www.digibuc.

ro
Coperta de D. Sanescu
Fotografii de I. Andra,:

www.digibuc.ro
 CAIETE DE ARTA POPULARA

TANCRED BANATEANU

PORTUL POPULAR
DIN
TARA OASULUI

EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA 51 ARTA

www.digibuc.ro
Turf o rm izana
UR SS jI
0
Gherta Alicenio I
Mar 4o
''''mi 1:1e1,1
Tirsoit 0
Masao'
Gherta Moisern o
Mica O Lecinla o Trip o 01, 46
Huta o
Calinestio Boinestio Cerieze o i-,
,5
Turo 0./
0 Remetes o
Oasului Negresti
Prilog 0
----..
0 Va ma

o Grasul Nou
Me Orasului No u
Roc...9,3o

10 BAIA MARE

www.digibuc.ro
 ara Oasului, cuprinsa in limitele raionului Oas, regiunea
Baia Mare, este una din cele mai unitare, caracteristice si
,..4 interesante regiuni etnograf ice din taxa noastra. Asezata
in nordul tarii, intr-un fel de cazan, inconjurata de jur imprejur de munti
si dealuri mari, cu satele foarte apropiate unele de altele, aceasta regiune
etnografica este marginit la sud de regiunea muntoasa si deluroasa dinspre
Baia Mare, la vest de cimpia dinspre Satu Mare, la nord-vest de Ugocea,
o alta regiune etnografica, foarte asernanatoare Oasului, la est de Mara-
mums (raionul Sighet, regiunea Baia Mare) si la nord de Ucraina Transcar-
patica (U.R.S.S.).
Intregul Oas are un aspect deosebit de pitoresc, cu indltimile mari
ce se profileaza de jur imprejurul acestui platou circular. De pe cea mai mica
inaltime a oricarei margini a Oasului se \rad clar cele 16 sate care constituie
aceasta zona. In afara de citeva mici paduri din apropierea unora din
sate desi acum 200 de ani Oasul era aproape complet impadurit restul
e teren aproape exclusiv de pasunat, fiind in majoritate defrisat si impropriu
pentru agricultura. Majoritatea satelor sint asezate pe deal, la poalele
muntilor si in orice caz pe cite o inaltime. Peisajul este incintator in orice
anotimp si majoritatea timpului e luminos. Clima este dulce, ceea ce
explica si unele aspecte particulare ale portului din aceasta regiune.
Istoria Oasului este invaluita in negura trecutului Inca prea putin
cunoscut. Documentele nu ne spun prea multe despre aceasta regiune.
Daca epoca bronzului a lasat anumite urme, in schimb satele din Oas sint

www.digibuc.ro
pomenite in documente abia de prin secolul al XIII-lea 1 0 meatiune
despre Tara Oasului gasim si in cronica lui Simion Dascllul 2 Oasul
a fost o regiune foarte izolata, in care se spune # el nici ciuma nu intra
si in nici un caz jandarmul. Aceasta izolare a dus la o foarte inceata dezvol-
tare a Oasului, care este considerat ca foarte primitiv, impresie accentuata
si de aspectul salbatic pe care-1 prezenta, pina nu demult, privelistea acestei
regiuni.
Prin legaturile economice stabilite prin intermediul tirgurilor de la
Hust si Teceu, mai ales incepind cu secolul al XVII-lea, prin dependenta
religioasa de eparhia ruteana de la Munkacs, prin izolarea de tot sudul,
estul si vestul regiunii si prin asemanarea modului de viata cu acela al
populatiei din Ucraina Transcarpatica, Oasul cunoaste o serie de iden-
titati etnografice cu aceasta populatie ruteano-maghiara, identitati clar
manifestate si in portul acestei regiuni. Legaturile ,cu restul regiunilor
limitrofe incep mai tirziu, in conditii pe care le vom analiza mai jos.
Conditiile de viata ale osenilor, caracterele specifice ale regiunii in care
traiesc au determinat o anumit orientare a ocupatiilor bor. Agricultura
nu se prea putea face. In timpuri mai vechi osenii au fost crescatori de vite
mari si incetul cu incetul au taiat padurile si au defrisat terenul. Ocupatia
principala a constat in lucrul la padure, in mine si la stabilimente balneare,
in Oas si in regiunile vecine. Pomaritul a adus de asemenea un cistig
insemnat. Cu timpul s-a introdus si pastoritul, care insa nu s-a inradacinat
ca o ocupatie de baza.
Azi zootehnia a inceput sa se dezvolte, iar gospodariile agricole
colective din regiune dau un nou impuls agriculturii si pomaritului pe
baze j noi.
Acestea sint, in mare, conditiile in care se manifesta una din cele mai
valabile creatii artistice populare: portul, care pe linga arhitectura, leg-
turi si ceramica, vestit prin produsele lucrate in centrul de olari de la
Vama fac faima Oasului si-i contureaza caracterul specific.
In ansamblul rnanifestarilor de arta populara din Tara Oasului, portul
ocupa un loc din cele mai importante si este mereu viu, in vesnic proces
de creatie, depasind cu mult ritmul de transformare, de adaptare si inte-
grare de elemente noi al celorlalte manifestari artistice. Arhitectura populara

1 Ex. satele: Orasul Nou, Vama, Prilog, mentionate in scrisoarea regelui Stefan
al Ungariei din 17 noiembrie 1276, cf. Documente privind istoria Rominiei, veacul
XIII. C. Transilvania, v. II, Bucuresti 1952, p. 132, documentul 128.
2 Cronicar din secolul al XVII-lea, care a contribuit la completarea cronicii lui
Gr. Ureche; Carte ce se cheamei letopiset, ce intr-Insa spune cursul anilor ii descitlecarea
Tarii Moldovei li viola domnilor.

www.digibuc.ro
 - . _

!IOW"
.1

411:

1. Costum de fatd caracteristic pentru intreaga Tard a Oajului

are citeva elemente extrem de valoroase, concretizate in special in monu-

mentalitate i proportii. Ea este insa mai legata de ocupatie i mediu geo-
grafic si de foarte multe elemente traditionale. Tesaturile, cu foarte valoroase
realizari la stergare si fete de mese in special, continua de mult timp linia
traditional, lath a prezenta valori noi deosebite. Atunci cind apare ceva
nou, e cu totul rupt de creatiile specifice regiunii i utilizeaza elemente
artistice zise nationale . Ceramica, creatie care reprezinta o mare bogatic
artistica a Oasului, cunoaste numai doua faze de transformare i, mai mult
decit lucrarile mentionate pina acum, prezinta o mare varietate si maturitate
artistica.
Insa nici una din aceste manifestari nu posecla vigoarea, nu vadeste
bogatia, N arietatea si nu are puterea de vesnica innoire, de adaptare la noi
conditii, la o nou conceptie, nu are puterea de asimilare a unor noi elemente
artistice, nu are vitalitatea creatoare a portului popular. In afara de
aceasta, portul popular este necontenit prezent in viata osanului si-i reflecta
deslusit conceptia artistica. De fapt, portul este elementul cel mai concret,
cel mai viu i indispensabil in viata artistica a osanului, pe linga impor-
tantul rol social pe care il joaca.

www.digibuc.ro
 Fara a exagera, portul
popular din Tara Oasului e
cuprins organic, prin orna-
mente si tonuri cromatice, in
conceptia i paleta unui pictor
care ar crea imaginea artistica
a vietii osenesti, in munca,
om si peisaj. Pitorescul costu-
mului osenesc, echilibrul si
armonia lui, completeaza in
mod fericit cadrul artistic
din sara Oasului.

Aspectul general al por-

tului din Oas este acela de
vioiciune, expansivit ate, pro-
spetime. Nota sa caracteri-
stica consta intr-o vie armo-
nie cromatica, in bogatie
varietate de ornamente, in
mdiestrita alegere a cimpilor
2. Tip de cdmaid din Tara Oafn ornamentali si in compozitia
ansamblului costumului. Nu
are nimic sever (ca, de pilda, cel din Hunedoara), nimic retinut in el
(Sibiu), nu are somptuozitate (Muscel), nu are opulenta (Banat), ci este
vesel, tradeaza un dor avintat de viata, de cintec, de dans.
Portul femeiesc are in tot ansamblul ski un aspect foarte tineresc, chiar
clack' este vorba de femei mai in virsta. Osanca a stiut sa valorifice prin
linia costumului silueta ei, iar petele de culoare ale cimpilor ornamentali
reliefeaza silueta, i avantajeaza trasaturile fetei.
0 basma inflorata, in culori vii, de obicei cu fond galben sau rosu,
cochet innodata la spate intr-un fel caracteristic osencelor, cu capetele sub
coltul ce cade la spate sau innodate sub barbie, mai ales la lucru, d o prima
path' vie de culoare portului. Camasa e de un tip caracteristic, care nu se
mai regaseste in alt parte a ;aril (fig. 1,2). Nota caracteristica o formeaza
cusatura, sau tesatura mai de demult, din jurul gitului, care apare ca
o platca dreptunghiulara ( cheptar ), viu colorata cu ornamente
geometrice, iar in ultimul timp florale. Camasa se incheie la spate.

www.digibuc.ro
Pe mineci in jos apar uneori siruri de cusaturi, iar mineca este incheiata
cu un volanas cu cusaturi. Uneori pornesc de la acest cheptar cite dou
siruri inguste de cusaturi pina la briu, in Ma' si in spate. Cite o femeie
mai batrina poarla -caniasa cu cusaturi pe umeri, fara cheptar, tip de
camasa acum disparut.
Poalele albe au cusaturi la marginea de jos, iar la talie deoarece osen-
cele nu poarta briie ca in restul %aril exista -0 cusatura care formeaza
un fel de briu, in acelasi stil ornamental si cromatic ca platca din jurul
gitului.
In fata, peste poale, se poarta un sort alb din pinza, cu ornamente
jos, realizate prin tesatura sau cusaturi, sau un sort din matase sau
stamba inflorata in culori armonizate in tonul basmalei si al cusaturilor
camsii, ornamentat cu volanase, siruri de panglici inflorate si sireturi
La vreme mai rece se adauga veste din postav sau veste din lina imple-
tita, cu ornamente multicolore florale, dupa modelul cojoacelor maramu-
resene, sumane, (haine scurte din tesatura groasa de lina sura) sau gube,
(acelasi tip de haina, cu singura diferenta ca are suvite lungi de ling).
Acestea sint piesele de port cele mai caracteristice ale osencelor. Fireste
insa ca mai intervin de multe ori si alte piese, mai ales din produse
fabricate ca: fuste din stamba, rochii etc., mai ales pentru portul de toate
zilele, care insa nu determina transformari in stilul specific al portului
femeiesc din Oas. La git, fetele si nevestele, chiar si cele mai in virst,
poarta o frumoasa testura ingusta din margele mici, cu ornamente mul-
ticolore: zgarda .
Barbatii poarta camasi scurte pina deasupra abdomenului, cu mineci
foarte largi, cu cusaturi la umeri, la guler, la poalele camasii, si la mar-
ginea minecilor. Tipul de cusaturi, cit si gama cromatica, sint aceleasi
ca la femei. Cu cit trece timpul si ne apropiem de zilele noastre, camasa
tinde sa se lungeasca, fail a depasi insa talia, minecile se ingusteaza .si
uneori capata mansete. In rest, si croiul, si compozitia ornamentala ramin
aceleasi. Vara se poarta izmene largi si lungi pind sub genunchi (gad),
cu aceleasi cusaturi la marginea de jos ca la camasi si cu ciucuri formati
din destrmatura. Iarna se poarta cioareci din postav. La briu se obis-
nuieste o curea foarte lata. Pina si azi osenii, chiar si dintre cei tineri,
mai poarta parul breton, iar pe cap cusme scunde, facute chiar de ei pe
un butuc de lcmn, sau palarii foarte mici din paie sau postav. Osanul e
nelipsit de strait , o traistuta cu ornamente tesute sau cusute in aceleasi
motive cu ale carnasilor, in care tine tutun, acte, briceag etc. si care se
poarta si la sarbatoare, si la lucru, de catre batrini si de catre tineri. E si o

www.digibuc.ro
piesa stricta de uz, dar si de valoare decorativa deosebit (fig. 3). Ca ci
femeile, barbatii poarta la vreme mai rece veste sau haine din postav
uios )>, in dungi orizontale in nuante de gri, bej etc., veste negre sau gri,
cit i sumane si gube.
Aspectul general al portului barbatesc este la fel de viu, vesel, ca si
cel femeiesc, dar are un caracter mai curios, complet deosebit de tot ceea
ce cunoastem in materie de port in tara noastra. Copiii au un port
absolut identic cu al celor virstnici.
Dupg cum se remarca imediat, caracterul esential distinctiv al portului
popular din tara Oasului este aspectul ansamblului portului, caracterul
diverselor piese de port in croi, locul cimpilor ornamentali, iar valoarea
sa constd indeosebi in bogatia, varietatea ornamenticii si cromaticii, armonia
acesteia din urma, cit si in compozitia, raportul dintre culoare, ornament
ci locul pe care-I ocupa in ansamblul piesei, deci forma si croi. In ansamblu,
portul popular din tara Oasului reprezinta o creatie artistica complet
deosebit de restul tipurilor de port din sara noastra.

Dar aceste caractere generale ale portului din Oas, cit si unele aspecte
particulare nu pot fi intelese in adevarata lor valoare, explicate si apre-
ciate numai din descrierea aspectului exterior, flea' cunoasterea elemen-
telor, a factorilor determinanti care stau la baza lor, fail cunoasterea lega-
turilor intime cu restul manifestarilor de viall din aceast regiune. Fara
aceasta, portul risca s fie considerat ca un simplu semn exterior si pina
si valoarea sa artistica Isi pierde adevarata semnificatie.
Valoarea practicl a portului este hotarit indiscutabila. Procesul de inter-
dependenta intre acesta i conditiile economice, ocupatia, mediul geografic
este si el evident. Aceste conditii determinl tipul de costum care li se
adapteaza mai bine, forma si caracterul pieselor, dar si conceptia care st
la baza creatiilor artistice din domeniul portului popular. Aceste conditii
sint, fireste, determinante si pentru existenta unor anumite materii prime
care dau un caracter specific portului. Ele contribuie desigur i la dezvol-
tarea unor anumite mestesuguri, legate de confectionarea pieselor de port.
Dintre toate materiile prime, cea mai utilizata este cinepa, din care se
confectioneaza majoritatea pieselor de port. In trecut chiar piesele de port
mai groase, de iarna, se confectionau din tesatura dubl de cinepa. Lina
nu se utiliza, deoarece plstoritul nu se practica. Dovada este faptul ca
putinele piese de port din lira: cioareci, haine etc. care se faceau de catre
cei mai instariti se confectionau din postav de fabrica, din momentul in

10

www.digibuc.ro
care acesta patrunde si la ,
,7.

sate. 0 alta dovada este faptul

ca osencele nu au invatat sl
prelucreze lina, sa o tese,
decit abia acum vreo 20-30
de ani i nici dupa aceea nu
s-au ocupat de acest lucru
ci au preferat sa dea lina
bruta in schimbul celei pre- .10.0:*

lucrate adusa de maramu.

resence dupa primul fazboi
mondial. De asemenea nu
au existat cojocari in Oas
4
iar prelucratul pieilor nu a 9,1i

fost cunoscut pink' prin I

1946, cind s-au stabilit
vreo doi cojocari moldoveni 9\
in Oas. In sfirsit, o aka
dovada este un urbarium 1,

al comunei Racsa din 1773, iL.

document care stabileste pro-
dusele ce se dadeau ca bir. ...-
Dupa cum reiese din acest
document, la acea data, Oasul 3. Casters de fecior (amid) completed de
curea, peildrie ji traistd
neavind oi, nu era impus
cu oi, cu ling, cu piele sau cu brinza. Pastoritul patrunde
in Oas abia pe la sfirsitul secolului al XIX-lea. Cum vedem
deci, materia prima de baza famine tot cinepa, ceea ce determina
o mai accentuata atentie in vederea ornamentarii camasilor, poalelor,
sorturilor, 4 gacilor * i carnasilor barbatesti etc. Astazi, dupa ce pastoritul
a patruns in masura mai mare in Oas, au aparut si mai multe piese din
lina, ca de pilda uiosul barbatesc o vesta cu mineci, tesuta cu ornamente
in dungi orizontale, care se imbraci peste cap i o vesta femeiasca cu
mineci, tricotata, cu elemente florale multicolore, care imiti cojocelul
femeiesc din piele din Maramures, dupi care s-a inspirat. Este semnificativ
faptul ca nu s-au %cut chiar cojocele din piele, neexistind cojocari, ci s-a
imitat modelul in alta tehnicl mai naafi si mai accesibila. Cioarecii barba-
testi din link care mai inainte nu se purtau, iar mai tirziu instaritii ii faceau

11

www.digibuc.ro
din postav de fabrica, azi se fac in majoritatea cazurilor din tesatura de lina
pe care maramuresencele o dau in schimbul linei, numai putine osence
tesind lina pentru cioareci. 0 aka' piesa de port, care e legata, prin materia
prima, de pastorit, este cusma, pe care o confectioneaza, in alte regiuni, cojo-
carii. Aici, neexistind pastorit i nici cojocari, cusma si-o face Inca acum,
foarte rudimentar, fiecare om, lasind sa se intinda la uscat, pe un butuc, o
piele de miel.
In sfirsit, o alta piesa de port confectionata din lina este guba, haina
mare din tesatura groasa de link cu lungi mite in afara, care da impresia
unui cojoc din piele, purtat cu blana afarl 1. Piesa aceasta de port ar putea
da impresia si duce imediat la concluzia gresit a unei foarte mari dezvoltri
a pastoritului in regiune. Dar, dupa cum am vazut, faptul acesta este
inexact. Povestea acestei piese de port este legata de un mestesug, de meste-
sugul gubasilor. In trecut, gubele erau confectionate de gubasii din Careii
Mari, Satu Mare, Oradea, Jibau, Matauti, Cehul Silvaniei, Debretin etc.,
care erau in numar foarte mare si aprovizionau cu gube populatia din
nord-vestul Transilvaniei, dintr-o parte a Ungariei si a Ucrainei Transcar-
patice. Cum una din actiunile foarte importante, necesare realizarii tesaturii
de guba, este indesarea ei prin viltorare, locul la care sa se viltoreze era
cautat cu mult atentie. Si acest loc a fost gasit in Oas, la Negresti, unde
era apa buna i destul de repede, unde veneau pentru viltorat gubasi din
cele mai indepartate locuri i unde in 1912, cind gubasitul era in
decadere, se mai &eau inca 40 de viltori. In felul acesta a pdtruns guba
in Oas si continua sa se mai poarte i azi, mai ales ca, dupa decaderea
gubsitului, citiva gubasi s-au stabilit la Negresti si mai lucreaza i acum,
incetatenind i continuind confectionarea gubelor in Oas.
Spre deosebire de alte regiuni ale tarii, in care iau o mare dezvoltare
mestesugurile legate de confectionarea pieselor de port si apar diferite
categorii de mesteri, ca de pilda: cojocari, cizmari, sumanari, croitori,
palarieri etc., in Oas aceste mestesuguri sint aproape inexistente. In afara
de gubasii de care am vorbit si de citiva croitori stabiliti dupa primul fazboi
mondial si care confectionau uiose din postav de Cisnadie, dar care azi
nu mai lucreaza, nu au mai lucrat in Oas decit palarieri, care faceau plrii
din paie. Palariutele acestea mici sint extrem de caracteristice Oasului.
Ele sint facute dupa modelul pdlriilor maramuresene, dar sint mult mai

1 Lina pentru guba se toarce mai gros la o roata speciall. Se tese la un razboi de
asemenea anume adaptat. La cite trei rinduri de bateala se intercaleaza la fiecare fir
de urzealfi cite un smoe de fire de link care formeaza mitele. Apoi tesatura se da la vil-
toare, pentru a s c intari si indesa.

12

www.digibuc.ro
micute si dau un caracter
cu totul specific portului
osenesc. Palariutele acestea
s-au raspindit atit de mult,
incit a functionat la Negresti
chiar o mica fabrica de palarii .

de paie. f
Dar nu numai materia ._
prima existenta a determinat
anumite aspecte ale portului.
Regiunea are in general o
clima dulce, care permite un
port mai usor si care a con-
tribuit si la conturarea unor
aspecte specifice ale orna-
mentului si culorii utilizate.
In afara de aceasta, stiut este
ca si situatia economica, si
ocupatiile dominante ale po-
pulatiei au un mare rol atit
in privinta tipului de piese,
cit si a elementelor artistice.
Tipul de costum din Oas,
in special cel barbatesc, este
specific populatiilor cres- 4. Corium de morn identic cu al feciorilor
catoare de vite maH din
aceasta parte a Europei, ocupatie care a fost caracteristica si ose-
nilor pina la o anumiti epoca. Osenii erau intr-adevr mari crescatori
de vite, pe care le vindeau, impreuna cu alte produse, fructe mai ales,
la tirgurile din Ucraina Transcarpatica: Hust, Teceu. La un moment
dat ins, o data cu patrunderea capitalismului in aceasta regiune, pe la
mijlocul secolului al XIX-lea se schimba si aspectul ei econcmic, cit
si ocupatiile locuitorilor ei. Exploatari intense de paduri, descoperirea din
abundenta de izvoare minerale, intensificarea exploatarilor miniere din
jurul Oasului, cu toate consecintele care decurgeau din acestea, cit si
accentuarea pauperizarii unei mari paturi a taranimii in urma diferentierii
sale tot mai accentuate, ca o consecinta determinata de conditiile exploatarii
capitaliste, duc la transformarea modului de viata a osanului si a ocupatiilor

13

www.digibuc.ro
sale. Aceasta situatie se resfringe i asupra portului popular, determinind
in primul rind, direct, adoptarea unor noi piese de port, adaptate noilor
necesitti. Astfel incep sa apara pantalonii, cusmele inalte, cizmele, hainele
din postav etc., toate necesare noilor ocupatii ale barbatilor din Oas.
Contactul cu orasul, determinat de primele ocupatii de care vorbeam,
cit i aceasta nou situatie, au determinat patrunderea din Ohl a unui mare
numar de produse fabricate, inlesnit si de faptul ca aceste produse se
puteau cumpara si la tirgul de la Teceu in urma dezvoltarii industriei
textile din Slovacia. Astfel patrund in portul osenesc, indeosebi in cel
femeiesc, o serie de piese ca:
naframa din matase ( chischineul ), care inlocuieste nAframa alba
cu ornamente cusute,
sortul ( zadia ) inflorat din matase, care inlocuieste sortul din pinza
cu ornamentele tesute,
fusta ( sucna ) din material inflorat de fabrica etc.
Odata cu acestea patrunde i moda de oras. Un exemplu concludent in
acest sens este si viganaul , o rochie fara mineci, moda lansata la inceputul
secolului al XIX-lea de celebra baletist Vigano de la opera italiana din
Viena. Piesa aceasta s-a raspindit cu repeziciune in intregul Ardeal si a
patruns puternic si in portul femeiesc din Oas.
Aceste innoiri, datorate contactului cu orasul, i patrunderea produselor
fabricate se pot exemplifica i prin camasile barbatesti, care capata mansete
dupa modelul celor de oras, prin bluzele femeiesti din stamba, prin ornamen-
tarea pieselor de port cu ornamente lucrate la masina de cusut i prin
plariile barbatesti de pravlie, hainele de stofd etc.

Dar caracterele portului popular mai sint in functie si de starea social,

virsta, ocazii, in afara de mediu, ocupatii i situatia economica a regiunii.
Daca nu poate fi vorba de piese sau ornamente exclusive pentru o anumit
categorie social, totusi apar unele distinctii vizibile. Astfel este vorba, in
primul rind, de faptul c portul celor mai instariti este fireste mai bogat.
Dar aceasta nu poate fi luat ca o regula generala, deoarece, indeobste,
taranca saraca este aceea care lucreaza piesele de port ale chiaburoaicei. 0
aka distinctie consta in faptul ea taranii instariti sint acei care, o data cu
cei mai saraci care au emigrat la oras, introduc primii piesele de factura
oraseneasca.
Virsta este desigur clar reflectata in port. Astfel, in regula generall,
situatia se prezinta cam in felul urmator: copiii sint imbracati sau in hainute

14

www.digibuc.ro
 11%

5. Portul mirilor

care-sint replici ale celor mai vechi piese de port atunci cind sint in grija
bunicilor sau in piesele cele mai noi, de factura oraseneasca, atunci cind
sint in grija unor parinti mai tineri (fig. 4); tineretul introduce toate innoi-
file si lanseaza toate modele; casatoritii pastreaza portul generatiei lor, iar
batrinii se ingroapa cu hainele care in momentul casatoriei lor reprezentau
ultima moda.
Pentru a exemplifica acest mecanism, s luam, de pada', exemplul
camasii femeiesti. Tipul cel mai vechi de cam*" femeiasca cunoscut in
Oas este cel cu cusaturile ornamentale pe umeri. Gasim acest tip de camasa
si la fetitele mici, i la cele mai batrine femei, care se ingroapa cu ea. Fete le
tinere, pina la maritis, poarta in regula generala tipul de camasa denumit

15

www.digibuc.ro
4 cu cheptar , adica cu o plata dreptunghiular bogat ornamentata in
jurul gitului. Dar ele mai poarta si bluza de stamba sau matase, pe care
este marcat acelasi cheptar prin variate ornamente. Tot fetele tinere
sint cele care poarta mai ales camasi albe cu ornamentele cheptarului
cusute la masina. Nevestele poarta obisnuita cam* cu cheptar, tipica
generatiei kr. Deosebirile mai apar si in tehnica: cele mai vechi camasi
sint ornamentate in tesatura, a doua generatie are ornamente brodate, iar
cea mai nou a inceput cu cele cusute la masina. In privinta ornamentelor
trebuie spus cd cele mai vechi au ornamente geometrice, iar cele mai noi,
ornamente florale si zoomorfe. i mai pot fi aduse multe si concludente
exemple de felul acesta. In regula generala insa (si lucrul acesta este valab il
si pentru alte regiuni), cu cit e vorba de generatii mai noi, culorile sint mai
vii, mai bogate. Cei mai batrini utilizeaza in Oas, de predilectie, albul,
galbenul sau brunul pentru ornamentatie, iar nu negrul ca in alte regiuni.
Unul din momentele vietii omului care are multe legaturi cu portul
este ceremonia, ocazia. Dar cum am al-kat, batrinii se ingroapa cu hainele
lor de miri, care reprezinta maximul realizarii artistice innoitoare din viata
lor, pe linga faptul ca reprezinta simbolul actului celui mai important. De
fapt, nunta prilejuieste cele mai maxi straduinti in realizarea unui port cit
mai frumos, dar de nunta mai sint legate si unele piese de port si aspecte
absolut indispensabile acestei importante ceremonii din viata omului.
In afara de faptul ea' piesele de port cu care se cununa osenii trebuie
sa fie cele mai frumoase si special lucrate, trebuie sa intre neaparat in
componenta costumului de nunta si urmatoarele: # guba mai inainte
sumanul pentru amindoi mirii (fig. 5), viganaul , coada si cununa
cu struti pentru mireas, camasa cu mineci largi, palariuta mica, neagra,
cu batista mica brodata pe calota si pana mare pentru mire (fig. 6).
Daca cineva nu are vreuna din aceste piese, trebuie neaparat sa le impru-
mute sau, cum se practica de multe ori, sa le inchirieze. Iar coada miresei
tesatura foarte fink ca o plasa, a parului o face cite o baba mestera
din sat. Facutul unei astfel de cozi dureaza intre 4-8 ore. In general,
costumul de nunta reprezinta formele cele mai arhaice ce se pastreaza din
generatie in generatie. Aici nu mai incap innoiri adaptate. Atunci cind
apare vreo innoire, ea este radicala. Astfel unele mirese au inceput sa se
imbrace la nunta cu rochie albk voal si cununit din flori de ceara.
Toate aceste cazuri, care tindeau sa explice legatura portului popular
cu toate aspectele vietii, elementele deterrninante ale unor anumite carac-
tere specifice si ale innoirilor portului din C as, ne duc inevitabil la
problema traditiei si a inovatiei in creatia artistica populara din Oas.

16

www.digibuc.ro
 6. Miri In deosebit de frumoase costume cu toate gdtelile inclusiv
cununa miresei

Deoarece nu avem la dispozitie date pentru epoci mai vechi, aceastl pro-
blema poate fi analizata numai in raport cu datele legate de transformarile
survenite in capitalism. Pentru a raspunde la acme! problem, se cere sa
analizAm citeva cazuri de innoiri in raport cu fondul traditional al portului
popular din Oas, pentru a cuprinde mecanismul acestor innoiri, valoarea
lor, cit si raportul care exist intre aceste faze ale creatiei artistice populare.
SI lam, de pildk cAmasa barbateasca. Tipul vechi de cAmasa este acela
foarte scurt, cu mineci largi si cu ornamente cusute pe umeri.
Dupa primul razboi mondial, in urma contactului tot mai strins cu
orasul, a aparut asa-numita camasa' cu pomnisori, adicI cu mansete, dup

17

www.digibuc.ro
 modelul camasilor orasenesti. Dar acestei innoiri i s-au integrat perfect
elementele traditionale, deoarece, in afara de faptul ea mineca a fost strins
in manset, restul a rmas la fel: mineca e tot atit de larga, doar ea a fost
incretit si la umar, iar ornamentele au ramas aceleasi. Un alt exemplu, de
care am vorbit mai sus, este acela al pieselor de port femeiesti: camas,
poale, care sint facute din alt material si sint ornamentate cu masina de
cusut, pastrindu-se ins exact acelasi tip, cu acelasi loc al ornamentelor.
Apoi sint toate piesele mai noi, din produse fabricate, ca sorturi, fuste, care
insa pastreaza aceleasi forme, acelasi loc specific al ornamentelor, desi nu
mai sint tesute sau cusute, ci realizate prin alte mijloace, ca: panglici, sire-
turi, ornamente cusute la masina etc. Desi produse fabricate, aceste innoiri
au fost preluate in mod critic si adaptate perfect stilului local, fiind armo-
nizate restului costumului atit in ceea ce priveste croiul, cromatica, orna-
mentica, cit i compozitia cimpilor ornamentali, i necreind nici o distonanta.
Sint insd i cazuri in care o materie prima nou sau introducerea unor piese
noi produce o totala transformare a piesei respective sau disparitia uneia
dintre piese. Ca exemplu poate fi data camasa cea mai noul barbateasca,
facuta din pinza fabricata. Croiul este identic cu al celor orasenesti.
Ornamentatia nu mai poate fi realizata prin cusaturi pe umeri. Totusi,
dorinta de ornamentatie este prezenta si se recurge la ornamente in
culori, realizate cu masina de cusut pe suprafata impaturiturilor ce se fac
la pieptul camasii. Un alt exemplu poate fi acela al o laibarului *, vesta
scurta lard mineci, din postav negru, cu buzunar, care a inceput sa
patrunda in portul nou barbatesc. Aparitia acestei noi piese determina
parasirea traistutei, care nu mai: e necesara data fiind existenta buzuna-
relor la laibar si care nici nu se mai armonizeaza acestei noi piese, fiind
chiar distonanta.
Un alt aspect al raportului dintre traditie i inovatie este acela cu privire
la tehnica de lucru, legata de ornamentica i cromatica. '
Astfel se cunosc urmatoarele faze:
ornamente in stil geometric, rezultat al stilizarilor de imagini realiste
realizate prin tesatura, de obicei in rosu, negru, albastru;
la un moment dat patrund culori noi, de fabrica, o gama cromatica
mai bogata i ia o mare dezvoltare tehnica brodatului.7u ajutorul
acestora i prin modelele de ornamente patrunse mai ales prin caiete
de modele, se dezvolta ornamentica florard policroma;
o a treia faza, recent, este aceea a ornamentarii cu masina de cusut.
In acest caz gama cromatica se reduce, la fel ca 1 i posibilitatile de realizare
a ornamenticii.

18

www.digibuc.ro
 '51
F

.4

I.

.)

v 4..`f.
ALssc;qta,..

7. Tincri in caracterislicul port al ofenilor

In toate aceste faze, cit si in general in toate creatiile artistice ale portului
din Oas si innoirile sale, se manifest, ca un proces foarte valoros din punct
de vedere ale specificului etnic, pastrarea cimpilor ornamentali i adaptarea
ornamenticii i cromaticii la acestia, deci o critica preluare a elementelor
traditionale.
In ansamblul portului popular rominesc, portul din tam Oasului pre-
zinta o nota cu totul deosebit (fig. 7).
Oasul tinea, din punct de vedere religios, de eparhia ruteand de la
Munkacs, iar relatiile comerciale erau stabilite prin tirgurile de la Hust si
Teceu. Faptul acesta se rasfringe foarte clar si in portul osenesc, care este

19

www.digibuc.ro
uimitor de asemanator cu cel din aceste regiuni, in timp ce nu se asearnana
cu stilul portului popular rominesc din alte regiuni. Pe de alt parte, o
oarecare influenta a avut-o si populatia magbiara din citeva sate ale Oasului,
ca: Orasul Nou (populatie stabilita prin secolul al XIII-lea) si Remetea
Oasului (secui colonizati prin secolul al XVII-lea).
Cum este si firesc, in timpurile mai noi legaturile cu alte regiuni se
intensifica, acestea ducind si la imprumutarea unei intregi serii de piese
sau aspecte particulare ale portului. Legaturile au devenit posibile, de
pilda, prin drumurile deschise la sfirsitul secolului trecut, necesare mai ales
pentru exploatrile forestiere si pentru baile ce se deschideau. Alte drumuri,
deschise spre Maramures, au permis de asemenea imprumuturi de creatii
artistice in port de la maramureseni. In acest proces de schimburi si
imprumuturi cu alte regiuni, un rol de seama 1-a avut si manastirea de la
Bicsad (fundata la 1869), care capata la un moment dat un mare prestigiu,
la care veneau in fiecare an mii de pelerini in ziva de 15 august, la hramul
manastirii, de sf. Maria 0 care a avut o deosebit importanta in schim-
burile si imprumuturile cu alte regiuni. Am gsit multe elemente ornamentale
specifice altor regiuni care au patruns in Oas sau prin nord-vest, prin
Ugocea, zona cu un port asemanator celui osenesc, sau prin sud-vest, prin
Seini, cele doul porti principale ale elementelor innoitoare.
Oasul e o regiune foarte mica 0 prin aspectul foarte caracteristic al
portului sau este foarte unitara in ansamblul creatiilor artistice legate de
port. Totusi, datorit talentului creator al tarancii si in raport cu apropierea
de alte regiuni, de drumuri, cu gradul de izolare, cu specificul economic,
prezinta o mare bogatie si varietate, cit si o serie de diferentieri de la sat
la sat, putindu-se recunoaste omul din ce sat este dui:A anumite carac-
teristici ale portului. Diferentele constau, de pilda, ca in unele sate se
poarta suman, in altele nu; in unele uiosul cu clungi se imbraca peste cap,
in altele este descheiat in fata etc. Diferentieri mai importante la piesele
de port exista intre satele mai apropiate de sosea, care adopta mai repede
produsele fabricate, sau satele din care se recruteaza muncitori la mine,
padure, sau de pilda in satul Lecinta, sat sarac in care nu se face cinepa,
dar in care se produc multe prune, ce se vind 0 din suma realizat se
cumpara produse fabricate. Dar diferentierile cele mai semnificative sint
cele ale ornamenticii. Sint sate in care ornamentele apar in anumite Orli
ale pieselor, iar in altele nu.
Satul cu realizarile cele mai valoroase in cusaturi este Bicsadul. Chiar
dup aprecierile localnicilor, in Bicsad se realizeazd cele mai frumoase
cusaturi, discrete si perfect armonizate in culoare. Ace Iasi lucru se poate

20

www.digibuc.ro
spune si despre celelalte sate din jur : Cdrmizana, Calinesti, Lecinta, Certeze.
In schimb, satul Tur este faimos pentru bogatia ornamentelor si a cimpilor
ornamentali prea maH.
Caracteristic pentru intregul port osenesc este marea vioiciune a orna-
menticii si cromaticii. Culorile de baza sint rosu, verde, brun, cu pete mici
in galben, albastru si chiar violet. Caracteristic mai este de asemenea si
ansamblul costumului, complet deosebit de cel din restul Orli, dar intr-o
concordanta perfecta cu restul manifestarilor artistice din Oas. In sfirsit,
foarte caracteristica este perfecta integrare a tuturor innoirilor in stilul foarte
specific al regiunii.

Mdiestria artistica a tesdtoarei si brodezei din Oas a dat nastere la o

serie de creatii dintre cele mai pretioase. Valoarea lor consta in vesnica
prospetime, dinamismul si armonia de ornamente si de culori care le
caracterizeaza. Aceste creatii isi pot gdsi aplicarea si pot fi cu succes valo-
rificate intr-o serie de produse de larg consum, care sa pung la dispozitia
intregului popor elemente traditionale de mare valoare artistica. Pentru
confectii pot fi utilizate elemente de croi, dispozitia cimpilor ornamentali,
iar elementele ornamentale tesute sau brodate, cit si armonia gamei cro-
matice, sint un adevdrat izvor de inspiratie pentru interpretdri de noi
creatii artistice duse la un nivel superior, care sl imbogateasca cantitativ
si calitativ produsele textile fabricate.
Creatiile artistice in domeniul portului popular din tara Oasului, plas-
muite de generatii ca o reflectare a tuturor conditiilor vietii poporului din
aceasta regiune, pot astfel sa se reintoarca in forme superioare, in popor,
caruia ii apartin prin toate elementele, aspectele si conditionarile lor.

www.digibuc.ro
 t.

44

41-

.r 4

- -
1. Tine 1rd fad din Tara Oa/alai

www.digibuc.ro
 r7.10it.

'
--

- ,
a 46 ig
11.
r,

4*.4444144444 11

tra

o
1
4 El
...
2
r.
- I . . o'
_

s
. &Akio ...1'.4%,Tfree...6....14,411,-.%-t:
.1,1"
.4474 . 4:14A-A7:4 _str _
imr

2. Joe de copii

www.digibuc.ro
 1.

Q oak
4411/4,
- !

I'

N '41 P"-- '

110110 W.r/T
II
- AM
.

r,

ri _

3. Port de fldcdu din Tara Oaiu lui

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
.9. a Coon)) din Raga

www.digibuc.ro
II

47.4"

-
e:.

likr4.....4
" c

er!

-r

6 FOIF

-. Z.
,
r
r
L

o
6 t
0-61

to. Portal fetiielor din Oaf

www.digibuc.ro
 a-4
e".

'

,0

/le 7T.r. ,

1 1. Drai la compleleater costumul ji la copii

www.digibuc.ro
1 2. Costume din Row cu _ornamenticd foorte varied

I. 1-1112-LAkt,
-
r

1
c $

$0

1/4

ThAiiri`ci

www.digibuc.ro
 1111111101010110UMMINIONINS
IIIHNOMIONMINUOMMINIS
10000001111011111010111111111110111
11010000110100110011111111011
011100011100011000101111010 WV

11

1,4
WET

V: *
b
.. I-
64'

411
ax. 144
r- tIt
) Mg. .
.1 .,. .
.,');',,t;

, M ..,
'4S' * 7,1;1.-v-.N. ,
1
vi 1

..
".

r3. Copii hi hainufe albe, Irdistup ji clop de pale

11111100101111110101111111700
INIMINIUMM000111011111010
IIIIIIMMINIMIMUMM1111111
www.digibuc.ro
01111111111111111111111111111MUUMOM
 14. Copii in corium popular

.2.

,
N1

'la
4
.4 rp, Us

". .

16;,, ;,, "1 it, . a .

,
1
1
,' ,;
, 1 ,r ,r .
r, 1

n ' ...ff
1,a !
. 1 I n r
p or VI; ,, " crl .

. t
I

IN
,
.
'I'r
,
, ,
,
it
f ,1

1 r
0

0 ,I
6. .
I .. 1
t
fd.
I
Jcia..t ....4T.

44t. .
,.,
1
.
k .
.
?Z 10. ., rr

www.digibuc.ro
 15. Nevastd lorcind

,,
^
!

-1....411k.

1
,i
4: :. *' 9
40 414(

Avv.

OP 4 A
TIA,..j. . 116.
, IL- ... 4.... 4441
...
a
" 't I
6*0
w
% t,
..., 4 4
41.

4
1
h
40,.
t 4
I
;

I'
.0
c
'1114

szPit4:11.***`

www.digibuc.ro
 1
.41 orwr

It
ow,=-3--.:,,,314"

%In: '11
era
"-

'Part ,

0 l .
, Ct. .1 : ill
Ii
, ' 7
0.1

a.,, ...., it, ct t

. :D ' a ! l'A.
4

n ,. .o

', . ,,,

,
v.

16. Ndframa dd o nold de o deosebia &gaoler

intregului costum

www.digibuc.ro
 z7. Femeie din Oaf cosind

... CI*.
,s,
hiw;-----r' -
6.. A

....,
l 6
. I

www.digibuc.ro
 .-

5,
kv;-

r9
Li- %h.

vt

c, 1

vv.

,e

18. Zsdrdanele intregesc armonios ornamentica piep/arulni cdmdfii

www.digibuc.ro
 74,1 .1- -

Il 1 4
.
114 G.
sij
-
2-'0 If
_

ngi :

"r 4

4, I

I.

1'

J.-

r9. Tipul de cdmajci cu cuaturd pe amen, cel mai vechi din Tara Oaf:, lui

www.digibuc.ro
 ,

.
t..S7

.40
0
6

20. Tindrd opined purtind cdmag, cu minecile ornamentate

ii pdrul shins In pleteleo Impodebite cu floni

www.digibuc.ro
A

411.
i
it
,...e ,,
CZ
V lii
i kt.itift I, V. 1

l' S.I
.

.i'''
1 ji ,. .' 114.

;.!

\ ;

21. Zadie veche cu ornamnle alese In lesdturd

www.digibuc.ro
 22. Cortum femeiesc

,tiLIttyps.
r

:: ...., 1
:11

4.._ ,;',1
,..,.., . ,.,. ,i.;...

F,:, ,,,,'-'4
, ... _
1
J
I.

!.% *-
g
; 4.

.1- .- li. I.'

A, . ii /i r
r.-4071...):0, r
t I %

41.
, . .- 1,11o. , t
-.. ett
'P % -r..:-..--.,4,'-Nyt.'.4444:,..4..

*4--

. :- .
I.
, l
-., 1:1, .1 . 1. 1 . CI
.. A" oar I :
,I, I 1
e
i .4
.., ,.,.
;" , t: .
1
..: ,
4. fi; IV
. 1.

,v , ..
,
, v ,,,
:I ...
, I - k
,I
14. '. 34
A

111
47't
I .4 I: ...,6 4
'; El
41' t S.. -r
1 .1;
.; .A.
r ?).,1

-
I ,

www.digibuc.ro
 -a144

: I

'

:or ,

111,

r 4 014,
S. 4
(
* ILA
$

41 -4
4. !wet 4
p.

;
L -

r-twarlo

C11
re 1.--$,

* *1, r

XI*
a 4 r.

_
f
r"
4

40'
;
-

1.:$, 4
%4
(
Ir't tit
A
Er.

41
1

.
:ak,
NA'
NM A

23. Portal de muncd al oienilor

www.digibuc.ro
24. Cdmajci bdrigteascd impodobitd cu multd mdesirie

IC 44,
. t.;
4)
II ,

nr!

www.digibuc.ro
 porttrbd oienesc
25. Ansamblulportiebri

41.

, 4:1

gwer41"!

owl

www.digibuc.ro
 ..

26. Fecior din Tur in port

de sdrbdtoare

www.digibuc.ro
 27. Grup de Alai cu variate piese -de
port; Mole, sumane, taidrii
-

,..

www.digibuc.ro
 ,

j
4r 6 .
Irr.
orn

,}

fwit ,

r5.
: 40 .. A

, - )/
1. .'l

23. Fecior dih Raga

in port de mate zilele

www.digibuc.ro
 29. Olaf o &rind bdrbdteascd din lind purtald peste cdmaid

r.4?-10..%

. .,
' - .4 i r
, r
.1.... - , *,!.......".474.1 ..A. : 4
I
46-.

4 r

r
.4

--

:V
0*.,,,,ativr
leiAL4edt.
' .
;:a .
2'1"4-41.. '1.e\441`44i.
I

,
a

.1;4;
14.,t ittg
."

A . ft,
Y 416
4,. ge.10'31

* "1,

re ;
4

www.digibuc.ro
 1H%

ijS.P4.c
11111r2f

litV"
PS 2;
di

. MI; Ninfs Ld-

.061114

1th

V"' '1-1 7V, , htrAkti J

30. Ccimaid bdrheifeasai de lip mai rrchi

www.digibuc.ro
 3'

9,014S1

t.

. 3 t n 1*
J

. ,

.-;}.- ".
- s,
fro'

w
16, 1,

, r
I , ,
1 1

.F.
1
II

':tf

4,

3r. Straild pieta' de port nelipsiti in nici o ocazie,

Pieria, de la copii plod la bdtrini

www.digibuc.ro
 32. Impletitul cozii de mireasd, gdleald traditional,"

4 1,11 4:2.' 4
.

e ;
.1h
*

7.

Li

4
.

.,. 57 . . *
-
;-: , - . I ig. v

. ' r ... 2
-
" , -434 , ',A
.4....4-a-slar , - I-
,

-ia-Tobiav*, i , J , ......__... __:.___.-9 ---"T"--

i
"-'*tp.:64412F,..ir At. iitIl -lr .
-' 4 .. .

t-rilf,Ai : .%ty, n. , , '7. '

f:1791%.:". ":t-:14 .
.r..-.1 ' .... .
,, m..
....-
:.,
.,

-
P '_..,_
eCi `
1
A:*. V.
d

kl-sr-A, 9
www.digibuc.ro LI.7-
33. e Coada s 0 cantina # mire3ei

14

ti .
-
A,

.1

1
L_J

go

rl'7(e

:-P)

.;

'
. 1 %,N_

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
35. Pereche din Bicsad, comund In care se salmi firs,
mai mult ca oriunde elementele !lore& in ornamentica
porcului

www.digibuc.ro
.1

36. Percale din Raga

www.digibuc.ro
 37. Opni cu pdrul orcitunzaio caracterislic finutrdid

,'W"c44,'

11.

POO

. 1414..
8

10,1.

t
.(4.=litKiAi

r4;,' , 4,R,i ?I?

-6 .

www.digibuc.ro
 - .
f Z.:

F. 4
r

38. Bdtrin cu nelipsitul suman

www.digibuc.ro
 ,a041.07.? 7 a n 7if ' .%

tr: ,
,
`4" .
Zi
5*Api
.f1.1

4
1/2. , ,
4
VI/ 044 41-.1 -

tO-t
;

lb
17

9' ... .;,;.,:_,

:.
0k '. a

I 'ilt
1

I
r r
-k ...., .
-,
_r (
t
,
(,
4. -.- -
4
I... .:
/ ..
7- . i.'-,c , 4,1.:I , .
.
.
.......
,

,...,..

.7' C A
i. : n
.. 'a
L CI
2. .:11 ..
in

'0 e ..- , ''

_ . 4 . it. 41,.,"
pr.
- -_ .. 4-.-
.. l'
*

..S....- II ,, 'A. : . ,1
,- 11.
"4 t , ,4 -,' .4 -
,,4 0,1' ,- '
v
. id, ' 404a. t . pi. '' '.
1

, _ ,... , 4
' - ' :44

39. Grup de bdtrini.

www.digibuc.ro
 '441'

k3)

"

r' "-:
r4
1
^

Arm A .

9o. Doud generafii

www.digibuc.ro
 GLOSAR

Brazi Ornamente tesute sau brodate la piesele de port din pinzg.

Chischineaud Nfiframg purtatg de femei.
Cipcd Dante IL
Cioareci Pantaloni din postev alb cu un croi special, purtati
iarna, de barbati.
Ciucuri Pantaloni din tesgturil de cinepg, mai recent pi din stofg,
facuti dupg modelul celor de orap.
clop de pdr Pg lade mica din pislg, purtatg de feciori.
Coadd Ggteal a capului la mireasg. Este o impletiturg artisticg
foarte fing a pgrului, care acopera capul ca intr-un fel de plasg.
Couti Tiviturg in forma de colturi la marginea unor piese de
port.
Cuprnd rotilatd Cgciulg mica, plata sau in forma de calotg, facuta
dintr-o piele de miel netgbacitg, intinsd pe un butuc.
Fodrd Ofice volan de la oricare piesg de port openesc (la minecile
cgmgpilor femeiepti, la poalele pindileului, ale zadiei etc.).
fodritg. -=-- volgnap.
Qaci Izmene largi din pinza tesutg in casg, purtate de bgrbati ;
Qubd Haing din tesgturd de ling alba* sau surg, cu puvite de ling
intercalate intre grele de tesgturg ; cld astfel impresia unui
cojoc cu blana afarg. Se poartg g de femei, g de bgrbati. Pies
caracteristicg pentru nuntg.
Laibdr Vestd scurtg, farg mineci, din postav, catifea, mgtase,
stofd, impletiturd de ling, purtatg g de femei, pi de bgrbati.
Obadd Locul prin care se trece pnurul cu care se leagg zadia
sau gacii.
Partd Panglica de fabricg. Se utilizeazg la multe piese de port.
Initial parta era ofice fipie ornamentat prin tesgturg.
Partd Carton de formg trapezoidalg, cu baza mare de cca. 10
15 cm acoperit cu panglicg infloratg, pe care se cos mgrgele.
0 poartg fetele atirnat la spate, la coada in care e impletit
pgrul.
Pogmatcl Fi0a (briul) ornamentatg a poalelor.

57

www.digibuc.ro
Pindileu Poala tesuta din pinza alba, cu ornamente in partea de
jos; este continuarea camaii, de forma unei fuste ample,
plisata sau incretitfi.
Pomnifor Maneta la camaa barbateasck
Roit Franjuri realizate prin destramatura la zadie, gaci etc.
Stan Corpul camasii.
Straitd Traista mica cu ornamente tesute sau brodate, purtata
de barbati, de la copii la batrini, in orice imprejurare.
Sucnd Fust din stofd de link sau matase, introdusa la inceputul
secolului al XX-lea sub influenta oraului.
Tiara Rdzboi de Tesut.
Topinci Bocanci.
Uiof Haina din pinza de cinepa, dar mai ales din tesatura de
link un fel de camasa larga, purtata de barbati peste carnasa
atunci cind e frig. Uio cu perti = uios cu dungi orizontale
colorate, realizate in tesatura.
Vigandu Rochie din stofa sau matase, fled mineci; e o piesfi
introdusa in portul osencelor pe la sfirsitul secolului al XIX-lea
ca o influenta a oraiului.
Zadie Sort cu ornamente tesute in partea de jos, din pinza alba,
sau din material fabricat; se poarta peste poale sau fust.
Zgardd Podoabfi pentru git, purtata de femei, tesuta din margele
mici colorate, cu diverse ornamentc.

www.digibuc.ro
 LISTA ILUSTRATIILOR

in text
1. Costum de fatg caracteristic pentru intreaga Tara a Oasului
2. Tip de carna,6 din Tara Oasului.
3. Costum de fecior (camasg) completat de curea, palgrie si traista.
4. Costum de a cocon a identic cu al feciorilor.
5. Portul mirilor.
6. Miri in deosebit de frumoase costume cu toate ggtelile inclusiv
a cununa miresei a.
7. Tineri in caracteristicul port al osenilor.
in afara textulni
8. Femeie leggnindu-si copilul.
9. a Cocon a din Racsa.
10. Portul fetitelor din Oas.
11. Straita completeaz costumul si la copii.
12. Costume din Racsa cu ornamentica foarte variat.
13. Copii in Minute albe, traistute si a clop a de paie.
14. Copii in costum popular.
15. Nevastg torcind.
16. Nfiframa dg o notg de o deosebit eleganta intregului costum.
17. Femeie din Oas cosind.
18. Zggrdanele intregesc armonios ornamentica pieptarului camasii.
19. Tipul de camasa cu cusgturg pe umeri, cel mai vechi din Tara
Oasului.
20. Tingra osanca purtind camas, cu minecile ornamentate si parul
strins in a pletele a impodobite cu flori.
21. Zadie veche cu ornamente alese in tesatura.
22. Costum femeiesc.
23. Portul de munca al osenilor.
24. Car/1ga barbgteasca impodobita cu multa maestrie.
25. Ansamblul portului osenesc.
26. Fecior din Tur in port de sgrbgtoare.
27. Grup de flgcgi cu variate piese de port: uiose, sumane, pglarii.
28. Fecior din Racsa in port de toate zilele.
29. a Uios * haing barbfiteasca din ling purtata peste cgmasg.

59

www.digibuc.ro
30. Cgmag bgrbgteascg de tip mai vechi.
31. o Straitg>> piesg de port nelipsitg in nici o ocazie, purtatg de la
copil ping la bgtrini.
32. Impletitul cozii de mireasg, gatealg traditionalg.
33. << CoadaD i 0 cununa>> miresei.
34. NuntagL
35. Pereche din Bicsad, comung in care se valorificg mai mult
ca oriunde elementele florale in ornamentica portului.
36. Pereche din Raca.
37. Oseni cu pgrul 0 rgtunzat>> caracteristic tinutului.
38. Bgtrin cu nelipsitul suman.
39. Grup de bgtrini.
40. Doug generatii.

Plane in culori.
1. Tingrg fatg din Tara Oasului.
2. Joc de copii.
3. Port de flgcgu din Tara 04ului.

www.digibuc.ro
 Responsabil de carte: E. Fronescu
Tehnoredactor: Ida Marcus
Corector: B. Circulescu
Dal la rules 22.08.55. Bun de lipar 24.11.55. Tiraj 4.100 ex. Hirlie
liunstdruk de 128 gr. m.p. Ft. 700X1000116. Co li ed. 4,50. Coli do tipar
4. Edi Oa 1. Comanda 1983. plame 3. A. nr. 03866. Pentru bibliolecite
mid indieele de clasificare 74176.
Tiparul executat sub. com. No. 1340 la Intreprinderea Poligrafiea. No, 4
Ca lea Sorban Voda. 133, Bucure9ti R.P.R.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro