate (52 la populatie gi 22 la agentj economicifnstitufi), 10 * 160 de containere interschimbabile de 4 m° capacitate (21 la Populate gi 149 la agen{i economicisinstituti). Aceste container pot fi amplasate $i in zone invecinate punctelor fixe de colectareireciicare, in cazul necesitajllor de suplimentare a sistemelor de colectare Ia fiecare locuinfa/casa/nstitutle dacé aceste sisteme includ gi reciclarea unor materiale, ca sticla gi hartia. Containerele pentru depozitarea selectiva a unor componente din degseuri (PET-uri, hartie, carton, metale) sunt amplasate in incinta institutilor Publics precum si pe strézi, parcdiri, agen{i economici, etc. cu o densitate de 4 container (1,1 m°) la cel mult 18-22 gospodéiii (SR 1387/97), Conform OUG nr. 21/2002, programul de prestatie pentru colectarea degeurilor menajere este intocmit de aga maniera Incat s& asigure in permanenta mentinerea unui 1 do salubritate corespunzitor normelor igienico-sanitere, respectiy ziinic ta Producatorii mari de degeuri (piefe agro-alimentare, hoteluri, ‘institutii de > ‘invafamant sau sociale, spitale, etc.) bisaiptam4nal pantru asociatiile de locatari, ‘sdptémanal pentru locuinte individuale sau codomenille care nu au organizate asocialii de locatari ; in oragul Botosani, frecventa colectérii containerelor este in medie de 2 ori pe saptémand, avand in vedere diferitelg surse de generare a degeurilor. Tabelul nr. 3 prezinta informatil referitoare la cantitatea de degeuri colectata In anul 2003, specificandu-se pe categorii $i metoda de valorificare sau eliminare a acestora. “ Tabel nr. 3. Colectarea gi destinatia degeurilor in anul 2003 Tip de degeu Metoda |“ Cantitatea de degeurl | Valorificare Eliminare’ colectat do colectate (1) @ cantitatea masurare _ ollminata (9 Degeuri menajere: + dela populafio | Evaluare | 40646 (p=0,5 vm’) Nu £1/40616 * asimilablie de la| Evaluare | 3435 (p=0,5 tim?) Nu 7 1/3435 agent. economici . (Industrie, unitafi comerciale, birouri, instituti) , ‘+ deleuri mengjere | cantarire | 1193,93 _(selectiv-metale: | da R12/1193,93 colectate separat 9,3 PET:13,75 textile; (textile, hartie, 318,78 hartie; 12,10 A, 2; | carton,” _aluminiu, deseuri de turare: 638) PET, fier, degeuri de tumare) cetieee : u municipale: « stradale + din piefe + din gradini, parc spatii ver Degeuri- ~~ servicii | ~ ut, Evaluare Evaluare Evaluare 1018 (p=0,3 tum’) 950,8 (p=0,3 Um") 1194,9 (p=0,3 vm?) Nu Nu nu ——_————- E1018 €1/960,8 E11194,9 Degeuri materiale construcfii | denivetat Nespecificate din | Evaluare din ai Alte" degeur | Evaiuare 16274 (p=0,3 Um’) “aw EiisaTa Total R12 — schimb de de: operatiile de recitare $i valorii 2 ‘Evaluare | “635602, 63 "Et = depozitarea pe sol $i subsol (ex. Depunere Tn depozite de ‘gunoi) seuri intre defington, pentru a fu supuse unela dintre icare sau recuperare. 2. Activitafi de transport a degeurilor colectate «In legislatia in vigoare privind regimul degeurilor gunt stipulate obligatille operatorilor de trasport degeuri. Astfel, acestia trebuie: Et«R1Z/63002, 63 * 88 utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii degeurilor transportate, care s& hu permita Impragtierea degeurilor si emanatil de noxe in timpul transportului, astfel Incat sa fie respectate normele privind ‘sndtatea populatiei gi a mediulul inconjurditor, * 8 asigure instruirea personalului pentru transportul degeurilor in condifi de'siguranta gi interventie in cazul unor defectiuni sau accldente, * 8d foloseasca traseele cele mai scurte gi/sau cu cel mal reuds rise pentru sanatatea populatiel si a mediului gi care au fost aprobate de autoritafile competente. in‘oragul Botosani trasnportul degeurilor nepericuloase se realizeazi pe © ‘distanta medie/ transport de 7 kmvcursa Intra-un numar mediy de 10 curse/vehicul/zi, Aceast& ramura a ajutorul urmatoarelor echipamente de transport: * ‘4 tractoare UTB cu remorca de 8 m® capacitate, 1 autostropitoare UTB cu /fara méturé de 7 t coapacitat, tivit&tii de salubirzare se realizeazé cu * 5 autogunoiere compactoar MAN (3), ROMAN 10135 (2) de 30 m?, * 7 autotransortoare ROMAN cu container de 4 m? capacitate, * 2 autobasculante IFA de 16 gi respectiv 18 m° capacitate, 12 * 2 transportoare incarcatoare hidraulice UTB ou container de 5 tone gi 0,4 m? capacitate, * 2 buldozere UTM Craiova $1500. : Activitatea de colectare se face in timpul noptii gi la primele ore ale diminefii, transortul realizAndu-se zilnic sau functie de anotimp astfel: ’ In cadrul blocurilor de locuinte precolectarea se realizeaza in containere gi pubele ce se transporta la doua sau trei zile in timpul verii gi la maxim § zile in anotimpul ploios gi iarna. La gospodairlile individuale, degeurile sunt precolectate zilnic in containere gi transportate cu autogunoiere, Degeurile provenite de la agentii economici gi dotari socio.culturale se colecteazé de asemena in containere gi se transporta zilnic sau de cel Butin trei ori pe saptimana, , Ca echipamente ahutdtoare pentur colectarea in conditii corespunzatoare a deseurilor, unitatea dispune gi de urmatoarele echipamente aferente procesului: 2755 maturoaie din mesteacan/lund, 183 lopetian si 4 galeti/an, 2.1.3. Activitatea de depozitare a degeurllor Conform legislatiei in vigoare, in depozitele de degeuri nepericuloase, ca In cazul platformei de depozitare apartinand S.C. URBAN SERV S.A. al orasului Botogani este permisé depozitarea urmatoarelor degeuri: la bazai caracteristicle degeuriior si anume: + Degeuri nepericuloase menajere, * Degeuri nepericuloase dé orice alté origine, care indeplinesc criteriile de acceptare a degeurilor la depozitul pentru degeuri nepericuloase. Criteriile de acceptare a deseurilor pe rampa de depozitare Botosani au 1. compozitia fizico-chimica, . 0 2. continutul de materie organica, 3. biodegradabilitatea compusilor organici din degéur, 4, levigabilitatea, prognozata sau testati a compusilor Potential periculogitoxici in relajie cu criterila enuntate anterior. La depozitarea controlaté a deseuritor nopericuloase din oragul Botosani s-a avut in vedere urmitoarea tehnologie: + degeurile descarcate din autogunoierd sau alt miloc de transport se depoziteazai in straturi avand 0 grosime medie de 1,5 -2,0 m care sunt compactate, ‘+ straturile noi de degeuri nu se depun decat dupa ce temperatura stratului precedent, rezullat din fermentarea aeroba, a scézut pand la valoarea temperaturil solulul natural, * degeurile sunt compactate pentru a se evita golurile mari de aer care ar favoriza autoaprinderea gi deci riscul pentru incendierea rampei de depozitare, + straturile de degeuri sunt acoperite periodic cu pamant, nisip sau alte materiale inerte, In strat de 10-30 om. Depozitarea degeurilor se face prin inaintarea frontald, in acest caz depzitul se formeazA pe o suprafaté perpendicularé pe directia de umplere. care nou strat rebule Inceput din acelagi loc ca gi primul pentru’ca acestea '8& fie expuse in mod egal pe durata precipitatilor atmosferice. + Pentru protectia imprejurimilor s-a incercat o Imprejmuire cu gard verde Pe digul ce delimiteaza paltforma penru ca in anotimpurile in care bat vanturi mai putemice s& so impiedice impragtierea hartilor sau a allor degeuri ugoare. Acest gard nu a avut o durata de vial prea lunga deoarece zona nu a asigurat Conditile cele mai bune de cregtere. Pe perioada function&ril platformel de deozitare suferd procese de descompunere. 2.2, Surse de poluare pentru factorul de mediu aer Activitatile desfagurate ca urmare a depozitarii degeurilor népericuloase menajere gi de la agen{i economici pe rampa de gunol Botosani genereazé 0 Serie de emisii in mediul inconjurdtor, care pot determina o poluare de aerului si solului, pe arii mai restranse sau mai extine, in functie de carcateristicile calitative i cantitative. Impactul asupra mediului poate fi cimplex gi se 14 manifest cu intensitafi diferite asupra componentelor de mediu, ‘amploarea acestor impacturi find determinaté de volumul lucrarilor de depozitare. Fiecare etapa din procesul de depozitare a degeurilor are un potential impact asupra mediului, deorece implica eliminarea unor agen{ipoluant Depozitul de degeuri Botosani este un depozit mixt, acceptand evacuarea degeurilor nepericuloase menajere gi de fa agenti economici/insitufi, imprejmuit partial, Exist sisteme de drenare/scurgere a levigatului $i apelor pluviale cu acumularea scurgerilor in doud iazuri care au rol filtrant. Depozitul este situat tht-o zon& unde exist protectie naturalé a componentelor de mediu fata de efectele negative ale matarialelor depozitate, Tratarea degeuriior ge face direct pe depozit prin acoperirea cu pamant, la anumite,intervale de timp, pentru compactare. Rampa de depozitare controlata ‘@ degqurilor nepericuloase menajere poate fi consideraté o sursa‘fixa, calda, difuza de poluare. Principalele emisii poluante pentru componenta dé mediu aer ‘sunt pulberile, ,mirosurile” si gazele rezultate din procesul de fermentatie a degeurilor. ' Datorita faptului ca aceste emisii rezultate din fermentarea deseurilor se Pot aprinde ugor in caz de nesupraheghere, unitatea S.C. URBAN SERV S.A are stabilite toate masurile obligatorii pentru prevenirea gi inléturarea éituatillor de pericol, a cauzelor potentiale de incendiu gi a altor incdic&ri ale normelor legate de P.S.1. De asemenea, in cadrul obiectivului evaluat s-a considerat utila infiintarea unei comisii tehnice de prevenire gi stingere a incendillor. Trebuie mentionat faptul c&, degeurile menajere nepericuloase depozitate pe rampa, cu putin aport de lumina gi oxigen se descompun, in special la partea inferioaré a depozitului, dup un mencanism fermentativ anaerob. Prin descompunerea anaerobé a degeurlor rezuilté mal intl acizi, poi alcooli, aldehide gi dioxid de carbon care se dizolva partial in apa. Aceast& Prima faz este urmaté de faze in care actioneaz microoryanismele specializate gi bacterile metanice, ce actioneaz& in prezenta dioxidului de carbon, hidrogenulul, oxidulul de carbon si a unor substanfe organice, producénd gazul metan. * Gazul rezultat din depozitele de degeuri, denumit biogaz se compune in medie din cca. 15-84 % metan (in volume) gi cca. 15% dioxid de,carbon, mai Contine mic! cantitati de CO, Oz, HaS, mercaptan, vapori de ap, praf, etc. gi 15